Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
oteluri nealiate (numite si oteluri carbon), care contin ca elemente principale doar fierul si carbonul oteluri aliate, care pe langa fier si carbon contin si alte elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.
4.1.1. Clasificarea otelurilor nealiate A. Otelurile nealiate de masa, care nu necesita tehnologie de fabricatie speciala, in sensul ca nu sunt specificate conditii pentru alte elemente in afara de C, Si, Mn, iar P si S 0,054 si nu necesita tratament termic; Rm 360 N/mm2; A5 26%; Ex: - oteluri pentru produse lungi si produse plate de calitate comerciala; B. Oteluri nealiate de calitate care necesita in fabricatie atentie pentru asigurarea anumitor cerinrte, de exemplu: controlul marimii grauntelui, tenacitatea, capacitatea de deformare; C. Oteluri nealiate speciale, care necista un control atent al parametrilor procesului de fabricatie pentru a satisface una sau mai multe cerinte privind energia de rupere in stare calita si revenita, duritatea la suprafata sau in adancimea de calire in conditiile anumitor tratamente termice sau termo-chimice. Ex: - otelurile cu granulatie fina, pentru tratament termic, pentru electrozi inveliti si sarma de sudura, pentru pretensionarea betonului. 4.1.2. Clasificarea otelurilor aliate A. Oteluri aliate de calitate, utilizate in aplicatii similar celor ale otelurilor nealiate de calitate, dar necesitand adaosul unor alimente de aliere. B. Oteluri aliate speciale, caracterizate prin controlul precis al compozitiei chimice, astfel incat, in conditii de fabricatie speciale sa asigure omogenitate calitativa ridicata si anumite caracteristici de utilizare. Aceasta clasa include otelurile: inoxidabile, rezistente la cald sau fluaj, pentru rulmenti, pentru scule, oteluri cu proprietati fizice special. Standardele europene de marci de otel precizeaza pentru fiecare marca clasa de calitate in care acesta se incadreaza.
2 Notarea se face cu o litera urmata de un numar care reprezinta valoarea minima specificata a limitei de curgere in [N/mm2], pentru grupa de grosimi cea mai subtire. Literele sunt: S oteluri de constructie, inclusive cele cu granulatie fina; P oteluri recipient sub presiune; L oteluri pentru conducte; B oteluri pentru armarea betonului; Y oteluri pentru precomprimarea betonului; R oteluri pentru sine (nr. care urmeaza reprezinta ReH limita de curgere); H produse plate laminate la rece cu rezistenta ridicata pentru ambutisare; D produse plate pentru deformare la rece; T table (neagra, stanata sau cromata) pentru ambalaje; M oteluri electrotehnice. Nr. crt 1 S (G =otel turnat) Simboluri principale Litera Caracteristici mecanice Simboluri suplimentare Grupa 2
Grupa 1
Oteluri de constructie Valoare min. a limitei Energia de de curgere (ReH), rupere [J] [N/mm2], pentru gama de grosimi cele mai mici 27J JR JO J2 J3 J4 J5 J6 40J KR KO K2 K3 K4 K5 K6 60J LR LO L2 L3 L4 L5 L6
Tempe ratura de incerca re [0C] 20 0 -20 -30 -40 -50 -60 C=formare la rece speciala; D=zincare; E=emailare; F=forjare; L=temp.scazuta; M=laminare termomecanica; N=normalizat sau laminat normalizat.
S355N S355NL S355MC S355NC S460Q S245JOW S235J2W S355JOWP S355J2WP S355JOW S355J2GIW S355K2G2W
M=laminare termomecanica; N=normalizat sau laminat normalizat; Q=calit si revenit; G=alte caracteristici; C=pentru deformare la rece
O=offshore (platform marine); P=palplansa; Q=calit si revenit; S=constructii navale; T=tevi; W=rezistent la coroziune atmosferica.
3 2 Oteluri pentru recipiente sub presiune P Valoare min. a limitei M=laminare termoG =otel de curgere (ReH), mecanica; turnat (daca [N/mm2], pentru gama N=normalizat sau e cazul) de grosimi cele mai laminat normalizat; mici Q=calit si revenit; B=butelii de gaz; S=recipient simple; T=tevi; G=alte caracteristici; Oteluri pentru conducte L Valoare min. a limitei M=laminare termode curgere (ReH), mecanica; [N/mm2], pentru gama N=normalizat sau de grosimi cele mai laminat normalizat; mici Q=calit si revenit; G=alte caracteristici; L360NB L360QB L360MB
Clasa de exigenta
B. Notarea in functie de compozitia chimica: - oteluri nealiate cu Mn mediu sub 1%, la care notarea cuprinde litera C urmata de 100xcontinutul mediu de carbon specificat in procente (exemplu: C22, C25, C30, C35, etc); - oteluri nealiate cu Mn mediu 1%, oteluri nealiate pentru automate si oteluri aliate (cu exceptia otelurilor rapide cu continut al fiecarui element de aliere sub 5%, la care notarea cuprinde 100xC%, simbolurile chimice ale elementelor de aliere in ordinea continutului din otel si numerele care indica continutul in elemente de aliere, multiplicate cu factorii (conform SR En 10027/1-96) din tabelul urmator: Element aliere Cr, Co, Mn, Ni, Si, W, Al, Ba, Cu, Mo, Nb, Pb Ta, Ti, V, Zr Ce, N, P, S B Factor multiplicare 4 10 100 1000
Ex: 16Mo3, 17Mn5, 14CrMo4, etc. - oteluri aliate (cu exceptia otelurilor rapide) in care cel putin un element de aliere este 75%, la care notarea este similara celei anterioare cu mentiunea ca numerele indica continutul mediu al fiecarui element de aliere; - oteluri rapide la care noatrea cuprinde literele HZ urmate de numere care indica continutul elementelor de aliere in ordinea: W, Mo, V, Co. In cazul in care un otel este specificat sub forma de piese turnate notarea de mai sus trebuie precedata de litera G.
5 Locurile de sudare trebuie prevazute cu paravane contra vantului. Echipamentul sudorului trebuie sa fie calduros dar nu prea greu pentru a nu il incomoda sa se miste prea greu. In timpul pauzelor, sudorii trebuie sa aibe un loc confortabil si incalzit pentru a se odihni. Pe langa insusirile cunoscute la rezistenta, rezilienta (marime caracteristica pentru comportarea materialelor la solicitari prin soc), plasticitate pe care trebuie sa le indeplineasca un otel utilizat in constructii de masini, pentru a fi utilizate pentru realizarea structurilor sudate, otelurile trebuie sa prezinte o proprietate numita sudabilitate.
4.3.2. Clasificarea sudabilitatii 1. Sudabilitate tehnologica depinde de conditiile concrete de realizare a imbinarii sudate (electrozi, aliaje, mediul in care se realizeaza sudarea); 2. Sudabilitatea metalurgica modificarile fizico-chimice locale care au loc in timpul procesului de sudare; 3. Sudabilitate constructiva (globala) proprietatile de ansamblu ale constructiei sudate (forma constructiva si efectele ei asupra sudurilor) pentru a aprecia sudabilitatea sistemului finit. 4.3.3. Compozitia chimica si influenta componetilor chimici Fiecare element de aliere, influenteaza intr-un anumit mod proprietatile fizico-chimice ale otelului si deci implicit sudarea: - Carbonul (C) peste 25% scade sudabilitatea facand-o , la un procent de peste 0,4% aproape imposibila; Manganul (Mn) ifluenteaza in mod pozitiv sudarea pana la un procent de 1,8%, reducand considerabil producerea stropilor, dar peste aceasta limita favorizeaza producerea si propagarea fisurilor; - Siliciul (Si) influenteaza si el pozitiv sudarea, ajutand la devidarea baii de sudura, dar pana la un procent de 0,7%; - Cromul (Cr) si Nichelul (Ni) influenteaza nefavorabil sudarea, favorizand fisuri (se impun conditii de sudare speciale); - Sulful (S) si Fosforul (P) au tot influenta negativa la sudare producand fisuri in sudura si in zona inflentata termic (ZIT); O metoda de apreciere a sudabilitatii care tine cont de influenta elemntelor de aliere in ansamblu, la otelurile slab aliate determinata experimental, este data in tabelul urmator: Continutul total in Cr, Mn, si Ni [%] Sub 1% 1-3% Peste 3% Continutul de carbon [%] Satisfacator Limitat sudabil sudabil 0,25-0,35 0,35-0,45 0,20-0,30 0,30-0,40 0,18-0,28 0,28-0,38