Astzi nainte-nsemnarea bunei voine a lui Dumnezeu i propovduirea mntuirii oamenilor, n biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arat

i pe Hristos mai naintea tuturor l vestete. Acesteia i noi cu mare glas s-i strigm: Bucur-Te, plinirea rnduielii Ziditorului! Intrarea Maicii Domnului in Biserica este praznuita pe 21 noiembrie. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Parintii Maicii Domnului sunt Sfintii Ioachim si Ana. Lipsiti de copii, dar cu credinta in Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu sa le daruiasca cinstea de a fi parinti, fagaduind ca daca vor avea un copil, il vor duce la templu si il vor inchina Lui. Un inger le vesteste ca vor avea o fata pe care o vor numi Maria. Sfintii Ioachim si Ana nu au uitat de promisiunea facuta lui Dumnezeu si la trei ani de la nasterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la templu. Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde a stat pana la varsta de 15 ani. A fost condusa in acel loc sfant, pentru ca ea insasi avea sa devina "Sfanta Sfintelor" lui Dumnezeu, salas a lui Dumnezeu-Cuvantul. Din ea, Cel Necuprins, Cel Vesnic, avea sa ia trup, sa Se faca cuprins in pantecele ei. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: "Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune". Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in "Evanghelia dupa Iacov" sau "Protoevanghelia", o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Biserica cea zidit de Solomon i restaurat de Zorobabel, dup ce a fost pustiit pe timpul robiei din Babilon, era o biseric foarte frumoas c se minuna oarecnd Petru de zidurile ei. i de jos, de la temelie, pn unde se intra n biseric, erau 15 trepte, dup numrul celor 15 psalmi pe care preoii i leviii i cntau cnd intrau la slujb. Pentru c la fiecare treapt, ce urcau la biseric, cntau cte un psalm; i toi se numeau psalmii treptelor, dup cum i vedem pn astzi n Psaltire. Dar o s ntrebai: Cum Biserica spune c Fecioara a petrecut n Sfnta Sfintelor 12 ani? De ce spune c a petrecut n Sfnta Sfintelor i nu n ceata fecioarelor? Iat pentru care pricin: biserica lui Solomon care fusese refcut de Zorobabel avea n jurul ei 90 de camere, cum arat vechiul istoric evreiesc Iosif Flaviu. Avea 30 de camere de piatr, spaioase, luminate de soare, bine mpodobite i curate, care se aflau n jos, n jurul peretelui bisericii. i n acestea vieuiau vduvele, care i petreceau vduvia n curenie i erau pururea n biserica lui Dumnezeu, precum ai auzit c era Ana, fiica lui Fanuil, din neamul lui Aer, i alte multe vduve, care petreceau i se hrneau numai din venitul bisericii, i slujeau la curenia bisericii i la toate trebuinele ei. Deasupra acestora mai erau 30 de camere, la fel de mari, la primul etaj, i acolo petreceau nazareii, clugrii din legea veche, care triau necstorii, asemenea clugrilor de azi, i nu aveau voie s pun briciul n barb sau musta, s-i taie prul, s bea vreo dat butur beiv sau sichere, care era un fel de must ameitor i dulce. Iar deasupra 79 celor 30 de camere, unde stteau nazareii, erau alte 30, la al doilea etaj, i acolo petreceau fecioarele bisericii. Toi binecredincioii, care voiau s le pstreze pe fetele lor curate pn la mritat, le aduceau la biserica lui Solomon i le ddeau sub ngrijirea preoilor i arhiereilor, s petreac n cntrile bisericii, s fie numai la lucrul bisericii, cosnd veminte i broderii i splnd i curind biserica, care era foarte mare. i aceste fecioare petreceau la catul sau la rndul al treilea, n celelalte 30 de camere. Deci, erau suprapuse treizeci de camere, i alte treizeci, i alte treizeci, de toate nouzeci de camere. i acolo, ntr-una din camerele de la catul cel mai de sus, dumnezeiescul prooroc Zaharia a dus-o pe Prea Curata Fecioara Maria i i-a dat loc de locuit. i erau aceste trei rnduri de camere fcute ntocmai cu nlimea bisericii lui Solomon, stvilind ca nite contraforturi de ntrire pereii bisericii. Deci acolo a dus-o pe Preacurata Fecioar Maria dumnezeiescul prooroc Zaharia i a dat-o n seama

fecioarelor celor mai n vrst, unde ea, fiind foarte luminat de Duhul Sfnt, a nvat de la acelea toate Scripturile. i nu numai Scripturile, ci a nvat esturi, lucru de mn, cum arat Sfntul Gherman. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai "Bunavestire" are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelalte sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife). Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. "Pe 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria "cea noua". Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica pe 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu". In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon. Incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei, se canta Catavasiile: "Hristos Se naste, slaviti-L!..." Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa Se nasca tainic in noi. Nu este de ajuns sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica. In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute in lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea nuielusa a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana de Nasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe. Pentru ca bucuria sarbatorii Intrarea Maicii Domnului in Biserica sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste. Iubii credincioi, v-ai pus ntrebarea pentru ce s-a citit astzi evanghelia cu Marta i Maria i pentru ce la toate praznicele Maicii Domnului se citete aceasta i nu alta? La naterea ei, la adormirea ei i la cele mai multe praznice, aceeai evanghelie se citete, cu Marta i Maria. V-ai ntrebat de ce? (i voi, prinilor, v-ai ntrebat?) Iat de ce: dumnezeietii Prini, care au alctuit sinaxarul, fiind plini de Duhul lui Dumnezeu, au rnduit toate evangheliile de peste an, i toi apostolii, i toate cntrile dup lucrarea i nsemntatea fiecrui praznic, aa fel ca s ne dezvluie i prin evanghelie, i prin apostol, i prin paremii, i prin cntrile bisericeti taina acelui praznic, lucrarea acelui sfnt, viaa acelui mucenic sau acelui cuvios. Aa s-a pus i evanghelia de astzi. Cci n aceast evanghelie se arat c Maica Domnului, Maria cea Prea Sfnt i Prea Curat, i-a ales partea cea bun (Luca 10, 42). Care e partea cea bun n viaa cretinului? tii care-i? Necontenita rugciune. Toat fapta cea bun trebuie s o nsoim cu rugciune, cum arat marele, dumnezeiescul apostol Pavel n epistola sa cea ctre tesaloniceni, unde zice: Nencetat v rugai! (I Tesaloniceni 5,17). Dar chiar Mntuitorul n Evanghelii zice: Luai aminte, privegheai i v rugai (Matei 13, 33). i dumnezeiescul apostol Petru: Privegheai, c potrivnicul vostru, diavolul, ca un leu umbl, cutnd pe cine s nghit! (I Petru 5, 8). i dumnezeiescul prooroc David, de asemenea, ne spune: Bine voi cuvnta pe Domnul n

toat vremea, pururea lauda Lui n gura mea (Psalmii 33, 1). Ai auzit pentru ce s-a citit evanghelia aceasta? Ca s ne nvee c Maica Domnului i-a ales partea cea bun, partea Mariei. Cci Mntuitorul, cnd Marta alerga s-i fac mncare i s-i gteasc masa, oarecum a mustrat-o cu pilda Mariei: Marto, Marto, te grijeti i spre multe te sileti, dar un lucru trebuie!. Care? Care-l are Maria, c st tea la picioarele Domnului. Cci Maria zice partea cea bun i-a ales, care nu se va lua de la dnsa (Luca 10, 38-42).