Sunteți pe pagina 1din 5

1

4.TIPURI DE OTELURI FOLOSITE IN CONTRUCTII


4.1. Proprietati generale ale otelurilor folosite in montarea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat
Otelul este un aliaj ce contine ca elemente principale fierul si carbonul, avand un continut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Otelurile sunt materialele cu cea mai larga utilizare in industrie. Proprietatile lor pot sa varieze in limite foarte largi in functie de continutul de carbon si de alte elemente de aliere. In functie de continutul in elemente de aliere, otelurile se impart in:

oteluri nealiate (numite si oteluri carbon), care contin ca elemente principale doar fierul si carbonul oteluri aliate, care pe langa fier si carbon contin si alte elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.

4.1.1. Clasificarea otelurilor nealiate A. Otelurile nealiate de masa, care nu necesita tehnologie de fabricatie speciala, in sensul ca nu sunt specificate conditii pentru alte elemente in afara de C, Si, Mn, iar P si S 0,054 si nu necesita tratament termic; Rm 360 N/mm2; A5 26%; Ex: - oteluri pentru produse lungi si produse plate de calitate comerciala; B. Oteluri nealiate de calitate care necesita in fabricatie atentie pentru asigurarea anumitor cerinrte, de exemplu: controlul marimii grauntelui, tenacitatea, capacitatea de deformare; C. Oteluri nealiate speciale, care necista un control atent al parametrilor procesului de fabricatie pentru a satisface una sau mai multe cerinte privind energia de rupere in stare calita si revenita, duritatea la suprafata sau in adancimea de calire in conditiile anumitor tratamente termice sau termo-chimice. Ex: - otelurile cu granulatie fina, pentru tratament termic, pentru electrozi inveliti si sarma de sudura, pentru pretensionarea betonului. 4.1.2. Clasificarea otelurilor aliate A. Oteluri aliate de calitate, utilizate in aplicatii similar celor ale otelurilor nealiate de calitate, dar necesitand adaosul unor alimente de aliere. B. Oteluri aliate speciale, caracterizate prin controlul precis al compozitiei chimice, astfel incat, in conditii de fabricatie speciale sa asigure omogenitate calitativa ridicata si anumite caracteristici de utilizare. Aceasta clasa include otelurile: inoxidabile, rezistente la cald sau fluaj, pentru rulmenti, pentru scule, oteluri cu proprietati fizice special. Standardele europene de marci de otel precizeaza pentru fiecare marca clasa de calitate in care acesta se incadreaza.

4.2. Sisteme de notare a otelurilor


A. Notarea completa si standardizata a unui produs din otel se face cu ajutorul simbolurilor literare si numerice conform regulilor europene definite prin SR EN 10027/1-96, notarea facandu-se in functie de utilizare sau compozitia chimica.

2 Notarea se face cu o litera urmata de un numar care reprezinta valoarea minima specificata a limitei de curgere in [N/mm2], pentru grupa de grosimi cea mai subtire. Literele sunt: S oteluri de constructie, inclusive cele cu granulatie fina; P oteluri recipient sub presiune; L oteluri pentru conducte; B oteluri pentru armarea betonului; Y oteluri pentru precomprimarea betonului; R oteluri pentru sine (nr. care urmeaza reprezinta ReH limita de curgere); H produse plate laminate la rece cu rezistenta ridicata pentru ambutisare; D produse plate pentru deformare la rece; T table (neagra, stanata sau cromata) pentru ambalaje; M oteluri electrotehnice. Nr. crt 1 S (G =otel turnat) Simboluri principale Litera Caracteristici mecanice Simboluri suplimentare Grupa 2

Grupa 1

Oteluri de constructie Valoare min. a limitei Energia de de curgere (ReH), rupere [J] [N/mm2], pentru gama de grosimi cele mai mici 27J JR JO J2 J3 J4 J5 J6 40J KR KO K2 K3 K4 K5 K6 60J LR LO L2 L3 L4 L5 L6

Tempe ratura de incerca re [0C] 20 0 -20 -30 -40 -50 -60 C=formare la rece speciala; D=zincare; E=emailare; F=forjare; L=temp.scazuta; M=laminare termomecanica; N=normalizat sau laminat normalizat.

S185 S355JR S355JO S355J2G3 S355J2G4 S355K2G3 S355K2G4C

S355N S355NL S355MC S355NC S460Q S245JOW S235J2W S355JOWP S355J2WP S355JOW S355J2GIW S355K2G2W

M=laminare termomecanica; N=normalizat sau laminat normalizat; Q=calit si revenit; G=alte caracteristici; C=pentru deformare la rece

O=offshore (platform marine); P=palplansa; Q=calit si revenit; S=constructii navale; T=tevi; W=rezistent la coroziune atmosferica.

3 2 Oteluri pentru recipiente sub presiune P Valoare min. a limitei M=laminare termoG =otel de curgere (ReH), mecanica; turnat (daca [N/mm2], pentru gama N=normalizat sau e cazul) de grosimi cele mai laminat normalizat; mici Q=calit si revenit; B=butelii de gaz; S=recipient simple; T=tevi; G=alte caracteristici; Oteluri pentru conducte L Valoare min. a limitei M=laminare termode curgere (ReH), mecanica; [N/mm2], pentru gama N=normalizat sau de grosimi cele mai laminat normalizat; mici Q=calit si revenit; G=alte caracteristici; L360NB L360QB L360MB

H=temperatura ridicata; L=temperatura joasa; R=temperatura ambianta; X=temperatura ridicata si scazuta;

Clasa de exigenta

B. Notarea in functie de compozitia chimica: - oteluri nealiate cu Mn mediu sub 1%, la care notarea cuprinde litera C urmata de 100xcontinutul mediu de carbon specificat in procente (exemplu: C22, C25, C30, C35, etc); - oteluri nealiate cu Mn mediu 1%, oteluri nealiate pentru automate si oteluri aliate (cu exceptia otelurilor rapide cu continut al fiecarui element de aliere sub 5%, la care notarea cuprinde 100xC%, simbolurile chimice ale elementelor de aliere in ordinea continutului din otel si numerele care indica continutul in elemente de aliere, multiplicate cu factorii (conform SR En 10027/1-96) din tabelul urmator: Element aliere Cr, Co, Mn, Ni, Si, W, Al, Ba, Cu, Mo, Nb, Pb Ta, Ti, V, Zr Ce, N, P, S B Factor multiplicare 4 10 100 1000

Ex: 16Mo3, 17Mn5, 14CrMo4, etc. - oteluri aliate (cu exceptia otelurilor rapide) in care cel putin un element de aliere este 75%, la care notarea este similara celei anterioare cu mentiunea ca numerele indica continutul mediu al fiecarui element de aliere; - oteluri rapide la care noatrea cuprinde literele HZ urmate de numere care indica continutul elementelor de aliere in ordinea: W, Mo, V, Co. In cazul in care un otel este specificat sub forma de piese turnate notarea de mai sus trebuie precedata de litera G.

4.3. Sudabilitatea otelurilor


4.3.1. Generalitati Otelurile carbon sunt materiale de larga utilizare cu tenacitae mare, la care rezistenta creste odata cu cresterea continutului de carbon, iar plasticitatea se reduce, fenomen care trebuie avut in vedere la realizarea structurilor sudate. Stabilirea procedului de sudare este corelata cu o analiza amanuntita asupra sudabilitatii, analiza care ne da aptitudinea materialului de a putea fi utilizat in anumite structuri si conditii de exploatare date. La inceperea operatiei de sudare trebuie avut in vedere o serie de factori care se impune a fi respectati in mod obligatoriu: a. Respectarea temperaturii de preincalzire la valoarea indica si verificarea acesteia cu creta termoresitenta sau termocupla. Nerespectarea temperatuii de preincalzire duce la aparitia de fisuri datorita formarii de structuri fragile si pori de sudura datorita racirii prea rapide a baii de sudare nepunandu-se elimina gazele produse la sudare; b. Respectarea numarului de straturi prevazut in tehnologie. Sudarea in mai putine straturi mareste productivitatea insa reduce foarte mult plasticitatea sudurii si a zonei influentate termic (ZIT) in cazul structurilor sudate grele sau a recipientelor care lucreaza la presiuni mari avand defecte catastrofale (prabusirea intregii structuri, fisurarea recipientului); c. Trebuie respectata ordinea de asamblare a structurii sudate pentru a se asigura precizia dimensionala si pentru a nu introduce tensiuni necunoscute si deformatii in structura. Avand in vedere ca sudarea este o asamblare nedemontabila, nerespectarea ordinii de asamblare ne poate duce in situatia de a nu mai putea asambla o serie de repere sau subansamble sau de a nu mai avea acces pentru sudare in special la corpuri tubulare, recipiente, mai ales in interiorul acestora. d. In cazul in care se constata ca la sudare apar noduri termice prin intalnirea mai multor cordoane de sudura, operatia de asamblare-sudare trebuie oprita si anuntat R.T.S.-istul sau seful punctului de lucru. La fel se procedeaza si in cazul in care la intreruperea operatiei de sudare se observa defecte de baza, de tipul fisuri, stratificari de material sau o prelucrare necorespunzatoare a rosturilor. e. Trebuie respectata cu strictete calitatea materialului de adaos (MA) deci marca electrodului prevazut in tehnologia de sudare, deoarece fiecare marca de electrod are rezilienta garantata la o anumita temperatura de exploatare. Alegerea electrodului este intotdeauna corelata cu conditiile concrete de exploatare a structurii sudate. f. Trebuie sa se utilizeze surse de sudare adecvate pentru a se putea respecta felul curentului indicat in tehnologia de sudare, deoarece sunt electrozi care nu pot fi utilizati cu rezultate bune privind rezilienta si calitatea materialului de depus, decat la un anumit fel de curent (electrozi bazici numai DC+); g. Echipamentul de sudare trebuie protejat dupa terminarea operatiei de sudare, in locuri uscate si cu temperatura controlata iar in cazul in care se lucreaza pe santier, din echipamentul de sudare nu are voie sa lipseasca cutiile incalzite electric pentru pastrarea electrozilor; h. In cazul in care, in tehnologia de sudare este prevazuta calcinarea obligatorie a electrozilor si nu se face, se introduc mari cantitati de H2, care fragilizeaza zona influentata termic, (ZIT) si oxigen care in combinatie cu Fe formeaza pelicule de oxid de fier care diminueaza considerabil plasticitatea si rezistenta constructiei sudate. In cazul in care umiditatea este mare, mai ales in cazul electrozilor bazici, sudarea evine aproape imposibila. Calcinarea se face prin incalzire la 250-3500C timp de 2 ore in cuptorul electric. Este interzisa calcinare cu flacara de gaze. i. La sudare un factor important care trebuie avut in vedere este factorul om. Din experienta s-a constatat ca la temp. sub -50C dexteritatea scade nemaiputandu-se realiza suduri de calitate iar vantul adauga la temperatura existenta o senzatie de frig mai mare cu 5 0C.

5 Locurile de sudare trebuie prevazute cu paravane contra vantului. Echipamentul sudorului trebuie sa fie calduros dar nu prea greu pentru a nu il incomoda sa se miste prea greu. In timpul pauzelor, sudorii trebuie sa aibe un loc confortabil si incalzit pentru a se odihni. Pe langa insusirile cunoscute la rezistenta, rezilienta (marime caracteristica pentru comportarea materialelor la solicitari prin soc), plasticitate pe care trebuie sa le indeplineasca un otel utilizat in constructii de masini, pentru a fi utilizate pentru realizarea structurilor sudate, otelurile trebuie sa prezinte o proprietate numita sudabilitate.

4.3.2. Clasificarea sudabilitatii 1. Sudabilitate tehnologica depinde de conditiile concrete de realizare a imbinarii sudate (electrozi, aliaje, mediul in care se realizeaza sudarea); 2. Sudabilitatea metalurgica modificarile fizico-chimice locale care au loc in timpul procesului de sudare; 3. Sudabilitate constructiva (globala) proprietatile de ansamblu ale constructiei sudate (forma constructiva si efectele ei asupra sudurilor) pentru a aprecia sudabilitatea sistemului finit. 4.3.3. Compozitia chimica si influenta componetilor chimici Fiecare element de aliere, influenteaza intr-un anumit mod proprietatile fizico-chimice ale otelului si deci implicit sudarea: - Carbonul (C) peste 25% scade sudabilitatea facand-o , la un procent de peste 0,4% aproape imposibila; Manganul (Mn) ifluenteaza in mod pozitiv sudarea pana la un procent de 1,8%, reducand considerabil producerea stropilor, dar peste aceasta limita favorizeaza producerea si propagarea fisurilor; - Siliciul (Si) influenteaza si el pozitiv sudarea, ajutand la devidarea baii de sudura, dar pana la un procent de 0,7%; - Cromul (Cr) si Nichelul (Ni) influenteaza nefavorabil sudarea, favorizand fisuri (se impun conditii de sudare speciale); - Sulful (S) si Fosforul (P) au tot influenta negativa la sudare producand fisuri in sudura si in zona inflentata termic (ZIT); O metoda de apreciere a sudabilitatii care tine cont de influenta elemntelor de aliere in ansamblu, la otelurile slab aliate determinata experimental, este data in tabelul urmator: Continutul total in Cr, Mn, si Ni [%] Sub 1% 1-3% Peste 3% Continutul de carbon [%] Satisfacator Limitat sudabil sudabil 0,25-0,35 0,35-0,45 0,20-0,30 0,30-0,40 0,18-0,28 0,28-0,38

Perfect sudabil 0,25< 0,20< 0,18<

Nesatisfacator sudabil Peste 0,45 Peste 0,40 Peste 0,38