Elevi buni, elevi slabi cine-i de vina?

Daliana Diana ISTRAT, studenta anul IV, Ana Amalia KUGLIS, studenta anul IV, Ramona LEKA, studenta anul IV, Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Psihologie si Sociologie, Domeniul Psihologie; (coordonator) asist. univ. drd. Marian D ILIE, Universitatea de Vest din Timisoara; Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic. 26 febroarie 2007 Abs!rac!" The pre ent stud! aims to identi"! the relation #et$een educational results, on a side and emotional intelligence, distri#utive attention and e%traversion, on the other side. &s methodolog!, $e used the Test "or emotional intelligence (the version "or children), the Personalit! 'uestionaire (!ers)*riggs, the Praga Test ("or the assesment o" atention distri#utivit!) and the pupils+ educational results. Ke#-$ords" emotional intelligence, atention distri#utivit!, e%traversion, educational results. Re%uma! Studiului de "ata vi ea a identi"icarea unei relatii ,ntre re ultatele scolare pe de o parte si inteligenta emotionala, atentia distri#utiva si e%traversia, pe de alta parte. -a metodologie, au "ost "olosite Testul pentru inteligenta emotionala (varianta pentru copii), -hestionarul de personalitate (!ers)*riggs, Testul Praga (pentru evaluarea distri#utivitatii atentiei) si re ultatele scolare ale elevilor. .otul de su#iecti este constituit din /0 de elevi ai unei Scolii 1enerale din Timisoara, av2nd media de v2rsta de 34 ani. 5e ultatele o#tinute releva e%istenta unei corelatii semni"icative ,ntre re ultatele scolare ale elevilor si inteligenta emotionala, respectiv distri#utivitatea atentiei ale acestora si ine%istenta unei relatii semni"icative ,ntre re ultatele scolare si dimensiunea de personalitate e%traversie. &uvin!e c'eie" inteligenta emotionala, distri#utivitatea atentiei, e%traversie, re ultate scolare. Ar(umen! (edia generala sau notele repre inta principala motivatie e%trinseca a elevilor, dar si o masura a succesului procesului educational, at2t din punctul de vedere al elevilor c2t si al pro"esorilor. 6n ceea ce priveste managementul clasei de elvi, cadrul didactic adopta rolul de manager al grupului)clasa si are sarcina de a organi a si conduce procesul educational, de"init ca ansam#lu al activitatilor de predare, ,nvatare si evaluare. 6n lucrarea de "ata ne)am oprit asupra aspectelor psihologice ale managemntului clasei de elevi si mai precis asupra celor implicate ,n activitatea de evaluare, consider2nd ca ,n a"ara "actorilor de mediu, "actorilor interpersonali (educatie personala, atitudine "ata de

disciplina, perceptie asupra copilului si copilariei) si "actorilor intrapersonali (dispo itia de moment) care pot determina erori ,n evaluare, e%ista si caracteristici psihologice si de personalitate ale elevilor care pot relevanta evaluarii vis ) a ) vis de calitatea e"ectiva a achi itiilor su#iectului evaluat. 7data cunoscute, acestea pot "i modelate si utili ate ,n "olosul elevilor si al procesului instructiv)educativ. &ADRU TE)RETI& -opiii petrec o mare parte a timpului ,n cadrul scolar, unde ,si re"lecta ,ntreaga corola a personalitatii lor. &st"el, re ultatele lor scolare nu depind numai de "actori ca inteligenta, conditiile pedagogice sau mediul social si cultural ,n care traieste copilul, ci si de alti "actori, psihologici, de pilda, care n)ar tre#ui deloc negli8ati. 6n acest conte%t, 9o$ard 1ardner o#serva ca, ,n cel mai "ericit ca , coe"icientul de inteligenta contri#uie apro%imativ cu :0; la "actorii care determina reusita ,n general, "apt care ,i lasa pe ceilalti <0; prada altor "orte. Desigur, nu se va putea epui a printr)o cercetare acest =univers> de "actori implicati, nici nu ne propunem un asemenea scop, ci dorim sa aducem la lumina "actori asociati cu reusita scolara mai putin invocati, ,nsa e%trem de importanti, ,n opinia noastra, si anume? inteligenta emotionala, atentia distri#utiva si e%traversia. 6n evidentierea inteligentei emotionale ca "actor al reusitei scolare, s)au reali at o serie de cercetari si programe de de voltare ,n scoli, ,n urma carora s)au o#tinut re ultate marcante pe mai multe nivele. &st"el, ,ntr)un program de de voltare sociala din Seattle, condus de David 9a$@ins s)au remarcat di"erente semni"icative ,ntre elevii care au parcurs acest program si cei care nu l)au parcurs, ,ncep2nd de la "aptul ca au e%istat mai putine e%matriculari si p2na la re ultate mult mai #une la testele standard de ,nvatatura si o capacitate mai #una de trecere spre gimna iu. 7 alta cercetare se re"era la un e%periment ingenios e"ectuat de psihologul A. (ischel care a demonstrat ca elevii care au un sistem emotional sta#il la v2rsta de patru ani (testat prin ra#darea copiilor de a primii doua acadele mai t2r iu dec2t o acadea ,n acel moment), au re ultate mult mai #une la diversele e%aminari de admitere la "acultate. &st"el, s)a putut a"irma ca de voltarea emotionala a elevilor este decisiva pentru o#tinerea unor re ultatele scolare si, ,n sens mai larg, pentru succesul ,n viata. 6n peste 3:B de studii di"erite, "acute pe 4B000 de persoane, s)a aratat ca predilectia pentru ,ngri8orare, adica o inteligenta mai sca uta ,n ceea ce priveste gestionarea an%ietatii, duce la o mai sla#a per"ormanta la ,nvatatura, indi"erent daca aceasta e masurata prin note sau reali ari. &n%ietatea este doar unul din acei multi "actori negativi care in"luentra a re ultatele scolare, printre acestia se mai numara si ne,ncrederea ,n sine si o autoe"icienta sca uta, care asa cum au demonstrat)o (a!er si Salove!, pot "i >anihilati> prin educarea inteligentei emotionale. Totodata, ,n cadrul unor investigatii de lunga durata, s)a constat ca un procent semni"icativ al copiilor ce renunta la scoala au un coe"icient al inteligentei emotionale sca ut. 6n ceea ce priveste atentia, parintii, pedagogii si psihologii au invocat ,nca din vechi timpuri tul#urarile si de"icientele de atentie pentru a e%plica proasta calitate a activitatii scolare. ( 1ill! a demonstrat ,ntr)un vast e%periment ca ,n pro#ele de vite a ce necesita o atentie mai mare, elevii cu re ultate mari la scoala sunt mai #uni ,n aceste sarcini. Totodata a o#servat ca elevii sla#i au o tendinta generala spre meticulo itate care ,i "ace sa sacri"ice vite a ,n "avoarea calitatii.

5e"eritor la aspecte ale personalitatii ce sunt asociate cu per"ormante ,n mediul educational, s)au e"ectuat mai multe cercetari, #a ate ,n special pe "actorii testului *ig Five. &st"el, Furnham si cola#oratorii sai au demonstrat ca "actorii acestui test (,n special constiincio itatea) sunt puternic asociati cu per"ormantele scolare. .ievens, -oetsier, DeFru!t si De(aessneer (:00:) au "acut anumite cercetari pe studenti de la medicina si au constatat ca alaturi de constiincio itate, e%traversia este la "el de puternic corelata cu re ultatele academice, ,nsa doar ,n primul an de "acultate, ca ,n anul trei, e%traversia sa cede e loc "actorului Cdeschidere spre nou>. Un lucru e%trem de important a "ost descoperit de Dames (ichael .oveland ,n lucrarea sa de di ertatie, ,n care demonstrea a ca dintre toti "actorii testului *ig Five, e%traversia este singurul care "luctuea a ,n timp ,n ceea ce priveste gradul de corelatie cu re ultatele scolare. &st"el el o#serva o corelatie mult mai mare ,ntre acestea la elevii din clasele a IE)a dec2t la elevii din clasele a VI)a. F%plicatia o"erita se re"era la "aptul ca ,n momentul ,n care se trece la liceu, adica la un mediu scolar mai mare, cu mai multi elevi, capacitatea de a)ti "ace prieteni si de a te adapta usor la un alt mediu, sunt mult mai importante ,n succesul scolar. Tot pe aceasta idee au mers si (ervielde, *u!st si De Fru!t (3GGH), care, ,n urma unor cercetari, au a8uns la conclu ia ca pentru copiii ,ntre B si < ani cea mai puternica corelatie cu per"ormantele scolare o are e%traversia, ,nsa pentru copiii intre < si 3: ani, aceasta e ,nlocuita de "actorul constiincio itate. In!eli(en!a emo!ionala =*ine nu poti vedea dec2t cu su"letul; ceea ce este esential este invi i#il pentru ochi.> (&ntoine de Saint)F%uper!) Pentru a se adapta la solicitarile mediului, omul utili ea a at2t mi8loace cognitive c2t si mi8loace noncognitive. 6n categoria mi8loacelor noncognitive se ,nscriu, printre altele, emotiile si sentimentele, acestea "iind esentiale pentru reusita ,n viata a individului. Trairile a"ective, emotiile si sentimentele sunt cele mai puternice resurse dinamico) energetice cu care este ,n estrata "iinta umana. Fmotiile ne dau constiinta de sine, a8ut2ndu)ne sa ne cunoastem pe noi ,nsine si pe ceilalti. Fle ne spun care sunt lucrurile esentiale si valoroase ,n viata noastra, ne motivea a, ne energi ea a si ne dinami ea a ,n des"asurarea unor activitati si, totodata, ne a8uta sa ne cultivam autocontrolul si perseverenta, sa ne #ucuram de succesele si reali arile altora. Pentru a conceptuali a aceste aspecte ale a"ectivitatii unei persoane s)a introdus conceptul de inteligenta emotionala. Termenul =inteligenta emotionala> a "ost "ormulat pentru prima data ,n SU&, ,n 3G<H. Ulterior, ,n de"inirea si caracteri area lui s)au conturat trei directii principale ((. 5oco, :00/)? 3.Directia repre entata de D.D.(a!er si P. Salove! &cesti doi autori considera ca inteligenta emotionala se re"era la capacitateaIa#ilitatile individului? ) de a percepe si e%prima c2t mai corect propriile emotii si emotiile altora; )de a accede sau genera sentimente atunci c2nd ele "acilitea a g2ndirea si actiunea e"icienta; )de a cunoaste, a ,ntelege si a e%ercita control asupra propriilor sentimente, si asupra sentimentelor altora, ast"el ,nc2t acestea sa poata contri#ui la de voltarea persoanei. :.Directia repre entata de 5euven *ar)7n

&ceasta directie grupea a componentele esentiale ale inteligentei emotionale ,n cinci "actori? )"actori intrapersonali (constieti area propriilor emotii, optimismIasertivitate, respect si consideratie pentru propria persoana, autoreali are, independenta); )"actori interpersonali (empatie, relatii interpersoanle reciproc po itive, responsa#ilitate sociala); )adapta#ilitate (re olvarea pro#lemelor, testarea realitatii, "le%i#ilitate); )controlul stresului (toleranta la "rustrare, controlul impulsurilor); )dispo itia generala (satis"actie, "ericire, optimism). 4.Directia repre entata de D. 1oleman Potrivit acestuia, inteligenta emotionala este construita din? )constiinta propriilor emotii (constienti area si denumirea proriilor emotii; ,ntelegerea cau elor generatoare; distingerea dintre sentimente si actiuni); )autocontrolul trairilor a"ective (stap2nirea si e%primarea emotiilor ,n mod adecvat, natural; toleranta la "rustrare si an%ietate; ,ncredere ,n sine; g2ndire po itiva); )motivatia personala (utili area productiva a emotiilor; perseverenta ,n sarcina; responsa#ilitate; "le%i#ilitate, deschidere spre nou si creativitate); )empatie (o#servarea si ascultarea atenta a celuilalt; capacitatea de a se situa ,n postura celuilalt; sensi#ilitate si ,ntelegere "ata de pro#lemele altora); )aptitudini sociale (atitudini si comportamente prosociale, relatii po itive cu ceilalti; re olvarea con"lictelor; a#ilitati de comunicare interpersonala). Per ansam#lu, se poate spune ca inteligenta emotionala repre inta o meta)a#ilitate necircumscrisa rigid a"ectivitatii, ci presupun2nd corelarea intensa a acesteia cu registrul cognitiv si cu cel volitiv. Fa presupune a sti sa "olosesti emotia drept com#ustie pentru rationament, prin medierea atentiei. Totodata se poate a"irma ca inteligenta emotionala apare ca un corolar al dimensiunilor de #a a ale psihismului uman, ca o re"lectare a "unctionalitatii sale glo#ale ((acsinga,:00:). 6n toata comple%itatea ei, inteligenta emotionala spri8ina persoanele ,n cau a sa reali e e per"ormante deose#ite si sa ai#a o viata pro"esioanla, sociala si persoanla plina de succese si ,mpliniri, ,nsotita de satis"actii si #ucurii. 6n particular, ,n ceea ce priveste domeniul educational, elevii cu o inteligenta emotionala crescuta sunt capa#ili sa tina su# control impactul devastator pe care ,l are socul emotional din timpul evaluarilor asupra limpe imii mintii, sunt capa#ili de concentrare asupra in"ormatiilor necesare si nu asupra emotiilor negative puternice ce a#at atentia spre propria lor preocupare si sunt perseverenti ,n "ata o#stacolelor. Totodata, pre inta toleranta ,n "ata "rustrarilor, sunt optimisti, "le%i#ili, au ,ncredere ,n "ortele prorii ceea ce le ,ntareste autoe"icienta personala, sunt creativi, empatici, deschisi si cooperanti. 6n urma unui proiect de de voltare a copilului, reali at de Fric Schaps ,n scolile din -ali"ornia, s)a a8uns la conclu ia ca e%ista "oarte multe avanta8e ,n privinta competentei emotionale si sociale a copiilor vis ) a ) vis de comportamentul lor ,n clasa sau ,n a"ara scolii, c2t si de capacitatea lor de ,nvatare. &st"el s)a constatat ca acesti elevi erau mai responsa#ili, mai a"irmativi, mai populari si ,ndra neti, mai prosociali si de a8utor, mai atenti si mai preocupati, mai democrati si mai armoniosi (1oleman, :003). E*!raversia Una din caracteristicile da #a a ale personalitatii este cea re"eritoare la modalitatea dominanta de interactiune cu lumea si de orientare a energiei. &st"el se poate di"erentia

e%traversia, ce descrie o atitudine pre"erentiala "ata de lumea e%terioara a oamenilor si a lucrurilor cu orientarea energiei predominant catre e%terior si, opusul sau, introversia, ce descrie o atitudine pre"erentiala "ata de lumea interioara a contemplatiei si a g2ndurilor cu orientarea energiei predominant catre interior. Din acestea doua se di"erentia a doua tipuri de personalitate? tipul e%travertit, respectiv tipul introvertit. F%travertitii simt mereu nevoia de a "i ,n contact cu oamenii, sa comunice, sa interactione e, "iind mereu socia#ili si prietenosi. Fi se e%prima cu usurinta si sunt mai degra#a e%pansivi dec2t re ervati. &tentia lor este orientata spre lumea e%terioara, spre evenimentele o#iective, mai ales cele ce se produc ,n imediata lor apropiere, ast"el evenimentele e%terioare poseda un "armec inepui a#il pentru ei (Dung, 3GGJ). De cele mai multe ori discuta deschis cu cei din 8ur, e%prim2ndu)si cu usurinta sentimentele si parerile. Sunt deseori impulsivi, action2nd ,nainte sa g2ndeasca, ast"el ,si clari"ica g2ndurile si ideile pe masura ce le e%pun. 6ntr)un grup, e%travertitii vor#esc de cele mai multe ori primii, "ac2ndu)si ast"el au ite opiniile. 5eplicile vin cel mai des tot de la e%travertiti, ceea ce)i ,mpiedica pe introvertiti sa ia si ei cuv2ntul. Unul din punctele sla#e ale e%travertitilor este "aptul ca ei iau prea putin ,n calcul realitatea nevoilor si a necesitatilor lor su#iective. Fi e%ecuta ceea ce este cel mai necesar pentru societate si ceea ce aceasta asteapta de la ei, iar #unastarea lor "i ica este su#minata, "iind percepti#ila a#ia ,n clipa ,n care le apar sen atii "i ice anormale. 12ndirea e%travertita este orientata dupa datul o#iectiv, "iind =vra8ita> de o#iect, ca si cum nu ar putea sa e%iste "ara orientare e%terioara. Fa atinge punctul culminant ,n clipa ,n care poate sa se reverse ,ntr)o idee general vala#ila. (Dung, 3GGJ). 6n cadrul educational, se poate o#serva ca modul ,n care se a#soar#e in"ormatia si se ,nvata depinde de tipul de personalitae, mai mult, se asimilea a doar in"ormatiile accesi#ile tipului de personalitate respectiv. F%travertitii tind sa vor#easca despre lucrurile care le ,nvata, ceea ce le permite sa)si con"irme ce au ,nteles. Daca pro"esorii ar 8udeca elevii dupa comportamentul lor, e%travertitii par mai rapi i si mai inteligenti, ceea ce nu este ,ntotdeauna adevarat (9edges, :00:). Dis!ribu!ivi!a!ea a!en!iei &tentia consta ,n orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra unor stimuli e%terni sau interni, ,n scopul o#tinerii unei perceptii optime si de a adapta organismul la mo#ilitatea conditiilor mediului, prin cresterea e"icientei activitatii pentru satis"acrerea unor motive interne, ter#uinte, interese si ,nvatare. 6n activitatea cotidiana, implicarea atentiei este apreciata ,ntotdeauna ca "actor al reusitei sau succesului, iar sla#iciunea sau a#sensa ei, ca "actor generator de erori si esecuri. -u alte cuvinte, ea este prima realitate psihica ce se scoate ,n "ata, cu titlu po itiv sau negativ, ori de c2te ori tre#uie sa dam seama de re ultatele unei actiuni concrete. &tentia ocupa un loc aparte ,n structura si dinamica sistemului psihocomportamental al omului. Fa este, ,nainte de toate, o conditie primara, de "ond, o stare de pregatire psiho)"i iologica generala care "ace posi#ila declansarea unui proces psihic constient K de perceptie, memorare, reproducere, g2ndire K sau e"ectuarea unei actiuni instrumentale motorii (1olu,:00:). &tentia pre inta un ansam#lu de caracteristici o#iective, relativ riguros cuanti"ica#ile, pe #a a carora poate "i anali ata, comparata si evaluata. -ele mai importante caracteristici sunt? concentrarea K apro"undarea si detasare de am#ianta; sta#ilitate K durata ,n decursul careia atentia se poate mentine apro%imativ la acelasi nivel; mo#ilitatea K usurinta cu care se poate trece de la o pro#lema la alta; selectivitatea K atentia "ata de un stimul presupune

neatentia concomitenta "asa de alti stimuli; volumul K numarul de elemente care pot "i cuprinse deodata ,n c2mpul atentiei; si distri#utivitatea. Distri#utivitatea atentiei se re"era la posi#ilitatea atentiei de a permite reali area simultana a doua sau mai multor activitati di"erite. Su#iectul uman poate ,n mod o#isnuit sa e"ectue e concomitent doua sau mai multe activitati. Totusi acest lucru este destul de controversat, ,n sensul ca unele teorii, ,ndeose#i cele neuro"i iologice, considera ca ,ntr) un moment dat de timp, nu se poate e"ectua dec2t o singura activitate principala, celelalte "iind secundare si su#ordonate. &st"el, prima activitate solicita mo#ili are si concentrare voluntara, iar celelalte sunt automati ate. Posi#ilitatea e%ecutarii simultan a doua activitati, c2nd una are un caracter automati at, se e%plica prin "aptul ca activitatea involuntara este diri8ata de catre regiuni corticale partial inhi#ate, iar atentia se poate ,ndrepta spre celelalte activitati. Distri#utivitatea atentiei este o caracteristica necesara ,n mediul educational, ,ntruc2t ea o"era posi#ilitatea elevilor si studentilor sa receptione e si sa anali e e mai multi stimuli ,n acelasi timp, ca, de pilda? luarea de notite si urmarirea e%plicatiilor cadrului didactic sau anali a schitelor de la ta#la, ori urmarirea di"eritelor mi8loace didactice "olosite la ora. Re%ul!a!ele scolare 5e ultatele scolare sunt e%primate prin intermediul cali"icativelor o#tinute ,n urma procesului de evaluare. Un cali"icativ, indi"erent de "orma lui de e%primare e"ectiva, devine e%presia terminala, ,n conte%tul dat, a operatiei de apreciere, de emitere a unei 8udecati de valoare, ,n raport cu per"ormanta elevului evaluat ( Ungureanu, :003). -ali"icativele pot "i de mai multe "eluri, dintre care, cele mai des "olosite ,n cadrul scolaritatii mi8locii (gimna iu) sunt cali"icativele numerice, adica o#isnuitele note scolare. Lota scolara marchea a actul de deci ie asumat de pro"esor ,n cadrul activitatii de evaluare didactica, dupa reali area integrala a actiunilor de masurare cantitativa si de apreciere calitativa a gradului si a modului ,n care elevul asigura ,ndeplinirea sarcinilor de"inite la nivelul o#iectivelor operationale (-ristea, :000). Functia notei scolare re"lecta "inalitatile anga8ate ,n orice activitate de evaluare care vi ea a aprecierea re ultatelor o#tinute ,n raport cu anumite o#iective de ,nvatare si de de volatre individuala. Pentru a putea surprinde c2t mai #ine re ultatul scolar al "iecarui elev ,n parte, ,n aceasta cercetare am apelat la media generala pe semestrul I, care e%prima per ansam#lu si relativ recent re ultatul scolar al acestora. )+IE&TI,ELE SI I-)TE.ELE &ER&ETARII Sco/ul" Fla#orarea unui set de sugestii operationale care sa permita cadrului didactic o gestionare si o manipulare e"icienta a unor "actorilor psihologici implicati ,n reusita scolara a elevului. )biec!ive" 73 ) Demonstrarea asocierii ,ntre re ultatele scolare si inteligenta emotionala; 7: ) Identi"icarea unei relatii ,ntre re ultatele scolare si distri#utivitatea atentiei; 74 ) Fvaluarea legaturii dintre re ultatele scolare si e%traversie;

I/o!e%e" Pentru atingerea o#iectivelor de mai sus s)au avansat urmatoarele ipote e? Ip3?)Daca elevul are o inteligenta emotionala mare, atunci are si re ultate scolare #une; Ip:?)-u c2t elevul dispune de o atentie distri#utiva mai #una, cu at2t mai #une sunt re ultatele scolare ale acestuia; Ip4?)Daca elevul este e%travertit, atunci are si re ultate scolare #une; MET)D)L)GIA STUDIULUI Desi(n-ul cerce!arii 6ntruc2t ,n aceasta cercetare s)a avut ,n vedere asocierea ,ntre varia#ile, design)ul "olosit este unul corelational ,n care varia#ilele implicate sunt urmatoarele? M re ultatele scolare K operationali ate prin media generala pe semestrul I; M inteligenta emotionala K operationali ata prin coe"icientul de inteligenta emotionala ('F); M e%traversia K operationali ata prin cota o#tinuta la scala re"eritoare la e%traversie a testului (*TI; M atentia distri#utiva K operationali ata prin cota o#tinuta la Testul Praga. E0an!ionul Su#iectii cercetarii de "ata au "ost /0 de elevi (:B de se% "eminin si 3/ de se% masculin), selectati aleator din cadrul unei scolii generale din Timisoara. Toti su#iectii sunt elevi ,n clasa VII)a (3B din clasa VII)a & si :/ din clasa VII)a *), av2nd media de v2rsta de 34 ani. Me!ode Me!odele u!ili%a!e 1n sco/ul !es!arii i/o!e%elor cerce!arii sun! urma!oarele" MTestul pentru inteligenta emotionela (varianta pentru copii) adaptat de (ihaela 5oco dupa varianta pentru adulti (adaptat la r2ndul lui dupa *ar)7n si D. 1oleman). Testul este pu#licat ,n lucrarea -reativitate si Inteligenta emotionala a (ihaelei 5oco (:003). -uprinde 30 itemi ce pre inta situatii (scenarii) ,n care se poate a"la orice copil. Pentru "iecare item sunt pre entate c2te patru variante de raspuns, dintre care copilul tre#uie sa)l aleaga pe acela care descrie cel mai #ine reactia lui la respectiva situatie. Prin adunarea punctelor la cele ece raspunsuri se poate interpreta nivelul inteligentei emotionale a "iecarui copil dupa cum urmea a? su# 300 K su# medie; 300)3H0 K mediu; peste 3H0 K peste medie; :00 K e%ceptional. M-hestionarul de personalitate (!ers)*riggs ((!ers)*riggs T!pe Indicator)) (*TI ela#orat de Natharine (!ers si "iica ei Isa#el pornind de la tipurile psihologice din teoriile lui -.1.Dung. &cesta testea a modalitatea dominanta de a lua deci ii (re"le%iv sau a"ectiv), modul pre"erat de asimilare a in"ormatiilor (sen orial sau intuitiv), directia ma8ora de orientare a energiei psihice (e%travertit sau introvertit) si modul personal de concepere, re"lectare a lumii o#iective (8udicativ sau perceptiv). -hestionarul cuprinde 4: de itemi cu doua variante ,ntre care su#iectul tre#uie sa distri#uie cinci puncte, proportional cu masura ,n care acestea sunt con"orme cu modul sau de a "i si de a se comporta. 6n urma calcularii sumei pe "iecare su#)dimensiune, su#iectul va "i de"init printr)o "ormula de person#alitate cu patru po itii ce contine aspectele cu scorul cel mai mare din perechile pre entate mai sus. Scorul ma%im pe "iecare dimensiune ,n parte este

de /0 si semni"ica o pre enta crescuta a acesteia. 6n cercetarea de "ata a "ost aplicat ,ntreg chestionarul, ,nsa pentru testarea ipote elor s)a avut ,n vedere doar dimensiunea e%traversie. MTestul Praga ete o pro#a ce evaluea a distri#utivitatea atentiei. Fste compus dintr)o plansa si o "oaie de raspuns. &st"el, pe plansa sunt ,nscrise ,ntr)un ta#el o serie de numere, "iecare casuta cuprin 2nd un numar de dimensiuni mari si unul de dimensiuni mai mici. Pe "oaia de raspuns sunt pre entate patru siruri de c2te :H de numere repre ent2nd numerele de dimensiuni mari din ta#el, ,n ordine aleatoare. Sarcina su#iectului este de a gasi numere din "oaia de raspuns pe plansa si de a nota alaturi numarul corespun ator de dimensiune mica. -ota "inala a su#iectului este repre entata de suma tuturor raspunsurilor gasite corect. Scorul ma%im care se poate o#tine este de GJ de puncte, semni"ic2nd o atentie distri#utiva e%celenta. Pro#a se administrea a cu un timp standard de / minute pentru "iecare coloana, cu 3 minut de pau a ,ntre trecerea de la o coloana la alta. 6n unele ca uri se poate administra testul "ara pau e, timp de 3B minute. &v2nd ,n vederea ca ,n cercetarea de "ata testele au "ost administrate colectiv la mai multi su#iecti, s)a "olosit ultima varianta de cronometrare (3B minute, "ara pau a). -rocedura -ercetarea a "ost e"ectuata ,n doua ile consecutive la doua clase a VII)a, ,n cadrul orelor de dirigentie. Flevilor li s)a adus la cunostinta "aptul ca pot participa #enevol, "ara nici o constr2ngere, la o cercetare din domeniul psihologiei educatiei. 6n clasa a VII)a & toti elevii au "ost de acord, ,nsa ,n clasa a VII)a *, un su#iect a a#andonat sarcina, acesta "iind scos din #a a de date. Prima pro#a aplicata a "ost Testul Praga, ,ntruc2t necesita un e"ort cognitiv mai mare dec2t celelalte pro#e. Su#iectii au primit "iecare doua "oi si urmatorul instructa8? =&veti ,n "ata dumneavoastra o plansa ce contine un ta#el cu o serie de numere, ,n "iecare casuta sunt trecute c2te doua numere, unul de dimensiuni mari si unul de dimensiuni mici. Sarcina dumneavoastra este de a gasi numerele din "oaia de raspuns pe plansa si de a nota alaturi numarul corespun ator de dimensiune mai mica. &veti la dispo itie 3B minute. > Dupa acordarea instructa8ului, s)a e"ectuat ca e%ercitiu primele trei numere, ast"el ,nc2t "iecare sa ,nteleaga ceea ce are de "acut ,n mod concret. Urmatoarea pro#a a "ost -hestionarul de personalitate (!ers)*riggs, deoarece necesita un pic mai multa atentie ,n o"erirea raspunsului si pentru ca are mai multi itemi dec2t celalalt test, put2ndu)se evita c2t de c2t plictiseala ce se instalea a spre s"2rsitul sarcinilor. Si ,n acest ca su#iectii au primit doua "oi, una de raspuns si una ce continea itemii. Instructa8ul a "ost urmatorul? =Sarcina dumneavoastra este sa distri#uiti H puncte ,ntre variantele a si # ale "iecarei a"irmatii, proportional cu masura ,n care acestea sunt con"orme cu modul dumneavoastra de a "i si de a va comporta. Sunteti nevoiti sa "olositi numere ,ntregi. Lotele vor "i trecute de voi ,n "isa de raspuns.> Dupa ce toti su#iectii au terminat de complectat (*TI)ul, li s)a dat ultima pro#a, si anume Testul de inteligenta emotionala, av2nd urmatorul instructa8? =6n continuare aveti pre entate 30 scenarii cu c2te patru variante de raspuns. Sarcina dumneavoastra este sa alegeti raspunsul care descrie cel mai #ine reactia voastra la aceste scenarii. 5aspundeti pe #a a a ceea ce ati "i vrut sa "aceti ,n realitate, nu cum credeti ca ar tre#ui sa "ie.> -a o conditie a participarii lor, su#iectii au solicitat re ultatele la teste, ast"el au decis sa) si treaca propriul nume pentru a putea "i identi"icati ulterior. Pe "iecare pro#a su#iectii si) au trecut numele si genul.

(edia generala de pe semestrul ,nt2i a "ost o#tinuta prin intermediul dirigintilor. Toata activitatea de testare a durat o ora. A2ALI.A SI I2TER-RETAREA DATEL)R M Ipote a 3? ) Daca elevul are o inteligenta emotionala mare, atunci are si re ultate scolare #une; 6n urma prelucrarii statistice, s)au o#tinut urmatoarele re ultate?

Prima ipote a a acestei cercetari este sustinuta de re ultatele statistice, ,ntre cele doua varia#ile implicate e%ist2nd o corelatie po itiva semni"icativa statistic la un pO .03. Intensitatea relatiei dintre aceste doua varia#ile este "oarte puternica, av2nd un coe"icient de determinare de r:P 0.3/. Prin urmare, o inteligenta emotionala crescuta se asocia a cu re ultate scolare ridicate. -u a8utorul unui coe"icient de inteligenta emotionala crescut, elevul este capa#il sa se motive e si sa persevere e ,n "ata "rustrarilor, este capa#il de a)si stap2ni impulsurile si de a am2na satis"actiile; de a)si regla starile de spirit si de a ,mpiedica neca urile sa)i ,ntunece g2ndirea; de a "i staruitor si de a spera. Toate aceste virtuti ,l a8uta sa treaca peste eventuale esecuri scolare si sa persevere e mai departe ,n sarcina "ara a o a#andona; ,i o"era ,ncredere ,n sine si speranta ca data viitoare va reusi, contur2nd totodata o autoe"icienta crescuta. -apacitatea empatica a elevilor le determina o mai #una adaptare emotionala ,n mediul educational, ,i "ace mai populari, mai deschisi si mai sensi#ili; le da un "armec aparte, reusita sociala si carisma. Stap2nirea capacitatii empatice a8uta la o mai mare e"icienta si la cursuri, poate si prin "aptul ca ,i determina pe pro"esori sa)i ,ndrageasca mai tare. (1oleman, :003). (otivarea de sine, ca un atuu al inteligentei emotionale, are un rol hotar2tor ,n per"ormanta scolara, ,ntruc2t punerea emotiilor ,n serviciul unui scop este a#solut esential pentru a)i acorda atentia cuvenita, pentru motivarea de sine, pentru stap2nire si creativitate. Flevii cu o inteligenta emotionala crescuta sunt ,nvaluiti mai des de o #una dispo itie, care sporeste capacitatea de a g2ndi "le%i#il si mai comple%, solutiile pro#lemelor "iind gasite mult mai usor, indi"erent ca se re"era la sarcini intelectuale, creative sau interpersonale. -a o caracteristica "undamentala a inteligentei emotionale crescute, gestionarea emotiilor apare vitala ,n cadrul testelor sau a altor "orme de evaluare, ,ntruc2t an%ietatea, depresia,

"uria, au un impact devastator asupra limpe imii mintii. Flevii prinsi ,n asemenea stari de spirit nu primesc in"ormatiile ,n mod e"icient sau nu stiu ce sa "aca p2na la urma cu ele. Pentr elevii prea an%iosi, teama dinaintea testelor inter"erea a cu g2ndirea logica si cu memoria necesara pentru a ,nvata e"icient, iar ,n timpul testului le tul#ura limpe imea mintala. Flevii care stiu sa)si stap2neasca emotiile se pot "olosi de aceasta an%ietate anticipativa, motiv2ndu)se pentru o pregatire mai temeinica si, deci, pentru o#tinerea unor re ultate mai #une. 6n conclu ie, re ulatele scolare mai #une ale elevilor cu inteligenta emotionala crescuta se datorea a avanta8elor pe care aceasta le ,ntruneste si care se ,m#ina ca "actori indispensa#ili ,n reusita scolara.

Datele statistice o#tinute spri8ina ipote a lansata, ,ntre varia#ile e%ist2nd o corelatie po itiva semni"icativa la un pO .0H (pP .03). (agnitudinea acestei realtii este "oarte puternica, av2nd un coe"icient de determinare de r:P 0.34. &st"el, cu c2t atentia distri#utiva a elevului este mai #una cu at2t re ultatele scolare ale acestuia vor "i mai mari. 6n cursul orelor scolare, elevii sunt supusi la o serie de activitati simultane datorita timpului limitat si al volumului destul de mare de activitati pe care pro"esorii tre#uie sa le des"asoare pentru ,ndeplinirea o#iectivelor. Pentru ,nvatarea e"icienta se recomanda stimularea a c2t mai multi anali atori (vi uali, auditivi, @ineste ici etc), "apt ce ,i determina pe pro"esori sa "oloseasca o serie de mi8loace didactice, ca de e%emplu? planse, mula8e, casete audio)video, instrumente etc. Toate acestea cresc semni"icativ randamentul ,n reali area unor scopuri ca? transmitere de in"ormatii, "ormare de priceperi si deprinderi, de voltare de a#ilitati si aptitudini. 6n aceste ca uri, elevul tre#uie sa "ie receptiv si sa raspunda activ la interactiunile pro"esorului cu clasa, ceea ce este posi#il doar ,n pre enta unei #une distri#utivitati a atentiei. &st"el, elevii cu o distri#utivitate #una a atentiei reusesc sa gestione e mult mai #ine toti acesti stimuli, reali 2nd cu usurinta mai multe activitati necesare ,n acele momente. Fi reusesc sa)si pregateasca o stare psiho)"i iologica generala propice pentru declansarea proceselor psihice de percepere, memorare, reproducere, g2ndire sau e"ectuarea unor actiuni. 6n momentul evaluarii, indi"erent ca este su# "orma scrisa sau orala, elevul are de accesat simultan o serie de in"ormatii ce tre#uie prelucrate si redate ,ntr)o "orma adecvata. Toate

acestea pe un "ond emotional amplu, ,ntr)un timp delimitat si de cele mai multe ori si ,n pre enta unor "actori distur#atori. &st"el elevii cu o atentie distri#utiva sla#a vor reusi cu greu sa cuprinda toate sarcinile necesare si vor o#tine ast"el o nota semni"icativ mai mica. 6n conclu ie, virtutile distri#utivitatii atentiei asigura o #una "unctionare ,n cadrul educational, ce se va re"lecta ulterior ,n re ultate scolare mai ridicate.

5e ultatele o#tinute ,n urma prelucrarii statistice nu sustin ipote a lansata, deci, la nivelul lotului de su#iecti investigati, nu e%ista o corelatie semni"icativa statistic ,ntre dimensiunea e%traversie a personalitatii si re ultatele scolare. In"irmarea ipote ei arata ca desi e%travertitii sunt mai activi ,n timpul orelor, vor#esc des despre ceea ce au ,nvatat si sunt mai rapi i, acest lucru nu ,nseamna ca sunt mai inteligenti sau ca vor avea re ultate scolare mai #une. Una din e%plicatii ar merge chiar pe "aptul ca aceasta >e%traversie> nu ar "i chiar at2t de agreata de pro"esori pe cum se pare. &cestia s)ar putea sa ,ncura8e e mai degra#a un comportament mai linistit, aparent mai con"ormist ce se plia a pe stilul clasic de predare "rontal "ara prea multe interactiuni. Ine%istenta unei legaturi semni"icative ,ntre aceste varia#ile ,si gaseste e%plicatia si ,n teoria lui F!senc@ asupra legaturii dintre e%traversie si inteligenta. &st"el, el a demonstrat ca e%travertitii, desi sunt mai rapi i si intra mai usor ,n sarcina, devin mult mai lenti dec2t introvertitii spre "inalul sarcinii, "iind mult mai pro#a#il sa renunte la aceasta. 6n ca ul testelor docimologice, elevii e%travertiti se vor pla"ona spre s"2rsit, ca o compensatie a vite ei cu care ,ncep re olvarea testului, ceea ce nu va spune, ,nsa, nimic deose#it de re ultatele lor la testele respective. Totodata s)a demonstrat ca introvertitii o#tin per"ormante semni"icativ mai #une de c2t e%travertitii la testele de inteligenta ver#ala, ceea ce le va da un avanta8 ,n plus elevilor introvertiti ,n evaluarea orala. F%travertitii au o re"lectivitate sca uta, "apt ce ,i determina sa actione e la primul impuls. &cest lucru poate sa "ie un avanta8, daca primul impuls se dovedeste a "i corect sau un de avanta8 daca va conduce spre o eroare. &st"el, e%travertitii pot o#tine mai multe note mari cu un e"ort mai mic datorita caracteristicilor lor de personalitate, iar introvertitii "ie o#tine mai putine note, "ie vor muncii mai mult pentru ele, ceea ce nu se re"lecta ,n media lor generala. Fvaluarea, scrisa sau orala, este ,n general individuala si reali ata ,n cadrul unor secvente speci"ice din lectie, unde personalitatea intervine doar ,n ceea ce priveste modul de re olvare a sarcinii. &st"el, se ,nt2mpla uneori ca la s"2rsitul unei lectii sa "ie notati elevii care au "ost cei mai activi si au dat raspunsuri #une, acestia "iind ,n marea ma8oritate e%travertiti. &sta nu

,nseamna ca introvertitii vor lua o nota mica, pur si simplu ei nu vor "i notati. 7 alta cau a se re"lecta si la nivelul cercetarilor anterioare care sustin o "luctuatie a intensitatii asociatiei dintre e%traversie si re ultate scolare ,n "unctie de v2rsta sau anul universitar al su#iectilor. &st"el, dupa cum am preci at si anterior, e%traversia se corelea a puternic cu per"ormantele scolare la copiii ,ntre B si < ani, la elevii de clasa a IE)a si la studentii din anul I. &cest lucru e%plica ,ntr)un "el in"irmarea ipote ei, av2nd ,n vedere ca lotul de su#iecti testat are o medie de v2rsta de 34 ani si se a"la ,n clasa a VII)a. 6n conclu ie, desi am tinde sa credem ca elevii e%travertiti au re ultate scolare mai #une, acest lucru este eronat, "apt demonstrat prin in"irmarea acestei ipote e, precum si de late studii mai ample citate de noi ,n cadrul teoretic al acestui studiu. &)2&LU.II SI SUGESTII -onclu iile studiului de "ata releva "aptul ca re ultatele scolare sunt asociate cu anumiti "actori precum inteligenta emotionala si distri#utivitatea atentiei, ,n sensul ca re ultatele scolare #une ale elevilor sunt ,n relatie cu un coe"icient crescut al inteligentei emotionale si cu o #una distri#utivitate a atentiei. Totodata s)a demonstrat ca e%traversia, ca o caracteristica esentiala a personalitatii nu are nici o legatura cu re ultatele scolare ale lotului de su#iecti testat, lucru ce poate "i e%plicat ,ndeose#i prin media de v2rsta la care se situea a acest lot. &st"el, se pot semnala anumite limite ale cercetarii, ce vi ea a ,n special v2rsta su#iectilor si operationali area re ultatelor scolare. (edia de v2rsta a su#iectilor este de 34 ani, v2rsta ce poate "i asociata cu o pregnanta a cautarii identitatii ce poate periclita modul de percepere de sine si implicit, modul de a raspunde la itemii chestionarului de personalitate. Di"icultatea elevilor de a raspunde la acest chestionar l)am o#servat si pe parcursul administrarii pro#ei, prin timpul ,ndelungat necesar complectarii acestuia, c2t si prin multitudinea de solicitari de a)i lasa sa ,mparta cele cinci puncte ,n mod egal variantelor corespun atoare. Totodata nu se pot negli8a nici adevaratele revolutii ce se ras"r2ng asupra emotionalitatii la aceasta v2rsta, lucru ce ar putea determina "luctuatii la nivelul inteligentei emotionale. Din re ultatele statistice se poate o#serva ca lotul de su#iecti se a"la su# medie ,n ceea ce priveste inteligenta emotionala. 5e"eritor la acest lucru putem surprinde si o limita de ordin metodologic, ,n sensul ca nu este su"icient un singur test pentru a estima comple%itatea competentei emotionale a unei persoane. 6n ceea ce priveste re ultatele scolare, se pot surprinde anumite limite la nivelul operationali arii acestei varia#ile, ,n sensul ca a "ost luata ,n considerare media generala pe semestrul I, care s)ar putea sa nu re"lecte su"icient de #ine re ultatul scolar al elevului. Desigur, ideal ar "i "ost sa luam ,n considerare media generala pe ,ntreg anul, ce ar "i putut surprinde mult mai comple% acest "enomen, ,nsa av2nd ,n vedere ca cercetarea s)a e"ectuat ,n timpul anului scolar, acest lucru nu a "ost posi#il. Iar luarea ,n considerare a mediei de pe anul trecut, nu ni s)a parut relevanta, ,ntruc2t ar "i putut interveni o serie de varia#ile straine dependente de timpul ,ndelungat ce a trecut din acel moment si p2na la testarea su#iectilor. 6n acest conte%t, cercetari urmatoare ar putea e"ectua studii pe modul ,n care evoluea a inteligenta emotionala de)a lungul timpului si ce legatura e%ista ,ntre aceasta si re ultatele scolare pe di"erite etape ale ciclului scolar, ,n care re ultatele scolare sa "ie operationali ate prin media generala pe ,ntreg anul scolar respectiv.

,aloarea a/lica!iva a cerce!arii .ucrarea de "ata are o valoare aplicativa importanta at2t din punctul de vedere al pro"esorului, c2t si cel al elevului. 6n ceea ce priveste inteligenta emotionala, este necesara a#ordarea acesteia ,nca de la v2rste "oarte mici. &cest lucru poate "i reali at prin diverse activitati ca? M discutii de grup si de #ateri; M 8oc de rol; M metode interactive de grup K pro#lemati area si #rainstorming; M e%ercitii de e%primare emotionala; M comentarea unor te%te si "ilme; M povesti; M e%ercitii de rela%are; M e%ercitii de comunicare asertiva etc. 6n cadrul acestor activitati, cadrul didactic sau consilierul scolar, poate a#orda teme care vor "acilita procesul de identi"icare, denumire si e%primare a emotiilor, precum si mani"estarile comportamentale ale emotiilor, responsa#ilitatea, reactiile sau I si consecintele emotiilor, mituri despre emotii, empatie etc. Tot ,n acest sens, recomanda cadrelor didactice sa mani"este implicare emotionala ma8ora ,n actul didactic si sa promove e un sentiment po itiv "ata de meseria pe care o au, ,n general, si de disciplina I disciplinele pe care le predau, ,n particular, numai asa put2nd constitui un e%emplu emotional e"icient pentru proprii elevi. -um poti convinge pe cineva de ceva, daca nici tu nu cre iQR 6n ceea ce priveste atentia, consideram necesara o "ocali are ,nca de timpuriu (v2rsta prescolaritatii) asupra de voltarii si consolidarii acesteia, ,ntruc2t ea repre inta nu numai o conditie a succesului scolar, ci si a de voltarii intelectuale depline a individului. .a v2rstele mai mici, se insista asupra atentiei concentrate, iar apoi, treptat este necesar ca atentia distri#utiva sa c2stige din ce ,n ce mai mult teren, ,ntruc2t at2t ,n mediul scolar, c2t si ,n viata de i cu i, oamenii sunt =#om#ardati> de o serie de stimuli si in"ormatii la care ei tre#uie sa "aca "ata cu succes. .a v2rstele mici, ,n gradinita sau clasele primare, atentia distri#utiva poate "i e%ersata ,n sarcini simple cum ar "i? M plasarea unui "ond mu ical ,n timpul activitatilor de pictura sau lucru manual; sau chiar intonarea unui c2ntec ,n timpul acestor activitati; M reali area de e%ercitii, re olvarea de pro#leme sau chiar a#ordarea unor lucrari, teste pe un "ond mu ical adecvat; M dictarea unui te%t colegilor, ,n timp ce elevul ,l notea a la r2ndul sau ,n caiet, "ie ca activitate curenta ,n clasa, "ie ca 8oc (ghicitori etc); M 8ocuri distractive de stimulare a atentiei distri#utive; .a v2rste mai mari, distri#utivitatea atentiei tre#uie e%ersata ,n sarcini mai comple%e, cu mai multi stimuli. De e%emplu "olosirea simultana a mai multor metode si procedee de ,nvatare (pre entarea unui "ilm, o"erirea de e%plicatii pe #a a acestuia si luarea de notite). De asemenea propunem implementarea unor programe de in"ormare a pro"esorilor cu privire la in"luenta pe care o are atentia distri#utiva ,n per"ormanta scolara si de metodele prin care o pot stimula. Totusi, acestia tre#uie sa cunoasca si =limitele> atentiei distri#utive. De e%emplu, ,n cadrul unei ore nu numai in"ormatia, ci si metodele si

mi8loacele "olosite tre#uie esalonate ast"el ,nc2t elevii sa poata procesa ,ntreaga in"ormatie. &ceste e%emple de e%ercitii, activitati, teme pe care le)am propus sunt doar o parte din varietatea ce poate "i utili ata, aceasta depin 2nd ,n mare masura de creativitatea si ingenio itatea cadrului didactic. -onsiderarea aspectelor e%travertit I introvertit relevate de acest studiu precum si de altele citate, ne "ace sa propunem urmatoarele sugestii operationale? )distri#uirea atenta a sarcinii de a raspunde la o ,ntre#are "rontala adresata clasei, nu lasati e%travertitii sa monopoli e e discutia, chiar daca raspunsurile lor sunt corecte. Lu toti cei care stau cu m2na 8os nu stiu raspunsul, activati si pe acestia si ast"el le veti "acilita acest comportament. )cereti sa ridice m2na toti elevi la orice ,ntre#are puneti, s)ar putea cere celor care sunt siguri ca stiu raspunsul sa ridice m2na dreapta, iar celor care nu stiu sau nu sunt siguri ca raspunsul este corect sa ridice m2na st2nga. )lasati timp de g2ndire su"icient pentru toti elevii din clasa, nu solicitati la raspuns doar pe cel sau cei care ridica primii m2na. -unoasterea unor "actori ca inteligenta emotionala, atentia distri#utiva si e%traversia ce pot "i asociati cu re ultatele scolare ar putea "i de mare "olos pro"esorilor, psihologilor, dar si parintilor si elevilor ,nsusi. &cestia ar tre#ui sa ,nteleaga ,nainte de toate ca nimic din ceea ce poate in"luenta reusita scolara nu tre#uie negli8at si poate ,ntr)o i vom putea spul#era ,mpreuna acel ceva ce se numeste esec scolar ... +iblio(ra3ie" 3. *ogath!, S., Sulea, -. (:00/). (anual de tehnici si a#ilitati academice, Fditura Universitatii de Vest, Timisoara; :. -ristea, S. (:000). Dictionar de pedagogie, Fditura .itera international, *ucuresti; 4. 1oleman, D. (:003). Inteligenta emotionala, Fditura -urtea veche, *ucuresti; /. 1olu, (. (:00:). *a ele psihologiei generale, Fditura Universitara, *ucuresti; H. 1ill!, (. (3GJB). Flev #un, elev sla#, Fditura didactica si pedagogica, *ucuresti; B. 9edges, P. (:00:). Personalitate si temperament. 1hidul tipurilor psihologice, Fditura 9umanitas, *ucuresti; J. Dung, -.1. (3GGJ). Tipuri psihologice, Fditura 9umanitas; <. (acsinga, I. (:00:). Teme ale cercetarii psihologice studentesti, Fditura (irton, Timisoara; G. 5i#ot, T. (:000). &tentia si patologia ei, Fditura I5I, *ucuresti; 30. 5oco, (. (:00/). -reativitate si inteligenta emotionala, Fditura Polirom, Iasi; 33. Sava, F. (:00/). &nali a datelor ,n cercetarea psihologica. (etode statistice complementare, Fditura &S-5, -lu8)Lapoca; 3:. Ungureanu, D. (:003). Teoria si practica evaluarii ,n educatie, Fditura (irton, Timisoara; 34. Susan 5ae Perr! (:004). *ig Five personalit! traits and $or@ drive as predictors o" adolescent academic per"ormance, de pe $$$.scirus.com; 3/. -eleste Lo#les Shuler (:00/). &n anal!sis o" the emotional Tuotient inventor!? !outh version as a measure o" emotional intelligence in children and adolescents, de pe http?IIproTuest.umi.com;

3H. Dames (ichael .oveland (:00/). -ognitive a#ilit!, *ig Five, and narro$ personalit! traits in the prediction o" academic per"ormance de pe $$$.scirus.com.