1

1.4.4. CURGEREA FLUIDELOR REALE (VASCOASE). APLICATII

Curgerea turbulent
Dac viteza de curgere a unui lichid creste sau se mreste diametrul
tubului, liniile de curent nu mai sunt paralele ntre ele si cu axa tubului ( ca n
cazul curgerii laminare (a)), n interiorul Iluidului se Iormeaz vrtejuri, curgerea
se numeste turbionar (b).
Viteza critic la care apare curgerea turbulent (vrtejuri) este dat de
rela|ia:
Re v
d
crit

unde d diametrul tubului, densitatea lichidului, coeIicientul de

vscozitate dinamica, Re numrul lui REYNOLDS care are valoarea critic
Re 2300 pentru tuburile cu pere|i netezi.
n general, curgerea sngelui n vasele sanguine este laminar (consum
minim de energie din partea inimii). n sistemul circulator turbulen|a apare n
aort imediat deasupra valvulelor sigmoide si numai n perioada de expulzie sau
dac vscozitatea sngelui este mai sczut, ca n anemii.
n cazuri patologice v
crit
scade si turbulen|a se poate pune n eviden| pe o
parte mai mare din sistemul circulator. Eenomenul este nso|it de un zgomot
speciIic (zgomote circulatorii) care au o mare nsemntate n diagnosticul bolilor
cardio-vasculare. Din Iormula v
crit
rezult c o dilatare a vasului (a lumenului
acestuia) poate produce turbulen|e la o vitez mai mic. Aceasta se produce de
exemplu n cazul dilatrii aortei odat cu naintarea n vrst sau n anumite boli
(de ex. arteriosclero:a - ingrosarea si sclerozarea (rigidizarea/pierderea
elasticittii) peretilor arterelor si arteriolelor).
n condi|ii normale numrul lui REYNOLDS (lund n calcul raza vasului)
pentru snge n arterele mai mari este aproximativ 1000.
2
Rigidizarea arterelor este o tulburare in care arterele (vasele de sange care transporta
sangele oxigenat de la inima in alte parti ale corpului) se ingusteaza din cauza depozitelor de
colesterol, care se transforma in tesut fibros si se calcifiaza (arterioscleroza). ntrucat aceasta
placa de aterom ingusteaza lumenul (deschiderea din artera) se reduce alimentarea cu oxigen
si sange a organului afectat.
Cnd pere{ii arteriaIi se rigidizeaz aportul de lucru mecanic al arterei fa| de inim
dispare sau se micoreaz foarte mult, inima fiind nevoit s efectueze un lucru mecanic mai
mare dect n mod obinuit, ceea ce duce la obosirea acesteia. Mai mult, poate s apar i
riscul curgerii turbulente, urmat de creterea rezisten|ei la naintare a coloanei de snge i la
apari|ia unor sufluri.
n ateroscIeroz depozitele de colesterol de pe pere|ii vaselor de snge, micoreaz
diametruI acestora. Conform ecua|iei de continuitate, aria sec|iunii transversale ngustndu-
se, crete viteza fluidului prin acea sec|iune. O cretere a vitezei de curgere a fluidului atrage
dup sine, conform ecua|iei lui Bernoulli, o cretere a presiunii dinamice, urmate de o scdere
a presiunii statice, vasul putndu-se bloca, la fel cum, de asemenea, este posibil ca un cheag
de snge s blocheze vasul ngustat.
In peretii arterelor se depune colesterolul si grasimile prezente in cantitati excesive in sange.
Cu timpul in aceste depozite se depune si calciu, se Iormeaza un tesut Iibros si se constituie
asa-numitele plci ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a
sangelui prin artera aIectata: din laminara si Iluenta, ea devine turbulenta si inegala.
Ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare.
1.4.5. Debitul n tuburi rigide
Debitul total (volumul de Iluid care strbate o sec|iune transversal n unitatea de timp)
Q, in cazul unui tub cilindric de lungime l la ale crui capete se exercit presiunile p
1
si p
2
este
dat de Iormula lui POISEUILLE-HAGEN:

l 8
R
p p Q
4
2 1

unde Q debitul total, l lungimea cilindrului; p

1
,p
2
presiunile la capetele tubului;
coeIicientul de vscozitate; R raza tubului.
3
Eig. 1.9.
Eormula lui POISEUILLEHAGEN arat dependen|a debitului de diIeren|a de presiune
si de puterea a patra a razei tubului - care are o mare nsemntate Iiziologic pentru c prin
contrac|ia musculaturii pere|ilor vasculari se realizeaz cu mare eIicacitate reglarea debitului
sangelui.
Valabilitatea legii lui POISEUILLE presupune c sunt ndeplinite urmtoarele condi|ii:
constant (lichid newtonian).
constant (lichid incompresibil)
0 v
- curgere sta|ionar si vitez constant
R constant (tub cilindric rigid)
v 0 la perete (lichidul ud peretele ) etc.
Aceste condi|ii nu sunt ndeplinite dect aproximativ n organismul animal. Sngele nu este
un lichid omogen ci o suspensie. Vscozitatea aparent depinde de raza vasului, curgerea nu
este sta|ionar n artere, vasele sunt contractile.
1.4.6. Debitul de curgere n tuburi elastice
Considernd vasele sanguine ca Iiind tuburi elastice, rezult c raza R a tubului se modiIic n
Iunc|ie de presiunea interioar sau, mai corect, de diIeren|a dintre presiunea interioar si
exterioar segmentului vascular considerat, deci:
p R r
n Iormula debitului dat de legea lui POISEUILLE se Iace nlocuirea razei tubului
rigid cu cea a celui elastic. Cresterea razei cu presiunea s-ar Iace conIorm rela|iei dat de
WETZLER (1954) si anume

m
p c p R
unde c si m sunt mrimi caracteristice diIeritelor secven|e vasculare, exponentul m variaz n
Iunc|ie de vasomotricitate. Introducnd aceasta valoare a razei, n rela|ia debitului rezult :
m
P c
l
p
Q
4 4
8

(2.3.42.)
si considernd c n sistemul circulator presiunea sngelui scade la 0, deci,

1
2

4
p p
rezult:
l m
p
l
c
Q


4
4
8

(2.3.43)
Eorma general a dependen|ei dintre debit si presiune n tuburile sanguine poate Ii dat
astIel:
n
p K Q
(2.3.44)
unde n 1,3-3, variaz n diIerite pr|i ale sistemului circulator si depinde de starea normal
sau patologic a vaselor. Din rela|ia (2.3.43) rezult:
,La presiuni mici debitul prin vasele elastice va fi mai mic decat prin vasele rigide.
Numai peste o anumit presiune interioar debitul crete in tuburile elastice peste valorile pe
care le-ar avea tuburile rigide. In interiorul vaselor arteriale mici, a capilalelor i a venelor
trebuie luat in considerare i presiunea exterioar a jesuturilor inconfurtoare care se
exercit asupra perejilor vasculari`.
Particulariti ale vscozitii sngelui
Dup cum s-a artat sngele nu este un lichid newtonian. Mai mult, el nu este un lichid
omogen, Iiind o suspensie de elemente celulare (care ocup aproximativ 50 din volumul su),
ntr-o solu|ie apoas (plasma) de electroli|i, neelectroliti si substan|e macromoleculare. La om
hematocritul are valoarea normal cuprins ntre 45-50.
Valoarea vscozit|ii relative a sngelui indicat, depinde de diametrul tubului utilizat.
Atta timp ct diametrul tubului capilar al vscozimetrului este mai mare de 1 mm,
vscozitatea relativ a sngelui nu mai depinde de diametru. Cnd se Iolosesc tuburi cu
diametru mai mic se ob|in valori mai mici ale vscozit|ii.
Vscozitatea relativ a sngelui n Iunc|ie de raza tubului capilar se calculeaz cu rela|ia:


2
R / d l
R

(2.3.45)
n care

vscozitatea sngelui msurat cu vscozimetrul cu raza Ioarte mare; d
diametrul mediu al eritrocitelor; R raza capilarului vscozimetrului.
Vscozitatea sngelui scade cu cresterea vitezei de curgere, datorit acumulrii axiale a
eritrocitelor. Eenomenul de acumulare axial atinge o 'valoare de satura|ie'. n limite
Iiziologice ale vitezei sngelui vscozitatea dinamic rmne totusi constant.
5
1.4.7.Curgerea lichidelor printr-un mediu poros. Filtrarea
Eiltrarea este opera|iunea care nso|este ntodeauna prepararea solu|iilor
medicamentoase. Aceste opera|ii se realizeaz cu un dispozitiv sau aparat care se numeste
Iiltru. Eiltrul serveste la separarea unui Iluid de substan|e solide aIlate n suspensie n el, Iie cu
un material poros (material ceramic, pulberi etc), prin ai crui pori nu pot strbate dect Iluide
si substan|e dizolvate, Iie cu un perete poros cu guri Ioarte mici (|esuturi, materiale Iibroase,
membrane din materiale sintetice etc.). Pentru accelerarea Ienomenului se poate lucra si cu
aspira|ie, sub presiune, prin centriIugare etc.
Calitatea Iiltrelor este determinat de doi Iactori: porozitatea yi debitul de filtrare.
Porozitatea unei substan|e Iiltrante este determinat de diametrul mediu al sec|iunii
cilindrice a porilor si d indica|ii aproximative asupra puterii de re|inere a Iiltrului.
Debitul de Iiltrare este determinat prin capacitatea Iiltrului de a lsa s treac o anumit
cantitate de lichid n unitatea de timp si se exprim n mililitri pe minut. Teoretic se poate
calcula prin Iormula lui POISEUILLE:

S
L
p p R
Q

8
0
4
n care:
Q debitul Iluidului, n ml/min;
R raza medie a porilor;
S supraIa|a Iiltrului;
(p-p
0
) diIeren|a de presiune intern si extern a Iiltrului;
vscozitatea lichidului;
L grosimea Iiltrului, exprimat prin lungimea capilarelor.
Debitul de Iiltrare depinde de supraIa|a Iiltrului, S, care poate Ii mrit, dnd Iorme
convenabile Iiltrului. Prin reducerea grosimii L a stratului Iiltrant si utilizarea Iiltrrii n vid se
poate mri debitul de Iiltrare.
Totodat, coeIicientul de vscozitate se poate micsora prin nclzire, asa cum se
ntmpl n cazul filtrrii lichidelor vscoase (uleiuri, siropuri), mrindu-se in acest Iel
debitul de Iiltrare.