Nucul

Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Juglandaceae, rspndit n zona temperat i mediteranean, att ca flor spontan, ct i n culturi. i are originea n zona geografic ntins din Balcani spre est, pn n Himalaya i sudestul !"inei. !ele mai mari pduri se afl n #rgzstan, unde copacii se dez olt e$tensi , n pduri aproape e$clusi de nuc, la altitudini de %.&&&'(.&&& m )Hemery %**+, - mai ales la .rslanbob, n pro incia Jalal-.bad. /ucul a fost introdus n estul i nordul 0uropei din remea romanilor sau mai de reme, iar n cele dou .merici n secolul %1. 2onele importante ale culturii nucului cuprind 3rana, 4erbia, 5recia, Bulgaria i 6omania )n 0uropa,, !"ina )n .sia,, !alifornia )n .merica de /ord, i !"ile n .merica de 4ud. 7ai recent, cultura nucului s-a rspndit pe scar larg i n alte regiuni8 /oua 2eeland i sud-estul .ustraliei. Nucul este un arbore iguros, care poate a9unge la :& de metri inaltime. .re trunchiul gros si scoarta neteda, argintiu-cenusie. .re crengi puternice, coroana foarte larga si bogata. Frunzele sunt mari, compuse din ;-* foliole eliptice, cu margini intregi. Florile barbatesti sunt grupate in amenti masculi solitari sau cate doi, cilindrici, multiflori. Florile femela sunt grupate cate ( pana la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. <nfloreste in luna mai. Fructul este drupa sferica, a and o singura samanta, cu doua cotiledoane mari, zbarcite, bogate in untdelemn si numita nuca. 4e inmulteste aproape numai prin samanta, dar cu destula greutate. 4pontan, creste sporadic in paduri de amestec, mai ales la deal, in 6omania, in special in Banat si =ltenia. !ulti at, creste in toate regiunile tarii. 4unt cunoscute (% de specii, unele intens culti ate, altele salbatice. >ar celebre si intens utilizate de om sunt arietatile din zona de clima temperat-continentala. !ea mai raspandita specie de nuc este Juglans regia cu arietatile de Nuc Persian, Nuc Carpatin si Nuc comun. 0le cuprind copaci ce pot atinge %&-?& m inaltime, au frunze mari, lucioase, cu marginile nezimtate si fructe cu miezul consistent si coa9a subtire. .ceasta arietate este raspandita din Balcani pana in Himalaya. <n .merica de /ord se culti a nucul negru )@Juglans nigraA,. Nucul %

regal si nucul negru dau pe plan mondial cea mai mare productie de lemn si fructe, dar toate arietatile se culti a pentru utilizarea in domenii e$trem de di erse, de la decorarea gradinilor si parcurilor la industria farmaceutica sau a maselor plastice. <n tara noastra, nucul este stra ec"i. Bana la inceputul secolului CC e$istau paduri si plantatii intinse de nuc in 9udetele 5or9, Dalcea, >ambo ita, Bra"o a, Bacau, /eamt, <asi, 4ucea a. .tat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masi a a numarului de pomi si a productiei de nuci. 5oana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colecti izarii tarii, au dus la taierea nec"ibzuita a acestui pom. Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda de sadit pe locurile 9oase pentru ca este destul de ulnerabil la ing"eturile tarzii. Se planteaza la o distanta de circa %& m de la pom la pom )in dependenta de parametrii terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici de ieri,. <n primii %&-%( ani, nucul poate fi indesit pe rand si intre randuri cu isin, mar si par slab iguroase. Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in pepiniera si plantat dupa 2-3 ani, insa permutarea o suporta destul de greu. Pot fi saditi si nuci altoiti, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti. .cesti pomi fructiferi dau roade dupa ?-; ani, doar ca si costul lor a fi putin mai ridicat. >e pe un "ectar de li ada se poate recolta pana la %,;-( tone de nuci, astfel incat costurile ar fi acoperite. aterialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin seminte tipuri selectionate, dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti. Puietii portaltoi se produc in scoala de puieti, iar pentru altoire sunt buni puieti de %-( ani, sanatosi. 6amurile altoi se recolteaza din puieti EelitaA - ele trebuie sa aiba lungimea de ;&-%&& cm si diametrul +-(& mm. 7aterialul biologic se pastreaza, pana la altoire, stratificat in nisip umed. Buietii se scot de de la stratificare cu %&-%; zile mai repede, se fasoneaza scurtand pi atul la (&-(; cm. Plantarea in li!ada se face toamna sau prima!ara de reme, scoaterea din pepiniere facandu-se cu (-: zile inainte. "ltoirea se efectueaza, de obicei, in ianuarie mecanizat. >upa altoire, materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Fopsin &,%G, apoi se forteaza in sere speciale timp de %&-%? zile. 3ortarea este terminata cand punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri de *&$?& cm. 0ste necesar ca in timpul erii sa se faca ?-; prasile, (-: udari, o fertilizare suplimentara cu ?&-;& Hg /aI"a, ;-1 tratamente cu zeama bordeleza &,1;-%G. La puieti se mai fac lucrari in erde de indepartare a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi. >eoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezol ata pana la capat, in lume si in #omania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. $iferenta ma%ora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele8 nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede. Brimele nuci apar c"iar din anul < dupa plantarea nucului. nucii obtinuti din samanta )nuci semanate in camp, din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa %&%( ani. (

Bri itor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc, cat si de la cei nealtoiti. In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. /ucii pot fi taiati in urmatoarele conditii8 e$emplarele care au cel putin %I: din coroana uscataJ e$emplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiecti eJ e$emplarele dezradacinate din cauze naturale. Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul es te obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Faierile la nuc se fac prima ara in martie-aprilie. 3iecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii. <n 6omania s-au obtinut soiurile Jupanesti, 5eoagiu, /o aci, Bestisani, 7i"aela, etc, dar si portaltoii Fg. Jiu %, 4ecular si Bort al 4pecii mai intalnite sunt J. 6egia si J. /igra. Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de romni. 0a apare n alimentaie, n nenumrate forme ale produselor romneti8 cozonaci, colaci, plcinte i alte produse de acelai tip, n alimente rituale cum sunt coli a sau mcinicii, n anumite alimente de post )sarmale de post i altele asemenea, etc. >e asemenea, miezul de nuc e folosit n unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care l conine. .cest untdelemn era folosit n ec"ime de romni, alturi de untdelemnul de fag sau 9ir, atunci cnd nu se putea folosi untedemnul de msline. Co%ile de nuc, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecionarea de mici 9ucrii pentru copii - n special brcue, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente rustice. n trecut erau folosite i pentru anumite pedepse )statul pe co9i de nuc,. &n!eliul gros, erde, se folosete att pentru unele tratamente, ct i pentru obinerea de pigment negru )colorant negru,, foarte rezistent, folosit pentru pr, te$tile naturale i altele asemenea. Florile sunt folosite n popor, sub form de infuzie, ca tratament pentru ntrirea i nsntoirea prului i a pielii capului. 'emnul de nuc este un lemn greu, fin, nc"is la culoare, foarte rezistent, preios. 4e folosete pentru mobil de lu$, pentru piese de lu$ n ornamentaii i decorri, pentru elemente speciale sau ornamente n realizarea ia"turilor de lu$, n confecionarea de casete scumpe pentru bi9uterii .a.m.d. <mportanta pomicola rezida in !aloarea alimentara a fructelor, nuca(nucile constituind un aliment complet si concentrat. 0le contin substante grase, substante proteice, substante minerale, itamine, "idrati de carbon, etc. Nuca este un fruct foarte "ranitor, bogat in itamine, substante minerale si uleiuri. 4e poate manca fie cruda )dupa o necesara perioada de uscare naturala,, fie gatita )in special in industria de patiserie si cofetarie,, fie conser ata )nucile erzi, materie prima pentru dulceturi sau muraturi,. )eminele conin foarte puin ap, protide %;G, grsimi K:G, "idrai de carbon %?G, sruri de /a ?mgG # ;?;mgG !a 1&mgG B ?:&mgG itamina . ?mG itamina B% &,:;mgG ribofla in &,%& mgG, niacin %mgG, itamina ! %;mgG. 3runzele conin taninuri elagice ?-;G, inozitol, %uglon*, cantiti mici de ulei olatil. :

/uca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de romani. 0a apare in alimentatie, in nenumarate forme ale produselor romanesti8 cozonaci, colaci, placinte si alte produse de acelasi tip, in alimente rituale cum sunt coli a sau macinicii-muciniciimucenitii, in anumite alimente de post )sarmale de post si altele asemenea, etc. Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat, continand substante grase );(-1&G,, substante proteice )%(-(;G,, za"aruri );-(;G, substante minerale )%,:-(,?G,, etc. +aloarea energetic a unui ,g de miez de nuc este echi!alenta cu. ,g paine / 0,1 ,g carne / 0,1 ,g cartofi / 0,1 ,g peste / 0,1 ,g prune uscate / . ,g pere, asigurand 2323 calorii 4+5 Cociu, .67385 7iezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si te"nic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lu$, etc. 9leiul de nuca rafinat este delicios in salate )se gaseste in comert la un pret destul de piperat,, dar este utilizat si in industria opselurilor pentru pictura, in obtinerea unor produse cosmetice si a unor medicamente. >e asemenea, miezul de nuca e folosit in unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care il contine. .cest untdelemn era folosit in ec"ime de romani, alaturi de untdelemnul de fag sau 9ir, atunci cand nu se putea folosi untdelemnul de masline. Nucile !erzi se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de !itamina C - de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale, dintr-un ,g de co%i !erzi de nuca se poate e:trage o cantitate de !itamina C egala cu cea e:trasa din .0 ,g de lamai5 Co%ile de nuca, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confectionarea de mici 9ucarii pentru copii - in special barcute, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier si ornamente rustice. <n trecut, erau folosite si pentru anumite pedepse )statul pe co9i de nuca,. !oa9a de nuca are, la randul ei, utilizari di erse si surprinzatoare. 7acinata, intra in compozitia unor abrazi i organici, iar uleiul e$tras din coa9a este folosit pentru lubrifianti speciali. Fot din coa9a se obtine o umplutura necesara in industria e$plozi ilor )dinamita,, precum si substante din care se produc sapunuri speciale si unguenti care impiedica e$folierea epidermei. <n elisul gros, erde, se foloseste atat pentru unele tratamente, cat si pentru obtinerea de pigment negru )colorant negru,, foarte rezistent, folosit pentru par, te$tile naturale si altele asemenea. Florile sunt folosite in popor, sub forma de infuzie, ca tratament pentru intarirea si insanatosirea parului si a pielii capului. !ercetatorii au descoperit ca e:tractul de nuca are capacitatea de a in"iba, anula efectele beta proteinei fibrilare aminoide, principalul component al plagilor cerebrale ce pro oaca .lz"eimer. !onsumul acestui fruct reduce riscurile de aparitie a acestei boli de astatoare. !a planta tehnica, nucul asigura materia prima pentru numeroase ramuri ale industriei. 7iezul de nuca se poate consuma proaspat, in produsele de patiserie, iar datorita continutului mare in grasimi, din el se obtine un e$celent ulei comestibil si te"nic, care, ?

fiind sicati , este folosit in pictura, pentru fabricarea cernelii tipografice, a sapunului de lu$, in obtinerea a numeroase produse farmaceutice si cosmetice. Furta ramasa dupa e$tragera uleiului este folosita la fabricarea "al alei, constituind si un nutret concentrat in "rana animalelor si pasarilor. >in fructele erzi, inainte de intarirea endocarpului, se poate prepara dulceata, rac"iu. 0ndocarpul are putere calorica ridicata, se foloseste in industrie pentru prepararea carbunelui acti , a pietrei de slefuit si a amestecurilor fine de linoleum. /ucul este mult apreciat si pentru lemnul sau de calitate superioara, a and o mare rezistenta, plasticitate si finete, fiind folosit in fabricarea mobilei de lu$, pentru scluptura, in industria a ioanelor si automobilelor. Bericarpul conine 9uglon ); "idro$il %-? naftoc"inon,, taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici. Juglona formeaz o combinaie cu proteinele din piele i d o coloraie brun. Brodusul poart denumirea de 9uglandis folium et pericarpium, i reprezint foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L.. !a planta medicinala, nucul a fost folosit si in trecut in medicina. 4ucul din frunzele de nuc era folosit ca ermifug, ca tonic, ca unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic, etc. .deptii "omeopatiei recomanda mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritatiilor, omelor, etc. 3runzele si pericarpul fructelor au utilizri terapeutice n medicina uman i eterinar. Frunzele de nuc trebuie culese atunci cand sunt tinere si de un erde intens. 4atenii sustin ca frunzele de nuc cele mai bune pentru leacuri sunt cele care se culeg pana in sarbatoarea 4anzienelor, adica pana pe la 9umatatea lunii iunie. 7ai ales cele dinspre capatul ramurilor. 3runzele se rup fara codita. =data culese, frunzele se taie sau se rup si se pun la uscat, in strat subtire, pe "artie alba, in locuri umbroase si bine aerisite. 4e pastreaza in pungi de "artie sau saculeti de panza. 3runzele de nuc pot fi folosite pentru di erse afectiuni, atat intern cat si e$tern, sub forma de infuzie sau decoct. ;nfuzia din frunze de nuc se obtine turnand o cana de apa clocotita peste o lingurita plina arf de planta uscata. 4e acopera asul, se lasa cate a minute la infuzat si se poate bea in tulburari digesti!e si pentru curatarea sangelui. 3runzele de nuc uscate, in amestec, parti egale, cu frunze de agud si teci de fasole, au efect hipoglicemiant. 0$tern, cu frunze de nuc se pot face bai partiale sau generale. >in frunzele erzi care sunt acum din abundenta, se poate face o fiertura mai concentrata impotri!a transpiratiei picioarelor si a unghiilor infectate , de la maini ori picioare. .ceeasi fiertura poate fi folosita si ca remediu impotri!a caderii parului. >upa spalat, se unge bine radacina parului cu infuzie, e bine ca parul sa fie mai scurt, si se lasa sa se usuce liber, fara a-l forta cu uscatorul. Bentru bai generale, se foloseste o infuzie din frunze uscate, %&& grame la ? litri de apa clocotita care, dupa ce se infuzeaza, se toarna in apa din cada. !at e$ista frunze erzi, infuzia poate fi facuta din :-? maini de frunze la ? litri de apa. <aile generale cu frunze de nuc se fac pentru tratarea bolilor de piele, eczeme, urticarie, bube purulente, furuncule. Baralel, se bea zilnic, macar o cana de ceai de frunze uscate. .pa din cada nu trebuie sa treaca de mi9loc, cand se sta sezut in cada si sa nu dureze mai mult de %;minute. !u o infuzie mai concentrata, doua lingurite de planta la o cana de apa clocotita, se poate

face gargara impotri!a durerilor de gat sau clatiri ale gurii in caz de gingi!ita, parodontoza, rani ramase dupa e$tragerea maselelor. <nfuzia de frunze de nuc se recomanda si impotri a tenurilor grase, acneice, iritate. 4e pun pe fata comprese calde, la temperatura corpului, care au efect astringent. 3runzele de nuc erzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un unguent bun in tratarea durerilor reumatice. Bentru indecarea rcelii ascunse, ara se recomand plimbri prin li ezi de nuci sau ezutul la umbra unui nuc nfrunzit, deoarece frunzele acestuia eman iod Brincipiile acti e pe care le conin sunt rspunztoare de aciunile bactericid, bacteriostatic, astringent, uor "ipotensi , "ipoglicemiant, calmant, cicatrizant, emolient, antito$ic, antimitotic, antisudoral, antieczematoas i antireumatismal. 3armacodinamic principiile acti e mpiedic nmulirea bacteriilor, produc o sngerare a esuturilor, capilarelor sanguine, imprim o aciune "omeostatic local, au o aciune uor "ipotensi , scad concentraia de glucoz din snge, rela$eaz esuturile i determin scderea strilor inflamatorii, nltur to$inele din organism, stimuleaz digestia prin e$citarea sucurilor gastrointestinale, acioneaz mpotri a transpiraiei, suprim diareea i nltur inflamaiile acute ale intestinului. .ciunea cea mai important este cea astringent i amarotonic cu aplicaii n tratamentul dispepsiilor i inflamaiilor catarale gastrointestinale. >atorit acestor efecte se ntrebuineaz n tratamentul simptomatic al manifestrilor subiecti e de insuficien enoas )dureri de gamb, "emoroizi,, diarei uoare, descuamrile pruriginoase ale capului )mtra,, afeciuni dermatologice contra arsurilor superficiale i puin ntinse )antipruriginos i antibacterian,, afeciuni ale ca itii bucale i faringiene )antialgic,, cosmetic la colorarea prului )reacioneaz cu grupele tiol '4H ale c"eratinei a nd efect tinctorial,. 4e utilizeaz sub form de infuzie, decoct, tinctur sau c"elai cu care se prepar ampoane i loiuni capilare cu care se fac aplicaii locale. !a planta ecologica, nucul este de neinlocuit, fiindca este unul dintre putinii arbori care absoarbe metalele grele din atmosfera. <n plus, desi creste lent, datorita radacinilor sale foarte dez oltate, nucul prezinta importanta in amelioratiile agrosil ice fiind folosit contra eroziunii solului si a alunecarilor de teren, precum si ca specie principala in perdelele de protectie. Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, inc"is la culoare, foarte rezistent, pretios. 4e foloseste pentru mobila de lu$, pentru piese de lu$ in ornamentatii si decorari, pentru elemente speciale sau ornamente in realizarea ia"turilor de lu$, in confectionarea de casete scumpe pentru bi9uterii samd. Faiat la timpul potri it si prelucrat stiintific, lemnul de nuc are o aloare de intrebuintare e$ceptionala. /ucul este o esenta dura si foarte densa. !u te"nologiile moderne el poate fi taiat in furnirul cel mai rezistent si spectaculos. 4e slefuieste perfect, iar straturile protectoare de ulei sau lac ii pun in e identa fibra spectaculoasa. <n functie de arietate, are o paleta de culori de la un crem desc"is pana la ciocolatiu inc"is. !ea mai intensa utilizare este in industria mobilei, dar este la fel de apreciat si de producatorii de instrumente muzicale sau de sculptori. <n unele zone )c"iar si din 6omania, este destul de des folosit in constructii, ca element de rezistenta sau ca accent decorati . !ate a secole de-a randul, a fost utilizat aproape e$clusi la fabricarea armelor de foc )se mai utilizeaza si astazi pentru arme de lu$,, iar !aloarea sa estetica e apreciata in industria automobilelor, a decoratiunilor interioare sau la productia de aparatura electronica si electrocasnica. K

=dinioara, populatia la sate folosea intens opselele e$trase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru opsitul lanii, bumbacului si c"iar a matasii, fiind considerate opsele neto$ice si deosebit de rezistente la deodorare. C=;#+")9>" C?) ;N P"9' " F;