1

LAJTOS MARIA CRISTINA Universitatea Banatului Timisoara Facultatea de Drept An I! "r# $

PSIHOLOGIA MARTORULUI SI A MARTURIEI JUDICIARE

%&este tot unde intervine 'actorul uman si acest domeniu nu e deloc restrans ( are si psi)olo*ia un cuvant de spus+ a'irma la un moment dat Ale,andru Rosca# Si procesul -uridic este un asemenea domeniu in care sunt implicati oameni ale caror interese sunt diver*ente e,istand totusi o a,a de conver*enta care intruneste persona-ele din scena -udiciara. a'larea adevarului# A'larea adevarului este conditionata printre altele si de cunoasterea structurii psi)ice a acestor persona-e. in'ractor victima martor anc)etator avocat si -udecator# In cele mai multe ca/uri in'ractorul nu0si recunoaste 'apta 'acand tot ce0i sta in putinta spre a o ne*a si spre a 'ace sa dispara urmele ei# Ca atare pentru dovedirea unei in'ractiuni si implicit pentru pedepsirea 'aptuitorului este nevoie de studierea pro1elor e,istente despre acel eveniment -udiciar o1iectiv# &ro1ele directe ale in'ractiunii sunt urmele materiale ale acesteia adica o1iectele cu care s0a reali/at in'ractiunea. arme urme pete etc# care tre1uiesc completate cu pro1ele indirecte adica marturiile depuse de anumite persoane care au participat indirect la in'ractiune. martorii# Ca si persoane 'i/ice martorii pot 'i impartiti in doua cate*orii. martori de 1una credinta si martori de rea credinta# Cei de rea credinta sunt aceia care sunt )otarati sa depuna marturii 'alse 'ie din interese materiale ( 'iind mituiti de in'ractor 'ie din interese spirituale ( 'iind prieteni cu in'ractorul sau dusmani ai victimei# Orice marturie are du1lu aspect. su1iectiv si o1iectiv# Intotdeauna e,ista o anumita directie a cercetarii 'enomenelor psi)olo*ice ce insotesc 'ormarea marturiei -udiciare avandu0se in vedere anumite atri1ute cu privire la marturie si la martori deoarece c)iar si marturia de 1una credinta poate 'i

pandita de 'alsitate si de un anumit relativism din cau/a unor de'ectiuni sen/oriale# &rocesele psi)ice implicate in do1andirea in'ormatiei de catre martor sunt in primul rand sen/atiile si perceptiile apoi repre/entarile si memoria# &rocesele de sen/atie si perceptie sunt 'ie cele 1a/ate pe anali/atorii vi/uali 'ie cele 1a/ate pe anali/atorii auditivi 'ie am1ele cate*orii# 2,perimentele 'acute in acest domeniu au demonstrat ca marturia vi/uala este mai importanta decat cea auditiva 'iind mai 1o*ata su1 raport in'ormativ si mai aproape de adevar# Dar c)iar si calitatea acestor in'ormatii este in'luentata atat de conditii su1iective 3calitatea anali/atorului in cau/a4 cat si de conditii o1iective 3distanta de locul in'ractiunii lumino/itate linistea sau /*omotul e,istente etc4# Calitatea si veridicitatea datelor do1andite prin sen/atii sunt conditionate de calitatea anali/atorilor de 1una lor 'unctionare# O la 'el de mare importanta o are spiritul de o1servatie al martorului# Cei care au un spirit de o1servatie precar comit *reseli in depunerea marturiei 'ara voia lor# O alta cate*orie de erori in marturia -udiciara pot 'i produse de ilu/iile pe care le0a avut martorul 'ie ca ele sunt de natura vi/uala de natura auditiva sau din alti anali/atori# Diminuarea in'luentei nocive a ilu/iilor in depunerea marturiei se poate reali/a prin intre1ari puse cu pricepere de catre personalul -uridic ( politist procuror avocat -udecator# Foarte importanta in cule*erea in'ormatiei de catre martor este si atentia acestuia calitatile lui# Sunt situatii in care este necesar un volum mare de receptivitate sunt situatii in care concentrarea are un rol )otarator in timp ce in alte situatii mo1ilitatea si dispersarea atentiei sunt calitati necesare# De o1icei intre producerea in'ractiunii sau a 'aptelor pentru care sunt c)emati a le con'irma si depunerea marturiei e,ista un interval mare de timp# In acest ca/ in procesul marturiei sunt implicate repre/entarile martorului ( vi/uale auditive sau de alta natura# Calitatea acestor repre/entari in'luentea/a in mod direct si )otarator calitatea marturiei -udiciare# Distanta in timp de la savarsirea 'aptelor si pana la -udecarea lor aduce in prim plan ( in ceea ce priveste psi)olo*ia martorului ( un alt proces psi)ic important. memoria si calitatile sale# Calitatea depo/itiei martorului depinde in mare masura de modul in care 'unctionea/a acest proces# Memoria este un proces de stocare a in'ormatiei deci tre1uie avuta in vedere calitatea pastrarii acestei in'ormatii# Aceasta poate 'i pastrata nealterata dupa cum cu trecerea timpului ea poate 'i de'ormata# Intrucat

in'ormatiile asupra unui act in'ractional se memorea/a neintentionat riscul pastrarii pentru timp indelun*at pandeste pe orice martor# Calitatile memoriei in ceea ce priveste marturia -udiciara sunt memora1ilitatea 'idelitatea si sinceritatea# Memorabilitatea este unul din elementele cele mai importante ale unei marturii -udiciare avand in vedere ca aceasta consta in acea capacitate evenimentului -uridic5 o1iectului de a 'i memorat deoarece sunt situatii ce e'ectiv nu pot 'i percepute memorate ele des'asurandu0se su1 pra*ul percepti1ilitatii noastre# Fidelitatea ( in opo/itie cu memora1ilitatea ( consta in capacitatea omului de a0si aminti evenimentul -udiciar si de a depune marturie# 2,ista persoane care pot reproduce cu mare e,actitate si cu lu, de amanunte cele va/ute si au/ite la locul 'aptei aceste persoane 'iind martori valorosi dar din pacate 'oarte putini# Mai e,ista si persoane care neavand 'ormata 'idelitatea5e,actitatea memoriei reproduc totul cu mare apro,imatie ca atare valoarea depo/itiei lor este neinsemnata tre1uind coro1orata cu alte mi-loace de pro1a# Sinceritatea repre/inta disponi1ilitatea su1iectiva a martorului de a spune adevarul deoarece procesele memorarii adica ale intiparirii conservarii si reproducerii pot 'i in'luentate si de interesul pe care0l are martorul 'ata de cele intamplate precum si *radul de a'ectiune pentru victima sau c)iar pentru autorul in'ractiunii# In cadrul comple,ului proces de al memoriei sunt implicate si asociatiile de idei adica asociatia prin asemanare prin contrast si prin conti*uitate spatiala sau temporara# Un 1un -urist va 'ace intotdeauna apel la acestea pentru a0i 'acilita martorului o depo/itie cat mai e,acta# La 'el si tipurile de memorie tre1uie avute in vedere deoarece ele in'luentea/a atat durata memoriei cat si 'idelitatea ei# Fara indoiala ca lucrurile memorate in mod involuntar nu au trainicia si 'idelitatea reproducerilor 1a/ate pe vointa si )otararea martorului de a retine cele intamplate# 2ste sta1ilit deci ca memorarea voluntara este mai e'icienta# In ceea ce priveste 'idelitatea marturiei -udiciare pentru prevenirea carentelor 3e,# un martor sincer ce se a'la in eroare prelun*irea perioadei dintre in'ractiune si marturie martori mincinosi cu serioase pro1leme ps)i)ice etc4 este nevoie de o evaluare stiinti'ica a pro1ei testimoniale# 2valuarea reclama necesitatea reconstituirii drumului pe care il parcur*e procesul de 'ormare al marturiei# Acest drum incepe cu receptia in'ormatiilor stocarea lor in memorie comunicarea in'ormatiilor su1 'orma reproducerii si recunoasterii in 'unctie de anumiti 'actori o1iectivi sau su1iectivi care pot avea in'luenta asupra intinderii si 'idelitatii marturiei# &ro1lema psi)olo*iei martorului tre1uie considerata critic adica in perspectiva contradictorie a personalitatii# Intalnim ast'el principialitate

onestitate corectitudine modestie *enero/itate 'ata in 'ata cu necinstea nesinceritatea e*oismul lasitatea si e*ocentrismul# Am1ele clase se vor *asi intr0un anumit raport cu am1ianta ( pricina -udiciara si participantii la proces# Tipolo*ia memoriei in cadrul procesului marturiei -udiciare implica re'eriri la memoria lo*ica si la cea mecanica la cea motrice sau la cea primitiva sau ver1ala# Memoria logica nu implica numai o lo*ica a cuvintelor e,puse ci si o lo*ica a derularii evenimentului in cau/a# Sunt in'ractiuni in care pastrarea ima*inii este lucrul important in timp ce in altele cuvintele spuse au partea deose1ita dupa cum sunt situatii in care miscarea victimei sau a in'ractorului sunt necesare de retinut# In unele ca/uri pro'esia martorului -oaca un rol deose1it de important in pastrarea si redarea cu preci/ie a in'ormatiilor va/ute sau au/ite# Asa de e,emplu un pictor va retine mai usor aspectele de 'orma si de culoare un matematician sau conta1il ( ci'rele etc# &astrarea in memorie a evenimentelor e supusa uitarii sau de'ormarii si de aici redarea lor de'ormata# Uitarea nu se produce uni'orm unele lucruri se uita mai repede altele mai incet# Aceasta in 'unctie de tipul de memorie si *radul de a'ectivitate a martorului 'ata de intamplare# Acest lucru ne duce la conclu/ia ca uitarea si de'ormarea tre1uie privite de or*anul de -ustitie ca 'enomene 'iresti si nu neaparat ca acte de rea credinta# De aceea ar 'i de dorit ca depo/itiile martorilor sa 'ie luate cat mai aproape de producerea evenimentului# Uneori la unele persoane trecerea timpului se repercutea/a po/itiv asupra calitatii celor memorate# Aceasta se intampla mai ales atunci cand evenimentul produce stari a'ective puternice ( 'rica spaima teroare 'urie 0 trecerea timpului va actiona po/itiv in sensul ca toate aceste stari a'ective vor disparea iar martorul isi va aminti cu mai multa claritate cele va/ute sau au/ite# Asadar or*anul de -ustitie va tre1ui sa ia in considerare din depo/itia martorului toate aceste elemente care in'luentea/a intr0un 'el sau altul atat pastrarea celor va/ute si au/ite cat si redarea lor cu mai mare sau mai mica 'idelitate# Din perspectiva conditiilor in care se depune marturie o 'oarte mare in'luenta o are personalitatea anc)etatorului -udecatorului e,pertului notarului c)iar si locul unde se des'asoara persoanele pre/ente toate acestea in'luentand continutul si calitatea depo/itiei# La 'el si modul in care este redata depo/itia nu este lipsit de importanta adica %intre1arile cu cat sunt mai e,acte cu atat contin mai multe elemente de su*estie dupa cum pertinent remarca Binet#

Marturia im1raca cel mai adesea 'orma reproducerii orale a in'ormatiilor# Aceasta se poate reali/a printr0o evocare li1era a 'aptelor percepute sau prin raspunsuri la intre1arile puse de or*anul -udiciar indreptatit# 2,perimentele e'ectuate de0a lun*ul timpului au demonstrat ca e,punerea li1era este mult mai indicata dat 'iind 'aptul ca intre1arile pot in'luenta ne*ativ depo/itia 'ie prin elemente de su*estionare 'ie prin intimidarea martorului de catre cel ce pune intre1arile ( c)iar si daca nu ar urmari aceasta# Relatarea li1era a depo/itiei este cea mai indicata dar cand se constata omisiuni ( voite sau nevoite ( si de'ormari este necesar ca acestea sa 'ie completate si corectate prin intre1ari# Asadar cele doua moduri de a depune marturie. li1er si prin raspunsuri la intre1ari tre1uie sa se complete/e reciproc adica tre1uie utili/ate prin complementaritate# Di'icultatile in redarea corecta si completa a 'aptelor sunt *enerate de starea a'ectiva a martorului 3sala de -udecata pre/enta or*anelor de -ustitie a unui pu1lic numeros4 cat si de cultura celui in cau/a cultura care0l impiedica uneori sa 'ormule/e adecvat cele percepute# Deci di'icultatile de ver1ali/are5e,primare tre1uie avute in vedere de or*anele de -ustitie iar martorul spri-init in acest sens prin intre1ari adecvate# In *eneral tre1uie avut in vedere ca martorul reproduce ver1al deci su1iectiv un 'apt su1iectiv iar corespondenta dintre cele doua 'apte di'era de la om la om in 'unctie de conditiile evocate# Concret marturia se depune su1 'orma recunoasterii 'aptelor la care a asistat martorul si a reproducerii celor va/ute sau au/ite# Recunoasterea consta in posi1ilitatea de individuali/are a persoanelor participante la impre-urarea cu semni'icatie -uridica sau a 'aptelor care s0au produs# &entru ca persoanele sau 'aptele sa poata 'i recunoscute este necesara reconstituirea acestora adica pre/entarea lor pentru recunoastere# &rocesul recunoasterii consta in capacitatea martorului de a0si aminti ceea ce a perceput in momentul receptiei initiale# Acum sunt puse in -oc atat trainicia si 'idelitatea memoriei martorului cat si asociatiile pe care le poate 'ace cu privire la locul si timpul in care s0au produs evenimentele# Recunoasterea comporta grade diferite de certitudine# Asa de e,emplu recunoasterea este recisa cand relatarile martorului corespund intr0o 'oarte mare masura cu cele petrecute# Dar sunt si situatii cand recunoasterea este im recisa! adica relatarile martorului contin 'oarte multe omisiuni cu privire la persoane sau 'aptele lor# In asemenea situatii se pot mani'esta doua 'enomene ne*ative ale actului memorarii. dj vu sau jamais vu. In ca/ul 'enomenului dj vu martorului i se par cunoscute anumite 'apte intamplari pe care el nu le0a va/ut de 'apt adica le %vede+

acum pentru prima data dar sustine ca le0a mai va/ut# Jamais vu consta in ilu/ia pe care o are martorul ca persoana sau 'apta ce i se pre/inta nu a mai intalnit0o niciodata desi ea a 'ost pre/enta in momentul incidentului# De mare importanta pentru calitatea marturiei sunt perceptiile de timp si de spatiu caci locali/area in timp si spatiu a evenimentului este o conditie a corectitudinii marturiei# De cele mai multe ori martorului i se cere sa descrie persoana ( in'ractorul victima alti participanti ( su1 aspectul in'atisarii# Ca atare este important ca martorul sa 'i retinut talia 'i/ionomia culoarea parului eventualele particularitati anatomice in'irmitati etc# Desi*ur ca in descrierea persoanei care interesea/a cau/a sunt necesare preci/ari si cu privire la im1racaminte ( culoare 'orma etc# Uneori se pot aduce preci/ari suplimentare in descrierea persoanei cu a-utorul vocii a mersului sau a altor particularitati# In instanta se recur*e uneori la recunoasterea persoanei cu a-utorul fotografii"or. In recunoasterea dupa 'oto*ra'ii sunt de pre'erat 'oto*ra'iile 'acute instantaneu celor artistice in care persoana este %in'rumusetata+ prin retusari# Din pacate orice 'oto*ra'ie reda persoana in mod static si in plan# Ca atare mult mai adecvata este recunoasterea cu a-utorul 'ilmului in care este pre/entata dinamica unui eveniment# C)iar mai multe di'icultati pre/inta recunoasterea cadrelor deoarece po/itia atitudine si in'atisarea acestora nu mai corespund realitatii in care s0a produs evenimentul# Re roducerea consta in redarea5evocarea 'aptelor le*ate de o situatie cu semni'icatie -uridica# Reproducerea poate im1raca 'orma relatarii orale sau scrise# De asemenea evocarea orala poate 'i 'acuta in mod li1er sau poate im1raca 'orma unor raspunsuri la intre1arile puse de participantii la proces# Datele e,perimentale pledea/a pentru evocarea spontana li1era# De mare importanta este ca martorul sa redea in depo/itia sa evenimentele in succesinea lor cronolo*ica# In ca/ul in care martorul sare peste unele evenimente I se vor pune intre1ari a-utatoare# Calitatea reproducerii este conditionata de calitatea lim1a-ului celui care relatea/a iar aceasta calitate este dependenta de nivelul sau de pre*atire de cultura lui# C)iar si se,ul isi spune cuvantul constatandu0se e,perimental ca 'emeile sunt mai sentimentale mai poetice in redarea evenimentelor in timp ce 1ar1atii urmaresc de re*ula e,actitatea preci/ia celor pe care le relatea/a 'iind preocupati sa 'aca o relatare cat mai o1iectiva# Ale,andru Rosca citandu0l pe A# Binet pre/inta cinci tipuri psi)olo*ice de martori. %6# Tipul descriptiv care descrie lucrurile pe care le0a va/ut tinand seama de caracterele lor cele mai aparente si 'ara sa caute sa prinda semni'icatii7 $# Tipul o1servator care(si 'i,ea/a atentia indeose1i

asupra su1iectului scenei7 8# Tipul emotional care descrie emotia ce se de*a-a din su1iect7 9# Tipul erudit care in loc sa descrie o1iectul insusi spune tot ce0I vine in minte in le*atura cu su1iectul respectiv7 :# Tipul ima*inativ si poetic idealist care pre/inta in mod eronat realitatea inlocuind0o cu elemente poetice# In aceeasi lucrare mai e,ista si alte clasi'icari dar cea mai importanta clasi'icare a marturiei mi se pare a 'i clasi'icarea lui Ale,andru Rosca. in tipul o#iecti$ si tipul su#iecti$% tipul o1iectiv 'iind acela care se straduieste sa reproduca cu cat mai multa e,actitate si acuratete cele percepute iat tipul su1iectiv 'iind caracteri/at prin tendinta de a da o nota personala relatarilor sale#

&I&LIOGRA'IE 6# Ale,andru Rosca %Psihologia martorului+ 6;89 p# <80<9# $# Ale,andru Rosca %Tehnica psihologiei experimentale si practice ! Clu- 6;9= p#806$# 8# !asile &opa Ion Dra*an Lucian Lapadat "Psiho#sociologie juridica 2d# Lumina Le, 6;;; p# 9=0:># 9# !asile &opa %$lemente de drept probator ! 2d# Tracia 6;;$ p# $9# :# 2# Mi)uleac %Sistemul probator in procesul civil ! 2d# Academiei Bucuresti 6;=? p# $6?# ># ")# Nistoreanu C# &aun % %riminologie ! 2d# Didactica si &eda*o*ica Bucuresti 6;;: p# <60<;#