Prezentarea conceptelor de baza si a principiilor fundamentale ale dreptului familiei Notiuni cheie raporturile de familie, principiul ocrotirii casatoriei

si familiei, principiul ocrotirii intereselor mamei si copilului, principiul casatoriei liber consimtite ntre soti, principiul egalitatii n drepturi dintre femeie si barbat, principiul exercitarii drepturilor si al ndeplinirii ndatoririlor parintesti n interesul copiilor, principiul potrivit caruia membrii familiei sunt obligati sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material, principiul monogamiei. Cuprins lectie Subiecte lectie 1.1. Definitia si obiectul dreptului familiei Dreptul familiei reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile personale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie si raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie, n scopul ocrotirii si ntaririi familiei. Obiectul de reglementare al normelor dreptului familiei l formeaza raporturile de familie. Acestea sunt : a) Raporturile rezultate din casatorie. Familia are la baza casatoria liber consimtita ntre soti. (art.44 pct.1 din Constitutie si art. 259 alin.1 C. civ.) b) Raporturile care rezulta din rudenie. Prin rudenie se ntelege legatura dintre mai multe persoane care coboara unele din altele sau care, fara a cobor unele din altele, au un ascendent comun. c) Raporturile care rezulta din adoptie Unele raporturi care sunt asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie. Apartin astfel dreptului familiei: unele relatii rezultnd din luarea spre crestere a unui copil, fara ntocmirea formelor cerute de lege pentru adoptie, unele raporturi dintre sot si copilul celuilalt sot etc. Noul Cod civil, devenit realitate normativa ca urmare a adoptiarii sale prin Legea nr. 287/2009, pune n opera o reforma de profunzime a sistemului juridic romnesc, valorificnd experienta reformelor recente n domeniul dreptului privat realizate de alte state, dar si n domeniul relatiilor de familie prin reglementarea moderna a situatiilor ce pot surveni n cadrul acestora. Astfel, Noul Cod civil, n Cartea a II-a, intitulata Despre familie, art. 258-534, reglementeaza logodna, casatoria (ncheiere, formalitati, nulitate, efecte personale si patrimoniale), desfacerea casatoriei, rudenia (filiatia, adoptia, autoritatea parinteasca) 2.2. Principiile generale ale dreptului familiei A) Principiul ocrotirii casatoriei si familiei. Statul ocroteste casatoria si familia (art. 259 alin. 3 C.Civ.). Pentru a asigura stabilitatea familiei, Codul reglementeaza riguros conditiile de fond si cele de forma ale casatoriei, drepturile si obligatiile personale si patrimoniale ale sotilor, precum si desfacerea acesteia prin divort. B) Principiul ocrotirii intereselor mamei si copilului. Codul civil cuprinde dispozitii privind: stabilirea filiatiei fata de mama sau fata de tata, obligatia de ntretinere, masuri de ocrotire a copiilor minori, adoptia. Ocrotirea intereselor mamei si copilului se realizeaza si n cadrul masurilor dispuse prin alte norme juridice, cu deosebire cele de dreptul muncii. C) Principiul casatoriei liber consimtite ntre soti.(art. 259 alin. 1 C. civ.) D) Principiul egalitatii n drepturi dintre femeie si barbat. Acest principiu depaseste limitele relatiilor de familie fiindca se aplica n ntreg domeniul relatiilor sociale. E) Principiul exercitarii drepturilor si al ndeplinirii ndatoririlor parintesti n interesul copiilor. Exercitarea drepturilor si ndatoririlor parintesti se face numai n interesul copiilor, indiferent daca acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei sau adoptiati. Copiii din afara casatoriei sunt egali n fata legii cu cei din casatorie (Constitutia, art.44, pct.3, art. 260-262 C.civ.). F) Principiul potrivit caruia membrii familiei sunt obligati sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Sotii contribuie la cheltuielile casatoriei n raport cu mijloacele fiecaruia, iar bunurile dobndite n timpul casatoriei, de oricare dintre soti, cu exceptia celor mentionate de lege ca fiind proprii, sunt bunuri comune ale sotilor, pe care le administreaza si folosesc mpreuna si de care dispun tot astfel. Acest principiu este aplicabil si n situatia n care sotii aleg un anumit regim matrimonial. G) Principiul monogamiei. Codul civil dispune prin art. 273, ca este oprit sa se casatoreasca barbatul casatorit sau femeia care este casatorita. Intrebari autoevaluare Ce ntelegeti prin obiectul dreptului familiei? Care sunt principiile generale ale dreptului familiei? 1

Comentati principiul ocrotirii casatoriei si familiei. Obiective Cunoasterea si analiza institutiei logodnei, conform cu noul Cod civil Notiuni cheie logodna, daruri, ruperea logogdnei Cuprins lectie 2.1. ncheierea logodnei 2.2. Ruperea logodnei: Subiecte lectie Logodna nseamna promisiunea reciproca de a ncheia casatoria si este o institutie nou introdusa prin Codul Civil (articolele 266-270). 2.1. ncheierea logodnei: Conditiile de fond pentru a ncheia o logodna sunt, de principiu, aceleasi ca pentru ncheierea casatoriei, respectiv: - consimtamntul liber si personal al logodnicilor; - vrsta minima 18 ani sau, pentru motive temeinice, 16 ani, cu incuviintarea parintilor sau tutorelui; - persoana sa nu fie logodita; - persoanele care se logodesc sa fie de sex diferit (logodna se poate ncheia doar ntre barbat si femeie); - este oprita logodna ntre tutore si persoana minoraa care se afla sub tutela sa; - este interzisa logodna alienatului mintal si a debilului mintal; - este interzisa logodna ntre rudele n linie dreapta (ntre parinti si copii sau ntre bunici si nepoti), precum si ntre cele n linie colaterala pna la al patrulea grad inclusiv (ntre frati si surori, ntre unchi/matusi si nepoti de frate/sora, ntre verii primari, cu exceptia existentei unor motive temeinice cnd instanta se va pronunta pe baza unui aviz medical special dat n acest sens). n ceea ce priveste conditiile de forma, ncheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba (nscrisuri, martori etc.). ncheierea casatoriei nu este conditionata de ncheierea n prealabil a logodnei. 2.2. Ruperea logodnei: - nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba; - logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrns sa ncheie casatoria; - ca si o garantie a libertatii matrimoniale, clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa (adica nu se va lua n seama o obligatie asumata la plata unei sume de bani determinata); n cazul ruperii logodnei, se restituie darurile pe care logodnicii le-au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite. - darurile se restituie n natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, n masura mbogatirii. - darurile nu se restituie daca logodna a ncetat prin moartea unuia dintre logodnici; Partea care rupe logodna n mod abuziv sau care, n mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna, poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate n vederea casatoriei, n masura n care au fost potrivite cu mprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Termenul n care poate fi exercitat dreptul la actiune pentru restituirea darurilor facute n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea casatoriei, precum sri pentru sanctionarea ruperii abuzive a acesteia este de un an de la ruperea logodnei. Intrebari autoevaluare Ce este logodna? Care este valoarea juridica a logodnei? Care sunt conditiile de fond pentru ncheierea logodnei? Cum se rezolva situatia darurilor pe care si le-au facut logodnicii n ipoteza ruperii logodnei? Care este termenul de prescriptiei al raspunderii pentru ruperea abuziva a logodnei? Obiective Cunoasterea si aprofundarea notiunilor referitoare la conditii de fond si de forma necesare pentru ncheierea casatoriei, a formalitatilor ulterioare ncheierii casatoriei, precum si a situatiilor ce conduc la nulitatea casatoriei. Notiuni cheie consimtamnt la casatorie, viciile de consimtamnt, opozitia la casatorie, impedimente la casatorie, declaratia de casatorie 2

Cuprins lectie Subiecte lectie 3.1. Conditii de fond la ncheierea casatoriei Familia se ntemeiaza pe casatoria liber consimtita ntre soti, pe egalitatea acestora, precum si pe dreptul si ndatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor. Familia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. Statul este obligat sa sprijine, prin masuri economice si sociale, ncheierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei. n sensul codului civil, prin soti se ntelege barbatul si femeia uniti prin casatorie. Celebrarea religioasa a casatoriei poate fi facuta numai dupa ncheierea casatoriei civile. Casatoria se ncheie ntre barbat si femeie prin consimtamntul personal si liber al acestora, fiind interzisa casatoria dintre persoane de acelasi sex. Casatoriile dintre persoane de acelasi sex ncheiate sau contractate n strainatate fie de cetateni romni, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute n Romnia. Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex ncheiate sau contractate n strainatate, fie de cetateni romni, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute n Romnia. Referitor la vrsta matrimoniala, casatoria se poate ncheia daca viitorii soti au mplinit vrsta de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se poate casatori n temeiul unui aviz medical, cu ncuviintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela n a carei circumscriptie minorul si are domiciliul. n cazul n care unul dintre parinti refuza sa ncuviinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste si asupra acestei divergente, avnd n vedere interesul superior al copilului. Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla n imposibilitate de a-si manifesta vointa, ncuviintarea celuilalt parinte este suficienta. Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata ncuviinta casatoria, este necesara ncuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti. Este interzisa ncheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita. Este interzisa ncheierea casatoriei ntre rudele n linie dreapta, precum si ntre cele n linie colaterala pna la al patrulea grad inclusiv. Pentru motive temeinice, casatoria ntre rudele n linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autorizata de instanta de tutela n a carei circumscriptie si are domiciliul cel care cere ncuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat n acest sens. Aceste interdictii sunt aplicabile si n cazul rudeniei din adoptie. Casatoria este oprita ntre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa. De asemenea, este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal. 3.2. Conditiile de forma ale casatoriei Casatoria se ncheie doar daca viitorii soti declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor care sufera de anumite boli ramn aplicabile. Casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila, la sediul primariei. Prin exceptie, casatoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de catre un ofiter de stare civila de la o alta primarie dect cea n a carei raza teritoriala domiciliaza sau si au resedinta viitorii soti, cu obligativitatea nstiintarii primariei de domiciliu sau de resedinta a viitorilor soti, n vederea publicarii. Cei care vor sa se casatoreasca vor face personal declaratia de casatorie, potrivit legii, la primaria unde urmeaza a se ncheia casatoria. n cazurile prevazute de lege, declaratia de casatorie se poate face si n afara sediului primariei. Atunci cnd viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care ncuviinteaza ncheierea casatoriei. Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla n localitatea unde urmeaza a se ncheia casatoria, ei pot face declaratia la primaria n a carei raza teritoriala si au domiciliul sau resedinta, care o transmite, n termen de 48 de ore, la primaria unde urmeaza a se ncheia casatoria. n declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista niciun impediment legal la casatorie si vor mentiona numele de familie pe care l vor purta n timpul casatoriei, precum si regimul matrimonial ales. Odata cu declaratia de casatorie ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru ncheierea casatoriei. Viitorii soti pot conveni sa si pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa si pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite. n aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia, prin afisarea n extras, ntr-un loc special amenajat la sediul primariei si pe pagina de internet a acesteia unde urmeaza sa se ncheie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot si are domiciliul sau resedinta. Extrasul din declaratia de casatorie cuprinde, n mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, ncuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si nstiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, n termen de 10 zile de la data afisarii. 3

Casatoria se ncheie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen n care se cuprind att data afisarii, ct si data ncheierii casatoriei. Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se ncheia casatoria poate sa ncuviinteze, pentru motive temeinice, ncheierea casatoriei nainte de mplinirea termenului de 10 zile. n cazul n care casatoria nu s-a ncheiat n termen de 30 de zile de la data afisarii declaratiei de casatorie sau daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala, trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia. 3.3. Formalitati ulterioare ncheierii casatoriei Dupa ncheierea casatoriei, ofiterul de stare civila ntocmeste, dendata, n registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de 2 martori si de catre ofiterul de stare civila. De asemenea, ofiterul de stare civila face mentiune pe actul de casatorie despre regimul matrimonial ales. El are obligatia ca, din oficiu si de ndata, sa comunice la Registrul Natonal Notarial al regimurilor matrimoniale, precum si, dupa caz, notarului public care a autentificat conventia matrimoniala o copie de pe actul de casatorie. Casatoria se dovedeste cu actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia. Cu toate acestea, n situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba. 3.4. Nulitatea casatoriei Nulitatea casatoriei intervine ca sanctiune n cazurile de nerespectare a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la ncheierea casatoriei. Ca si n dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa, cu unele deosebiri. Astfel, n unele cazuri, n interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata chiar daca este vorba de nulitate absoluta. n cazul casatoriei putative efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este nlaturat n privinta sotului de buna credinta. 3.4.1. Nulitatile absolute Sanctiunea nulitatii absolute opereaza n urmatoarele cazuri: - lipsa consimtamntului la casatorie; - bigamie; - casatoria ntre rude n grad prohibit de lege; - casatoria alienatului sau debilului mintal; - nerespectarea formalitatilor referitoare la celebrarea casatoriei (art. 287 Cod civil) n cazul n care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotarrea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramne valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data ncheierii noii casatorii. Casatoria ncheiata de minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta. Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti, ambii soti au mplinit vrsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas nsarcinata. Casatoria ncheiata n alte scopuri dect acela de a ntemeia o familie este lovita de nulitate absoluta (Casatoria fictiva). Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas nsarcinata ori au trecut 2 ani de la ncheierea casatoriei. Orice persoana interesata poate introduce actiunea n constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa ncetarea sau desfacerea casatoriei, cu exceptia cazului n care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie. 3.4.2. Nulitati relative Este considerata lovita de nulitate relativa casatoria ncheiata n urmatoarele circumstante: a) Este lovita de nulitate relativa casatoria ncheiata fara ncuviintarile sau autorizarea prevazute n caz de dispensa de vrsta (art. 272 alin. 2 si 4 C. civ.). Nulitatea poate fi invocata numai de cel a carui ncuviintare ori autorizare era necesara. b) Viciile de consimtamnt. Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamnt a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta. Eroarea constituie viciu de consimtamnt numai atunci cnd priveste identitatea fizica a viitorului sot. c) Lipsa discernamntului. Este lovita de nulitate relativa casatoria ncheiata de persoana lipsita vremelnic de discernamnt. d) Existenta tutelei. Casatoria ncheiata ntre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa este lovita de nulitate relativa. 4

Anularea casatoriei poate fi ceruta n termen de 6 luni. n cazul dispensei de vrsta, termenul curge de la data la care cei a caror ncuviintare sau autorizare era necesara pentru ncheierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta. n cazul nulitatii pentru vicii de consimtamnt ori pentru lipsa discernamntului, termenul curge de la data ncetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnica a discernamntului. n cazul existentei tutelei, termenul curge de la data ncheierii casatoriei. Dreptul la actiunea n anulabilitate nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai. n cazul dispensei de vrsta, nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca, pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti, s-au obtinut ncuviintarile si autorizarea cerute de lege. Casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data ncetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale. n toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, ntre timp, ambii soti au mplinit vrsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas nsarcinata. 3.4.3. Efectele nulitatii casatoriei. Casatoria putativa Sotul de buna-credinta la ncheierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pna la data cnd hotarrea judecatoreasca ramne definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. n aceasta situatie, raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort. Nulitatea casatoriei nu are niciun efect n privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie. n ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort. Hotarrea judecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este opozabila tertelor persoane, n conditiile legii. Cu toate acestea, nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane mpotriva unui act ncheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, afara de cazul n care au fost ndeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea n nulitate ori anulabilitate sau tertul a cunoscut, pe alta cale, nainte de ncheierea actului, cauza de nulitate a casatoriei. Intrebari autoevaluare Definiti notiunea de casatorie. Ce ntelegeti prin consimtamnt la casatorie ca si conditie de fond? Care sunt viciile de consimtamnt n materia casatoriei? Exemplificati. Care sunt considerentele pentru care este oprita casatoria ntre rude apropiate? Ce ntelegeti prin opozitia la casatorie? Care sunt cauzele de nulitate absoluta n materia casatoriei? Care sunt conditiile de fond ale casatoriei? Ce sunt impedimentele la casatorie? Enumerati si analizati pe scurt impedimentele la casatorie. 10. Care este scopul conditiilor de forma ale casatoriei? 11. Analizati pe scurt declaratia de casatorie. 12. Ce este opozitia la casatorie? 13. Care este localitatea n care se poate ncheia casatoria? 14. Ce reguli de ncheiere urmeaza casatoria mixta (ntre un cetatean romn si unul strain)? Obiective Cunoasterea si intelegerea relatiilor personale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie Notiuni cheie locuinta comuna, regim matrimonial, bunuri comune, bunuri proprii, datorii comune, datorii proprii, separatiei de bunuri, clauza de preciput Subiecte lectie 4.1. Relatiile personale dintre soti Sotii hotarasc de comun acord n tot ceea ce priveste casatoria. Sotii si datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral. Ei au ndatorirea de a locui mpreuna. Pentru motive temeinice, ei pot hotar sa locuiasca separat. Un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot. Sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la ncheierea casatoriei. Daca sotii au convenit sa poarte n timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat la ncheierea casatoriei, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativa dect cu consimtamntul celuilalt sot. 5

4.2. Relatiile patrimoniale dintre soti 4.2.1. Tipuri de regimuri matrimoniale Noul cod civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale: regimul comunitatii legale, regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale. Alegerea unui alt regim juridic decat cel al comunitatii legale (care era singurul permis de lege pana la intrarea in vigoarea a noului Cod civil), se face prin incheierea unei conventii matrimoniale: practic partile trec de la regimul comunitatii legale la regimul comunitatii conventionale de bunuri sau stabilesc sa aleaga regimul separatiei de bunuri. Conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamntul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului. Se poate ncheia: - inainte de casatorie (si atunci va produce efecte numai de la data incheierii casatoriei); - in timpul casatoriei (si atunci va produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei); Obiectul conventiei matrimoniale il constituie regimul matrimonial pe care sotii il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal. Conventia matrimoniala se supune dispozitiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu exceptia cazurilor speciale prevazute de lege; in caz contrar, conventia devine nula in mod absolut. Prin conventie matrimoniala nu pot fi incalcate regulile imperative comune tuturor regimurilor matrimoniale si nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau transmiterii mostenirii legale. 4.2.2. Clauza de preciput Reprezinta dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune nainte de partaj: - prin conventie matrimoniala se poate conveni ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat in cota parte) sau in coproprietate; - poate fi stipulata n beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei; - nu este supusa raportului donatiilor (obligatie pe care o au descendentii si sotul supravietuitor de a aduce la masa succesorala bunurile primite ca donatie de la defunct) ci numai reductiunii liberalitatilor (restrangere prin hotarare judecatoreasca a deciziei unei persoane decedate de a-si dona bunurile daca prin aceasta s-a afectat rezerva succesorala a anumitor mostenitori); - clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea conventiei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei; - devine inaplicabila atunci cnd comunitatea nceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni; - executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent. 4.2.2. Publicitatea conventiei matrimoniale Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se nscriu in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale. Dupa autentificarea conventiei matrimoniale n timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei (de la ofiterul de stare civila), notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al conventiei catre: serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face mentiune pe actul de casatorie si la Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale. Celelalte registre de publicitate - tinnd seama de natura bunurilor si conventiile matrimoniale, se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege (in toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale neputnd fi acoperita prin nscrierea facuta n Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale). Aceste dispozitii nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate, iar orice persoana poate cerceta Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale si poate solicita, n conditiile legii, eliberarea de extrase certificate, fara a fi obligata sa justifice vreun interes. Conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate mentionate sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale. Aceasta inseamna ca, daca exista un act secret cu privire la regimul matrimonial, atunci el produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor decat daca se face dovada ca tertul a stiut continutul acestui act pentru care nu s-au indeplinit formalitatile de publicitate. 6

De asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatoriei. 4.2.3. Modificarea conventiei matrimoniale Conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei, in aceleasi conditii cerute pentru incheierea ei iar dispozitiile privind publicitatea si respectiv inopozabilitatea conventiei matrimoniale sunt aplicabile. Minorul care a implinit varsta de 16 ani si pentru motive temeinice, avand avizul medical si acordul ocrotitorului legal, se poate casatori, poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela. In lipsa incuviintarii sau a autorizarii, conventia incheiata de minor poate fi anulata in conditiile prevazute de lege. Actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei. In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta. 4.3. Locuinta familiei Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, n lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii. Oricare dintre soti poate cere notarea n cartea funciara, n conditiile legii, a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului. Niciunul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimtamntul scris al celuilalt sot de drepturile asupra locuintei familiei. De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamntul scris al celuilalt sot. n cazul n care consimtamntul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze ncheierea actului. Sotul care nu si-a dat consimtamntul la ncheierea actului poate cere anularea lui n termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai trziu de un an de la data ncetarii regimului matrimonial. n lipsa notarii locuintei familiei n cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamntul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului n care tertul dobnditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei. n cazul n care locuinta este detinuta n temeiul unui contract de nchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este ncheiat nainte de casatorie. La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se nteleg, beneficiul contractului de nchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinnd seama, n ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa n desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti. Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare ntr-o alta locuinta, cu exceptia cazului n care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere. Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cnd hotarrea judecatoreasca a ramas definitiva. 4.4. Cheltuielile casatoriei Sotii sunt obligati sa si acorde sprijin material reciproc. Ei sunt obligati sa contribuie, n raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel. Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa. Munca oricaruia dintre soti n gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei. Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, n conditiile legii, de veniturile ncasate, cu respectarea obligatiilor ce i revin privind cheltuielile casatoriei. Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, n masura mbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei. Intrebari autoevaluare Ce se ntelege prin locuinta comuna si care este regimul juridic al acesteia? Care sunt tipurile de regim matrimonial reglementate de noul Cod civil? Ce ntelegeti prin bunuri comune ale sotilor? Ce ntelegeti prin bunuri proprii ale sotilor? Care este consideratia pentru care bunurile provenind din mosteniri, legate sau donatii sunt proprii? Ce conditii trebuie sa ndeplineasca un bun pentru a deveni proprietate devalmasa a sotilor? 7

Care sunt datoriile comune ale sotilor? Ce regim juridic au datoriile proprii ale unuia dintre soti? Ce reguli urmeaza regimul matrimonial al separatiei de bunuri n dreptul nostru? Cum se face dovada bunurilor proprii ale unuia dintre soti? Cum se rezolva situatia sotului care a construit pe terenul apartinnd celuilalt sot? Cum se numeste operatiunea juridica prin care un bun propriu este nlocuit cu un alt bun propriu sau cu valoarea acestuia? Cum se exercita drepturile sotilor asupra bunurilor proprii? Ce mijloace juridice are la ndemna un sot pentru a stabili n timpul casatorie caracterul de bun propriu? Ce bunuri pot fi incluse n categoria celor de uz personal sau destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti? Ce este mandatul conventional? Dar cel judiciar? Care sunt limitele independentei patriminiale a sotilor? Care este obiectul conventiei matrimoniale? Ce este clauza de preciput si ce regim juridic are aceasta? Care este domeniul de aplicare a regimului comunitatii conventionale? Cum se poate modifia regimul matrimonial? n ce conditii opereaza modificarea conventionala a regimului matrimonial? Ce efecte produce modificarea judiciara a regimului matrimonial? Obiective Cunoasterea si aprofundarea notiunilor privind incetarea si desfacerea casatoriei Notiuni cheie divort, mpartirea bunurilor comune, ncredintarea minorului, cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a minorului Cuprins lectie Subiecte lectie 5.1. ncetarea casatoriei Casatoria nceteaza prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. 5.2. Desfacerea casatoriei Divortul inseamna desfacerea casatoriei si este o institutie care era reglementata de Codul Familiei, iar in Noul Cod Civil textele se regasesc in articolele 373 - 403), cu unele imbunatatiri. Divortul poate avea loc: - Prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti, ori la cererea unuia dintre soti care e acceptata de celalalt; - Atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila; instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei sau culpa comuna a sotilor, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. - La cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; divortul se poate pronunta chiar din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se va pronunta fara a se mentiona culpa sotilor. - La cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, caz in care desfacerea casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor. 5.2.1. Procedura divortului 5.2.1.1. Pe cale administrativa poate fi solutionat divortul prin acord, indiferent de durata casatoriei, daca sunt intrunite urmatoarele conditii: - Sotii isi exprima liber si neviciat consimtamntul, in fata ofiterului de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. - Nici unul dintre ei nu este pus sub interdictie judecatoreasca. - Nu au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptiati. Cererea de divort se depune de catre soti impreuna, iar dupa un termen de gandire de 30 de zile de la inregistrarea cererii, sotii se prezinta personal si, daca ambii staruie sa divorteze, ofiterul de stare civila, dupa ce verifica valabilitatea consimtamntului, elibereaza certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

5.2.1.2. Prin procedura notariala pot fi solutionate: a) - Divortul prin acord al sotilor care nu au copii minori. b) - Divortul sotilor care au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptiati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la: numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copiilor. Competent este notarul de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. si in acest caz niciunul dintre soti nu trebuie sa fie pus sub interdictie, iar consimtamntul trebuie sa fie liber si neviciat. Cererea de divort se depune de catre soti mpreuna, dar poate fi depusa si prin mandatar cu procura autentica. Dupa un termen de gandire de 30 de zile, sotii se prezinta personal, si, daca staruie sa divorteze, notarul public, dupa ce verifica valabilitatea consimtamntului, elibereaza certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. 5.2.1.3. Pe cale judiciara pot fi solutionate cererile de divort pentru oricare dintre motivele aratate, daca sotii se adreseaza direct instantei de judecata sau daca divortul administrativ sau notarial a fost respins. Competenta este instanta de tutela, iar pana la infiintarea sa, competenta apartine judecatoriei; 5.2.2. Efectele divortului in raporturile dintre soti: 5.2.2.1. Data desfacerii casatoriei: Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. Prin exceptie, daca reclamantul decedeaza in timpul procesului si actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, casatoria se socoteste desfacuta la data decesului. In cazul divortului administrativ sau notarial, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort. 5.2.2.2. Numele de familie dupa divort: La desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei. Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei. 5.2.2.3. Efectele divortului cu privire la regimul matrimonial In cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort. Oricare dintre soti sau amandoi, impreuna, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt. Actele de instrainare sau de grevare, precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii, incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort pot fi anulate daca au fost facute in frauda celuilalt sot. 5.2.2.4. Despagubiri, prestatii compensatorii, obligatii de intretinere intre fostii soti Despagubiri: sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort. Despagubirile pot fi cerute distinct de dreptul la prestatia compensatorie. Obligatia de intretinere intre soti inceteaza prin desfacerea casatoriei. Sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. Aceeasi obligatie intervine si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria. Prestatia compensatorie: in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani, iar divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita. Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie de ntretinere. Prestatia compensatorie nu se poate solicita dect odata cu desfacerea casatoriei. Prestatia compensatorie poate fi stabilita n bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori n natur, sub forma uzufructului (beneficiului adus de folosirea unui bun) asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului. 9

5.2.3. Efectele divortului n raport cu copiii lor minori Odata cu pronuntarea divortului, instana de tutela hotaraste, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinnd seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de nvoiala parintilor. Astfel, potrivit noului Cod civil, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel. nsa, daca exista motive ntemeiate, avnd n vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. Totusi, celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. Noul Cod civil reglementeaza si situatii exceptionale, in care instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamntul acestora, sau intr-o institutie de ocrotire. Spre deosebire de legislatia actuala care prevede ca minorul urmeaza sa fie incredintat unuia dintre parinti prin sentinta de divort, Noul cod prevede la art. 397 alin. 2 ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide altfel. Totusi, daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. Totusi, celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptiia acestuia. In acelasi timp, instanta de tutela, prin hotarrea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copiilor. Extrem de important este faptul ca, dupa 1 octombrie 2011 persoanele divortate nainte de aceasta data, vor putea solicita custodia comuna a copiilor, chiar daca acestia fusesera incredintati celuilalt sot prin hotarre judecatoreasca. Noul Cod civil prevede n art. 403 ca instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si ndatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului, daca se schimba mprejurarile initiale. Intrebari autoevaluare Care sunt cazurile de ncetare a casatoriei? Ce ntelegeti prin divort? Care este instanta competenta sa judece actiunea de divort? Care sunt conditiile cerute de lege pentru a se putea pronunta divortul prin acordul partilor? Care este diferenta ntre ncetarea si desfacerea casatoriei? Care sunt conditiile necesare pentru a se putea pronunta desfacerea casatoriei? Care este rolul stabilirii culpei n procesul de divort? Care sunt consecintele caracterului strict personal al actiunii de divort? La ce instanta se introduce actiunea de divort? Ce efecte are si cnd poate interveni mpacarea partilor n procedura de divort? Daca prtul se opune la mpacare, cnd se poate face renuntarea la judecata divortului? Ce efecte produce divortul cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti? Cum se poate face mpartirea bunurilor comune n caz de divort? Cnd poate interveni nvoiala sotilor cu privire la bunurile comune? Care sunt criteriile stabilirii prin hotarre judecatoreasca a cotei fiecarui sot cu privire la bunurile comune? Cnd nceteaza comunitatea de bunuri? Ce efecte produce divortul referitor la relatiile personale dintre soti? Ce efecte produce divortul referitor la relatiile personale dintre parinti si copiii lor minori? Dar privitor la relatiile patrimoniale dintre parinti si copiii minori? Ce derogari de la dreptul comun cunoasteti n privinta administrarii probelor n procedura de divort? Ce criterii se au n vedere de catre instanta cnd procedeaza la ncredintarea minorului catre unul din parinti? Cum se stabileste contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a minorului? Cum se exercita drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la bunurile copilului minor? Obiective Insusirea notiunilor juridice referitoare la rudenie si afinitate 10

Notiuni cheie rudenie n linie directa, rudenie n linie colaterala, rudenie civila, afinitate Subiecte lectie 6.1. Rudenia fireasca Rudenia fireasca se ntemeiaza pe faptul nasterii. Sirul de persoane ntre care exista rudenie se numeste linia de rudenie. Ea se poate prezenta sub doua forme: dreapta si colaterala. Rudenia n linie dreapta este legatura de rudenie ntre persoane care coboara unele din altele, fie n mod nemijlocit, n sensul ca persoana este copilul celeilalte, fie n mod mijlocit, indirect, n sensul ca persoanele respective nu sunt nascute una din alta, dar ntre ele exista un sir nentrerupt de nasteri. Sunt rude n linie directa tatal, fiul, nepotul de fiu. Rudenia n linie colaterala este legatura de rudenie ntre doua persoane care, fara a descinde una din alta, au un autor comun. Sunt rude n linie colaterala fratii ntre ei, verii primari ntre ei. Stabilirea gradului de rudenie se face diferit dupa felul liniei de rudenie. Astfel, la rudenia n linie directa, gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor prin care se stabileste legatura de snge ntre doua persoane. n acest caz, fiul si tatal sunt rude de gradul nti, nepotul de fiu cu bunicul sunt rude de gradul al doilea. La rudenia n linie colaterala, gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude, n linie ascendenta, pna la autorul comun, si apoi de la acesta, n linie descendenta, pna la cealalta ruda. Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai n masura n care legea i recunoaste efecte juridice. Mijloacele de proba ale rudeniei firesti difera n raport cu interesul urmarit prin dovada rudeniei. Daca prin dovedirea rudeniei se urmaresc efecte de stare civila, dovada rudeniei se poate face, n principiu, cu acte de stare civila. Daca prin dovedirea rudeniei se urmaresc interese patrimoniale (de exemplu n materie succesorala), dovada rudeniei se poate face si prin alte mijloace de proba dect actele de stare civila. 6.2. Rudenia prin adoptie Rudenia civila este legatura rezultata din adoptiia ncheiata n conditiile prevazute de lege.n cazul adoptiei, legatura de rudenie exista ntre adoptiator si rudele acestuia, pe de o parte, si adoptiat si descendentii lui, pe de alta parte. Rudenia prin adoptie se substituie rudeniei firesti. Gradul de rudenie se stabileste ca si la rudenia fireasca : ntre adoptiat si adoptiator, rudenie de gardul nti, ca ntre copil si parinte. Dovada rudeniei ntre adoptiat si adoptiator se face prin proba adoptiei nsasi. 6.3. Afinitatea Afinitatea sau alianta este legatura dintre sot si rudele celuilalt sot (ntre ginere si socrii, ntre cumnati). Afinitatea nu exista ntre rudele unui sot si rudele celuilalt sot. De asemenea, nu exista afinitate (nici rudenie) ntre soti. Afinitatea exista si n cazul n care rudenia rezulta din adoptie. Rudele sotului sunt, n aceeasi linie si acelasi grad, afinii celuilalt sot. Fiind un efect al casatoriei si al rudeniei, afinitatea exista numai n masura n care acestea sunt legalmente stabilite; n situatiile n care casatoria nceteaza sau se desface prin divort ori rudenia prin adoptie ia sfrsit, legatura de afinitate nceteaza. Proba afinitatii se face prin dovada rudeniei si a casatoriei din care rezulta. Intrebari autoevaluare 1. Ce ntelegeti prin afinitate? 2. Ce este rudenia n linie colaterala? Dar n linie directa? Exemplificati 3. Cum se stabileste gradul de rudenie n linie directa? 4. Ce este rudenia? 5. De cte feluri este rudenia? 6. Ce efecte produce divortul asupra rudeniei din casatorie? 7. Care sunt gradele de rudenie recunoscute de lege? 8. Cum se dovedeste si ce efecte produce rudenia? 9. Ce deosebiri exista ntre filiatie si rudenia civila? 10. Care sunt conditiile de fond ale adoptiei? 11. Cnd intervine desfiintarea adoptiei? Dar desfacerea acesteia? 11

Obiective Cunoasterea si aprofundarea notiunilor legate de stabilirea filiatiei, precum si a notiunilor de baza privind adoptia Notiuni cheie filiatia fata de mama, filiatia fata de tata, timpul legal al conceptiei, prezumtia de paternitate, actiuni in stabilirea filiatiei, actiunea in tagada paternitatii, adoptie, adoptat, adoptator

Subiecte lectie 7.1. Notiuni generale Filiatia desemneaza un sir nentrerupt de nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei, un sir nentrerupt de persoane ntre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copii. n nteles restrns filiatia desemneaza raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui. Filiatia fata de mama se mai numeste maternitate, iar cea fata de tata paternitate. Fiecare dintre acestea poate fi din casatorie sau din afara casatoriei. Att timp ct o legatura de filiatie legal stabilita nu a fost contestata n justitie, nu se poate stabili, pe nicio cale, o alta filiatie. Parintii si copilul vor fi citati n toate cauzele referitoare la filiatie, chiar si atunci cnd nu au calitatea de reclamant sau de prt. n actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept. De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie n numele unui copil sau al unei persoane puse sub interdictie judecatoreasca, precum si copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune nu pot renunta la judecarea ei. Prin hotarrea de admitere a actiunii instanta se pronunta si cu privire la stabilirea numelui copilului, exercitarea autoritatii parintesti si obligatia parintilor de a-l ntretine pe copil. n cazul n care admite o actiune n contestarea filiatiei, instanta poate stabili, daca este cazul, modul n care copilul pastreaza legaturi personale cu acela care l-a crescut. 7.2. Filiatia fata de mama 7.2.1. Dovada filiatiei fata de mama Filiatia fata de mama se mai numeste maternitate. Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se poate stabili si prin recunoastere sau prin hotarre judecatoreasca. Filiatia se dovedeste prin actul de nastere ntocmit n registrul de stare civila, precum si cu certificatul de nastere eliberat pe baza acestuia. n cazul copilului din casatorie, dovada se face prin actul de nastere si prin actul de casatorie al parintilor, trecute n registrele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila corespunzatoare. Posesia de stat este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Ea consta, n principal, n oricare dintre urmatoarele mprejurari: a) o persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, ngrijindu-se de cresterea si educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau; b) copilul este recunoscut de catre familie, n societate si, cnd este cazul, de catre autoritatile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau; c) copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau. Posesia de stat trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca. Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de mama dect aceea ce rezulta din actul sau de nastere si posesia de stat conforma cu acesta. Nimeni nu poate contesta filiatia fata de mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul sau de nastere. Cu toate acestea, daca printr-o hotarre judecatoreasca s-a stabilit ca a avut loc o substituire de copil ori ca a fost nregistrata ca mama a unui copil o alta femeie dect aceea care l-a nascut, se poate face dovada adevaratei filiatiei cu orice mijloc de proba. 7.2.2. Recunoasterea filiatiei fata de mama Daca nasterea nu a fost nregistrata n registrul de stare civila sau copilul a fost trecut n registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama l poate recunoaste pe copil. Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti. 12

Recunoasterea poate fi facuta prin declaratie la serviciul de stare civila, prin nscris autentic sau prin testament. Daca recunoasterea este facuta prin nscris autentic, o copie a acestuia este trimisa din oficiu serviciului de stare civila competent, pentru a se face mentiunea corespunzatoare n registrele de stare civila. Recunoasterea, chiar daca a fost facuta prin testament, este irevocabila. Minorul necasatorit l poate recunoaste singur pe copilul sau, daca are discernamnt la momentul recunoasterii. Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca: a) a fost recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii, nu a fost nlaturata. Cu toate acestea, daca filiatia anterioara a fost nlaturata prin hotarre judecatoreasca, recunoasterea este valabila; b) a fost facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a lasat descendenti firesti; c) a fost facuta n alte forme dect cele prevazute de lege. Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau violenta. Prescriptia dreptului la actiune ncepe sa curga de la data ncetarii violentei ori, dupa caz, a descoperirii erorii sau dolului. Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata oricnd si de orice persoana interesata. Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este n sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai. 7.2.3. Actiunea n justitie pentru stabilirea filiatiei fata de mama. n cazul n care, din orice motiv, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii ori n cazul n care se contesta realitatea celor cuprinse n certificatul constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate stabili printr-o actiune n stabilirea maternitatii, n cadrul careia pot fi administrate orice mijloace de proba. Dreptul la actiunea n stabilirea filiatiei fata de mama apartine copilului si se porneste, n numele acestuia, de catre reprezentantul sau legal. Actiunea poate sa fie pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, n conditiile legii. Actiunea poate fi introdusa si mpotriva mostenitorilor pretinsei mame. Dreptul la actiune este imprescriptibil. Daca nsa copilul a decedat nainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot sa o introduca n termen de un an de la data decesului. 7.3. Filiatia fata de tata. Filiatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin hotarre judecatoreasca, dupa caz. 7.3.1. Filiatia fata de tatal din casatorie: Copilul nascut sau conceput n timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei (prezumtia de paternitate). Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Intervalul de timp cuprins ntre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi. Prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului ntr-o anumita perioada din acest interval de timp prevazut sau chiar n afara acestui interval. Sotul mamei poate introduce actiunea n tagada paternitatii n termen de 3 ani, care curge fie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o data ulterioara, cnd a aflat ca prezumtia nu corespunde realitatii. Termenul nu curge mpotriva sotului pus sub interdictie judecatoreasca si, chiar daca actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sot n termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei. Daca sotul a murit nainte de mplinirea acestui, fara a porni actiunea, aceasta poate fi pornita de catre mostenitori n termen de un an de la data decesului. Actiunea n tagada paternitatii poate fi pornita de catre mama n termen de 3 ani de la data nasterii copilului. Actiunea n tagada paternitatii introdusa de catre cel care se pretinde tata biologic poate fi admisa numai daca acesta face dovada paternitatii sale fata de copil. Dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii tatalui biologic. Daca acesta a decedat, actiunea poate fi formulata de mostenitorii sai n termen de cel mult un an de la data decesului. Actiunea n tagada paternitatii se porneste de copil, n timpul minoritatii sale, prin reprezentantul sau legal. Dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii copilului. Orice persoana interesata poate cere, oricnd, instantei sa constate ca nu sunt ntrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice unui copil nregistrat n actele de stare civila ca fiind nascut din casatorie. 7.3.3. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei Daca tatal din afara casatoriei nu l recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotarre judecatoreasca. 13

Actiunea n stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste n numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal. Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, n conditiile legii. Actiunea n stabilirea paternitatii poate fi pornita si mpotriva mostenitorilor pretinsului tata. Paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului n perioada timpului legal al conceptiunii. Prezumtia este nlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa l fi conceput pe copil. Dreptul la actiunea n stabilirea paternitatii nu se prescrie n timpul vietii copilului. Mama copilului poate cere pretinsului tata sa i plateasca jumatate din: a) cheltuielile nasterii si ale lehuziei; b) cheltuielile facute cu ntretinerea ei n timpul sarcinii si n perioada de lehuzie. Mama poate solicita aceste despagubiri chiar si atunci cnd copilul s-a nascut mort sau a murit nainte de pronuntarea hotarrii privind stabilirea paternitatii. Dreptul la actiune al mamei se prescrie n termen de 3 ani de la nasterea copilului. Mama nu poate cere aceste despagubiri daca nu a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii. n afara acestor cheltuieli, mama si mostenitorii ei au dreptul la despagubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun. 7.3.4 Actiunea n tagada paternitatii Actiunea n tagada paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, de tatal biologic, precum si de copil. Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii acestora, n conditiile legii. Actiunea se introduce de catre sotul mamei mpotriva copilului; cnd acesta este decedat, actiunea se porneste mpotriva mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori ai sai. Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea poate fi pornita de tutore, iar n lipsa, de un curator numit de instanta judecatoreasca. Mama sau copilul poate introduce actiunea mpotriva sotului. Daca acesta este decedat, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor lui. Tatal biologic poate introduce actiunea mpotriva sotului mamei si a copilului. Daca acestia sunt decedati, actiunea se porneste mpotriva mstenitorilor. 7.4. Stabilirea filiatiei n cazul reproducerii umane asistate medical cu tert donator Reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio legatura de filiatie ntre copil si donator. n acest caz, nicio actiune n raspundere nu poate fi pornita mpotriva donatorului. Parintt, n sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi dect un barbat si o femeie sau o femeie singura. Parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator trebuie sa si dea consimtamntul n prealabil, n conditii care sa asigure deplina confidentialitate, n fata unui notar public care sa le explice, n mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie. Consimtamntul ramne fara efect n cazul decesului, al formularii unei cereri de divort sau al separatiei n fapt, survenite anterior momentului conceptiunii realizate n cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricnd, n scris, inclusiv n fata medicului chemat sa asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donator. Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical si nici copilul astfel nascut nu poate contesta filiatia sa. Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, n conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator. n cazul n care copilul nu a fost conceput n acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii. Cel care, dupa ce a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator, nu recunoaste copilul astfel nascut n afara casatoriei raspunde fata de mama si fata de copil. n acest caz, paternitatea copilului este stabilita pe cale judecatoreasca. Orice informatii privind reproducerea umana asistata medical sunt confidentiale. Cu toate acestea, n cazul n care, n lipsa unor astfel de informatii, exista riscul unui prejudiciu grav pentru sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, n mod confidential, medicului sau autoritatilor competente. De asemenea, oricare dintre descendentii persoanei astfel concepute poate sa se prevaleze de acest drept, daca faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere poate sa prejudicieze grav sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care i este apropiata. 7.6. Adoptia 14

7.6.1. Notiune Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie ntre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului. 7.6.2. Principiile adoptiei Adoptia este supusa cumulativ urmatoarelor principii: a) interesul superior al copilului; b) necesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului ntr-un mediu familial; c) continuitatea cresterii si educarii copilului, tinndu-se seama de originea sa etnica, lingvistica, religioasa si culturala. 7.6.3. Adoptia internationala Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia asupra cetateniei copilului se stabilesc prin lege speciala. 7.6.4. Procedura adoptiei Adoptia se ncuviinteaza de catre instanta de tutela. Procedura adoptiei este reglementata prin lege speciala. 7.6.5. Conditiile de fond ale adoptiei 7.6.5.1. Persoanele care pot fi adoptiate Copilul poate fi adoptat pna la dobndirea capacitatii depline de exercitiu. Cu toate acestea, poate fi adoptata, n conditiile legii, si persoana care a dobndit capacitate deplina de exercttiu, daca a fost crescuta n timpul minoritatii de catre cel care doreste sa o adopte. Adoptia fratilor, indiferent de sex, de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este n interesul lor superior. Adoptiia ntre frati, indiferent de sex, este interzisa. Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia ntre soti sau fosti soti sunt interzise. 7.6.5.2. Persoanele care pot adoptia Persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, alienatii sau debilii mintali, precum si cei cu boli psihice grave nu pot adopta. Adoptatorul trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai n vrsta dect adoptatul. Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate ncuviinta adoptia chiar daca diferenta de vrsta dintre adoptat si adoptator este mai mica dect 18 ani, dar nu mai putin de 16 ani. 7.6.5.3. Conditiile morale si materiale Adoptatorul sau familia adoptiatoare trebuie sa ndeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului. Doua persoane nu pot adopta mpreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului n care sunt sot si sotie. Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi ncuviintata atunci cnd: a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; n acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti de ncuviintare a noii adoptii; b) adoptia anterioara a ncetat din orice alt motiv. Doua persoane de acelasi sex nu pot adopta mpreuna. 7.6.6. Consimtamntul la adoptie Pentru ncheierea unei adoptii este necesar consimtamntul urmatoarelor persoane: a) parintii firesti ai adoptatului minor sau cel care exercita autoritatea parinteasca, daca parintii sunt necunoscuti, morti, declarati morti sau pusi sub interdictie judecatoreasca; b) adoptatul care a mplinit 10 ani; c) adoptiatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptiatoare, cnd acestia adopta mpreuna; d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului n care lipsa discernamntului l pune n imposibilitatea de a-si manifesta vointa. 15

Nu este valabil consimtamntul dat n considerarea promisiunii sau obtinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora. Daca unul dintre parintii firesti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si daca se afla, din orice motiv, n imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamntul celuilalt parinte este ndestulator. Cnd ambii parinti se afla n una dintre aceste situatii, adoptiia se poate ncheia fara consimtamntul lor. Parintele sau parintii decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. n aceste cazuri, consimtamntul celui care exercita autoritatea parinteasca este si el obligatoriu. Persoana casatorita care a adoptat un copil trebuie sa consimta la adoptia aceluiasi copil de catre sotul sau. Consimtamntul parintilor firesti nu mai este necesar n acest caz. Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, cel care exercita autoritatea parinteasca trebuie sa consimta la adoptie n mod liber, neconditionat si numai dupa ce au fost informat n mod corespunzator asupra consecintelor adoptiei, n special asupra ncetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine. Consimtamntul la adoptie al parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui, poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului. Consimtamntul poate fi revocat n termen de 30 de zile de la data exprimarii lui. n cazul copilului abandonat, n mod exceptional, instanta de tutela poate trece peste refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mijloc de proba, ca acesta este abuziv si instanta apreciaza ca adoptia este n interesul copilului, tinnd seama si de consimtamntul acestuia, dat n conditiile legii. Conditiile n care si exprima consimtamntul persoanele chemate sa consimta la adoptie sunt reglementate prin lege speciala. 7.6.7. Efectele adoptiei Adoptia produce efecte de la data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti prin care a fost ncuviintata. Prin adoptie se stabilesc filiatia dintre adoptiat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului. Raporturile de rudenie nceteaza ntre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte. Cnd adoptator este sotul parintelui firesc sau adoptiv, legaturile de rudenie ale adoptatului nceteaza numai n raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu este casatorit cu adoptatorul. Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si ndatoririle parintelui fata de copilul sau firesc. n cazul n care cel care adoptia este sotul parintelui firesc al adoptiatului, drepturile si ndatoririle parintesti se exercita de catre adoptiator si parintele firesc casatorit cu acesta. Adoptatul are fata de adoptator drepturile si ndatoririle pe care le are orice persoana fata de parintii sai firesti. Daca adoptatorul este decazut din exercitiul drepturilor parintesti, instanta de tutela, tinnd seama de interesul superior al copilului, poate sa instituie una dintre masurile de protectie prevazute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie. Copilul adoptat dobndeste prin adoptie numele de familie al celui care adopta. Daca adoptia se face de catre 2 soti ori de catre sotul care adopta copilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, copilul adoptat poarta acest nume. n cazul n care sotii nu au nume de familie comun, ei sunt obligati sa declare instantei care ncuviinteaza adoptia numele pe care acesta urmeaza sa l poarte. Daca sotii nu se nteleg, hotaraste instanta. Pentru motive temeinice, instanta, ncuviintnd adoptia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si cu consimtamntul copilului care a mplinit vrsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat. n cazul adoptiei unei persoane casatorite, care poarta un nume comun cu celalalt sot, sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimtamntul celuilalt sot, dat n fata instantei care ncuviinteaza adoptia. Pe baza hotarrii definitive de ncuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent ntocmeste, n conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, n care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se pastreaza, mentionndu-se pe marginea acestuia ntocmirea noului act. Informatiile cu privire la adoptie sunt confidentiale. Modul n care adoptatul este informat cu privire la adoptie si la familia sa de origine, precum si regimul juridic general al informatiilor privind adoptia se stabilesc prin lege speciala. 7.6.8. ncetarea adoptiei Adoptiia nceteaza prin desfacere sau ca urmare a anularii ori a constatarii nulitatii sale. Adoptiia este desfacuta de drept n cazul adoptiilor succesive. 16

Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptiatorului sau a familiei adoptatoare, daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci cnd adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2 ani. Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi desfacuta la cererea celor care ar fi venit la mostenire mpreuna cu adoptatul sau n lipsa acestuia. 7.6.9. Anularea adoptiei Adoptia poate fi anulata la cererea oricarei persoane chemate sa consimta la ncheierea ei si al carei consimtamnt a fost viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului, dol sau violenta. Actiunea poate fi formulata n termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data ncetarii violentei, dar nu mai trziu de 2 ani de la ncheierea adoptiei. 7.6.9.1. Nulitatea absoluta a adoptiei Sunt nule adoptia fictiva, precum si cea ncheiata cu ncalcarea conditiilor de forma sau de fond, daca, n acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza cu nulitatea relativa. Adoptia este fictiva daca a fost ncheiata n alt scop dect cel al ocrotirii interesului superior al copilului. Actiunea n constatarea nulitatii adoptiei poate fi formulata de orice persoana interesata. 7.6.9.2. Mentinerea adoptiei Instanta poate respinge cererea privind nulitatea daca mentinerea adoptiei este n interesul celui adoptiat. Acesta este ntotdeauna ascultat. 7.6.9.3. Efectele ncetarii adoptiei La ncetarea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobndesc drepturile si ndatoririle parintesti, cu exceptia cazului cnd instanta hotaraste ca este n interesul superior al copilului sa instituie tutela sau o alta masura de protectie a copilului, n conditiile legii. De asemenea, adoptatul redobndeste numele de familie si, dupa caz, prenumele avut nainte de ncuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta poate ncuviinta ca acesta sa pastreze numele dobndit prin adoptie. Adoptatul este ntotdeauna ascultat. Intrebari autoevaluare 1. Ce ntelegeti prin filiatie? 2. Cum se face dovada filiatiei fata de mama? 3. Ce este prezumtia de paternitate? 4. Ce ntelegeti prin timpul legal al conceptiei? 5. Cnd poate fi introdusa actiunea n tagaduirea paternitatii- ? 6. Ce este conflictul de paternitate? Exemplificati. 7. Analizati actiunea n justitie pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei. 8. Care este timpul legal al conceptiunii? 9. Cum se stabileste filiatia unui copil din casatorie? 10. n ce cazuri se poate introduce actiunea n tagada paternitatii copilului din casatorie? 11. Care este termenul n care se poate introduce actiunea n tagada paternitatii copilului din casatorie? 12. mpotriva cui se introduce actiunea n tagada paternitatii copilului din casatorie? 13. Ce este actiunea n stabilirea paternitatii? 14. Cine poate introduce actiunea n stabilirea paternitatii? 15. Ce este recunoasterea de paternitate? n ce termen se poate contesta aceasta recunoastere? 16. Ce este actiunea n stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei? 17. Care este termenul introducerii actiunii n stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei? 18. Care sunt mijloacele de proba n actiunea n stabilirea paternitatii si ce valoare au probele administrate? 19. Care sunt efectele stabilirii paternitatii din afara casatoriei? Obiective Insusirea notiunilor privind ocrotirea minorului prin parinti si a minorului lipsit de ocrotirea parinteasca Notiuni cheie indatoriri parintesti, consiliu de familie, tutela, curatela, instanta de tutela 17

Subiecte lectie 8.1. Ocrotirea minorului prin parinti Parintii sunt cei care au, n primul rnd, ndatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori. Copiii din afara casatoriei sunt egali n fata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptiati. Copilul nu poate fi separat de parintii sai fara ncuviintarea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat dect n conditiile prevazute de lege, pentru motive temeinice, lund n considerare interesul superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului presupune ca orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului. Pentru rezolvarea cererilor care se refera la copii, autoritatile competente sunt datoare sa dea toate ndrumarile necesare pentru ca partile sa recurga la metodele de solutionare a conflictelor pe cale amiabila. Procedurile referitoare la relatiile dintre parinti si copii trebuie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea tin cont de ele n hotarrile pe care le iau. Procedurile privitoare la copii trebuie sa se desfasoare ntr-un timp rezonabil, astfel nct interesul superior al copilului si relatiile de familie sa nu fie afectate. n sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se ntelege persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani si nici nu a dobndit capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii. A) Drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la persoana copilului minor Parintii exercita mpreuna si n mod egal autoritatea parinteasca. Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care ndeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si ndeplinirea ndatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamntul celuilalt parinte. Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului n raporturile dintre parinti si copii. n cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita n comun si n mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc. Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort. Instanta sesizata cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a autoritatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort. Cu ncuviintarea instantei de tutela parintii se pot ntelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia. Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarre judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla n neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca. Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si ndatoriri care privesc att persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor parinti. Parintii exercita autoritatea parinteasca numai n interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si l asociaza pe copil la toate deciziile care l privesc, tinnd cont de vrsta si de gradul sau de maturitate. Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori. Autoritatea parinteasca se exercita pna la data cnd copilul dobndeste capacitatea deplina de exercitiu. Copilul datoreaza respect parintilor sai indiferent de vrsta sa. Ori de cte ori exista nentelegeri ntre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la ndeplinirea ndatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce i asculta pe parinti si lund n considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. Parintii au dreptul si ndatorirea de a creste copilul, ngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, nvatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, nsusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia. Parintii au ndatorirea de a creste copilul n conditii care sa asigure dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala n mod armonios. n acest scop, parintii sunt obligati: a) sa coopereze cu copilul si sa i respecte viata intima, privata si demnitatea; 18

b) sa prezinte si sa permita informarea si lamurirea copilului despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia n considerare opinia acestuia; c) sa ia toate masurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului; d) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii n domeniul ngrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului. Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti dect cu respectarea demnitatii copilului. Sunt interzise luarea unor masuri, precum si aplicarea unor pedepse fizice, de natura a afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotionala a copilului. Parintii ndruma copilul, potrivit propriilor convingeri, n alegerea unei religii, n conditiile legii, tinnd seama de opinia, vrsta si de gradul de maturitate ale acestuia, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios. Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani are dreptul sa si aleaga liber confesiunea religioasa. Parintii aleg prenumele si, cnd este cazul, numele de familie al copilului, n conditiile legii. Parintii au dreptul si ndatorirea de supraveghere a copilului minor. Parintii sau reprezentantii legali ai copilului pot, numai n baza unor motive temeinice, sa mpiedice corespondenta si legaturile personale ale copilului n vrsta de pna la 14 ani. Parintii pot cere oricnd instantei de tutela napoierea copilului de la orice persoana care l tine fara drept. Instanta de tutela poate respinge cererea numai daca napoierea este vadit contrara interesului superior al copilului. Copilul minor locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc mpreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului. n caz de nentelegere ntre parinti, instanta de tutela hotaraste, lund n considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultndu-i pe parinti si pe copil, daca a mplinit vrsta de 10 ani. Locuinta copilului, stabilita potrivit acestui articol, nu poate fi schimbata fara acordul parintilor dect n cazurile prevazute expres de lege. Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, schimbarea locuintei copilului, mpreuna cu parintele la care locuieste, nu poate avea loc dect cu acordul prealabil al celuilalt parinte. n caz de nentelegere ntre parinti, hotaraste instanta de tutela potrivit interesului superior al copilului, lund n considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultndu-i pe parinti. Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani poate cere parintilor sa si schimbe felul nvataturii sau al pregatirii profesionale ori locuinta necesara desavrsirii nvataturii ori pregatirii sale profesionale. Daca parintii se opun, copilul poate sesiza instanta de tutela, iar aceasta hotaraste pe baza raportului de ancheta psihosociala. Tatal si mama sunt obligati, n solidar, sa dea ntretinere copilului lor minor, asigurndu-i cele necesare traiului, precum si educatia, nvatatura si pregatirea sa profesionala. Daca minorul are un venit propriu care nu este ndestulator, parintii au obligatia de a-i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea sa profesionala. Parintii sunt obligati sa l ntretina pe copilul devenit major, daca se afla n continuarea studiilor, pna la terminarea acestora, dar fara a depasi vrsta de 26 de ani. n caz de nentelegere, ntinderea obligatiei de ntretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela pe baza raportului de ancheta psihosociala. B) Drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la bunurile copilului minor Parintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, n afara de dreptul la mostenire si la ntretinere. Parintii au dreptul si ndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta n actele juridice civile ori de a-i ncuviinta aceste acte, dupa caz. Dupa mplinirea vrstei de 14 ani minorul si exercita drepturile si si executa obligatiile singur, n conditiile legii, nsa numai cu ncuviintarea parintilor si, dupa caz, a instantei de tutela. Drepturile si ndatoririle parintilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaza tutela fiind aplicabile n mod corespunzator. Cu toate acestea, nu se ntocmeste un inventar, n cazul n care copilul nu are alte bunuri dect cele de uz personal. 8.1.1. Raspunderea pentru nendeplinirea ndatoririlor parintesti Decaderea din drepturile parintesti Instanta de tutela, la cererea autoritatilor administratiei publice cu atributii n domeniul protectiei copilului, poate pronunta decaderea din exercitiul drepturilor parintesti daca parintele pune n pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziva, prin neglijenta grava n ndeplinirea obligatiilor parintesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului. Cererea 19

se judeca de urgenta, cu citarea parintilor si pe baza raportului de ancheta psihosociala. Participarea procurorului este obligatorie. Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se ntinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotarrii. Cu toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu privire la anumite drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, n acest fel, nu sunt primejduite cresterea, educarea, nvatatura si pregatirea profesionala a copiilor. Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de obligatia sa de a da ntretinere copilului. n cazul n care, dupa decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, copilul se afla n situatia de a fi lipsit de ngrijirea ambilor parinti, se instituie tutela. Instanta reda parintelui exercitiul drepturilor parintesti, daca au ncetat mprejurarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca parintele nu mai pune n pericol viata, sanatatea si dezvoltarea copilului. Pna la solutionarea cererii, instanta poate ngadui parintelui sa aiba legaturi personale cu copilul, daca aceasta este n interesul superior al copilului. 8.2. Consiliul de familie. Tutela si curatela minorului 8.2.1. Consiliul de familie. A. Rolul consiliului de familie Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul n care tutorele si exercita drepturile si si ndeplineste ndatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului n cazul ocrotirii minorului prin parinti, prin darea n plasament sau, dupa caz, prin alte masuri de protectie speciala prevazute de lege nu se va institui consiliul de familie. B. Membrii consiliului de familie Instanta de tutela poate constitui un consiliu de familie, compus din 3 rude sau afini, tinnd seama de gradul de rudenie si de relatiile personale cu familia minorului. n lipsa de rude sau afini pot fi numite si alte persoane care au avut legaturi de prietenie cu parintii minorului sau care manifesta interes pentru situatia acestuia. Sotul si sotia nu pot fi, mpreuna, membri ai aceluiasi consiliu de familie. n aceleasi conditii, instanta de tutela numeste si 2 supleanti. Tutorele nu poate fi membru n consiliul de familie. C. Constituirea consiliului de familie n vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care ndeplinesc conditiile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de catre instanta de tutela, din oficiu sau la sesizarea minorului, daca acesta a mplinit vrsta de 14 ani, a tutorelui desemnat, a oricaror altor persoane care au cunostinta despre situatia minorului. Numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora. Minorul care a mplinit vrsta de 10 ani poate fi ascultat. D. Functionarea consiliului de familie Consiliul de familie este convocat cu cel putin 10 zile nainte de data ntrunirii de catre tutore, din propria initiativa sau la cererea oricaruia dintre membrii acestuia, a minorului care a mplinit vrsta de 14 ani sau a instantei de tutela. Cu acordul tuturor membrilor consiliului de familie, convocarea se poate face si mai devreme de mplinirea termenului de 10 zile dinainte de data ntrunirii. n toate cazurile, prezenta tuturor membrilor consiliului de familie acopera neregularitatea convocarii. Cei convocati sunt obligati sa se prezinte personal la locul indicat n actul de convocare. n cazul n care acestia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezentati de persoane care sunt rude sau afini cu parintii minorului, daca aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate n nume propriu ca membri ai consiliului de familie. Sotii se pot reprezenta reciproc Sedintele consiliului de familie se tin la domiciliul minorului. n cazul n care convocarea a fost facuta la solicitarea instantei de tutela, sedinta se tine la sediul acesteia. E. Atributiile Consiliului de familie Consiliul de familie da avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instantei de tutela, si ia decizii, n cazurile prevazute de lege. Avizele consultative si deciziile se iau n mod valabil cu votul majoritatii membrilor sai, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai naintata n vrsta. La luarea deciziilor, minorul care a mplinit vrsta de 10 ani poate fi ascultat. 20

Deciziile consiliului de familie vor fi motivate si consemnate ntr-un registru special constituit, care se tine de unul dintre membrii consiliului, desemnat n acest scop de instanta de tutela. Actele ncheiate de tutore n lipsa avizului consultativ sunt anulabile. ncheierea actului cu nerespectarea avizului atrage numai raspunderea tutorelui. F. nlocuirea consiliului de familie Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, daca n plngerile formulate potrivit prezentului cod instanta a hotart de cel putin doua ori, n mod definitiv, mpotriva deciziilor consiliului de familie. G. Imposibilitatea constituirii consiliului de familie Daca nu este posibila constituirea unui nou consiliu, ca si n cazul contrarietatii de interese dintre minor si toti membrii consiliului de familie si supleanti, tutorele poate cere instantei de tutela autorizatia de a exercita singur tutela. 8.2.2. Tutela minorului 8.2.2.1. Deschiderea tutelei minorului A. Deschiderea tutelei. Cazurile de instituire Tutela minorului se instituie atunci cnd ambii parinti sunt, dupa caz, decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie judecatoreasca, disparuti ori declarati judecatoreste morti, precum si n cazul n care, la ncetarea adoptiei, instanta hotaraste ca este n interesul minorului instituirea unei tutele. Persoanele obligate sa nstiinteze instanta de tutela Au obligatia ca, de ndata ce afla de existenta unui minor lipsit de ngrijire parinteasca, sa nstiinteze instanta de tutela: a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei n care locuieste minorul; b) serviciul de stare civila, cu prilejul nregistrarii mortii unei persoane, precum si notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale; c) instantele judecatoresti, cu prilejul condamnarii la pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti; d) organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana. B. Tutorele. Persoana care poate fi numita tutore Poate fi tutore o persoana fizica sau sotul si sotia, mpreuna, daca nu se afla n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de prezentul cod n cazul n care n situatia prevazuta la art. 110 se afla mai multi minori care sunt frati sau surori, se numeste, de regula, un singur tutore. Persoanele care nu pot fi numite tutore. Nu poate fi tutore: a) minorul, persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau cel pus sub curatela; b) cel decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore; c) cel caruia i s-a restrns exercitiul unor drepturi civile, fie n temeiul legii, fie prin hotarre judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari retinute ca atare de catre o instanta judecatoreasca; d) cel care, exercitnd o tutela, a fost ndepartat din aceasta; e) cel aflat n stare de insolvabilitate; f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea ndeplini sarcina tutelei; g) cel nlaturat prin nscris autentic sau prin testament de catre parintele care exercita singur, n momentul mortii, autoritatea parinteasca Daca una dintre mprejurarile prevazute mai sus survine sau este descoperita n timpul tutelei, tutorele va fi ndepartat, respectndu-se aceeasi procedura ca si la numirea lui. C. Desemnarea tutorelui de catre parinte Parintele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, ncheiate n forma autentica, ori, dupa caz, prin testament, persoana care urmeaza a fi numita tutore al copiilor sai. Desemnarea facuta de parintele care n momentul mortii era decazut din drepturile parintesti sau pus sub interdictie judecatoreasca este lipsita de efecte. 21

D. Desemnarea mai multor tutori n cazul n care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fara vreo preferinta, ori exista mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului n stare sa ndeplineasca sarcinile tutelei si care si exprima dorinta de a fi tutore, instanta de tutela va hotar tinnd seama de conditiile lor materiale, precum si de garantiile morale necesare dezvoltarii armonioase a minorului. E. Masuri provizorii Cel chemat la tutela nu poate fi nlaturat de catre instanta fara acordul sau dect daca se afla n vreunul dintre cazurile prevazute la art. 113 (personae care nu pot fi numite tutori) sau daca prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate. n cazul n care cel chemat la tutela este numai temporar mpiedicat n exercitarea atributiilor ce i-au fost conferite, instanta de tutela, dupa ncetarea mpiedicarii, l numeste tutore la cererea sa, dar nu mai trziu de 6 luni de la deschiderea tutelei. Pna atunci, instanta desemneaza un tutore provizoriu. Dupa trecerea celor 6 luni, daca persoana desemnata nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore ramne sa ndeplineasca n continuare sarcinile tutelei pna la numirea unui tutore. F. Garantii La numirea sau, dupa caz, n timpul tutelei, instanta de tutela poate hotar, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele sa dea garantii reale sau personale, daca interesele minorului cer o astfel de masura. n acest caz, ea stabileste potrivit cu mprejurarile felul si ntinderea garantiilor. Numirea tutorelui de catre instanta de tutela. n lipsa unui tutore desemnat, instanta de tutela numeste cu prioritate ca tutore, daca nu se opun motive ntemeiate, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei minorului, n stare sa ndeplineasca aceasta sarcina, tinnd seama, dupa caz, de relatiile personale, de apropierea domiciliilor, de conditiile materiale si de garantiile morale pe care le prezinta cel chemat la tutela. G. Procedura de numire Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de catre instanta de tutela n camera de consiliu, prin ncheiere definitiva. Atunci cnd desemnarea tutorelui s-a facut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea dect n cazurile prevazute de lege. Ascultarea minorului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. n lipsa unui tutore desemnat, daca instanta de tutela a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face cu consultarea consiliului de familie. ncheierea de numire se comunica n scris tutorelui si se afiseaza la sediul instantei de tutela si la primaria de la domiciliul minorului. Drepturile si ndatoririle tutorelui ncep de la data comunicarii ncheierii de numire. ntre timp, instanta de tutela poate lua masuri provizorii cerute de interesele minorului, putnd chiar sa numeasca un curator special. H. Refuzul continuarii tutelei Cel numit tutore este dator sa continue ndeplinirea sarcinilor tutelei. Poate refuza continuarea tutelei: a) cel care are vrsta de 60 de ani mpliniti; b) femeia nsarcinata sau mama unui copil mai mic de 8 ani; c) cel care creste si educa 2 sau mai multi copii; d) cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a felului activitatilor desfasurate, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive ntemeiate, nu ar mai putea sa ndeplineasca aceasta sarcina. nlocuirea tutorelui. Daca vreuna dintre mprejurarile prevazute survine n timpul tutelei, tutorele poate cere sa fie nlocuit. Cererea de nlocuire se adreseaza instantei de tutela, care va hotar de urgenta. Pna la solutionarea cererii sale de nlocuire, el este obligat sa continue exercitarea atributiilor. I. Caracterul personal al tutelei Tutela este o sarcina personala. Cu toate acestea, instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, poate, tinnd seama de marimea si compunerea patrimoniului minorului, sa decida ca administrarea patrimoniului 22

ori doar a unei parti a acestuia sa fie ncredintata, potrivit legii, unei persoane fizice sau persoane juridice specializate. J. Gratuitatea tutelei Tutela este o sarcina gratuita. Cu toate acestea, tutorele poate fi ndreptatit, pe perioada exercitarii sarcinilor tutelei, la o remuneratie al carei cuantum va fi stabilit de instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, tinnd seama de munca depusa n administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile produse de bunurile minorului. Instanta de tutela, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima aceasta remuneratie, potrivit mprejurarilor.

8.2.2.2. Exercitarea tutelei. Tutela se exercita numai n interesul minorului att n ceea ce priveste persoana, ct si bunurile acestuia. A. Continutul tutelei Tutorele are ndatorirea de a ngriji de minor. El este obligat sa asigure ngrijirea minorului, sanatatea si dezvoltarea lui fizica si mentala, educarea, nvatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui. Tutela exercitata de ambii soti. n cazul n care tutori sunt 2 soti, acestia raspund mpreuna pentru exercitarea atributiilor tutelei. Dispozitiile privind autoritatea parinteasca sunt aplicabile n mod corespunzator. n cazul n care unul dintre soti introduce actiunea de divort, instanta, din oficiu, va nstiinta instanta de tutela pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei. B. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului Avizul consiliului de familie. Masurile privind persoana minorului se iau de catre tutore, cu avizul consiliului de familie, cu exceptia masurilor care au caracter curent. Minorul pus sub tutela are domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea instantei de tutela minorul poate avea si o resedinta. Prin exceptie, tutorele poate ncuviinta ca minorul sa aiba o resedinta determinata de educarea si pregatirea sa profesionala. n acest caz, instanta de tutela va fi de ndata ncunostintata de tutore. Felul nvataturii sau al pregatirii profesionale pe care minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de acesta dect cu ncuviintarea instantei de tutela. Instanta de tutela nu poate, mpotriva vointei minorului care a mplinit vrsta de 14 ani, sa schimbe felul nvataturii acestuia, hotarta de parinti sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei. Instanta de tutela nu poate hotar fara ascultarea minorului, daca acesta a mplinit vrsta de 10 ani. C. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului Inventarul bunurilor minorului Dupa numirea tutorelui si n prezenta acestuia si a membrilor consiliului de familie, un delegat al instantei de tutela va verifica la fata locului toate bunurile minorului, ntocmind un inventar, care va fi supus aprobarii instantei de tutela. Inventarul bunurilor minorului va ncepe sa fie ntocmit n maximum 10 zile de la numirea tutorelui de catre instanta de tutela. Cu prilejul inventarierii, tutorele si membrii consiliului de familie sunt tinuti sa declare n scris, la ntrebarea expresa a delegatului instantei de tutela, creantele, datoriile sau alte pretentii pe care le au fata de minor. Declaratiile vor fi consemnate n procesul-verbal de inventariere. Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscnd creantele sau pretentiile proprii fata de minori, nu le-au declarat, desi au fost somati sa le declare, sunt prezumati ca au renuntat la ele. Daca tutorele sau membrii consiliului de familie nu declara datoriile pe care le au fata de minor, desi au fost somati sa le declare, pot fi ndepartati din functie. Creantele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii consiliului de familie, sotul, o ruda n linie dreapta ori fratii sau surorile acestora pot fi platite voluntar numai cu autorizarea instantei de tutela. nainte de ntocmirea inventarului, tutorele nu poate face, n numele minorului, dect acte de conservare si acte de administrare ce nu sufera ntrziere. D. Administrarea bunurilor minorului Tutorele are ndatorirea de a administra cu buna-credinta bunurile minorului. n acest scop, tutorele actioneaza n calitate de administrator nsarcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului. 23

Nu sunt supuse administrarii bunurile dobndite de minor cu titlu gratuit dect daca testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispozitie sau, dupa caz, numit de catre instanta de tutela. E. Reprezentarea minorului Tutorele are ndatorirea de a-l reprezenta pe minor n actele juridice, dar numai pna cnd acesta mplineste vrsta de 14 ani. Tutorele nu poate, n numele minorului, sa faca donatii si nici sa garanteze obligatia altuia. Fac exceptie darurile obisnuite, potrivite cu starea materiala a minorului Tutorele nu poate, fara avizul consiliului de familie si autorizarea instantei de tutela, sa faca acte de nstrainare, mparteala, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, sa renunte la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa ncheie n mod valabil orice alte acte ce depasesc dreptul de administrare. Actele facute cu ncalcarea acetsor dispozitii sunt anulabile. n aceste cazuri, actiunea n anulare poate fi exercitata de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum si de catre procuror, din oficiu sau la sesizarea instantei de tutela. Cu toate acestea, tutorele poate nstraina, fara avizul consiliului de familie si fara autorizarea instantei de tutela, bunurile supuse pieirii, degradarii, alterarii ori deprecierii, precum si cele devenite nefolositoare pentru minor. F. Autorizarea instantei de tutela Instanta de tutela acorda tutorelui autorizarea numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un folos nendoielnic pentru minor. Autorizarea se va da pentru fiecare act n parte, stabilindu-se, cnd este cazul, conditiile de ncheiere a actului. n caz de vnzare, autorizarea va arata daca vnzarea se va face prin acordul partilor, prin licitatie publica sau n alt mod. n toate cazurile, instanta de tutela poate indica tutorelui modul n care se ntrebuinteaza sumele de bani obtinute. G. ncuviintarea si autorizarea actelor minorului care a mplinit vrsta de 14 ani Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani ncheie actele juridice cu ncuviintarea scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului. Daca actul pe care minorul care a mplinit vrsta de 14 ani urmeaza sa l ncheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face dect cu autorizarea instantei de tutela si cu avizul consiliului de familie, va fi necesara att autorizarea acesteia, ct si avizul consiliului de familie. Minorul nu poate sa faca donatii, altele dect darurile obisnuite potrivit starii lui materiale, si nici sa garanteze obligatia altuia. H. Interzicerea unor acte juridice Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii relative, ncheierea de acte juridice ntre tutore sau sotul, o ruda n linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alta parte. Cu toate acestea, oricare dintre aceste personae poate cumpara la licitatie publica un bun al minorului, daca are o garantie reala asupra acestui bun ori l detine n coproprietate cu minorul, dupa caz. I. Suma anuala necesara pentru ntretinerea minorului Consiliul de familie stabileste suma anuala necesara pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale si poate modifica, potrivit mprejurarilor, aceasta suma. Decizia consiliului de familie se aduce la cunostinta, de ndata, instantei de tutela. Cheltuielile necesare pentru ntretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se acopera din veniturile acestuia. n cazul n care veniturile minorului nu sunt ndestulatoare, instanta de tutela va dispune vnzarea bunurilor minorului, prin acordul partilor sau prin licitatie publica. Obiectele ce au valoare afectiva pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vndute dect n mod exceptional. Daca minorul este lipsit de bunuri si nu are parinti sau alte rude care sunt obligate prin lege sa i acorde ntretinere ori aceasta nu este suficienta, minorul are dreptul la asistenta sociala, n conditiile legii. J. Constituirea de depozite bancare 24

Sumele de bani care depasesc nevoile ntretinerii minorului si ale administrarii bunurilor sale, precum si instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o institutie de credit indicata de consiliul de familie, n termen de cel mult 5 zile de la data ncasarii lor. Tutorele poate dispune de aceste sume si instrumente financiare numai cu autorizarea prealabila a instantei de tutela. Cu toate acestea, el nu va putea folosi, n niciun caz, sumele de bani si instrumentele financiare pentru ncheierea, pe numele minorului, a unor tranzactii pe piata de capital, chiar daca ar fi obtinut autorizarea instantei de tutela. Tutorele poate depune la o institutie de credit si sumele necesare ntretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec ntr-un cont separat si pot fi ridicate de tutore, fara autorizarea instantei de tutela. K. Controlul exercitarii tutelei. Controlul instantei de tutela Instanta de tutela va efectua un control efectiv si continuu asupra modului n care tutorele si consiliul de familie si ndeplinesc atributiile cu privire la minor si bunurile acestuia. n ndeplinirea activitatii de control, instanta de tutela va putea cere colaborarea autoritatilor administratiei publice, a institutiilor si serviciilor publice specializate pentru protectia copilului sau a institutiilor de ocrotire, dupa caz. L. Darea de seama Tutorele este dator sa prezinte anual instantei de tutela o dare de seama despre modul cum s-a ngrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia. Darea de seama se va prezenta instantei de tutela n termen de 30 de zile de la sfrsitul anului calendaristic. Daca averea minorului este de mica nsemnatate, instanta de tutela poate sa autorizeze ca darea de seama privind administrarea bunurilor minorului sa se faca pe termene mai lungi, care nu vor depasi nsa 3 ani. n afara de darea de seama anuala, tutorele este obligat, la cererea instantei de tutela, sa dea oricnd dari de seama despre felul cum s-a ngrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia. M. Descarcarea tutorelui Instanta de tutela va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile facute cu ntretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, daca sunt corect ntocmite si corespund realitatii, va da descarcare tutorelui. Dispensa de a da socoteala acordata de parinti sau de o persoana care ar fi facut minorului o liberalitate este considerata ca nescrisa. N. Plngerea mpotriva tutorelui Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, pot face plngere la instanta de tutela cu privire la actele sau faptele tutorelui pagubitoare pentru minor. Plngerea se solutioneaza de urgenta, prin ncheiere executorie, de catre instanta de tutela, cu citarea partilor si a membrilor consiliului de familie. Minorul care a mplinit vrsta de 10 ani va fi ascultat, daca instanta de tutela considera ca este necesar. 8.2.2.3. ncetarea tutelei A. Cazurile de ncetare Tutela nceteaza n cazul n care nu se mai mentine situatia care a dus la instituirea tutelei, precum si n cazul mortii minorului. Functia tutorelui nceteaza prin moartea acestuia, prin ndepartarea de la sarcina tutelei sau prin nlocuirea tutorelui. n cazul mortii tutorelui, mostenitorii sai sau orice alta persoana interesata au datoria de a nstiinta, de ndata, instanta de tutela. Pna la numirea unui nou tutore, mostenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Daca sunt mai multi mostenitori, acestia pot desemna, prin procura speciala, pe unul dintre ei sa ndeplineasca n mod provizoriu sarcinile tutelei. Daca mostenitorii sunt minori, nstiintarea instantei de tutela se poate face de orice persoana interesata. n acest caz, mostenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instanta de tutela va numi de urgenta un curator special, care poate fi executorul testamentar. B. ndepartarea tutorelui n afara de alte cazuri prevazute de lege, tutorele este ndepartat daca savrseste un abuz, o neglijenta grava sau alte fapte care l fac nedemn de a fi tutore, precum si daca nu si ndeplineste n mod corespunzator sarcina. Pna la preluarea functiei de catre noul tutore, instanta de tutela poate numi un curator special. C. Darea de seama generala 25

La ncetarea din orice cauza a tutelei, tutorele sau, dupa caz, mostenitorii acestuia sunt datori ca, n termen de cel mult 30 de zile, sa prezinte instantei de tutela o dare de seama generala. Tutorele are aceeasi ndatorire si n caz de ndepartare de la tutela. Daca functia tutorelui nceteaza prin moartea acestuia, darea de seama generala va fi ntocmita de mostenitorii sai majori sau, n caz de incapacitate a tuturor mostenitorilor, de reprezentantul lor legal, n termen de cel mult 30 de zile de la data acceptarii mostenirii sau, dupa caz, de la data solicitarii de catre instanta de tutela. n cazul n care nu exista mostenitori ori acestia sunt n imposibilitate de a actiona, darea de seama generala va fi ntocmita de catre un curator special, numit de instanta de tutela, n termenul stabilit de aceasta. Darea de seama generala va trebui sa cuprinda situatiile veniturilor si cheltuielilor pe ultimii ani, sa indice activul si pasivul, precum si stadiul n care se afla procesele minorului. D. Predarea bunurilor Bunurile care au fost n administrarea tutorelui vor fi predate, dupa caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore de catre tutore, mostenitorii acestuia sau reprezentantul lor legal ori, n lipsa, de un curator special. Dupa predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, instanta de tutela va da tutorelui descarcare de gestiunea sa. Chiar daca instanta de tutela a dat tutorelui descarcare de gestiune, acesta raspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa. Tutorele care nlocuieste un alt tutore are obligatia sa ceara acestuia, chiar si dupa descarcarea de gestiune, repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, sub sanctiunea de a fi obligat el nsusi de a repara aceste prejudicii. 8.2.3. Curatela minorului A. Cazurile de numire a curatorului special Ori de cte ori ntre tutore si minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie sa duca la nlocuirea tutorelui, instanta de tutela va numi un curator special. De asemenea, daca din cauza bolii sau din alte motive tutorele este mpiedicat sa ndeplineasca un anumit act n numele minorului pe care l reprezinta sau ale carui acte le ncuviinteaza, instanta de tutela va numi un curator special. Pentru motive temeinice, n cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, dupa caz, nlocuit de catre instanta de tutela. B. Alte cazuri de instituire a curatelei n afara de cazurile prevazute de lege, instanta de tutela poate institui curatela: a) daca, din cauza batrnetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, o persoana, desi capabila, nu poate, personal, sa si administreze bunurile sau sa si apere interesele n conditii corespunzatoare si, din motive temeinice, nu si poate numi un reprezentant sau un administrator; b) daca, din cauza bolii sau din alte motive, o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare n cazuri a caror rezolvare nu sufera amnare; c) daca o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme ndelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar sau un administrator general; d) daca o persoana a disparut fara a exista informatii despre ea si nu a lasat un mandatar sau un administrator general. Poate fi numita curator orice persoana fizica avnd deplina capacitate de exercitiu si care este n masura sa ndeplineasca aceasta sarcina. Cnd cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, ncheiate n forma autentica, o persoana care sa fie numita curator, aceasta va fi numita cu prioritate. Numirea poate fi nlaturata numai pentru motive temeinice, dispozitiile referitoare la tutori aplicndu-se n mod corespunzator. Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor. Curatela nu se poate institui dect cu consimtamntul celui reprezentat, n afara de cazurile n care consimtamntul nu poate fi dat. Numirea curatorului se face de instanta de tutela, cu acordul celui desemnat, printr-o ncheiere care se comunica n scris curatorului si se afiseaza la sediul instantei de tutela, precum si la primaria de la domiciliul celui reprezentat. n cazurile n care se instituie curatela, se aplica regulile de la mandat, cu exceptia cazului n care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanta de tutela va hotar ca se impune nvestirea curatorului cu drepturile si obligatiile unui administrator nsarcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia.

26

Daca sunt aplicabile regulile de la mandat, instanta de tutela poate stabili limitele mandatului si poate da instructiuni curatorului, n locul celui reprezentat, n toate cazurile n care acesta din urma nu este n masura sa o faca. nlocuirea curatorului Curatorul este n drept sa ceara nlocuirea sa dupa 3 ani de la numire. Pentru motive temeinice curatorul poate cere nlocuirea sa si naintea mplinirii termenului de 3 ani. Daca au ncetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicata de instanta de tutela. Intrebari autoevaluare 1. Care sunt drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la persoana minorului? 2. Care sunt drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la bunurile copilului minor 3. Raspunderea pentru nendeplinirea ndatoririlor parintesti 4. Ce ntelegeti prin tutela minorului? Care sunt cazurile n care se instituie aceasta masura de protectie? 5. Ce este curatela minorului? 6. Cnd se realizeaza ocrotirea minorului numai n parte de catre parinte? 7. Cum se solutioneaza nentelegerile dintre parinti cu privire la exercitiul drepturilor si ndatoririlor parintesti? 8. Ce criterii se au n vedere pentru ncredintarea copilului minor spre crestere si educare unuia dintre parinti? 9. Ce este tutela minorului? Dar a majorului? 10. Ce este curatela? 11. Ce este interdictia judecatoreasca si cnd se dispune aceasta? 12. Cum se realizeaza protectia copilului aflat n dificultate? 13. Cnd se poate declara judecatoreste copilul abandonat? 14. Ce masuri de protectie se iau fata de copilul abandonat? 18. Care sunt mijloacele de proba n actiunea n stabilirea paternitatii si ce valoare au probele administrate? 19. Care sunt efectele stabilirii paternitatii din afara casatoriei? Obiective Insusirea notiunilor juridice referitoare la obligatia de intretinere intre rude Notiuni cheie obligatia de intretinere, cuantum, ordinea in care se datoreaza intretinerea Cuprins lectie 1. Care sunt drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la persoana minorului? 2. Care sunt drepturile si ndatoririle parintesti cu privire la bunurile copilului minor 3. Raspunderea pentru nendeplinirea ndatoririlor parintesti 4. Ce ntelegeti prin tutela minorului? Care sunt cazurile n care se instituie aceasta masura de protectie? 5. Ce este curatela minorului? 6. Cnd se realizeaza ocrotirea minorului numai n parte de catre parinte? 7. Cum se solutioneaza nentelegerile dintre parinti cu privire la exercitiul drepturilor si ndatoririlor parintesti? 8. Ce criterii se au n vedere pentru ncredintarea copilului minor spre crestere si educare unuia dintre parinti? 9. Ce este tutela minorului? Dar a majorului? 10. Ce este curatela? 11. Ce este interdictia judecatoreasca si cnd se dispune aceasta? 12. Cum se realizeaza protectia copilului aflat n dificultate? 13. Cnd se poate declara judecatoreste copilul abandonat? 14. Ce masuri de protectie se iau fata de copilul abandonat? 18. Care sunt mijloacele de proba n actiunea n stabilirea paternitatii si ce valoare au probele administrate? 19. Care sunt efectele stabilirii paternitatii din afara casatoriei? Subiecte lectie 9.1. Caracteristicile obligatiei de ntretinere Obligatia de ntretinere exista numai ntre persoanele prevazute de lege. Ea se datoreaza numai daca sunt ntrunite conditiile cerute de lege.

27

Obligatia de ntretinere are caracter personal. Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de ntretinere, daca prin lege nu se prevede altfel. Dreptul la ntretinere nu poate fi cedat si nu poate fi urmarit dect n conditiile prevazute de lege. Nimeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul sau la ntretinere. 9.2. Persoanele ntre care exista obligatia de ntretinere si ordinea n care aceasta se datoreaza Obligatia de ntretinere exista ntre sot si sotie, rudele n linie dreapta, ntre frati si surori, precum si ntre celelalte persoane anume prevazute de lege, prin efectul filiatiei firesti sau prin adoptie Obligatia de ntretinere exista ntre fostii soti, n conditiile prevazute de lege. Sotul care a contribuit la ntretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa presteze ntretinere copilului ct timp acesta este minor, nsa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparuti ori sunt n nevoie. La rndul sau, copilul poate fi obligat sa dea ntretinere celui care l-a ntretinut astfel timp de 10 ani. Mostenitorii persoanei care a fost obligata la ntretinerea unui minor sau care i-a dat ntretinere fara a avea obligatia legala sunt tinuti, n masura valorii bunurilor mostenite, sa continue ntretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt n nevoie, nsa numai ct timp cel ntretinut este minor. n cazul n care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei contribuind la ntretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mostenite. 9.3. Ordinea de plata a ntretinerii ntretinerea se datoreaza n ordinea urmatoare: a) sotii si fostii soti si datoreaza ntretinere naintea celorlalti obligati; b) descendentul este obligat la ntretinere naintea ascendentului, iar daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel n grad mai apropiat naintea celui mai ndepartat; c) fratii si surorile si datoreaza ntretinere dupa parinti, nsa naintea bunicilor. Dupa ncetarea adoptiei, adoptiatul poate cere ntretinere numai de la rudele sale firesti sau, dupa caz, de la sotul sau. n cazul n care mai multe personae sunt obligate sa ntretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata ntretinerii, proportional cu mijloacele pe care le au. Daca parintele are drept la ntretinere de la mai multi copii, el poate, n caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai mpotriva unuia dintre ei. Cel care a platit ntretinerea se poate ntoarce mpotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia. n cazul n care cel obligat n primul rnd la ntretinere nu are mijloace ndestulatoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta de tutela le poate obliga pe celelalte persoane ndatorate la ntretinere sa o completeze, n ordinea stabilita de lege. Cnd cel obligat nu poate presta, n acelasi timp, ntretinere tuturor celor ndreptatiti sa o ceara, instanta de tutela, tinnd seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotar fie ca ntretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca ntretinerea sa se mparta ntre mai multe sau toate persoanele ndreptatite sa o ceara. n acest caz, instanta hotaraste, totodata, modul n care se mparte ntretinerea ntre persoanele care urmeaza a o primi. 9.4. Conditiile obligatiei de ntretinere Are drept la ntretinere numai cel care se afla n nevoie, neputndu-se ntretine din munca sau din bunurile sale. Minorul care cere ntretinere de la parintii sai se afla n nevoie daca nu se poate ntretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri. Cu toate acestea, n cazul n care parintii n-ar putea presta ntretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate ncuviinta ca ntretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate. Nu poate pretinde ntretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat la ntretinere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri. Acela care se afla n stare de nevoie din culpa sa poate cere numai ntretinerea de stricta necesitate. Poate fi obligat la ntretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobndi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza ntretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute n vedere celelalte obligatii ale sale. Starea de nevoie a persoanei ndreptatite la ntretinere, precum si mijloacele celui care datoreaza ntretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba. 28

9.5. Stabilirea si executarea obligatiei de ntretinere ntretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati. Cnd ntretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pna la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii. Cuantumul ntretinerii datorate copiilor, mpreuna cu ntretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat. Obligatia de ntretinere se executa n natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, nvatatura si pregatire profesionala. Daca obligatia de ntretinere nu se executa de bunavoie, n natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de ntretinere, stabilita n bani. Pensia de ntretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau ntr-o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza ntretinere. Daca se iveste o schimbare n ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza ntretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit mprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de ntretinere sau poate hotar ncetarea platii ei. Pensia de ntretinere stabilita ntr-o suma fixa se indexeaza de drept, trimestrial, n functie de rata inflatiei. Pensia de ntretinere se datoreaza de la data cererii de chemare n judecata. Cu toate acestea, pensia poate fi acordata si pentru o perioada anterioara, daca introducerea cererii de chemare n judecata a fost ntrziata din culpa debitorului. Pensia de ntretinere se plateste n rate periodice, la termenele convenite de parti sau, n lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarre judecatoreasca. Chiar daca creditorul ntretinerii a decedat n perioada corespunzatoare unei rate, ntretinerea este datorata n ntregime pentru acea perioada. De asemenea, partile pot conveni sau, daca sunt motive temeinice, instanta de tutela poate hotar ca ntretinerea sa se execute prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de ntretinere ale celui ndreptatit pe o perioada mai ndelungata sau pe ntreaga perioada n care se datoreaza ntretinerea, n masura n care debitorul ntretinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii. Daca, din orice motiv, se dovedeste ca ntretinerea prestata, de bunavoie sau ca urmare a unei hotarri judecatoresti, nu era datorata, cel care a executat obligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, n realitate, obligatia sa o presteze, n acest din urma caz, pe temeiul mbogatirii fara justa cauza Intrebari autoevaluare Care sunt caracterele juridice ale obligatiei de ntretinere? Care sunt persoanele ntre care exista obligatia de ntretinere? Care este cuantumul obligatiei de ntretinere? Care este ordinea de plata a obligatiei de ntretinere? Cum se executa obligatia de ntretinere?

29