t 34S Sirt CONSTANTIN SIMA ALEXANDRU TUCULEANU DORIN CIUNCAN ARESTAREA PREVENTIVA ARESTAREA PREVENTIVA CONSTANTIN SIMA ALEXANDRU TUCULEANU DORIN CIUNCAN Lu, 4, 2 S xa* 4 ISBN 973-588-478-xArestarea preventiva Consideratii generale introductive Arestarea preventiva este o masura procesual preventiva, privativa de libertate, care consté in lipsirea de liby “ate a unei persoane in cazurile si cu procedura previzute de lege, inauiwe de solufionarea definitiva a lunei cauze penale pentru a se asigura buna desfiigurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmirire penal, de la judecatt ori de la executarea pedepsei. Prin ,cazurile si procedura prevazute de lege” trebuie s& infelegem att reglementitile nationale (Constitutia, Codul de proceduré penal §.a) et si reglementatile internajionale la care fara noastra este parte (prin ratificare, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Conventia european a drepturilor omului s.2. au devenit parte a dreptului intern). Deoarece reprezinti o restringere importanti a libertifiindividuale, {n cursul desftisurarii procesului penal, arestarea preventiva poate fi dispusd numai de un magistrat (art.23 alin.4 din Constitutic). Magistratul {si exercit& atributile numai in baza legit si este independent -judecdtorul sau imparfial - proeurorul (art.123 si art.131 din Constitujie). Avdnd in vedere cd arestarea preventiv poate fi luatd in cazul savarsirii unei infractiuni numai in ipotezele, limitativ, prevazute de art.148 lita-h C.prpen. rezultd ca privarea de libertate a unei persoane constituie o masurd de exceptie. {in materia masurilor preventive, art.148 lit.a-h C.pr.pen. oferd lista complet a derogarilor de la principiul constituyional al inviolabi persoanei. Codul de procedurs penala rispunde astfel exigenfelor formulate de art.49 alin.1 din Constitujie care consacr& caracterul limitativ (de exceptie) al restréngerii exercifiului unor drepturi sau al unor libertifi constitutionale.Arestarea preventiva = in raport de situatiile enumerate de textul constitugional, arestarea preventiva, in actuala reglementare poate fi dispusd numai daca se impune, dupa caz, pentru desfaigurarea instructiei penale, apararea siguranfei nafionale, a ordinii, a sinataii ori a moralei publice, a repturilor si a libertafilor cetijenilor. Se deduce c& arestarea poate fi dispusi de procuror numai daca se impune pentru buna desfagurare a instructiei penale si de instanfa de judecata numai daca se impune, dupa caz, pentru apairarea sigurantei nafionale, a ordinii, a sinatifii ori amoralei publice, a drepturilor gia libert8ilor cetifenilor. Desigur apirarea acestor valori este realizati implicit si in cursul desfigurari instrucfiei penale. Arestarea preventiva are i un caracter provizoriu. Durata limitatd in timp a arestarii preventive rezulta din prevederile art. 146 C.pr.pen. (arestarea invinuitului dureazi pana la 5 zile), art.149 alin.1 C.pr.pen. (arestarea inculpatului dureaz8 pana la 30 de zile), art. 139 C.pr.pen. (cevocarea si inlocuirea arestarii preventive}, art.140 C.pr.pen. (incetarea de drept a arestirii preventive), art.160' C.pr.pen. (liberarea provizorie pe caufiune sau sub control judiciar). Aceste prevederi reprezint& reflectarea pe plan procesual penal a dispozitiilor art.49 alin.2 din Constitutie care statueazi cd restringerea exercifiului unui drept sau unei libertiji nu poate avea ca efect suprimarea dreptului sau a libertifii (art.49 alin.2 teza a II-a). Corelativ reglementirilor amintite, art.23 alin.6 din Constitute precizeazi ci eliberarea celui arestat este obligatorie dac& motivele luatii acestei masuri au disparut. Mai trebuie subliniat cA masura arestarii preventive, reprezentiind 0 ingrdire a libertafii individuale trebuie cireumscrisd obligatoriu tuturor coordonatelor (garantiilor) inserise in art.49 alin.2 din Constitutie. alta garantie previzuti de art.49 alin.2 0 constituie consacrarea principiului proporfionalitifii in virtutea caruia ingridirea trebuie s& fie proportionala cu situafia care a determinat-o (art.49 alin.2 teza I). ‘Aceasti condifionare presupune ca mésura si fie dispusd numai in scopul pentru care a fost prevaizutii (in fiunctie de situafia ce o justificd). 4 ‘Arestarea preventiva Daca in cursul desféigurarii procesului penale se constata cd scopul pentru care a fost luatd mésura preventiva a fost atins devin aplicabile prevederile art.23 alin.6 din Constitutie si art.139 C.pen. Luarea misurii arestirii preventive presupune indeplinirea cumulativa a mai multor condifii de ordin substanfial (previizute de art.143 C.prpen., art.146 C.pr.pen., art.148 C.prpen. s.a.) si de ordin formal (prevazute de art.137! C.pr.pen., art.150 C.pr.pen. $.a.) ce constituie tot atdtea garantii ale inviolabilitatii persoanei. Chiar dacs sunt indeplinite aceste conditii, luarea masurii arestarii preventive este subordonatd realizarii scopului specificat de prevederile art.136 alin.1 C.prpen, Potrivit art.136 alin.1 C.prpen. masurile preventive se iau in scopul asigurarii bunei desfisurari a procesului penal ori impiedicarii sustragerii fnvinuitului sau inculpatului de la urmarire penald, judecati ori de la executarea pedepsei. Realizarea acestui scop constituie o conditie speciali si esenfial pentru luarea misurii arestirii preventive. Miura poate fi luat si pentru realizarea numai uneia dintre ipotezele prevazute de textul art.136 alin.1 C.prpen. Din cele expuse se mai deduce cd arestarea preventiva este o masurd facultativa, in situafiile previzute de art.468 alin.2 si art.470 alin.2 C.prpen., in cadrul procedurii speciale de urmatrire si judecare a unor infractiuni flagrante, luarea masurii este obligatorie. Libertatea individuala, ca de altfel toate libertafile umane, nu este absoluti si urmeazi a se realiza in coordonatele impuse de ordinea de drept. incalcarea ordinii de drept indreptijeste autoritatile publice si intervind pentru restabilirea legalitafii. Aceste actiuni ale autoritatilor trebuie sa fie circumscrise unor reguli ferme si clar delimitate pentru a asigura persoanei ocrotirea juridic& necesara. Lucrarea de faf& isi propune si contribuie Ia cunoasterea _acestor ‘coordonate prin trecerea in revista a principalelor reglementari in materie si a orientarilor actuale ale doctrine’ sijurisprundengei instanfelorjudecatoresti,