Motto: Nu poi s-i spui unui copil Citete! sau Iubeste!.... Trebuie s-i doreasc singur asta!

Verbul A CITInu suport imperativul! n fata unor cari cte unul se intreab: Oare cine le va citi? n fata unor persoane cte unul se intreab: Oare acetia ce citesc? Ceea ce-i important, nsa, este c se ntlnesc oameni i cri. Andre Gide

Acum,n secolul al XXl-lea,cnd omenirea se neac n imensul ocean de informaii ,n uvoiul nentrerupt de producie literar de tot felul,problema pregtirii cititorului e actual,strigent .Sarcina primordial a colii e de a apropia cartea de mintea i sufletul copilului,de a-l pregti pentru a o citi cu plcere i a o nelege,deoarece cartea mbogete cunotinele ,educ sentimentele , contribuie la formarea concepiei despre lume ,despre via. coala e obligat s pregteasc ,s educe un cititor cult, cu gust artistic, capabil s gndeasc ,s analizeze i s aprecieze cele citite.Elevilor de clasele primare le place s citeasc, pe ei i pasioneaz povetile despre plante i animale ,despre lupta dintre bine i ru i triesc sentimente puternice atunci ,cnd binele nvinge rul ,iar adevrul biruie minciuna . Formarea unei culturi a lecturii, ca o coordonat a personalitii umane, poate i trebuie s nceap n coal n mod sistematic. Povetile citite cu expresivitate de ctre nvtoare cu vocea tremurnd, transpun copilul in lumea magic, n care el se identific cu personajul preferat i triete bucuria victoriei i astfel este stimulat interesul copiilor pentru lectur.Cu att mai mult dac acestea sunt citite n bibliotec sau ntr-un loc special amenajat din clas. Povestea poate fi animat n unele momente de mimic sau marionete. Mai trziu, copiii pot continua i singuri acest exerciiu de citire expresiv pentru colegii. Lectura explicativ. Pune accentul pe analiza, nelegerea i trirea ideilor expuse n cuprinsul unui text (buci de lectur), pe aprecierea modului n care sunt exprimate aceste idei, pe scoaterea n eviden a valorilor i semnificaiei acestora. Este o foarte buna metod de formare a deprinderilor de citire curent, contient, corect i expresiv; de dezvoltare a vorbirii, n general. Specific acestei metode este faptul c citirea este nsoit de explicaiile nvtorului i ale elevilor, de ilustrarea celor citite cu ajutorul unui material didactic adecvat. Ea caut s fac pe fiecare elev n stare s -i prezinte imaginile, ideile i sentimentele redate n text, s asimileze pe deplin cele citite. Strategii benefice pentru formarea competenelor de lectur: organizarea unei biblioteci a clasei

 ntocmirea listei lecturilor citite de elevi portofoliul de lectur, care poate s conin: Jurnalul de lectur, liste de ntrebri i rspunsuri pe marginea unui text, citate din texte preferate; fie de identitate a personajelor, scurte caracterizri ale personajelor, interviuri imaginare cu personaje, scrisori adresate personajelor; fie de lucru, repovestiri; ilustraii pentru texte, un proiect de copert a unui text; recomandrile pentru lectura suplimentar. Lectura n parteneriat! nvtoarea mpreun cu copiii stabilesc un parteneriart cu o clas mai mare . Cele dou clase se ntlnesc i citesc din diferite genuri de literatur, tanspunnd apoi cele citite n dramatizri, repovestiri, concursuri/ expoziii de desene. Activitile faciliteaz astfel nelegerea lecturii de ctre elevii de vrste diferite,pe baza experienei proprii n funcie de puterile fiecruia de nelegere. Adevrata valoare a unei cri nu este data de preul ei, ci de folosul pe care -l aduce. Iat cteva exemple de sarcini care se pot da elevilor pentru a realiza o citire contient i, cu timpul, discuii pertinente asupra celor citite. 1)Pictai un afi cu scene din poveste i povestii scena preferat! 2)Povestii partea cea mai hazlie, cea mai interesant sau care v-a plcut cel mai mult! 3) Alfabetul personajelor! Creai o carte alfabet n care fiecare liter s reprezi nte un personaj dintr-o lectur . 4) Realizai un afi reclam pentru cartea preferat! Realizai un afi cu ,,Cartea sptmnii . 5) Construii un panou cu buzunrae n care s aezai desene din crile citite! 6) Scriei n ordine alfabetic 20 de cuvinte noi pe care le-ai gsit n carte. Explicai-le cu ajutorul DEX-ului . Metodele activ-participative i aplicarea lor n scopul mbuntirii competenelor de lectur. Ca s-l poat implica, cu adevrat pe cel care nva, metodele activ-participative pun accentul pe procesele de cunoastere (nvare) i nu pe produsele cunoaterii. Ele sunt, deci, metode care ajut elevul s caute, s cerceteze, s gseasc singur cunotinele pe

care urmeaz s i le nsueasc, s afle singur solutii la probleme, s prelucreze cunotinele, s ajung la reconstruiri i resistematizri de cunotine. 1) tiu, vreau s tiu, am aflat 2) Ciorchinele 3) Cubul 4) Cadranele 5) Plriile gnditoare Cultura unui om se formeaza ,in primul rand,prin lectura.De aceea,din frageda copilarie e bine sa iubim cartea,s o citim,s o pastram cu grija ca pe un bun de pre. ( Nicolae Iorga ) Citind aceste randuri ar trebui sa ne dam seama cat de importanta este cartea care este comoara fara de pret,este invatatura care te conduce la bine,te face sa te bucuri,sa razi sau sa plangi.Din pacate,intr-o perioada in care suntem invadati de vizual,internet si televiziune lectura devine o varianta mai putin accesibila de petrecere a timpului liber pentru tinerii din ziua da azi.De aceea putem constata ca ei citesc mai greu,nu le place sa citeasca,nu inteleg ceea ce citesc,iar dorinta de a se informa este mai rapida.Gustul pentru citit nu vine de la sine ci se formeaza printr-o imbinare a factorilor educationali (scoala si familia )o munca ce se caracterizeaza prin rabdare,perseverenta,continuitate si vointa.Lectura cartilor contribuie la imbogatirea cunostintelor elevilor,la formarea unui vocabular bogat,la dezvoltarea exprimarii.Ceea ce citesc in copilarie se ntiparete n amintirea lor toata viaa,influennd personalitatea fiecaruia.Pentru a ajunge la actul lecturii copiii nva mai ntai s citeasca.Stimularea interesului pentru lectur ncepnd chiar din clasa I contribuie la exersarea unei citiri corecte si contiente.nvtorul trebuie s aleag pentru scolarul mic o lectura adecvata pe care mai intai i-o citeste cu voce tare si mai tarziu o va citi el insisi.De asemenea este important sa fie folosite diverse forme de indrumare care sa aiba drept scop stimularea interesului pentru lectura ,iar cea mai deasa forma folosita este povestirea.Elevii citesc povestirea acasa,iar in ora povestesc lectura citita.Continutul povestirii e redat de mai multi elevi ceea ce duce la activizarea si antrenarea lor in activitate.Elevii se intrec in a povesti cat mai frumos si mai mult,antrenand astfel si pe cei mai putin dornici de lectura. Promovarea lecturii se mai poate face si prin vizita la biblioteca,elevii fiind astfel indrumati spre lectura personala prin imprumutul cartilor.O astfel de vizita am efectuat-o cu elevii mei inca de cand au erau bobocei .Intrand intr-o incapere cu cartile frumos randuite ,estetic si functional,cu portrete dominand peretii precum si cu citate celebre referitoare la carte ei au

reusit sa se orienteze dupa cartea importanta,sa intre in contact cu fisele de evidenta ale cititorilor si,in plus de asta,sa fie in contact cu lumea cartilor,sa caute sa se documenteze ,totul indemnandu-i la lectura.La clasele mici ,printre mijloacele pasionante care-i invita pe copii la lectura se pot numara si jocurile literare.Povestirea in lant este un joc prin care continutul povestilor citite este redat de mai multi elevi.Ei sunt asezati in cerc,formand un lant.Este numit primul elev sa povesteasca ,acesta povesteste un fragment ,iar alt elev continua povestea de acolo de unde s-a oprit primul si tot asa pana la sfarsitul povestii.Copilul care nu poate continua povestirea rupe lantul si ,drept pedeapsa,trebuie sa citeasca o lectura in plus.De asemenea,ghicitorile literare au un rol important in stimularea interesului pentru lectura.Acestea se pot desfasura astfel : se citeste un fragment apoi se cere elevilor sa recunoasca si sa indice opera/autorul sau sa recunoasca lectura in care este specificat eroul principal. Foarte apreciat de elevi este jocul cu versurile in care invatatorul recita 1-2 versuri dintr-o poezie iar elevii o continua. Caietul de lectura este un important element de lucru atat pentru elevi ct si pentru nvtor.Acesta ajuta elevii sa-si formeze deprinderea de a citi in mod corect o carte,de a observa trasaturile personajelor si a formula propriile opinii despre o carte. Ei pot nota : Elemente de identificare : autorul si titlul cartii ; editura si anul aparitiei ; nr de pagini . Continutul cartii : subiectul pe scurt ; personajele ; expresii artistice care urmeaza a fi folosite in propriile compoziii In urma analizarii acestor caiete se poate face o clasificare a elevilor,cei care citesc mai mult pot fi recompensati cu o diploma.Realizarea acestor caiete poate duce la cresterea interesului celor care citesc mai putin sau uita sa citeasca. Alturi de aceste activiti extracurriculare i familia are un rol important n promovarea lecturii, n formarea i dezvoltarea gustului pentru lectur. Cnd n familie nu exist o mica bibliotec, sau cnd membrii familiei nu citesc, rareori se poate atepta ca un copil s dovedeasc de timpuriu pasiune pentru lectur, pentru carte n general. Exemplul personal n familie este esenial n ndrumarea elevului. n acest scop,povestirea

continutului,comenterea unei carti in mediul familial reprezinta un bun mijloc de dezvoltare a dragostei pentru lectura. Am sugerat prinilor copiilor mei, ca n momentul lecturii s ncurajeze copilul s redea prin desen ceea ce a neles el din coninutul citit sau s asculte diverse fragmente muzicale potrivite textului audiat, dezvoltandu-li-se astfel gustul pentru lectura. Aceast dragoste pentru lectur, format ct de ct n familie, este ntreinut apoi de ctre coal prin activitile ei curriculare i extracurriculare, aceasta avnd rolul cel mai important n apropierea copilului de lumea crii i, implicit pentru lectur. Aceast dragoste pentru lectur, format ct de ct n familie, este ntreinut apoi de ctre coal prin activitile ei curriculare i extracurriculare, aceasta avnd rolul cel mai important n apropierea copilului de lumea crii i, implicit pentru lectur. n afar de toate acestea, orice plimbare poate fi un motiv pentru lectur, dar un alt tip de lectur i anume cea a comportamentului, a culorilor, a reaciilor celorlali. Chiar i cltoriile prin i n afara localitii reprezint un prilej de a povesti istoricul locurilor, pentru amintiri i impresii. Aadar, necesitatea modernizrii strategiei didactice, n vederea ameliorarii performantei elevilor in domeniul lecturii n ciclul primar, constituie o preocupare permanent a tuturor persoanelor implicate in procesul educativ. nvtorul reprezint cel mai important factor n ceea ce priveste delimitarea a doua lucruri: lectura si media. Nazareno Padellano scria: Profesorul citete i tie s citeasc bine. Dac vrea s-i fac pe elevi s iubeasc lectura este necesar s nu-i satisfac gustul personal,ci s se strduiasc s caute cri construite n jurul polilor de atracie ai aciunii i imaginaiei..

REFERAT Formarea competenelor de lectur n baza standartelor nvmntului primar

A elaborat: Brnz Raisa

Chiinu 2013