Sunteți pe pagina 1din 37

CURS 1. PROCESUL CIVIL SI DREPTUL PROCESUAL CIVIL Structura procesului civil cuprinde 2 a!

e" -faza judecatii -faza executarii silite Procesul civil este activitatea desfasurata de instantele de judecata,parti,alte organe si personae pentru infaptuirea justitiei de catre instanta de judecata in procesele si cererile deduse judec atii,executarea silita a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii in conformitate cu procedura stabilita de lege. Dreptul procesual civil reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile. I!voarele de drept procesual civil" -sunt desemnate toate actele normative ce contin dispozitii ce reglementeaza desfasurarea proceselor generate de litigiile civile I.Constitutia Romaniei II.Conventia uropeana a Drepturilor !mului III."egi organice# "egea $%&'(%%& privind organizarea judiciara "egea $%$'(%%& privind statutul judecatorilor si procurorilor "egea $)*'(%%& privind C+, "egea --&'(%%& privind contenciosul administrative I..Codul de procedura civila Clasificarea normelor de drept procesual civil# I.Dupa obiectul lor# a/norme de organizare judecatoreasca b/norme de competent c/norme de procedura propriu-zisa a/normele de organizare judecatoreasca reglementeaza organizarea si functionarea instantelor,statutul magistratilor,organizarea si functionarea C+,,compunerea completelor de judecata. b/normele de competenta reglementeaza atributiile instantelor de judecata,distinctia fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala si distribuirea categoriilor de sarcini intre diferite instante de judecata. c/normele de procedura propriu-zisa reglementeaza regulile de urmat in vederea solutionarii litigiilor. II.Dupa intinderea de aplicare# a/norme generale b/norme speciale a/normele generale-se aplica in toate cazurile si in orice materie sunt cuprinse in CPC0 b/normele special-aplicabile numai intr-o anumita materie expres stabilita,fiind derogatorii de la normele cu character general0ele se regasesc in alte acte normative decat CPC. III.Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu# a/norme imperative b/norme dispositive Principiile dreptului procesual civil Principiile fundamentale1reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Principiile prezinta importanta teoretica de politica legislative si o semnificatie practica.

Din punct de vedere teoretic cunoasterea lor contribuie la intelegerea si interpretarea normelor procesual civile. Din punct de vedere legislative orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesual civile. Din punct de vedere practice contribuie la formarea unei jurisprudente unitare. In art.2 al Conventiei uropene sunt sintetizate cele mai importante principia de activitate judiciara# ).Independenta si impartialitatea sedintelor (.Duplicitatea dezbaterilor $.Dreptul la aparare 3rt.2.)#4!rice persoana are dreptul sa-I fie examinata cauza sa in mod echitabil,public si intr-un termen rezonabil de catre un tribunal,independent si impartial care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile. 5Principiul dreptului la un process echitabil in termeni optima si previzibili. Potrivit art.2 din 6CPC,orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil in termen optim si previzibil de catre o instant,independent stabilita de lege.In acest scsop instant este datoare sa dispuna toate masurile premise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii. 5Principiul legalitatii 3rt.* din 6CPC procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.7udecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor 8888. 5Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui fata de lege# -presupune solutionarea litigiilor fara ingerinta in activitatile de judecata sau in deliberarea vreunui organ de stat sau a vreunei persoane precum si impartialitatea judecatorului,pozitia sa neutral fata de partile din process,echidistanta fata de acestea. -respectarea principiului independentei judecatorului este garantat de# 5existent unui control judiciar adecvat 5publicitatea dezbaterilor 5secretul deliberarii 5inamovibilitatea judecatorilor 5raspunderea civila'disciplinara a judecatorilor 5autonomia instantelor de judecata fata de celelalte autoritati. 5Principiul inamovibilitatii judecatorilor Prin inamovibilitate se intelege stabilitatea in functie a judecatorilor,respective ca acestia ce odata numiti nu pot fi mutate in alta functie,avasanti,transferati decat la cererea si cu acordul lor,inclusive detasarea,delegarea in alte functii. 5Principiul aflarii adevarului 3rt.(( 6CPC-judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.

CURSUL 2 Posibilitatea stabilirii adevarului obiectiv este garantata in legislatia Romaniei de normele care reglementeaza rolul activ al judecatorului,egalitatea partilor in proces,contradictorialitatea si controlul judiciar asupra hotaririlor judecatoresti.

#Principiul rolului activ al $udecatorului Presupune# -judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris,sa puna in dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare -judecatorul poate dispune administrarea probelor pe care le considera necesare chiar daca partile se impotrivesc -judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane -judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii chiar daca partile le-au dat o alta denumire -judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ce s-a cerut,fara a depasi limitele investirii -obligatia judecatorului de a nu respinge actiunea pentru lipsa de probe,adica obligatia acestuia de a starui prin toate mijloacele pentru a afla daca actiunea este ori nu intemeiata Rolul activ al judecatorului nu trebuie sa condua la diminuarea rolului initiativei partilor.Pozitia procesuala a judecatorului in limitele expres stabilite de lege nu trebuie sa fie exagerata pentru ca procesul civil este ca regula generala un proces al intereselor private. 9rebuie asigurat un echilibru intre principiul disponibilitatii,contraditorialitatii si pozitia procesual activa a juduecatorului.Deci nu se poate deroga de la primele ( principii in lipsa unui text expres de lege. #Principiul e%alitatii partilor in ata $ustitiei 3rt.: 6CPC-in procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminari. galitatea partilor in fata legii si a instantelor implica respectarea cerintelor# a/judecarea proceselor pentru toti cetatenii sa se realizeze de aceleasi instante indiferent de pozitia sociala sau in stat b/drepturile procesuale acordate partilor sa fie aceleasi fara deosebire intre persoane c/instanta trebuie sa asigure un echilibru intre situatiile procesuale ale partilor prin incunostiintarea lor asupra termenelor de procedura,prin comunicarea termenelor si prin lamuririle date cu privire la drepturile pe care le au. #Principiul des asurarii procedurii $udiciare in li&'a ro&ana 3rt.): 6CPC#Procesul civil se desfasoara in limba romana.Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata in conditiile legii.Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg,nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele dosarului,de a vorbi in instanta si a spune concluzii prin traducator autorizat. Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana. 6erespectarea acestui principiu atrage nulitatea hotararii pronuntate in cauza. #Principiul pu'licitatii 3rt.)* 6CPC#+edintele de judecata sunt publice in afara de cazurile prevazute de lege. Publicitatea sedintei de judecata are menirea de a asigura in acelasi timp garantarea drepturilor procesuale ale partilor si realizarea unui scop educativ preventiv. Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate sedintele de judecatamdezbaterile,la efectuarea tuturor actelor de procedura. xceptii de la principiul publicitatii# -art.()$ in fata primei instante cercetarea procesului se desfasoara in camera de consiliu daca legea nu prevede altfel. -in cazurile in care dezbaterea ar aduce atingere moralitatii,ordinii publice,intereselor minorilor,vietii private a partilor,ori intereselor justitiei,dupa caz instanta la cerere sau din oficiu poate dispune ca aceasta sa se desfasoare in intregime sau in parte fara prezenta publicului.

Potrivit art.;II din "egea pentru degrevarea instantelor de judecata,dispozitiile legii )$&'(%)% privind CPC,privind cercetarea procesului 'dezbaterea fondului in camera de consiliu se aplica proceselor pornite incepand cu ) ianuarie (%)-,pana la $) decembrie (%)- cercetarea procesului'dezbaterea se desfasoara in sedinta publica. #Principiul oralitatii 3rt.)- 6CPC#procesele se dezbat oral cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres instantei,ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar. !ralitatea domina numai faza dezbaterilor fara a fi reluate unele elemente ale procedurii scrise. !ralitatea implica drepturile partilor de a sustine verbal pretentiile,de a da explicatii,de a pune concluzii cu privire la toate imprejurarile de fapt'drept ale litigiului si nu exclude dreptul de a depune concluzii scrise a a formula cereri in scris. Restrangeri ale oralitatii# -cand partile solicitate instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar -cand legea dispune altfel<ex. In cursul conflictelor de competenta,art. )$- alin &,si in cazul contestatiei privind tergiversarea procesului,art.-(&--(- 6CPC/ #Principiul contradictorialitatii Contradictorialitatea consta in posibilitatea oferita partilor de a discuta orice element de fapt'drept dintr-o cauza si in obligatia instantei de a nu ordona nicio masura,de a nu pronunta o hotarare decat dupa ce problema asupra careia urmeaza a hotari a fost pusa in discutia contradictorie a partilor. Contradictorialitatea ne aduce aminte de maxima =3udiatul et altera pa4<sa fie ascultata si cealalta parte/ >>>art.)& de scris #Principiul dreptului la aparare Dreptul la aparare are ( semnificatii-materiala -formala In acceptiunea formala,dreptul la aparare desemneaza posibiltatea partilor de a fi asistate'reprezentate de avocat. In acceptiunea materiala dreptul la aprare desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege in scopul sustinerii intereselor lor. 3rt.)$ 6CPC#dreptul la aparare este garantat,partile au dreptul in tot cursul procesului de a fi reprezentate'asistate in conditiile legii.In recurs cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau consilier juridic cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia,sot,o ruda pana la gr.II inclusiv este licentiat in drept. Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. ?na dintre garantiile dreptului la parare e reprezentata de ajutorul public<!?@ -('(%%: privind ajutorul public judiciar in materie civila/. #Principiul disponi'ilitatii Prin disponibilitate se inteleg posibilitatea conferita partilor de a sesiza instanta,de a dispune de obiectul litigiului si de mijloacele de aparare,adica dreptul partilor de a dispune de soarta si obiectul procesului. 3cest principiu cuprinde urmatoarele prerogative# -dreptul partilor de a promova sau nu actiunea -dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii,de a renunta la actiune -dreptul paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului -dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o tranzactie0de a exercita sau de a renunta la exercitarea cailor de atac0de a propune probe sau de a renunta la administrarea probelor pe care le-a propus -dreptul partii castigatoare de a cere executarea silita

#Art.( )CPC*Principiul disponi'ilitatii 3cest principiu este specific exclusiv procesului civil pentru ca litigiile in acest caz se poarta asupra unor obiecte si interese in cea mai mare parte particulare individuale. De la principiul disponibilitatii nu se poate deroga pe temeiul rolului activ al judecatorului fara sa existe o dispozitie legala expresa. #Principiul ne&i$locirii Presupune obligatia instantei de a administra in mod direct toate probele pe care se intemeieaza hotararea,respectiv de a audia ea insasi martorii,de a dispune si verifica direct expertizele judiciare necesare,de a nu lua in considerare probe administrate intr-un alt litigiu de catre o alta instanta. Potrivit art.)2 6CPC#probele se administreaza de instanta care judeca procesul cu exceptia cazului in care legea stabileste altfel. xceptii de la principiu# -administrarea probelor de o alta instanta prin comisie rogatorie -in cazul procedurii de asigurare a dovezilor #Principiul continuitatii Implica cerinta ca judecata sa se faca pe cat posibil de acelasi complet de judecata intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea si pronuntarea hotararii. 3rt.)A 6CPC#7udecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice in conditia legii. +chimbarea judecatorului se face in modalitatile strict determinate de 6CPC si de regulamentul de ordine interna al instantelor de judecata.In prezent dispozitiile art.&::,alin( permit schimbarea completului de judecata pana la inceperea dezbaterilor,orice schimbare dupa acest moment determina luarea de la inceput a dezbaterilor. #Principiul du'lului %rade de $urisdictie In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit acestui principiu,ceea ce constituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti.Pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr-un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o cauza poate fi judecata in fond.7udecata in fond presupune o cercetare a pricinii atat din punct de vedere al legalitatii cat si din punct de vedere al temeiniciei,al aprecierii probelor administrate in cauza.In sistemul nostru de drept o cauza poate fi judecata in fond de ( ori,in prima instanta si in apel. #Principiul e+ercitarii cu 'una credinta a drepturilor procesuale 3rt.)( 6CPC-drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti. Partea care isi exercita drepturile procesuale abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate. a va putea fi obligata potrivit legii si la plata unei amenzi judiciare.

CURSUL , 5PRI)CIPIUL CELERITATII 3rt.2,teza ( 6CPC#instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii. Principiul se aplica si in faza executarii silite. 3rt.(&) 6CPC cu denumirea,asigurarea celeritatii entru cercetarea procesului judecatorul fixeaza termene scurte chiar de la o zi la alta.Daca exista motive temeinice se pot acorda si termene mai indelungate.

Actiunea civila 3ctiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de "ege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces. Actiunea civila si cererea de chemare in judecata In limbaj juridic notiunea de actiune civila este confundata cu cererea de chemare in judecata. ste adevarat ca cererea de chemare in judecate cuprinde elemente esentiale de actiune respectiv#parti,obiect,cauza,aceasta nu poate conduce la identificarea lor. In ce priveste diferentierea,actiunea civila este o instituite procesual a,iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura. Ele&entele actiunii civile 3ctiunea civila nu se poate concepe fara elementul ei subiectiv#partile si fara elementele sale obiective#obiectul si cauza.Cunoasterea acestor $ elemente prezinta importanta pentru activitatea de judecata0cu ajutorul lor fiind posibila individualizarea fiecarei actiuni. Partile -pentru ca actiunea civila este legata de dreptul subiectiv,nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin titularului acestui drept sau a celui care se pretinde titularul dreptului.In masura in care dreptul sau este nesocotit el va recurge la exercitiul dreptului la actiune chemand in judecata pe cel care i-a incalcat dreptul. -ca orice act presupune cel putin ( persoane#una care pretinde incalcarea dreptului si alta care se pretinde ca i-a incalcat dreptul.3tunci cand ne referim la indentitatea partilor,legea se refera la indentitatea lor juridica,nu la cea fizica pentru ca o persoana poate sta in proces reprezentata de altcineva. O'iectul actiunii civile -indiferent de obiectul dreptului subiectiv,actiunea are mereu ca obiect protectia acestui drept. !biectul actiunii civile se concretizeaza in raport de mijlocul procesual folosit intr-o pretentie anume a reclamantului. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul# -trebuie sa fie licit -trebuie sa fie posibil -trebuie sa fie determinat Cau!a actiunii civile +e intelege scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau a celui ce se apara. 3ceasta nu trebuie confundata cu cauza raportului juridic numita si cauza =debendi4,ce constituie fundamentul dreptului invocat de cel care reclama<motivarea in drept/. Cauza actiunii civile numita si cauza =petendi4<motivarea in fapt/ trebuie sa fie#licita,reala,sa existe.

Conditiile de e+ercitare ale actiunii civile 3rt.$( 6CPC#orice cerere<actiune/ poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia# a.are capacitate procesuala b.are calitate procesuala c.formuleaza o pretentie <afirmarea unui drept legal si actual/ d.justifica un interes

A. Capacitatea $uridica procesuala Definitie#reprezinta aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a-si asuma drepturi si obligatii procesuale,de a exercita aceste drepturi si de duce la indeplinire aceste obligatii. 3re ( componente# -capacitatea de folosinta -capacitatea de exercitiu Capacitatea de folosinta procesuala a persoanei fizice,art.-2,CPC,poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile. Capacitatea de folosinta procesuala1aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii in procesul civil. 3rt.(A 6CC#4nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege4 In materia capacitatii de folosinta regula-capacitatea,exceptia-incapacitatea. Incapacitatile juridice procesuale de folosinta sunt rezultatul incapacitatilor juridice civile. le sunt exceptionale si totdeauna speciale.3ceasta nu inseamna ca o persoana care a dobandit nelegal un drept pe care nu-l putea dobandi nu va putea sta in judecata intr-o actiune in nulitatea <contractului/actului. 3ctele de procedura indeplinite de cel fara capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta."ipsa capacitatii procesuale de folosinta se invoca pe cale de exceptie ."ipsa capacitatii de folosinta este o exceptie de fond,peremptorie si absoluta. Capacitatea de exercitiu procesuala a persoanei fizice 3rt.$* 6CPC-capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile. 3rt.-* 6CPC-cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata,decat daca este reprezentata,asistata si autorizata in conditiile prevazute de lege. Din punct de vedere procesual minorul pana la )& ani si persoanele puse sub interdictie sunt lipsite total de capacitatea de exercitiu si isi vor exercita drepturile procedurale prin reprezentantii lor legali. ,inorii intre )&%): ani au capacitate de exercitiu restransa astfel ca ei vor putea fi asistati in procesul civil.Pentru actele de dispozitie incheiate de reprezentantii legali ai minorului sau de persoanele care asista minorul cu capacitate de exercitiu restransa este necesara autorizarea instantei de tutela. 3rt.-:#in caz de urgenta,daca persoana fizica,lipsita de capcitate de exercitiu nu are reprezentant legal,instanta la cererea partii interesate va numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal. De asemenea instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat. 3rt.-*,alin.&-actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile.Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea confirma toate,sau numai o parte din aceste acte.Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capcitatea de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui.Daca actul nu este confirmat si va dispune anularea lui. "ipsa capcitatii de exercitiu este o exceptie de fond,relativa,incepe cu un efect dilatoriu,dar tinde catre un efect pereemptoriu. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice 3rt.(%2 6CC#persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile afara de acelea care prin natura lor sau potritiv legii nu pot apartine decat persoanei fizice. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice 3rt.(%A 6CC# persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare de la data constituirii lor.

3rt.-: 6CPC prevede numirea unui curator special si in cazul persoanei juridice chemata in judecata daca nu are reprezentant legal.

CURSUL - . / 0. Calitatea procesuala -Breprezinta legitimarea unei persoane de a sta in procesul civil in temeiul insusirii sale de a fi titular de drepturi sau obligatii deduse judecatii in temeiul unei dispozitii expres ale legii. -Beste de ( feluri# a/activa-cel indreptatit sa reclame ceva b/pasiva-cel chemat in judecata Poate exista situatia cand partile au concomitent duble calitati#reclamant-parat<cererea reconventionala/ Calitatea procesuala rezulta din identitatea partilor si subiectele raportului juridic litigios,astfel cum acesta este dedus judecatii. xistenta'inexistenta drepturilor si obligatiilor asumate constituie o chestiune de fond <art. $2 CPC/. "egitimitatea procesuala a altor persoane<art.$*/ -in cazurile si in conduitele expres prevazute de lege se pot introduce cereri sau formula apararii si de persoane,organizatii,institutii,autoritati,care fara a justifica un interes personal actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general<procurorul,creditorii chitografari,autoritatile publice/. 9ransmiterea calitatii procesuale se poate face file legal,fie conventional. Cea legala se va face prin succesiune<mostenitorii ce au acceptat succesiunea preiau pozitia procesuala a autorului lor in toate litigile patrimoniale/.6u poate opera transmiterea legala in cazul raporturilor =intuitu persoane4. Cea conventionala-este intelegerea unei parti cu un tert<cesiunea de creanta,preluarea de datorie,vanzarea'donatia bunului litigios/. Daca in cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular,judecata va continua intre partile initiale.Daca transferul este facut in conditiile legii prin acte cu titlu particular pentru cauza de moarte,judecata va continua cu succesorul universal al autorului dupa caz. In toate cazurile succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina in cauza daca are cunostinta de existenta procesului sau poate fi introdus in cauza din oficiu. Cotararea pronuntata contra instrainatorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia dupa caz va produce de drept efecte si contra succesorului cu titlu particular. In cazul in care cererea este formulata sau apararea este formulata de o persoana fara calitate procesuala,aceasta va fi respinsa."ipsa calitatii-exceptie de fond peremptorie si absoluta. C. 1or&ularea unei pretentii -afirmarea unui drept legal si actual Dreptul legal-dreptul sa fie ocrotit de lege Dreptul actual-o conditie pentru ca dreptul sa se poata bucura de protectia actiunii in justitie.3ceasta conditie<sa fie actual/este necesara atunci cand se cere in justitie realizarea dreptului si nicidecum constituirea existentei lui. Daca cererea a fost introdusa fara ca dreptul sa fie actual<intainte de implinirea termosului/actiunea poate fi paralizata prin invocarea de catre parat a exceptiei de prematuritate<exceptia de fond,peremptorie,absoluta/. 3rt.$&-Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi facut chiar inainte de implinirea acestui termen-actiuni preventive

3lin.(-+e poate cere inainte de termen executarea la termen a obligatiei de intretinere sau alte prestatii periodice-actiuni preventive. 3lin.$-Pot fi incuviintate inainte de implinirea termenului si alte cereri,pentru executarea la termen a unor obligatii,ori de cate ori se va constata ca acestea pot preintampina o paguba insemnata pe care reclamantul ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului, 3rt.$- 3ctiunea in constatare D. 2usti icarea unui interes Interesul reprezinta nevoia ce a luat forma unei dorinte,scop. Interesul este necesar pentru orice cerere facuta pe durata intreaga a desfasurarii procesului civil. Cerintele interesului# +a fie determinat-din ceea ce urmareste partea +a fie legitim-legal +a fie nascut +a fie actual Dcel care actioneaza in justitie trebuie sa justifice,drept care se afla in fiinta in momentul promovarii cererii de chemare in judecata-Interesul se considera ca exista din momentul incalcarii dreptului. +a fie personal-sa fie propriu celui care reclama,adica celui care porneste actiunea civila xceptie-art.$* -situatia in care partea promoveaza actiunea pentru a proteja un interes de grup<public'privat/ "ipsa interesului se invata pe cale de exceptie,instanta va respinge actiunea ca fiind lipsita de interes<exceptie de fond,peremptorie,absoluta/ Clasi icarea actiunilor civile" ). Dupa scopul urmarit de reclamant# a/ 3ctiuni in realizare<adjudecare/ b/ 3ctiuni in constatare<recunoastere,confirmare/ c/ 3ctiuni in constituire de drepturi<in transformare/ a/3ctiuni in realizare-actiuni prin care reclamantul care pretinde a fi titularul unui drept subiectiv civil soclicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau sau la plata unor despagubiri. b/3ctiunea in constatare-actiunea prin care reclamantul solicita constatarea existentei sau inexistentei unui dpret.6u sunt susceptibile de executare silita. Conditii de exercitare# Partea sa nu poate cere realizarea dreptului Partea sa justifice un itneres Prin aceasta actiune sa nu se ceara constatarea existentei unei stari de fapt. 3ctiunile in constatare pot fi# -pozitive -negative -declaratorii-existenta'inexistenta unui raport juridic -interogatorii-reclamantul cheama in judecata o persoana ce ar putea sa-i conteste dreptul -provocatorii-prin care persoana care invoca pretentii cu privire la dreptul apartinand altei persoane este chemata sa-si valorifice pretentiile c/3ctiunea in constituire<actiunea de partaj/

-este strict personala,asupra obiectului nu se poate tranzactiona si hotararile pronuntate produc efecte pentru viitor si exceptionala si pentru trecut<hotararea de stabilirea a filiatiei,incuviintarea'desfiintarea adoptei,constatare deces/. (.In functie de natura dreptului a carui valorificare se urmareste a/reale<dreptul de proprietate sau dezmembramant/ b/personale<dreptul de creanta,plata chiriei/ c/mixte-valorificarea atata a unui drept real cat si a unui drept de creanta. $.In functie de calea procesuala aleasa de parte# a/principale b/accesorii c/aditionale d/incidentale Cererea aditionala-cererea prin care partea ii modifica pretentiile. Cererea incidentala-cererea formulata in cursul unui proces in desfasurare. Participantii la procesul civil Persoana care contribuie la desfasurarea unui proces civil reprezinta participantii. Clasificare# )/+ubiecti de drept procesual civil-sunt instanta si partile<fara ei procesul nu se poate desfasura/ (/Participarea ce contribuie esential la buna desfasurare si infaptuire a actelor si activitatii procesuale $/Participantii ce contribuie esential la stabilirea faptelor pe baza carora se pronunta judecatorul<martor,expert/ &/Reprezentantii partilor<parti,avocati,tutori/ Compunere-alcatuirea instantei de judecata cu un numar de judecatori Constituire-alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele prevazute de lege Incidente in ceea ce priveste instanta sesizata xceptia de incompatibilitate Incompatibiitatea este o interdictie legala de a participa la actul de justitie ce se aplica judecatorilor procurorilor,magistratilor Dasistenti,asistentilor judiciari si grefierilor care se prezuma ca pot fi impartiali datorita anumitor imprejurari de natura subiectiva. Incompatibilitatea are ( sensuri# Incompatibilitatea generala-ce vizeaza conditiile generale de exercitare a functiei de catre magistrati si conduita pe care acestia trebuie sa o aiba Incompatiblitatea speciala ce vizeaza doar situatiile particulare in care un magistrat sau grefier nu are dreptul la judecata unei anumite principii Incompatiblitatile generale 3cestea incadreaza in regimul incompatibilitatilor de drept comun care se aplica magistratilor,politicienilor,persoanelor cu functii publice. ste reglementata de legea )2)'(%%$. 3rt.)%( din aceasta lege interzice magistratilor# +a desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile sau de alta natura +a aibe calitatea de asociat +a desfasoare activitati comerciale direct sau prin persoane interpuse +a aibe calitatea de membru al unui grup de interes economic

3rt.)%- prevede interdictia magistratilor de a participa la judecata unei cauze civile in calitate de judecator sau procuror daca sunt soti,sau rude pana la gradul I. inclusiv,intre ei,sau daca ei,sotii,sau rudele lor pana la gradul I. inclusiv au vreun interes in cauza. 7udecatorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a functionat timp de ( ani de la incetarea calitatii de judecator. Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitatea unde a functionat timp de ( ani de la incetarea calitatii de procuror. Incalcarea normelor de incompatibilitate constituie abateri disciplinare si se sanctioneaza in raport de gravitatea abaterilor cu suspendare din functie pe timp de maximum 2 luni sau chiar indepartarea din ,agistratura. +anctiunile se aplica de C+,,iar judecatorul sau procurorul indepartat de ,agistratura nu poate ocupa nici o functie de personalitate juridica timp de $ ani. Inco&pati'ilitatile speciale Cazurile personale in care un anumit magistrat nu poate participa la judecata datorita unei banuieli legitime de impartialitate. 6CPC reglementeaza in art.&) cazurile de incompatibilitate absoluta<obiectiva/ si in art.&( cazurile de incompatibilitate subiectiva. Cazurile reglementate de art.&)# 7udecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel,recurs,contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare 0 6u poate lua parte la judecata cel care a fost martor,expert,arbitru,avocat,procuror,asistent judiciar,magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza0 Cazurile de incompatibilitate subiectiva reglementate de art.&(# De trecut acasa>>>>>>>>>>>>>>> 3tat pentru incompatibilitatea obiectiva cat si pentru cea subiectiva remediile procesuale sunt# Declaratia de abtinere a judecatorului Cererea de recuzare formulata de parti Pentru incompatibilitatea obiectiva absoluta art.&- prevede ca ea poate fi invocata cu titlu de exceptie absoluta in orice stare a pricinii. Cotararea pronuntata de judecatori,incompatibili absolut,este lovita de nulitate absoluta. +pre deosebire de cazurile de incompatibilitate obiectiva,incompatibilitatea subiectiva atrage doar sanctiunea recuzarii care daca nu este exercitata in conditiile art.&& numai poate fi invocata in caile de atac. Incheierea prin care se solutioneaza exceptia de incompatibilitate va putea fi atacata doar odata cu fondul cauzei. Partile in procesul civil Potrivit art.-- 6CPC sunt parti in procesul civil,reclamantul si paratul,precum si in conditiile legii,tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in proces. Partile sunt acele persoane cu interese contradictorii ale caror drepturi si obligatii reciproce constituie obiectul procesului civil. Coparticiparea procesuala<litigi consortiu/ Potrivit art.-A din 6CPC,mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza,ori daca intre ele exista o stransa legatura. Coparticiparea-reprezinta acea situatie juridica procesuala in care ca urmare a deducerii in judecata au un raport juridic obligationala cu pluralitate de subiecte in caliate de parti in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilit acel raport. Eelurile coparticiparii procesuale Dupa pozitia partilor distingem intre#

Coparticipare activa Coparticipare pasiva Coparticipare mixta In functie de rolul vointei partilor distingem intre# Coparticipare facultativa Coparticipare obligatorie'necesara Pentru a fi in prezenta unei coparticipari obligatorii este necesar ca raportul juridic obligational a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil sau solidar. In ceea ce priveste raporturile juridice obligationale conjuncte,acestea nu pot da nastere la o coparticipare obligatorie,aceasta pe motiva ca fiecare creditor nu are dreptul decat la partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat pentru partea sa. Potrivit art.2:&,alin.( din Codul Civil =partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta4. Dupa momentul in care se formeaza coparticiparea distingem intre# Coparticipare initiala Coparticipare ulterioara fectele coparticiparii procesuale Regula este inscrisa in art.2%,alin.) care prevede =actele de procedura,apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nici nu ii pot prejudicia.In baza acestui text retinem ca in cadrul procesului civil fiecare coparticipant se bucura de independenta procesuala. 3stfel ca actele de dispozitie facute numai de unul dintre participanti<desistarea,achiesarea,etc./ chiar in cazul obligatiilor solidare si indivizibile nu ii oblica pe ceilalti sa adopte aceeasi atitudine. De la regula,independentei procesuale se deroga prin art.2%,alin.( care prevede =cu toate acestea daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii,efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamatilor sau paratilor,actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura,profita si celorlalti4 Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile. Din textul aratat rezulta ca acestor coparticipanti li se consacra ( posibilitati# 3ceea a avantajului sigur care opereaza de drept 3ceea a aprecierii finalitatii actului in cazul in care exista deosebiri de atitudini +pre exemplu,apelul introdus de unul dintre coparticipanti daca este admis va folosi si celorlalti coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala. ste vorba de avantajul sigur. Dimpotriva daca apelul este respins,aceasta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat<el va plati cheltuielile de judecata singur/. Ceilalti coparticipanti a priori ii consideram ca au optat pentru actul mai favorabil al neatacarii hotararii judecatoresti. Participarea tertelor persoane la $udecata =9ertele persoane4 reprezinta expresia prin care in dreptul proces civil se desemneaza acele parti care au intrat in procesul deja inceput intre reclamanti si parati in scopul protejarii unor interese proprii. "egiuitorul face distinctie in art.-- intre interventia voluntara si interventia fortata. Conditii speciale de participare la judecata a tertelor persoane # interesul de a interveni existenta unui proces civil aflat in curs de judecata legatura de conexitate Interventia principala Potrivit art.2),interventia este principala cand intervenientul pretinde pentru sine in tot sau in parte,dreptul dedus judecatii sau in drept strans legat de aceasa.

Din punct de vedere al continutului sau,interventia principala constituie o veritabila actiune civila. Potrivit art.2(,alin.),cererea de interventie principala va fi facuta in forma prevezuta pentru cererea de chemare in judecata. Interventia principala-este actiunea prin care tertul intervenient formuleaza o pretentie distincta dar conexa cu cererea principala intr-un proces civil declansat intre alte persoane in scopul obtinerii unei hotarari judecatoresti favorabile. Cererea de interventie principala poate fi facuta numai in fata primei instante inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.Cu acordul expres al partilor,interventia principala se poate face si in instanta de apel. Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale,acesta va prelua procedura in starea in care se afla in momentul interventiei,dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie. 3ctele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el. Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie,instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat , in cazul in care intervenitulpretinde in tot sau in parte dreptul dedus judecatii. Interventia Accesorie 3au+iliara4 3rt 2) alin $ interventia este accesorie cand sprijina numai apararea uneia dintre parti. +pre deosebire de interventia principala , cea accesorie nu poate fi considerata o adevarata actiune civila Intervenitul urmareste apararea drept uneia dintre parti ,tocmai ca astfel pe o cale indirecta isi apara , conserva propriile drepturi . Interventia accesorie reprezinta acea instanta procesuala care confera acelui tert ,interesat posibiliataea de a intervenii in proces ptr apararea dreptului uneia din parti , in scopul de a-si conserva un drept subiectiv. C R R 3 de interventie accesorie va fi facuta in scris si cuprinde elemente de la articolul )&: CPC. Interventia accesorie poate fi facuta pana la incheierea dezbaterilor in tot cursul judecatii chiar si in caile extraordinare de atac. 7udecarea cereri de interventie accesorie nu poate fi dijunsa de judecata cererii principale , iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acestuia prin aceeasi hotarare , odata cu fondul. Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu contravin interesului parti in favoarea caruia a intervenit. Dupa admiterea in principiu intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecata cererii de interventie doar cu acordul partii ptr care a intervenit. Din textul aratat rezulta intervenitul acesoriu are o pozitie de subordonare ptr partea care intervine. Calea de atac exercitata de intervenit accesoriu se socoteste neavenita daca cel pentru care a intervenit nu a exercitata calea de atac.

CURSUL 5. I)TERVE)TIA 1ORTATA 3rt.2:-!ricare dintre parti poate sa incheie o judecata cu o alta persoana care ar putea sa pretinda pe

Reprezinta acea forma de participare a tertelor persoane in procesul civil care,in scopul preintampinarii unui nou litigiu confera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor persoane ce ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamant. 6o&entul pana la care poate i or&ulata cererea Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante. In cazul nerespectarii termenelor de formulare a cererii vor fi incidente dispozitiile art.):- care prevede sanctiunea decaderii.Drept urmare cererea va fi lovita de nulitate. Potrivit art.*%,cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant,iar hotararea isi produce efectele si in privinta sa.Cu alte cuvinte,din momentul introducerii in proces tertul se bucura de independenta procesuala neputand sa faca acte de dispozitie. fectul specific prevazut de art.*)<scoaterea paratului din proces/. C7e&area in %arantie Potrivit art.*( partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie,sau in despagubiri. Ideea de garantie este o forma a actiunii in regres ce are ca sursa legea sau contractul.Din formularea legiuitorului rezulta ca chemarea in garantie are caracter facultativ.9otusi in anumite situatii cum ar fi cele prevazut de art.)*%- 6CC si ($)% alin( 6CC partea care nu cheama in garantie este expusa la anumite sanctiuni,adica i se poate opune =exceptio mari procesus4 Chemarea in garantie este admisibila in foarte multe materii,nu este admisibila in urmatoarele situatii# In materia contenciuosului administrativ,art )2 alin( din legea nr --&'(%%& creeaza premisele ca functionarul public chemat in judecata sa-l cheme in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris,sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul pentru ipoteza in care ar cadea in pretentii. Potrivit art.*(,cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana. Cererea va fi facuta in forma prevazuta pentru cea de chemare in judecata.Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea procesului inaintea primei instante.Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii. Aratarea procedurii titularului dreptului Potrivit art.*- paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru,va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul daca a fost chemat in judecata de p persoana care ar pretinde un drept real asupra unui lucru. Definitie-este acea institutie procesual civila prin care paratul din proces detinator cu titlu precar pentru altul,al unui bun sau care exercita un drept asupra acelui bun tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul sau exercita dreptul. ! aplicatie intalnim in materia contractului de locatiune,astfel potrivit art.)*A- 6CC. Potrivit art.*2 cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii. Daca acela a aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte el va lua locul paratului care va fi scos din proces. Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele sustinute de parat,tertul dobandeste calitatea de intervenient principal. Introducerea ortata in cau!a din o iciu altor persoane

Potrivit art.*: in cazurile expre prevazute de lege,precum si in procedura necontencioasa judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane chiar daca partile se impotrivesc. Definitie-reprezinta acea institutie procesuala care in situatiile determinate de lege impune solutionarea procesului civil si in raport cu o terta persoana asupra careia s-ar putea rasfrange efectele hotararii judecatoresti. In prezent in legislatia noastra exista un numar foarte sus de situatii in care este posibila introducerea din oficiu.+pre exemplu cele prevazute de art.)2F) si art (&,alin( din legea --&'(%%&. In materie contencioasa cand raportul juridic de judecati o impune,judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului,iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului,va respinge cererea fara a se pronunta pe fond. Introducerea in cauza va fi dispusa prin incheiere pana la terminarea procesului inaintea primei instante. Cand necesitatea introducerii in cauza este constatata cu ocazia deliberarii instanta va repune cauza pe rol dispunand citarea partilor. Cotararea prin care cererea este respinsa in materie necontencioasa este supusa numai apelului. Participarea ,inisterului Public in procesul civil Potrivit art.)$$ din Constitutia Romaniei in activitatea judiciara ,inisterul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept si libertatile cetatenesti. ,odalitatile de participare a procurorului in procesul civil sunt# pornirea actiunilor civile participarea la judecata exercitarea cailor de atac participarea la activitatea de executare silita Pornirea actiunilor civile 3rt.(( procurorul poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor # -minorilor - pers. Puse sub interdictie - ale disparutilor - Precum si ale cazuri prevazute de lege Instanta nu poate cenzura dreptul de apreciere ale procurorului cu alte cuvinte nu se poate ridica exceptia lipsei calitatii procesuale atunci cand procurorul a pornit actiundea civila. PARTICIPAREA LA 2UDECATA Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil in oricare faza a acestuia daca apreciaza ca este necesara pentru apararea ordinii de drept a drepturilor si intereselor cetatenilor este vorba de participarea facultativa a procurorului in procesul civil. 3rt (( alin $ in cazul anume prevazut de lege participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararilor , este vorba de participarea obligatorie a procurorului mai exact in situatia in care instanta se constituie cu procurorul . Caz de participare obligatorie a procurorului sunt relative # -in caz de punere si ridicarea interdictiei -in caz solicitarii cererii de expropriere -In caz inregistrarii tardive a nasterii -in caz judecarii cererii privind incuvintarea , nulitatea sau desfasurarea adoptiei. E8ECUTAREA CAILOR DE ATAC

Procurorul poate sa execute caile de atac impotriva hotararii pronuntate in caz in care a pornit actiunea, chiar daca nu a pornit actiunea civila precum si atunci cand a participat la judecata in conditile legii. PARTICIPAREA LA ACTIVITATEA DE E8ECUTARE SILITA Procurorul poate sa ceara punearea in executare a titlutilor executorii emise in favoarea persoanelor prevazute in aliniatul ). In toate cazurile ministerul public nu datoreaza taxe de timbru nici cautiuni. 3tunci cand procurorul a pornit actiunea civila titularul dreptului va fi introdus in process si va putea face acte de dispozitie. Daca procurorul isi va retrage cererea acesta va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite. REPREZENTAREA PARTILOR IN JUDECATA Prin reprezentare se desemneaza situatia in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil. 3rt :% al ) partile pot sa-si exercite drepturi procedurale personal sau prin reprezentant Eormele reprezentarii 3rt :% al ( teza ( reprezentarea poate fi # - legala - contraventionala - judiciara Reprezentarea legala opereaza numai in cazurile limitative prevazute de lege astfel ca reprezentarea persoanei juridice se face prin organele sale, iar reprezentarea persoanei lipsite de capacitate de exercitiu si a interzisilor se va face prin reprezentare sau legal < parinti , tutore , curator/ Reprezentarea judiciara se dispune de catre instante in ( situatii # in cazurile prevazute de lege . ex # leg :-'(%%2 legea insolventei potrivit careia instanta de judecata va numi un administrator judiciar in cazul in care circumstantele cauzei o impun art -: din CPC Reprezentarea conventionala 1 are loc in temeiul acordului de vointa a partilor concretizat intr-un contract de manadat. Reprezinta conventionala a persoanei fizice in dreptul procesual civil este in principiu, permisa in toate cazurile . In mod exceptional si indifferent daca reprezentantul este sau nu avocat reprezentarea nu este permisa # in cazul chemarii la interogatoriu in cazul procedurii de divort art A(% CPC

CURSUL 9. LI6ITELE REPRE:E)TARII In principiu, reprezentantul unei parti poate indeplini orice acte de procedura necesare pentru indeplinirea acestuia si pentru solutionarea procesului. 3ctele de dispozitie sunt rezervate doar titularului dreptului. 3rt. :) prevede renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii0 achiesarea la hotararea pronuntata precum si orice acte procedurale de dispozitie se pot face decat in

baza unui mandate special ori cu incuviintarea prealabila a instantei ori a autoritatii administrative competente. Dovada calitatii de reprezentant se face prin inscris authentic in cazul reprezentatului care nu are calitate de avocat si prin imputernicire avocatiala eliberata in baza contractului de asistenta juridical pentru avocat.

9rasaturile exceptiei lipsei dovezii calitatii de reprezentant# a/ xceptie de procedura b/ ste absoluta insa cu un regim deosebit deoarece nu poate fi invocate direct in caile de atac. Daca a fost invocate in prima instant si repinsa in mod gresit poate fi reiterate in caile de atac c/ Incepe cu un effect dilatoriu si poate capata un efect preemptoriu Reprezentarea conventionala a persoanei fizice in fata primei instante,precum si in apel, persoana fizica poate fi reprezentata de catre avocet sau alt mandatar. Daca mandatatul este dat unei alte persoane decat un avocat,mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiei procesuale si asupra fondului decat prin avocet. In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau ruda pana la gradul al &-lea inclusive,acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante fara sa fie asistata de avocet daca e licentiate in drept. "a redactarea cererii si a motivelor de recurs precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si dupa caz reprezentate sub sanctiunea nulitatii numai de avocat in conditiile legii. Reprezentarea conventional a persoanei juridice# Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantei de judecata numai prin consilier juridic sau avocat in conditiile legii. ,andatul judiciar prezinta anumite particularitati fata de mandatul de drept comun. 3vocatul dovedeste dreptul de a reprezenta prin imputernicire avocatiala. Consilierul juridic isi va justifica calitatea de reprezentant cu delegatia semnata de sefii autoritatii institutiei sau persoanei juridice respective. Profesia de consilier juridic nefiind o profesie liberala , nu poate fi exercitata decat in limitele cadrului legal al raporturilor de serviciu sau al raporturilor juridice de munca. 3rt.:2# ,andatul general nu acopera dreptul de reprezentate decat daca acest drept a fost specificat expres in cuprinsul imputernicirii. ?n mandat general pentru orice fel de litigii actuale sau viitoare este nul. In mod exceptional, conform art. :2, teza $, daca acel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentate in judecata se presupune dat. Continutul mandatului este dat de art. :* care prevede # ,andatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleasi instante. l poate fi insa restrains in mod expres la anumite acte. Incetarea mandatului <art.::/ # ,andatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.,andatul nu inceteaza decat prin retragerea lui de mostenitori sau de reprezentantul legal al incapabilului. Renuntarea la mandate si revocarea acestuia < art.:A/ # +e poate face de la comunicarea celeilalte parti, cu exceptia cazului cand a fost facut in sedinta de judecata si in prezenta ei. 3sistenta juridica < art.A% D A) / Conditia de acordare# - Cel care nu poate face fata la cheltuielile pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil fara a primejdui propria sa intindere sau a familiei sale, beneficiaza de asistenta juridical. 3sistenta juridical cuprinde#

3cordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege 3pararea si asistenta gratuita printr-un avocat !rice alte modalitati prevazute de lege

Drepturile si obligatiile partilor # !bligatiile partilor# +a indeplineasca actele de procedura in conditiile,ordinea si termenele stabilite 3ctele de procedura trebuie sa aiba o anumita forma ceruta de lege 6erespectarea formei atrage de regula sanctiunea nulitatii sau a decaderii +a isi probeze atat pretentiile cat si apararile +a evite prelungirea in mod nejustificat a duratei procesului +a isi exercite drepturile procesuale cu buna-credinta !bligatia de a plati cheltuielile de judecata Competenta# reprezinta capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau a unui organ de jurisdictie ori cu activitate jurisdictional de a solutiona o pricina. Daca ne raportam la organe din sisteme diferite nu din acelasi sistem distingem intre # Competenta generala Competenta jurisdictionala# - materiala si teritoriala a/ Competenta generala# instantele judecatoresti nu detin monopolul solutionarii litigiilor deoarece anumite cause sunt atribuite prin lege altor jurisdictii. 3tunci cand o instanta judecatoareasca a fost unei jurisdictii din afara sistemul instantelor judecatoresti, ea nu poate solution acea pricina deoarece s-ar incalca competent generala, iar hotararea pe care o vor pronunta va fi lovita de nulitate absoluta. b/ Competenta materiala# - presupune repartizarea pricinilor intre instante de grad diferit. A. Co&petenta &ateriala a $udecatoriei D Competenta privind judecarea in prima instanta <art. A&/ 7udecatoriile judeca in prima instant urmatoarele cereri al caror obiect este <ne/evoluabil in bani. Per a contrario orice alte cereri care nu se incadreaza in aceste dispozitii vor fi de competent tribunalului. - Competenta judecarii in caile de atac# impotriva hotararilor autoritatilor administrative publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate in cazurile prevazute de lege. 7udecatoriile judeca in orice alte materii date prin lege in competent lor. xemplu# cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala, cererile de indreptare,lamurire sau completare a propriilor hotarari, contestatia in anulare si revizuirea indreptate impotriva propriilor hotarari. 7udecatoriile Constanta si @alati au competenta materiala exclusive in materie maritime si fluvial. Co&petenta &ateriala a tri'unalelor Competenta privind judecarea in prima instant<art. A- ,pct )/ # - 9ribunalele judeca in prima instanta toate cazurile care nu sunt date prin lege in competenta altor instante. !ri de cate ori nu se prevede competenta altei instante sau organ de jurisdictie,cererea trebuie adresata tribunalului. - Competenta privind judecarea in apel# -

0.

a/ Ca instant de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararii pronuntate de tribunal in prima instant b/ Ca institutii de recurs, in cazurile anume prevazute de lege C. Co&petenta &ateriala a Curtilor de Apel - In prima instanta judeca cererile in materie de contencios administrative si fiscal, potrivit legii speciale. 9extul trebuie coroborat cu articolul )% din " --& # "itigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile locale si judetene se solutioneaza in fond de 9ribunalul administrativ fiscal, iar cele privind actele emise sau incheiate de autoritatile publice centrale se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrative si fiscal ale curtilor de apel - In apel# judeca cazurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunal in prima instant Din punct de vedere functional curtile de apel au plenititudine de jurisdictie in material judecarii apelurilor - In recurs # in cauze anume prevazute de lege - !rice alte cereri date prin lege in competenta lor D. Competenta I.C.C.7. - 7udeca numai in recurs# recursurile declarate impotriva hot. Curtilor de apel precum si alte hotarari - Recursurile in interesul legii - Cererile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezbinarea unor probleme de drept - !rice alte cereri date prin lege in competenta sa Competenta teritoriala Reprezinta acea forma a competentei jurisdictionale pe care legea in functie de anumite criteria specific < domiciliul partilor, locul unde s-au produs evenimentele/ det. pe linie orizontala, teritoriul in care judecatoria sau tribunalul urmeaza sa-si exercite atributiile ce le revin in aceasta materie.

CURS ;. 1ELURILE CO6PETE)TEI TERITORIALE R @?"3 @ 6 R3"3 +I ;C P9II In privinta determinarii competentei teritoriale exista o regula traditionala # reclamantul trebuie sa sesizeze instant de la domiciliul pGrGtului. 3ceasta regula are caracter general si se justifica pe ideea de protejare a intereselor pGrGtului. 3ceasta regula nu este insa si absoluta, pentru diverse motive se deroga in mod expres stabilindu-se din punct de vedere teritorial competenta in favoarea altor instante. +unt reglementate ( exceptii # ). Competenta teritoriala alternative (. Competenta teritoriala exclusive. Co&petenta teritoriala %enerala 3rt.)%* D cererea de chemare in judecata se introduce la instant in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul pGrGtul, daca legea nu prevede altfel. Instanta ramane competenta sa judece procesul chiar daca ulterior sesizarii isi schimba domiciliul sau sediul. Co&petenta teritoriala alternativa

In anumite cazuri interesele reclamantului fata de cele alea pGrGtului trebuie ocrotite cu prioritate si astfel competenta teritoriala este reglementata in favoarea lor. 3stfel spus legea reglementeaza in favoarea pGrGtului un drept de optiune intre doua sau mai multe instante deopotriva competente. 3rt ))2. Reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente. Competenta teritoriala alternativa presupune ( precizari# ).Regula traditionala nu este inlaturata, instanta domiciliului pGrGtului figurand alaturi de alte instante la fel de competente. (.Dreptul de optiune al reclamantului, din moment ce a fost exercitat alegand una dintre instantele deopotriva competente, se stinge <nici reclamantul, nici pGrGtul nu pot invoca necompetenta instantei si cere declinarea /. 1B este reglementata de la art )%A la art ))-. Co&petenta teritoriala e+clusive De # - aceea prin care se impune ca anumite pricini civile in functie de obiectul lor sa fie solutionate numai de instantele expres aratate de lege. Ca!urile sunt reglementate in art.))*-)(% < de scris / Intinderea co&petentei instantei sesi!ate Cadrul procesual in limitele caruia se desfasoara activitatea judiciara include si alte cereri fara de care procesul nu poate dobandi finalitate. 3ceste noi cereri pot proven de la partile initiale sau terte si pot privi chestiuni de fond si de forma. In dreptul procesual civil exista regula ca judecatorul actiunii este sic el al exceptiei. 3rt. )(& CPC # instanta competenta sa judece cererea principala se va pronunta si asupra apararii sau exceptiilor in afara celor care constituie chestiuni prejudiciale si care sunt de competenta exclusive a altei instante. Incidentele procedurale sunt solutuionate de instant in fata careia se invoca, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. Chestiunile prejudiciale sunt acele incidente ce apar in cursul unui proces de care depinde solutionarea fondului si care nu pot fi solutionate de instant investita fiind de competenta unei instante specializate. acestea sunt # ). suspendarea judecatii instantei civile pana la rezolvarea definitive a cauzei penale. (. exceptia de neconstitutionalitate. $. sesizarea curtii de justitie a ? pentru a pronunta o hotarare preliminara in ceea ce priveste modalitatea de interpretare a unei norme comunitare. &. sesizarea ICC7 in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept < -)A--() CPC / Pr!r!"area de c!mpetenta Prin prorogarea de competenta se intelege extinderea competentei instantei sesizate in sensul ca aceasta devine competenta sa judece si cereri care in mod obisnuit nu intra in competenta sa. Pr!r!"area este de # $eluri ).legala < in temeiul legii / art )($-)(- de scris

(.judecatoreasca# opereaza in cazul# delegarii instatei < art )&* CPC /, admiterii cererii de stramutare < )&- CPC /, in cazul in care din pricina abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, in cazul casarii cu trimitere < art &:% al.$ CPC /. $.conventionala < art )(2 CPC /.

Incidente procedurale cu privire la instanta sesi!ata E%ceptia de nec!mpetenta 1 este mijlocul procedural prin care partea chemata in fata instantei necompetenta poate solicita acesteia sa se desesizeze sis a trimita cauza spre solutionare la instant de judecata sau organul cu atributii jurisdictionale competent potrivit legii. 3rt. )(A # exceptia de necompetenta este de oridine publica sau private. Re"imul juridic al inv!carii e%ceptiei 3rt. )$% CPC - necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocate de parti ori de judecator in orice stare a pricinii. 6ecompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocate de parti ori de judecator la primul termen de judecata la care partile sunt lecal citate in fata primei instante. 6ecompetenta de oridine private poate fi invocate doar de pGrGt prin intampinare, sau daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante. "a primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante, judecatorul este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate. Daca este invocata exceptia de necompetenta aceasta va fi solutionata < prin incheiere / astfel incat daca exceptia de necompetenta este respinsa, instanta se declara competenta iar incheierea poate fi atacata numai o data cu hotararea pronuntata in cauza. Actele de procedura De$initie = actul de procedura este orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil de instanta de judecata, de parti sau de alti participanti la activitatea judiciara in vederea procedurii de efecte juridice determinate. C!nditii "enerale ale actel!r de pr!cedura ). sa imbrace forma scrisa. (. +a relateze, in continutul lor, faptul ca au fost respectate cerintele impuse de lege. $. +a fie redactate in limba romana. &anctiunile pentru nerespectarea c!nditiil!r le"ale re$erit!are la actele de pr!cedura ). (. $. &. nulitatea actului de procedura obligatia de a completa sau de a reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor legii obligatia de a despagubii partea vatamata sanctiuni pecuniare si disciplinare

In CPC sunt reglementari si sanctiuni specific, ca de exemplu# ).scoaterea neavenita a conditiilor de atac exercitate de intervenientul accesoriu atunci cand partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac,a renuntat la calea de atac ori a fast anulata'perimata'respinsa<art.2*,alin.& CPC/ (.neluarea in consideratie a schimbarii domiciliului unei parti in cursul judecatii daca aceasta nu a incunostiintat instanta si partea adversa. Principalele acte de pr!cedura Cererea reprezinta mijlocul procedural prin care o persoana fizica sau juridica solicita instantei judecatoresti ocrotirea drepturilor sau intereselor sale legale. Cererile pot fi grupate in ( categorii# ). Introductive de instanta care fac sa inceapa un proces intre ( parti cu interese contrare (. Incidente care se fac dupa ce procesul a fast inceput si care au menirea de a pune in discutie condtradictorie a partilor noi pretentii de drept material sau de a largi cadrul dezbaterilor prin invocarea unor fapte si imprejurari noi in pricina ce se judeca. In general cererile incidente se caracterizeaza prin faptul ca se afla intr-un raport de dependenta fata de cererea principala,in sensul ca solutionarea ei depinde de modul de rezolvare a cererii principale.Indiferent de natura ei, orice cerere adresata instantei trebuie sa cuprinda elemente prevazute de art.)&:. Citatia si c!municarea actel!r de pr!cedura "egea procesual civila reglementeaza citarea in art.)-*-)*$.Preocuparea legiuitorului de a reglementa in amanunt citarea partilor este justificata de respectarea principiului dreptului la aparare si al contradictorialitatii. +olutionarea unei cauze cu citarea partilor este regula.3tunci cand legiuitorul a considerat ca instanta poate trece la judecarea cauzei fara citarea partilor,a prevazut aceasta in mod expres. Citatia si celelalte acte de procedura sub sanctiunea nulitatii vor fi inmanate partii cu cel putin - zile inaintea termenului de judecata. Nulitatea actel!r de pr!cedura 3rt.)*& CPC nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale de fond sau de forma. Cerintele de fond ale actelor de procedura constau in# ).redactarea actului in scris (.redactarea actului in limba romana Cerintele de fond ale actelor de procedura le grupam in# ).conditii general (.conditii speciale Conditiile general sunt# ).capacitatea (.consimtamant $.obiect &.competenta celui care intocmeste actul Conditiile speciale difera in functie de natura actului respectiv# ).intocmirea actului intr-un anumit termen (.intocmirea actului intr-un anumit loc

$.intocmirea actului de o persoana anume &.respectarea unor cerinte'proceduri special Termenele pr!cedurale Definitie 1 sunt stabilite de lege ori de instante si reprezinta intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de procedura

Clasi icarea ter&enelor" 1)Dupa caracterul lor: a/imperative<peremptorii/ b/prohibitive<dilatorii/ 9ermenele imperative sunt cele inlauntrul carora nu se poate efectua un act de procedura. 2)Dupa modul in care sunt stabilite: a/legale b/judecatoresti c/conventionale 9ermenele legale sunt stabilite de lege,nu pot fi scurtate sau prelungite de instanta judecatoreasca 9ermenele judecatoresti sunt fixate de instanta in cursul judecatii. 3ceste termene pot fi modificate de instanta care le-a acordat. 9ermenele conventionale sunt acelea pe care partile le stabilesc de comun acord. Dupa sanctziunea care intervine in cazul nerespectarii avem termene# -absolute# sunt obligatorii pentru parti si instanta 6erespectarea atrage nulitatea actului introdus inainte de termen sau decaderea din termen -relative# nu sunt obligatorii, nerespectarea lor nu atrage sanctiuni procedurale

CURS (. 6ODUL DE CALCUL AL TER6E)ELOR PROCEDURALE 9ermenelle procedurale se calculeaza pe ore zile saptamani luni ani, potrivit ):) cpc cand termenul se socoteste pe ore acesta incepe sa curga de la ora %% a zilei urmatoare Cand termenul se socoteste pe zile nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste Cand termenul se socoteste pe saptamani luni ani el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau an Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni Cand ultima zi a unui termen cade intro zi nelucratoare termenul se prelungeste pana in prima zi lucratoare care urmeaza Durata ter&enelor procedurale Pentru stabilirea duratei termenelor procedurale trebuie sa se stabileasca punctual de plecare si punctual de impliniri a termenelor art ):&

9ermenele incep sa curga de la data comunicarii actului de procedura daca legea nu dispune altfel. +e considera ca actul a fost comunicat partii si atunci cand acesta a primit sub semnatura copii dupa act. Caracterele ter&enelor procedurale 9ermenele procedurale sunt fixe si continue a/ fixitatea termenelor# termenele legale sunt fixe, in sens ca nici partile nici judecatorii nu le pot marii sau micsora. 9ermenele judecatoresti pot fi modificate urmarinduse insa san u se cauzeze prejudiu partilor prin preschimbare. 9ermenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor b/ continuitatea termenelor# termenele sunt continue curgand de regula de la prima la ultima zi. In anumite cazuri curgerea termenelor se intrerupe si incepe sa curga un alt termen de la data noii comunicari# ). cand a intervenit moartea unuia dintre parti se face din nou o noua comunicare la ultimul domiciliu al partii decedate, pe numele mostenitorilor fara sa se arate numele si calitatea mostenitorilor. (. cand a intervenit moartea reprezentantului partii in acest caz se face din nou o singura comunicare partii. 3ctul de procedura depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau la un serviciu de curierat rapid este socotit ca a fi facut in termen. Sanctiunea nerespectarii ter&enelor procedurale 6erespectarea termenelor procedurale imperative atrage sanctiunea decaderii din termini. 6erespectarea termenului prohibitive atrage sanctiunea nulitatii actuluii intocmit inainte de termen. Decaderea< repunerea in ter&en" ). decaderea# 3rt):-# cand un drept procesual trebuie exercitat intrun anumit termen nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, afara de cazul cand legea dispune altfel. In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen , actul facut inaintea indeplinirii termenului poate fi anulata la cererea celui interesat. (. repunerea# partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate. In acest scop partea va indeplinii act de procedura in cel mult )- zile de la incetarea impiedicarii cerand totodata repunerea sa in termen. In cazul exercitarii cheilor de atac aceasta durata este aceeasi cu cea prevazuta pt exercitarea caii de atac. Cererea de repunere in termen va fi solutionata de instant ace trebuie sa solutioneze cererea neexecutata in termen PROCEDURA I) 1ATA PRI6EI I)STA)TE PROCEDURI PREALA0ILE SESI:ARII I)STA)TEI 3rt)($ sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata. 6eindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata de catre parat prin intampinare sub sanctiunea decaderii. Procedura prealabila prevazuta de legea )-'(%%& <contencios administrativ/# potrivit art* inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta persoana ce se constituie vatamata

intrun drept al sau sau intrun interes legitim, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente in termen de $% zile de la data comunicarii actului, revocartea in tot sau in parte a acestuia. Planngerea se poate adresa organului ierarhic superior daca acesta exista. Sesi!area instantei" cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila Caracteristicile cererii de chemare in judecata# -act de investire a instantei competente -are ca obiect o pretentie ceruta cu un drept -este un act declarativ, de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la competente lementele intrinseci pe care trebuie sa le cuprinda o cerere sunt prev in art )A&# ). numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori pentru persoane juridice denumirea si sediul (. numele prenumele si calitatea celui ce reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat# numele si prenumele si sediul profesional. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara ci in calitate de reprezentant al unei parti $. obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamatului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care sa ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea inscrisurilor necesare. &. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. Indicarea motivelor de fapt consta intro prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice ce constituie izvorul material al pretentiilor0 motive de drept luate sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului -. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere 2. semnatura art )A2# cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau denumirea uneia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt, ori semnatura partii sau a reprezentantului acestuia este nula. "ipsa semnaturii se poate acoperii in tot cursul judecatii in fata primei instantei. Daca se invoca lipsa de semnatura, reclamantul care lipseste va trebui sa semneze cererea la primul termen urmator fiind instiintat in acest sens prin licitatie. In cazul in care reclamantul este prezent, acesta va semna chiar in sedinta in care s,a invocat nulitatea. II. intampinarea# este actul de procedura prin care paratul se apara in fapt si in drept fata de cererea de chemare in judecata. I.

lementele intampinarii# Potrivit (%-# ). numele si prenumele, C6P, domiciliul sau resedinta paratului ori pt persoana juridical denumirea si sediul (. exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului $. raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii &. doveziile cu care se apara impotriva fiecarui cap de cerere. -. semnatura Intampinarea se comunica reclamantului daca legea nu prevede altfel si nu se comunica in cazul contestatiei in anulare sau de revizuiere.

+anctiunea nedepunerii intampinarii Potrivit (%: intampinarea este obligatorie in afara de cazurile in care legea nu prevede in mod expres altfel. Intampinartea e obligatorie in prima instanta, apel recurs, contestatie in anulare, revizuire. Intampinarea nu e obligatorie in cazul procedurii evacuarii si in cazul ordonantei prezidentiale. 6edepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea de a mai depune probe si invoca exceptii in afara celor de ordine publica daca legea nu prevede altfel. Consecinta aplicarii decaderii consta in ingreunarea paratului care nu va mai putea propune exceptii relative si nici probe. III. cererea reconventionala este actul procedural prin temeiul carauia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant.

ste o facultate procesuala pt parat acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata. +3 +?@3 P?"3 3I3 C3R 6? 3? +CRI+ "3 C?R+?RI 3vantajele depunerii cererii# - asigura solutionarea de litigii - determina realizarea unei economii de timp - ofera conditii pt o mai buna judecata - constiuie garantie impotriva insolvabilitatii reclamatului - exista posibilitatea pronunatarii unor hot jud definitive Cererea reconventionala reprezinta o veritabila actiune civila0 trebuie sa indeplineasca conditiile de exercitiu ale unei actiuni civile obisnuite. Din pct de vedere al formei art(%A alin $# cererea treb sa indeplineasca conditiile prevazute pt cererea de chemare in judecata. 3rt (%A mai inpune o conditie si anume paratul are in legatura cu cererea reclamantului pretentii derivand din acelasi rap juridic sau strans legate de acesta. Cererea reconventionala se depune sub sanctiunea decaderii odata cu intampinarea sau daca paratul nu este obligat la intampinare cel mai tarziu la primul termen0 nu poate fi depusa direct in apel deoarece o consideram o cerere noua cf art )&: alin $. 9otusi in materia divortului paratul poate formula cerere reconventionala direct in apel. Cererea se comunica reclamantului pt a formula intampinarea. Cand reclamantul si,a modificat cererea de chemare in jud, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului in acest scop. Reclamantul nu poate formula cerere reconventionala la cererea reconventionarului a paratului initial. Cererea reconverntionala se judeca odata cu cererea principala. Daca numai cererea principala este in stare de a fi judecata instanta poate dispune judecata separata a cererii reconventionale. Disjungerea nu poate fi dispuna in cazuri anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se impune pt solutionarea unitara a procesului. IV. 7udecata Completul de judecata efectueaza activitati de cercetare si dezbatere a fondului cu respectarea tuturor principiilor si garantiilor procesuale in vederea solutionarii legale si temeinicia acestora.

Reguli comune privind cercetarea procesului si dezbaterea in fond. 3rt ((& - instanta este obligata in orice proces sa puna in discutia partilor, toate cererile, exceptiile, imprejurarile de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele potrivit legii sau invocate de lege. Cursul )%

9 R, 6?" H6 C?6!9I6I I PR +CCI,J3R 3 9 R, 6?"?I


Cunoaterea termenului de judecatK este condiie prealabilK a participKrii pKrilor la judecatK. Din considerente de celeritate, dar i pentru cK citarea pKrilor la fiecare termen ar fi o simplK formalitate, termenul de judecatK se prezumK a fi cunoscut Ln condiiile art.((A CPC. Preschimbarea termenului.

6!9 " D DI6I. H6R @I+9R3R 3 DI6 I. H6CC I RI" D DI6I.


@refierul care participK la edinK este obligat sK ia note Ln legKturK cu desfKurarea procesului care vor fi vizate de cKtre preedinte. Pe baza notelor de edinK, iar dacK este cazul, i a LnregistrKrii efectuate, grefierul redacteazK Lncheierea de edinK < se redacteazK de grefier Ln cel mult $ zile de la data edinei de judecatK/. C"3+IEIC3R # art.&(& CPC PrecedeazK hotKrGrea finalK, de aceea, CPC denumete Lncheieri premergKtoare. xistK i un numKr redus de Lncheieri ulterioare hotKrGri finale x.# Lncheieri de Lndreptare a hotKrGrii Lncheieri de conexare a hotKrGrii silite Hncheierile premergKtoare se divid Ln# Lncheieri preparatorii i Lncheieri interlocutorii. H6CC I RI" PR P3R39!RII sunt acele aciuni prin care instan a adoptK unele mKsuri Ln vederea soluionKrii cauzei fKrK ca prin aceasta sK anticipeze asupra deciziei finale. 7udecKtorii nu sunt legai de actul Lncheierii, pot reveni asupra lor. x.# Lncheierea de estimare a duratei procesului Lncheierea prin care se dispune administrarea unei probe H6CC I RI" I69 R"!C?9!RII sunt acelea prin care fKrK a se hotKrG cu totul asupra procesului, sK soluioneazK excepii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase <art. ($- CPC/. Prin actul Lncheiat se adoptK unele mKsuri pentru soarta procesului. Instan a este legatK de Lncheierile interlocutorii. C!6I6?9?" H6CC I RI"!R D DI6I art. ($$ CPC Hntocmai ca o hotKrGre judecKtoreascK, Lncheierea cuprinde $ pKri#

a. Partea introductivK b. ,otive'considerente c. Dispozitivul 3ctele elementare ale Lncheierii trebuie sK fie adaptate la specificul fazei procesuale i a obiectului cererii. Considerentele trebuie sK fie concise, iar mKsura luatK prin dispozitiv trebuie sK fie redatK Ln termeni imperative i lipsii de orice echivoc.

C RC 93R 3 PR!C +?"?I


tapK a judecKii Ln primK instanK Ln cadrul cKreia se administreazK probe, se solu ioneazK excepiile procesuale, orice alte incidente sau cereri formulate de pKri cu scopul pregKtirii judecKrii dezbaterii Ln fond. art. ($* CPC ;C PII" PR!C +?3" ReprezintK mijlocul prin care, Ln condiiile legii, partea interesatK, procurorul sau instana invocK fKrK sK punK Ln discuie fondul dreptului, neregularitKi procedurale privitoare la compunerea completului'constituirea instanei, competena instanei sau procedura de judecatK ori lipsurile referitoare la dreptul de aciune, urmKrind dupK caz# - Declinarea competenei - 3mGnarea judecKrii - Refacerea unor acte - 3nularea, respingerea, perimarea cererii 9oate excepiile procesuale au o caracteristicK comunK i anume # de a supune judecKii o chestiune externK i prealabilK dezbaterii fondului cauzei. Clasificare# a. DupK obiect art. (&: CPC ). De fond, lipsuri ale dreptului la aciune sau LngrKdiri ale dreptului la aciune x.# lipsa calitKii prescripia extinctivK (. De formK, acelea care se referK la neregularitKile procedurale x.# excepia de incompatibilitate excepia de necompetenK excepia de perimare lipsa citKrii sau citarea nelegalK b. DupK efect ). Dilatorii (. Peremptorii

$. Declinatorii ;C PI3 DI"39!RI este acea care determinK doar o amGnare a soluionKrii cauzei, iar unele determinK i alte efecte cum ar fi# - Refacerea actelor de procedurK - @reita compunere a completului - Incompatibilitatea - Conexitatea ;C PI3 P R ,P9!RI tinde la LnlKturarea preteniilor reclamantului. x.# prescripia dreptului la aciune lipsa calitKii procesuale puterea lucrului judecat c. DupK natura normei procesuale LncKlcate ). 3bsolute, acelea prin care se invocK LncKlcarea unor norme (. Relative, acelea prin care se invocK LncKlcarea unor norme care ocrotesc cu precKdere interese pKrilor art. (&2 CPC Re%i&ul $uridic al invoc=rii i soluion=rii e+cepiilor a'solute i relative xcepiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanK Ln orice stare a procesului dacK prin lege nu se prevede altfel. 3cestea pot fi ridicate Lnaintea instanei de recurs numai dacK pentru soluionare nu este necesarK administrarea unor noi dovezi, Ln afara Lnscrisurilor noi. xcepiile relative pot fi invocate de partea care justificK un interes, cel mai tGrziu la primul termen de judecatK, dupK soluionarea neregulilor procedurale Ln etapa cercetKrii procesului i Lnainte de a se pune concluzii pe fond. Cu toate acestea, pKrile sunt obligate sK invoce toate mijloacele de apKrare i toate excepiile procesuale de LndatK ce le sunt cunoscute. Hn caz contrar, ele vor rKspunde pentru pagubele pricinuite pKrii adverse. art. ):A CPC Procedura de soluionare a e+cepiilor procesuale art. (&: CPC Instana se va pronuna mai LntGi asupra excepiei de procedurK, precum i a celor de fond care fac inutilK Ln tot sau Ln parte administrarea de probe, ori, dupK caz, cercetarea Ln fond a cauzei. Hn cazul Ln care s-au invocat simultan excepii, instana va determina ordinea de soluionare Ln funcie de efectele pe care aciunea le produce. Doctrina i practica au arKtat cK vor avea prioritate excepiile legate de investirea instanei. xcepiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacK pentru judecarea lor este necesar sK se administreze acele dovezi ca i pentru finalizarea etapei cercetKrii procesuale, sau, dupK caz, pentru soluionarea fondului. Hncheierea prin care s-a respins excepia, plus cea prin, dupK administrarea excepiei, instana a rKmas Ln continuare investitK. Pot fi atacate numai odatK cu fondul, dacK legea nu dispune altfel.

I6CID 69 H6 D +EI?R3R 3 6!R,3"I 3 PR!C +?"?I CI.I"

Hn cursul judecKii, pot sK aparK varii incidente de naturK a temporiza, tergiversa ori sista cursul normal al judecKii. +istarea temporarK sau definitivK a judecKii poate fi determinatK i de iniiativK a pKrilor sau de alte LmprejurKri obiective. 3C9 " D DI+P!MII 3" PIRI"!R Principiul disponibilitKii procesuale conferK pKrilor dreptul de a renuna la judecatK sau la dreptul pretins, iar pGrGtului posibilitatea de achiesa la preteniile reclamantului sau la hotKrGrea pronunatK Lnaintea sa. De asemenea, pKrilor pot pune capKt procesului printr-o tranzacie. R 6?63R 3 R C"3,369?"?I "3 7?D C39I art.&%2 CPC Reclamantul poate sK renune oricGnd la judecatK Ln tot sau Ln parte, fie verbal Ln edin a de judecatK, fie printr-o cerere scrisK. Cererea se face personal sau prin mandatar cu procurK specialK. DacK renunarea s-a fKcut dupK comunicarea cererii de chemare Ln judecatK, instana, la cererea pGrGtului, Ll va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecatK pe care pGrGtul le-a fKcut. DacK reclamantul renunK la judecatK la primul termen la care pKrile sunt legal citate sau ulterior aciunii, momentul renunKrii nu se poate face decGt cu acordul expres'tacit al celeilalte pKri. Renunarea la judecatK se constatK prin hotKrGre supusK recursul care va fi judecat de instana ierarhic superioarK. DacK renunarea are loc Ln faa unei secii HCC7, hotKrGrea e definitivK. CGnd renunarea se face Ln apel sau Ln cKile extraordinare de atac, instana va lua act de renunare i va dispune anularea Ln tot sau Ln parte a hotKrGrii sau, dupK caz, a hotKrGrilor luate Ln cauzK. E ectele renun=rii DeterminK numai efecte de ordin procedural. !datK cu pronunarea hotKrGrii, procesul civil se va considera stins. +tingerea procesului are efecte faK de toate pKrile din proces. Hn cazul coparticipKrii procesuale, art. &%* CPC prevede# =Renunarea la judecatK a unuia dintre reclamani nu este opozabilK celorlali reclamani.4 Renunarea produce efecte numai faK de pKrile Ln privina cKrora a fost fKcutK i nu afecteazK cererile incidentale care au caracter de sine stKtKtor. Renunarea poate fi totalK sau parialK D aceea care are ca obiect doar o parte din preten iile formulate de reclamant <pentru celelalte pretenii, judecarea continuK/. Renunarea la dreptul pretins Reclamantul poate renuna Ln tot cursul procesului la Lnsui dreptul pretins dacK poate dispune de acesta, fKrK a fi necesar acordul pGrGtului. Renunarea are urmKtoarele trKsKturi# - este un act unilateral de voinK al reclamantului - actele de dispoziie cu efecte defavorabile pt reclamant i pt a fi valabil reclamantul trebuie sK aibK capacitate de exerciiu - trebuie sK fie expresia liberK i necondiionatK a consimKmGntului - se poate face atGt verbal Ln edinK, consemnGnu-se Ln Lncheiere, cGt i prins Lnscris autentic - Ln caz de renunare la dreptul pretins, instana pronunK o hotKrGre prin care respinge cererea Ln fond i dispune i asupra cheltuielilor de judecatK

hotKrGrea este supusK recursului care se judecK de instana ierarhic superioarK dacK renunarea are loc Ln faa unei secii a HCC7, recursul se judecK Ln complet de judecKtori

CGnd renunarea la dreptul pretins se face Ln faa instanei de apel, hotKrGrea primei instan e va fi anulatK Ln tot sau Ln parte Ln mKsura renunKrii.

CURS 11. AC>IESAREA AC>IESAREA1 un act de dispoziie prin care pGrGtul recunoate preteniile reclamantului sau aderK la hotKrGrea pronunatK Lmpotriva sa AC>IESAREA LA PRETE)II constK Lntr-o recunoatere purK i simplK a preteniilor reclamantului 3ceasta poate fi totalK sau parialK. Recunoaterea preteniilor pKrii adverse se obine cel mai des pe calea interogatoriului dar poate fi i spontanK. 3rt. &$2 CPC =CGnd pGrGtul a recunoscut Ln tot sau Ln parte pretenNiile reclamantului, instanNa, la cererea acestuia va da o hotKrGre Ln mKsura recunoaOterii.4 DacK recunoaOterea este parNialK, judecata va continua cu privire la pretenNiile rKmase nerecunoscute, instanNa urmGnd sK pronunNe o nouK hotKrGre asupra acestora. CotKrGrea pronunNatK Ln cazul achiesKrii la pretenNii poate fi atacatK numai cu recurs la instanNa ierarhic superioarK. DacK achiesarea are loc Ln faNa instanNei de apel, hotKrGrea primei instanNe va fi anulatK Ln mKsura recunoaOterii. AC>IESAREA >OT?R@RII HnseamnK renunarea unei pKri la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a executat-o deja impotriva tuturor sau anumitor soluii din respectiva hotKrGre. 3chiesarea are ca efect stingerea definitivK a procesului civil, iar hotKrGrea pronunatK dobGndete putere de lucru judecat. 3rt.&2$ alin.(, achiesarea atunci cGnd este condiionatK nu produce efecte decGt dacK este acceptatK de partea adversK. 1elurile ac7ies=rii" -expresK sau tacitK -totalK sau parialK 3chiesarea expresK se face prin act autentic sau prin declaraie verbalK Ln faa instanei, ori de mandatarul sKu Ln temeiul unei procuri speciale. 3chiesarea tacitK poate fi dedusK numai din acte sau fapte precise i exacte care exprimK intenia certK de a-i da adeziunea la hotKrare. 3chiesarea totalK privete hotKrarea Ln Lntregul ei. 3chiesarea parialK privete numai o parte din hotKrarea respectivK 3rt.&%& din CPC D partea prezentK la pronunarea hotKrGrii poate renuna Ln condiiile legii la calea de atac, fKcGndu-se meniunea despre aceasta Lntr-un proces verbal semnat de preedinte i grefier.Renunarea se poate face i ulterior pronunKrii, chiar i dupK declararea cKii de atac, prin prezentarea pKrii Lnaintea preedintelui, ori dupK caz, prin Lnscris autentic depus la grefa instanei atGt timp cGt dosarul nu a fost Lnaintat la instana competentK.

Tran!acia $udiciar= 3rt.((2* din CC D tranzacia este contractul prin care pKrile previn sau sting un litigiu prin concesii sau renunKri reciproce la drepturi, ori prin transfer de drepturi de la una la cealaltK. 3rt.&$: din CPC D pKriile se pot LnfKia oricGnd Ln cursul judecKii chiar fKrK sK fi fost citate pt. a cere sK se dea o hotKrare care sK consfineascK tranzacia lor. DacK pKrile se LnfKieazK Ln ziua stabilitK pt. judecatK, cererea pt. darea unei hotKrGri va putea fi primitK chiar de un singur judecKtor. DacK pKrile se LnfKieazK Lntr-o altK zi, instana va da hotKrGrea Ln camera de consiliu. Pentru a tranzaciona pKrile trebuie sK aibK deplinK capacitate de a dispune de drepturile care formeazK obiectul contractului. 3rt.&$A din CPC D tranzacia va fi LncheiatK Ln formK scrisK i va alcKtui dispozitivul hotKrGrii.CotKrarea care consfinete tranzacia Lntre pKri poate fi atacatK pt. motive procedurale numai cu recurs la instana ierarhic superioarK. 3rt.((*: din CC D tranzacia care punGnd capKt unui proces Lnceput este constatatK printr-o hotKrGre judecKtoreascK, poate fi desfinatK prin aciune Ln nulitate sau Ln rezoluiune ori reziliere precum orice alt contract. a poate fi atacatK cu aciune revocatorie sau aciune Ln declararea simulaiei. Suspendarea procesului civil +uspendarea constK Ln oprirea temporarK a cursului judecKii din motive voite de pKr i sau independente de voina lor. +uspendarea constituie un obstacol temporar Ln desfKurarea normalK a activitKii judiciare. a intervine numai Ln condiii strict prevKzute de lege 1or&ele suspend=rii a/voluntarK b/legalK D de drept - facultativK +uspendarea voluntarK este aceea care determinK sistarea temporarK a activitKii judiciare datorita unor imprejurari voite de catre parti. 3rt.&)) D judecatorul va suspenda judecata# ).Cand ambele parti o cer (.Cand niciuna dintre parti legal citate nu se infatiseaza la strigarea cauzei. se intemeiaza pe vointa expresa sau prezumata a partilor de a nu mai continua judecata. Cu toate acestea cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa. Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata. +uspendarea legala de drept opereaza in cazurile prevazute de art.&)( CPC<de notat/ +uspendarea legala facultativa permite judecatorului ca in anumite imprejurari determinate de lege sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii. 3rt.&)$ D instanta poate suspenda judecata# cand dezlegarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unui act de judecata. cand s-a inceput urmarirea penala pt. o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea , daca legea nu prevede altfel. alte cazuri prevazute de lege. +uspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a provocat suspendarea a devenit definitiva. Cu toate acestea, instanta poate reveni motivat asupra suspendarii daca se constata ca partea care a cerut-o nu are un comportament diligent in cazul procesului, tergiversand solutionarea acestuia, ori daca urmarirea penala care a determinat suspendarea dureaza mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie in acea cauza.

Procedura suspendarii 3supra suspendarii, instanta se va pronunta printr-o incheiere, care poate fi atacata cu recurs la instantele ierarhic superioare. Cand suspendarea este dispusa de Inalta Curte suspendarea este definitiva.Recursul se poate declara atat timp cat dureaza suspendarea, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului. fectele suspendarii se resfrang asupra tuturor partilor in proces D caracter indivizibil Incetarea cauzei care a determinat suspendarea face posibila reluarea judecarii procesului. 3rt.&)- CPC D felurile suspendarii# De!'atera in ond a procesului Dezbaterile procesului poarta asupra imprejurarilor de fapt temeiurile de drept invocate de parti in cererile lor sau dupa caz ridicate de instanta din oficiu Inainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanta din oficiu sau la solicitarea partilor, pune in discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost solutionate in timpul cercetarii procesului precum si cele care pot fi invocate potrivit legii in orice stare a procesului. Deli'erarea si pronuntarea 7otararii. Dupa incheierea dezbaterilor completul de judecata delibereaza in secret asupra hotararilor ce urmeaza sa se pronunte. A&anarea pronuntarii In cazuri justificate daca instanta nu a hotarat de indata pronuntarea acesteia poate fi amanata pentru un termen ce nu poate depasii )- zile<limita de recomandare/ Art ,(9 Instanata este obligata sa se pronunte asupra tuturor cererilor deduse judecatii, ea nu poate acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, daca legea nu prevede altfel. Dupa ce a fost luata hotararea se va intocmi de indata o minuta care va cuprinde solutia si in care se va arata opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate 6inuta D sub sanctiunea nulitatii hotararea se va semna pe fiecare pagina de catre judecator si dupa caz de catre magistratul asistent dupa care se va consemna intr-un registru special tinut la grefa instantei. 3cest registru poate fi tinut si in format electronic. >otararea . se va pronunta in sedinta publica, la locul de desfasurare al dezbaterilor, de catre presedinte ori judecator, membru al completului de judecata, care va citi minuta indicand si calea de atac ce poate fi folosita impotriva hotararii. Data 7otararii . este aceea la care minuta este pronuntata potrivit legii Redactarea si se&narea 7otararii . Potrivit art (&2 hotararea se redacteaza de judecatorul care a solutionat procesul. Cotararea va fi semnata de membrii completului de judecata si de catre grefier. Daca unul dintre judecatori este impiedicat sa semneze hotararea, aceasta va fi semnata de presedintele completului daca si acesta sau judecatorul unic se afla intr-o asemenea situatie se semneaza de catre presedintele instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier hotararea se va semna de grefierul sef. In toate cazurile se face mentiunea pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea. Cotararea se va redacta si semna in termen de $% de zile de la pronuntare. Co&unicarea 7otarari * Potrivit art &(* hotararea se va comunica din oficiu partilor in copie, chiar daca este definitorie.Comunicarea se face de indata ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii. >otararea $udecatoreasca . reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza litigiul dintre parti. Clasi icare" ). dupa obiect# - sentinte - decizie - incheieri

3rt (&( <de citit/ (. dupa durata actiunii# - propriu-zise - provizorii Cotararea provizorie are efect limitativ si are ca obiect luarea unor masuri numai pe durata procesului. +olutiile adoptate de judecator pot fi revocate sau modificate in cursul judecatii. $. dupa putera legala si forta executorie# - hotarari nedefinite - hotarari definitive - hotarari susceptibile de executare - hotarari neexecutorii &. dupa continut# - hotarari integrale - hotarari partial -. dupa modul de condamnare al debitorului# - cu condamnare unica - cu condamnare alternativa Cotararea cu condamnare alternativa este o hotarare care prevede o obligatie principala<ex# predarea unui bun/ si o obligatie secundara<ex# a plati contravaloarea unui bun/ -. dupa scopul propus de reclamant# - hotararea in contestare - hotararea in realizarea dreptului - hotarari constitutive de drept. CURSUL 12 CO)TI)UTUL >OTARARII 2UDECATORESTI Hotararea judecatoreasca are elem: a) partea introductiva b) considerentele c) dispo!itivul a/ Partea introductiva cuprinde elem de identificare a instantei si a partii. b/ ,otivarea vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia aratandu-se atat motivele pt care s-au admis cat si cele pt care s-au inlaturat cererile impartite.<art.&(- lit d./. ,otivarea trebuie sa fie pertinenta,completa, intemeiata, omogena, convingatoare si accesibila. c/ partea cea mai importanta a hot jud. In dispozitiv se arata solutia daca tuturor PPPsi cuantumul cheltuielilor de judecata. In partea finala a disp se vor arata daca hot e executorie, este supusa unei cai de atac ori este definitiva, data pronuntarii ei, mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica sau intr-o alta modalitate prevazuta de lege precum si semnaturile membrilor completului de judecata. Cand hotararea e supusa apelului sau recursului se va arata si instanta la care se depune cererea pt exercitarea caii de atac. fectele hotararii judecatoresti Prin efecte intelegem consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiului dintre parti. )/ Dezinvestirea instantei Pot. &(A- dupa pronuntarea hotarii instanta se dezinvesteste si nici un judecator nu poate revenii asupra parerii sale. (/ 3utoritatea de lucru judecat

Pot. &$% hot. jud. care solut. fondul procesului sau statueaza asupra unei exceptii procesuale are de la pronuntare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea transata. $/ Puterea executorie Pot.&$$ hot jud are putere executorie in conditiile prevazute de lege. &/ Eorta aprobanta Cot judecatoreasca are forta aprobanta a unui inscris autentic. Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii judecatoresti Indreptarea- erorile sau omisiunile cu privire la numele calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu ori la cerere. +intagma eroare materiala e folosita de legiuitor spre a exprima acele erori care s-au strecurat in hotarare cu prilejul redactarii hotararii si care nu afecteaza legalitatea si temeinicia acesteia. Prin procedura indreptarii nu pot fi remediate erorile de fond. rorile de fond sunt remediate doar prin caile de atac. +unt erori de fond si nu erori materiale urmatoarele# - intinderea suprafetei de teren# suprafata de teren a fost castigata de o parte cu tot cu constructii - modificarea loturilor la partaj Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Partile vor fi citate numai daca instanta socoteste ca este necesar ca ele sa dea anumite lamuriri. In cazul hotararilor judecatoresti indreptarea se va face in ambele exemplare ale hotararii. "amurirea- in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori daca acesta cuprinde dispozitii contradictorii partile pot cere instantei care a pronuntat hotarea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. Instanta va rezolva cererea de urgenta prin incheiere data in camera de consiliu cu citarea partilor. Completarea #otararii- daca prin hot. data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotararii, iar in cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere in termen de )- zile de la pronuntare. Cererea se solutioneaza de urgenta cu citarea partilor prin hotarare separata. Incheierile si hotararea pronuntata in temeiul articolului &&(-&&& sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile in legatura cu care s-a solicitat dupa caz indreptarea, lamurirea sau completarea. Caile de atac Caile de atac sunt remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificare legalitatii si temeiniciei hot jud in scopul remedierii erorilor savarsite. Clasificarea cailor de atac )/ dupa conditiile de exercitare# a/ cai ordinare- pot fi exercitate de parti fara sa se limiteze motivele de exercitare. b/ cai extraordinare- pot fi exercitate numai in conditiile si pt motive limitative si expres prevazute de lege. In procesul civil roman singura cale de atac ordinara e apelul, iar caile extraordinare sunt recursul, contestatia in anulare si revizuirea. (/ dupa instanta competenta a se pronunta asupra caii de atac# a/ cai de atac de reformare D se realizeaza controlul judiciar, adica instantele superioare verifica si daca este cazul modifica sau dispune judecarea hotararilor instantelor ierarhic inferioare. +unt cai de reformare apelul si recursul. b/ cai de atac de retractare D e oferita posibilitatea ca instanta care a pronuntat hotararea sa o verifice ea insasi si daca este cazul sa revina asupra ei. Cai de retractare# revizuirea si contestatia in anulare. $/ dupa faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond# a/ cai devolutive

b/ cai nedevolutive
Reguli comune privind instituirea, exercitarea si efectele cailor de atac

1$ "egalitatea caii de atac Pot &-* hot jud e supusa numai cailor de atac prevazuta de lege in conditiile si termenele stabilite de aceasta indiferent de mentiunile din dispozitivul ei. 2$ Ierar#ia cailor de atac Pot. &-A caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat e deschisa calea de atac a apelului. $ %nicitatetea caii de atac ! cale de atac poate fi exercitata impotriva unei hot numai o singura data daca legea prevede acelasi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declararii acelei cai de atac. &$ 'eagravarea situatiei partii in propria cale de atac Pot. &:) apelantului nu i se poate creea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata, in afara de cazul in care el consimte expres la aceasta sau in cazurile anume prevazute de lege.
Apelul

o cale de atac ordinara, comuna de reformare, devolutiva si suspensiva de executare. Caracterul devolutiv al apelului 9ermenul devolutiv vine din latina, care inseamna a transmite sau a transfera. Devolutiunea reprezinta transmiterea dreptului de a judeca de la o instanta inferioara la o instanta superioara Caracterul devolutiv presupune in principiu transmiterea integrala, deplina a cauzei catre inst superioara, adica a puterii de a rejudeca pricina sub toate aspectele atat in ceea ce priveste stabilirea faptelor cat si in ceea ce priveste modul de aplicare a legii. Caracterul devolutiv e limitat de ( restrictii# - tantum devolutum Quantum apelantum - tantum devolutum Quantum PPPP. Conditiile apelului Distingem intre conditii de fond si de forma. Conditii de fond# ). !biectul apelului Pot art. &22 hotararile pronuntate in prima instanta pot fi atacate cu apel daca legea nu prevede in mod expres altfel. Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat odata cu fondul afara de cazul cand legea dispune altfel. (. +ubiectele apelului Partile numite apelant si intimat sunt acelea care au participat la judecata in prima instanta. (ituatii in care partea nu poate face apel Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel principal. Partea care a executat partial hotararea de prima instanta desi aceasta nu era susceptibila de executare provizorie nu mai are dreptul de a face apel principal cu privire la dispozitiile executate. Cau!a apelulului sau motivele de apel 3pelul e deschis pentru orice nemultumiri legate de hotararea in prima instanta. 3cestea pot viza atat netemeinicia cat si nelegalitatea hotararii atat sub aspect substantial cat si procedural. In situatia in care apelul nu e deloc motivat instanta superioara e obligata sa reexamineze cauza si sa se pronunte pe baza sustinerilor de la prima instanta. Cererea de apel art. &*%<de citit/ )ormele apelului ). 3pelul principal- e apelul formulat de oricare dintre parti pe durata termenului prevazut de lege. Daca mai multe parti declara apel in termen toate sunt apeluri principale.

(. 3pelurile incidente D apelurile formulate dupa implinirea termenului de exercitare a apelului principal a/ 3pelul principal D e formulat de intimat impotriva apelantului dupa implinirea termenului de apel, astfel intimatul este in drept dupa implinirea termenului de apel sa formuleze apelul scris in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta e respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pt alte motive care nu implica cercetarea fondului apelul incident ramane fara efect. b/ 3pelul provocat- formulat dupa implinirea termenului de apel de intimat impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu e parte in apelul principal. Pot. &*$ in caz de coparticipare procesuala precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept dupa indeplinirea termenului de apel sa declare in scris apel impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu e parte in apelul principal daca aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice din proces. *ermenul de apel ste un termen legal, peremptoriu, fix, succesiv, stabilit pe zile expres prevazut de lege. Pot &2: termenul de apel e de $% de zile de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel. Pt procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei cand termenul de apel curge de la comunicarea hotararii. 9ermenul de apel suspenda executarea hotararii de prima instanta cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. In aceleasi conditii executarea se suspenda daca apelul a fost exercitat in termen. art &2A de citit important < intra si in materia pt licenta/ De citit toate articolele care au fost date pentru acasa.