Sunteți pe pagina 1din 6

Tehnologie

Afaceri

Referate

Didactica

Legislatie

Acasa legislatie administratie ecologie mediu Descrierea instalatiei tehnologice si a procesului tehnologic din statia de epurare Descrierea instalatiei tehnologice si a procesului tehnologic din statia de epurare instalatiei tehnologice si a procesului tehnologic din statia de epurare 1. Introducere Proveniena apelor uzate

provin din incarcarea apei din natura cu materiale si substante care ii modifica indicatorii de calitate, o polueaza.

arca cu materii poluante, devenind uzata prin utilizarea ei de catre om, in cele mai diverse scopuri ntactul apelor meteorice (ploaie, zapada cu produse ale activitatii umane, care se gasesc in aer si pe sol.

z, intrucat domeniile de folosire a apei imbraca cele mai diverse forme (apa potabila, alimentarea i, alimentarea cu apa a agriculturii, piscicultura, scopuri urbanistice si de agrement , posibilitatile de poluare a acesteia sunt foarte mari.

cele mai mari de ape uzate provin din unitatile industriale. Astfel, pentru obtinerea unei tone de ca #$$%&$$ m' ape uzate( pentru o tona de cauciuc, #)$ m'( pentru prelucrarea unei tone de fructe &$ m' apa uzata. Dar si apa uzata care provine din consumul casnic (apa mena*era este in cantitate stfel, s%a inregistrat pentru un cartier neindustrializat din +ucuresti, un debit de consum de circa $,') m',locuitor%zi.

Proiecte vezi toate proiec Proiect de lectie "LA-A. ! -tiintele nturii % Animale sa noastra PR0!1"T D!DA"T!" )%2 despre natura si om % "e stim Transmisia mecanica in c PR0!1"T 0R4A51 D Principalele criterii ale man proiect Lucrari de diplo vezi toate lucrarile de Lucrare de diploma asis generalist % ingri*irea pacie genital A"T!651A D!PL0/AT!" LA "0571R!5TA D1 P PAR!- (#89:%#8 Proiect de diploma ecologie % ambiental in regiune L6"RAR1 D1 D!P /A5A41/1 Lucrari licent vezi toate lucrarile d Lucrare de licenta contabilita de gestiune % politici si trata privind leasingul (ias #2 economicului asupra * L6"RAR1 D1 L!"15TA stocurilor de materii prim Lucrare de licenta ecolog mediului % aspecte ecologice orthoptere si mantide din p muntii macinu

L6"RAR1 D1 L!"15TA ea caz, apele meterorice dizolva in timpul ploii diverse gaze to;ice din aer (o;izi de sulf, azot, 7!B!"A -! -P0RT % -tudiu se incarca cu pulberi ce contin o;izi metalici, gudroane sau alte substante. Apele de ploaie sau cele eficacitatea procedeelor de a ea zapezilor se pot impurifica in timpul siroirii lor la suprafata solului, ca urmare a contactului cu la nivelul *ucatorilor e produse ale activitatii umane (deseuri mena*ere, industriale, ingrasaminte, pesticide etc. . Lucrari doctor !nfluena asupra mediului incon*urator vezi toate lucrarile de Doctorat % /odele dinamice e uzate si mediul incon*urator in care acestea sunt deversate se stabileste o relatie bilaterala( prin accidentelor rutiere produse care le contin, apele uzate actioneaza asupra mediului incon*urator, de cele mai multe ori in sens si pieton iv, iar acesta, la randul sau, contribuie la inlaturarea poluantilor din apa (autoepurare . Diagnosticul ecografic in u gastroduodenale si hepatobil rii folositi in mod obisnuit pentru evacuarea apelor uzate colectate prin retele de canalizare sunt de companie % T1BA D1 de suprafata, lacurile sau marea (pentru activitatile de pe litoral si, mai rar % straiele permeabile subterane adanci si solul pentru irigatii si infiltratii. L6"RAR1 D1 D0"T0RAT A/1L!0RAR1 % 1stim prafata sunt supuse unei impurificari proprii (autogene , provenite prin descompunerea plantelor si economice a caracterelor lor moarte e;istente sau aduse in mod natural, precum si impurificarii datorita apelor uzate. ameliorarii intr%o linie mate Proiecte de ates apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica vezi toate proiectele anica sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste PR0!1"T AT1-TAT /A ai dauneze receptorului in care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia. !570R/AT!"A % "A !5T1L!415 de epurare sunt, in mare masura, asemanatoare cu cele care au loc in timpul autoepurarii, numai ca atre om si se desfasoara cu o viteza mult mai mare. !nstalatiile de epurare sunt realizate tocmai in 4151RAT0R D1 T1-T1 4 atestat =isual 70D opulintensificarii si favorizarii proceselor care se desfasoara in decursul autoepurarii. Proiect atestat Tehnician de epurare sunt de natura fizico%chimica, chimica si biologica, in urma aplicarii acestor procese A/PL!7!"AT0AR1 1L ale produse. apele epurate (efluentul epurat % care sunt evacuate in receptor sau pot fi valorificate Proiect atestat mecanica, m irigatii sau alte folosinte %( namoluri % care sunt indepartate om statie si valorificate. repararea sistemului de fra tambur si sabotii in 1purarea apelor uzate cuprinde, deci, urmatoarele doua mari grupe de operatii succesive. < retinerea si,sau transformarea substantelor nocive in produsi nenocivi, crarea substantelor rezultate sub diverse forme (namoluri, emulsii, spume etc. din prima operatie.

Procedeele de epurare a apelor uzate, denumite dupa procesele pe care se bazeaza, sunt. < procedee mecanice % in care procesele de epurare sunt de natura fizica( < procedee chimice % in care procedeele de epurare sunt de natura fizico%chimica( procedee biologice % in care procesele de epurare sunt atat de natura fizica cat si biochimica.

area sau tratarea in continuare a produselor obtinute la epurare se face utilizand, in mare, aceleasi e, fizico%chimice si biologice, in acest sens, se poate da ca cel mai bun e;emplu tratarea namolului iile de epurare orasenesti, care se poate realiza prin. deshidratare, fermentare anaeroba, stabilizare aeroba, conditionare chimica, incinerare etc. are "onstana -ud se afla amplasata in limita de sud a oraului "onstana, in dreapta liniei "7 eti > /angalia, la ?m. &&@ A :$$ i in apropiere de poarta nr. : a portului "onstana.

=edere din satelit a -taiei de

ECONOMIA MEDI ! Cantitatea de deseuri d 'roiesc $ehnician Ecolo Calitatii Mediului " 'O A$MO#(E&I &eglementari pri)ind e)al aerului DE$E&MINA&EA CO* AME#$EC +A DE$E&MINA&EA CA $O$A!E DE #C,IM- C #O! &I!O& C CA #C,IM-A&I C!IM .ehicule scoase din u/ " ag autori/ati pentru colectar .# 0 numar de )ehicul de/mem1rat ltra2iltrare Clasi2icarea deseurilo

1purare "onstana -ud

(http://earth.google.com/)

re "onstana -ud are rolul de a recepiona i epura apele mena*ere, industriale i parial pluviale de pe cea mai mare parte a teritoriului oraului.

Termeni si cond "ontact "reeaza si tu

e apa uzata ce intra in staie in condiii normale de e;ploatare este de E F '&$$l,s, dar pe timp de ploaie poate a*unge pana la :9$$ l,s (&E . Teritoriul de pe care sunt colectate apele uzate cuprinde. G zona industriala a oraului( G ?m. 9%), =iile 5oi i zona +%dul Aurel =laicu( G microsectorul 1&$ i bazinul de canalizare al -P Lapuneanu( G bazinul de canalizare al -po.

lizare este un sistem mi;t fiind alcatuit din colectoare unitare (6&,6',6:,6## in zona industriala ului, iar in zonele de locuit din Tomis 5ord, "entru i Peninsula este alcatuit in sistem divizor.

lor uzate este preponderent mena*er deoarece in ultimii ani a scazut mult activitatea industriala nainte compoziia apelor uzate era de. :$H ape industriale i 9$H ape mena*ere .

chema tehnologica cuprinde urmatoarele obiective pe linia apei i linia namolului.

Linia apei. I camin deversor cu stavila I I distribuitor

gratare rare i fine I deznisipator

I I I

separator de grasimi decantoare primare

bazin de aerare cu namol activ I decantoare secundare

I I

staie de pompare namol primar

staie de pompare namol activ i in e;ces Linia namolului.

area namolului tezultat este asigurata prin gospodaria de namol a staiei, compusa din urmatoarele obiective. I I rezervor de namol in amestec (= F #$$$ m' rezervor de amestec namol ingroat (= F '$$ m' I staia de pompare namol ingroat I centrala termica

digestoarele de namol (metantancurile in numar de 9 cu = F 9$$$ m' fiecare I I rezervoarele de biogaz (' cu = F #$$$ m' fiecare

rezervoare de omogenizare namol fermentat (= F & ; )$$m'

ionare chimica a namolului cu centrifugele de ingroare (' A# i centrifugele de deshidratare namol (& staie de preparare polielectrolit pentru ingroarea i deshidratarea namolului

de depozitare namol $reapta mecanica epurare mecanica asigura apele uzate a corpurilor mari acestea, a impuritatilor care se care plutesc sau pot fi aduse plutire. /etoda este larg epurareprealabila sau ca (finala , in functie de gradul necesar, dupa cum trebuie sa nu de alte trepte de epurare.

1. Distri1uitor cu sta)ile

ig.& este primul obiect al staiei de epurare. 1ste asamblat la capatul terminus al colectorului de aport care face legatura intre caminul deversor i staia de epurare.

e dimensionat pentru un debit al staiei de 8,: m',s i are rolul de a distribui uniform debitul total fire de distribuie ( 7!R ! i 7!R !! pentru un debit de ',&m',s sau :,9m',s in timpul ploii.

dere a distribuitorului este prevazuta cu cate o stavila. !n timpul funcionarii, stavilele vor sta in entru a permite trecerea apei spre gratarele rare i pentru a se evita variaia rapida a nivelului apei in canale.

7ig. & > Distribuitor cu stavile (foto 5anu "erasela Ansam1lu gratare

n aval de distribuitor se afla cate un gratar plan rar. 4ratarele rare (7ig. ' sunt proiectate pentru a e ma;ima de apa de apro;imativ &m',s fiecare. !ntervalul dintre barele gratarului este de &) mm, ca orice este mai mare decat diametrul lui nu va trece de gratar. Aceasta materie se va acumula in ana cand diferena dintre nivelele apei de dinaintea i dupa gratar este de apro;imativ '$%2) mm. ete automat i curaa barele. /ateria greblata cade intr%un transportor elicoidal i este presata i transportata intr%un container mobil cu o capacitate de apro;imativ '%9 m'.

rar (foto 5anu "erasela

gratarele rare se afla gratare fine plane (7ig. fine sunt proiectate o cantitate ma;ima de apro;imativ # m',s !ntervalul dintre bare iar principiul de lucru la gratarele rare.

corpurile grosiere in suspensie in apele hartii, cutii, fibre, e retinute pe gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate. !n unele ntite prin taiere la dimensiunea de $, )%#, ) mm in dezintegratoare mecanice. Dezintegratoarele se ct in canalul de acces al apelor uzate brute, in asa fel incat suspesiile dezintegrate pot trece prin gratare si pot fi evacuate in acelasi timp cu corpurile retinute.

7ig. 9 > 4ratare fine (foto 5anu "erasela