Sunteți pe pagina 1din 28

Interdependena formal-nonformal-informal la nivelul sistemului i al procesului de nvmnt Formala

Informala

Educatia

Nonformal a

Educati formala:
Etimologic-formalis,organizat; Cuprinde totalitatea activitatilor pedagogice desfasurate si proiectate institutional; Scopul educatiei este asimilarea cunostintelor din diferite domenii de interes cultural-stiintifiva; Este o forma de invatamint institutionalizata,obiectivele si continutul sunt prevazute de documentele scolare; Este intotdeauna evaluate social si se efectuiaza pe criterii riguroase; Facilizeaza accesul la valorile culturii,stiintei,artei,literaturii si tehnicei avind un rol decisive in formarea personalitatii; Noile orientari postmoderniste propun largirea sferei de aplicare a continuturilor si a dezideratelor educatiei

Educatia nonformala:

formale

Etimologic-nonformalis,in afara unei forme; Cuprinde ansamblul activitatilor si a actiunilor care se desfasoara in cadru institutionalizat,dar in afara sistemului scolar !re ca scop largirea orizontului de cultura,imbogatirea cunostintelor; Cuprinde activitati e"tradidactice si activitati de educatie si instruire e"trascolara; Evaluarea este facultative,neformalizata,fara note sau calificative; Este centrata pe cel ce invata,dispune de curriculum la alegere,contribuie la largirea culturii generale; Facilizeaza intruniri si inregistrarea dorintelor in materie de educatie

Educatia informala:
Etimologic-informalis,spontan #nclude un ansamblu de influiente cotidiene,spontane,voluminoase,care nu isi propun in mod aparte atigerea scopurilor pedagogice; Nu isi propune realizarea obiectivelor pedagogice insa are efecte educative deosebite atit positive cit si negative; Cuprinde achizitiile dobindite intimplator in diverse situati din viata;

Evaluarea se realizeaza la nivel de opinii si reusite personale; !re un character pluridisciplinar; $ezvoltarea acestei forme ale educatiei se poate realize prin sporirea caracterului educativ al influientelor spontane provenite din diverse surse

Formal

Nonformal

Informal

Scop

$e lunga durata,bazat pe legitimitate

$e scurta durata,nu este bazat pe legitimitate

#n continuietate,neav ind scop pedagogic Ciclu continu

%imp

Ciclul Ciclu lung,preparator,de scurt,periodic,dedicare dicatie totala partiala

Continu Standartizat,centra #ndividual,centrat pe t lizat pe cunostinte cunostinte

#ndividual

Conte"t

Control

#n institutii,izolat &azat pe structurile din de mediu,fle"ibil mediu,structurat rigid,centrat pe profesor &azat pe relatii Se guverneaza singuri ierarhice

#n viata cotidiana,are loc zi de zi,incostient Necontrolat

#nterpedenta formelor educatiei

Nivel formal educaia formal se realizeaz' prin organizarea sistemului de (nv')'m(nt pe *trepte +colare ierarhice,, educaie nonformal se concretizeaz' prin elaborarea de *certificate +i diplome,, iar cea informal se desf'+oar' la *locurile de munc',;

Nivel nonformal educaie formal include +i *activit')ile e"tracurriculare,, educa)ia nonformal' cuprinde *activit')ile e"tra+colare,, iar educaia informal se refer' la activit')ile de educa)ie din familie;

Nivel informal educaia formal include *influen)ele de grup, educaia nonformal cuprinde *particip'ri, la diverse manifest'ri din via)a cultural' a societ')ii +i educaia informal reune+te *e"perien)ele cotidiene,

Relatiile intre 3tipurile de invatare

Invatarea formala

Invatarea nonformala

Invatarea informala

$etine controlul asupra finalitatilor de organizare a activitatilor

Educatorul are controlul asupra activitatilor dar nu si a metodelor

#ndividual decide cum se va desfasura aceasta

Educaia formal
Scopuri Relaia profesor-elev Coninut -enerale, pe termen lung #erarhie prestabilit' $eterminat de autorit')i, standardizat, centrat pe input #nstitu)ional, izolat de mediu .relegerea 3 surs' principal' de transmitere a informa)iei E"tern', teste standardizate

Educaia nonformal
Specifice, pe termen scurt .arteneriat (ntre facilitatori +i participan)i .articipan)ii (n+i+i identific' nevoile +i metodele de (nv')are, ghida)i de facilitator #ntegrat (n mediu, bazat pe comunitate Cu prec'dere tehnici participative

Educaia informal
.unctuale, imediate /nv')area poate fi individual' sau imp'rt'+it', (n cadrul unui grup $eterminat e"clusiv la nivel individual

Conte tul mvrii !etode de predarenvare

Forme de evaluare

!utoevaluare, evaluare reciproc'; testele standardizate, aplica)ii pentru proiecte ale comunit')ii

#nformal 0familie, grup de prieteni1 colegi2 Conversa)ia, metode participative de evaluare +i reflec)ie asupra propriei (nv')'ri #ntern'; (nv')area este practic' +i legat' de nevoi reale

Individual decide cum se va desfasura aceasta"

Formala 4rganizata constient; Sistematizata; #nstitutionalizata; 6eglementata; Coordonata; $iri5ata; .lanificata; Evaluate; Scopuri ci continuturi definite; 6eglementata de acte normative
Nonformala Se desfasoara in afara scolii; !re grad de independenta; 4biective differentiate; Factori sociali; Functii conpensatorii fata de scoala; $iri5ata potrivit specificului; 6elatii de parteneriat cu scoala

#nformala Neorganizata; Spontana; $ifuzata;

#nformati repetate neintentionat; #nformati venite din mediul incon5urator; 6elatii cu nivel de organizare,culturaliz are, sensibilizare a individului

Caracteristica educaiei nonformale

Caracteristicele formelor de educatie Formala #nformala Nonformala se realizeaz' (n cuprinde e"perien)a eviden)iaz' institu)ii personal' c(+tigat' necesitatea, a altor specializate; de c'tre individ; forme,de organizare (n acest cadru influen)ele primite aceste influen)e s(nt planificat, s(nt spontane; corelate cu mediul organizat, e"tra+colar; problema este a structurat, condus recept'rii adecvata valoarea educativ', se e"ercit' cea mai pozitive sau sesizarea, important' negative (n m'sura (n)elegerea, tr'irea, influen)' formativ', (n care aceste valorificarea educativ'; institu)ii acestor influen)e se urm'resc con+tientizeaz' depind de nivelul anumite obiective obiectivele si dezvolt'rii stabilite de con)inuturile, personalit')ii invatamint; activitatea acestor s(nt realizate de institu)ii este la fel cadre specializate ; de impregnat' de cerin)ele cuprinde,cu pedagogice, prec'dere,popula)ia cea mai receptive; activit')ile

(mbin' formele de educa)ie; evaluarea criterial', continu' +i sumativ',este specifica; locul +i rolul +colii s(nt determinate (n cadrul sistemului sociocultural7 dezvoltarea personalit')ii elevilor

nonformale pot fi (n afara clasei 0cercuri pe discipline, competi)ii tematice, e"pozi)ii + a 2, (n afara +colii 0spectacole, e"cursii, conferin)e, cluburi, dezbateri etc 2 +i , dup' integrarea profesional'

-vanta*ele educaiei nonformale

# Este centrat pe cel ce nva$ pe procesul de nvare$ nu pe cel de predare solicitnd n mod difereniat participanii% & 'ispune de un curriculum la ale(ere$ fle i)il i variat propunndu-le participanilor activiti diverse i atractive$ n functie de interesele acestora$ de aptitudinile speciale i de aspiratiile lor% 3 Contri)uie la lr(irea i m)o(irea culturii (enerale i de specialitate a participanilor$ oferind activiti de reciclare profesional$ de completare a studiilor i de spri*inire a cate(oriilor defavori+ate sau de e ersare a capacitii indivi+ilor supradotati% , Creea+ oca+ii de petrecere or(ani+at a timpului li)er$ ntr-

un mod plcut$ urmrind destinderea i refacerea ec.ili)rului psi.o-fi+ic% / -si(ur o rapid actuali+are a informaiilor din diferite domenii fiind interesat s menin interesul pu)licului lar($ oferind alternative fle i)ile tuturor cate(oriilor de varst i pre(tirii lor profesionale$ punnd accentul p e aplica)ilitatea imediat a cunotintelor% 0 -ntrenea+ noile te.nolo(ii comunicaionale$ innd cont de pro(resul te.nico-tiintific$ valorificnd oportunitile oferite de internet$ televi+iune$ calculatoare 1 Este nestresant$ oferind activiti placute i scutite de evaluri ri(uroase$ n favoarea strate(iilor de apreciere formativ$ stimulativ$ continu% 2 Rspunde cerinelor i necesitilor educaiei permanente

Ele Ele v v

pe pe
Curriculum la alegere

#mbogateste cultura generala

.etrecerea organizata a timpului !ctualizarea informatiei din diferite domenii !ntrenarea noilor tehnologii comunicationale 4fera activitati placute si scutite de evaluari riguroase

6aspunde cerintelor de educatie si contribuie la formarea unei personalitati capabile sa se integreze in societate

Evaluarea activitatilor nonformale


8

Evaluarea activitilor desfsurate n cadrul educaiei nonformale este facultativ, neformalizat, cu accente psihologice, prioritar stimulative, far note sau calificative oficiale. Exist i situaii n care acestea snt finalizate prin certificate sau diplome de absolvire.

Evaluarea educaiei nonformale este observat prin diferite activiti ca: cercuri specializate, olimpiade colare, concursuri, care snt ntemeiate de instituiile colare, organizaii ale tineretului, organizaii printeti,

/n cadrul educaiei nonformale$ s(nt incluse +i emisiunile radio +i televiziune, care s(nt create anume pentru elevi +i au un nivel ridicat al cuno+tin)elor !cela+i tip de educa)ie (l au +i ziarele +i revistele +colare, la care particip' foarte mult elevii, dar oricum s(nt coordona)i de pedagogi

Perspective de valorificare a educaiei nonformale n procesul didactic

'in perspectiva elevilor

'in perspectiva profesorilor


.rofesorii ar trebui s' g'seasc' c'i de a-+i valorifica propriile e"perien)e de (nv')are din afara (nv')'rii formale, pentru a dinamiza +i a eficientiza procesele didactice pe care le construiesc

Este de dorit ca profesorii s' arate interes fa)' de preocup'rile elevilor din afara cadrului educa)ional formal7 S' g'seasc' modalit')i +i c'i de valorificare a preocup'rilor !stfel, elevii vor fi stimula)i s' aduc', (n procesul (nv')'rii formale, propriile e"perien)e de (nv')are acumulate (n comunitatea mic' a familiei, a prietenilor, a unui grup care (mp'rt'+e+te hobb9uri sau interese comune

!onodisciplinaritaritatea 3luridisciplinaritatea

Interdisciplinaritatea

4randisciplinaritatea

$iscipline separate, independente, considerate izolate !ccentueaz' importan)a fiec'rei discipline, v'zut', fiecare dintre ele, ca un

Form' superioar' a interdisciplinarit')ii, const' (n suprapunerea unor elemente ale diverselor

Cooperare (ntre discipline (nrudite, este o form' mai pu)in dezvoltat' a comunic'rii, integr'rii unor discipline, care

#ntrep'trunderea mai multor discipline, sub forma integr'rii curriculare, cu posibilitatea constituirii, (n timp

(ntreg Nu e"ist' elemente de integrare decat la nivel intradisciplinar E"emplu7 armonizarea unor fragmente din cadrul aceleia+i discipline cu scopul asigur'rii (n)elegerii unor fenomene comple"e

discipline, care colaboreaz' 4 tem' apar)in(nd unui anumit domeniu este analizat' din perspectiva mai multor discipline, care (ns' (+i p'streaz' structura +i independen)a conceptual'

presupune intersectarea unor arii curriculare #nterdisciplinaritate a este centrat' pe formarea de competen)e transversale, cu o durabilitate mai mare (n timp

a unei discipline noi, sau a unui nou domeniu al cunoa+terii, prin ceea ce se nume+te fuziune 3 faza cea mai radical' a integr'rii

4stura Educaia caracteristi formal c : ;ocul de /ntr-un cadru desf'+urare institu)ionalizat 0+coli +i universit')i2, prin intermediul sistemului de (nv')'m(nt, structurat pe trepte +colare +i pe ani de studii = Finalit')i Finalit')ile s(nt educative deduse din idealul educa)ional +i s(nt cuprinse (n documentele +colare S(nt elaborate pe termen lung +i s(nt generale > Con)inutu l Con)inutul este structurat, standardizat, organizat +i e+alonat pe cicluri, niveluri

Educaia nonformal /ntr-un cadru institu)ionalizat , dar situat (n afara +colii *<coal' paralel',

Educaia informal /n afara unui cadru institu)ionalizat din punct de vedere pedagogic, pe strad', (n magazine, (n grupul de prieteni, etc

Scopurile s(nt complementare educa)iei formale, cu accent pe anumite laturi ale personalit')ii individului S(nt elaborate pe termen scurt +i s(nt speifice Con)inutul, mai fle"ibil, este prev'zut (n documente special elaborate +i

Finalit')ile s(nt de alt' natur' decat cea pedagogic' +i vizez' un camp mai larg

#nfluen)ele fiind (ntampl'toare, con)inutul este variat, nediferen)iat, neorganizat ori structurat din punct de vedere pedagogic

4stura caracteristi c

Educaia formal +i ani de studii (n documentele +colare !re un caracter aplicativ (ntarziat

Educaia nonformal

Educaia informal /n anumite situa)ii, tinde c'tre organizare

diferen)iat dup' varst', se", interes, aptitudini, categorii socioprofesionale, etc !re un caracter aplicativ imediat ? !gen)ii 6esponsabilitatea Educatorii implica)i revine cadrelor nonformali didactice, s(nt moderatori, investite animatori, cu acest rol, adresanduav(nd o preg'tire se publicului special', larg, interesat adresandu-se unui publiccu statut de elev sau de student @ Conte"tul $ispune de un Strategiile s(nt metodic cadru metodic +i c'utate (n +i dotarea material investit scopul material' special cu func)ii men)inerii pedagogice interesului, iar specifice dotarea material' tinde s' fie de ultim' or' A Evaluarea Evaluare este Evaluarea este stresant', mai pu)in e"terioar' evident'; se +i se soldeaz' cu bazeaz' pe note, autocontrol; sau calificative uneori pe baza c'rora se se acord' asigur' diplome +i promovarea certificate de participare B Cariabila 4cup' mai pu)in 4cup' acea

Educatori informali pot fi p'rin)ii, prietenii, colegii, rudele sau persoanele preg'tite special pentru aceasta

Nu dispune de un conte"t metodic +i material organizat

Este o *evaluare, 6ealizat' social

Este un proces care dureaz'

4stura Educaia caracteristi formal c timp de :1> din via)a individului, fiind (ns' cea mai important' ca premis' a form'rii +i dezvolt'rii personalit')ii

Educaia nonformal

Educaia informal

parte din timpul toat' via)a individului pe care acesta i-o aloc'

Metode de organizare a activitilor educative nonformale-EN

Specificul ale(erii metodelor de educaie nonformal

!etoda

Este un mi5loc prin care sunt (ndeplinite obiectivele unei activitati Ea r'spunde de obicei la (ntrebarea *CumD, !tunci c(nd alegem o metoda trebuie s' )inem cont de con)inutul informa)ional +i de m'sura (n care dorim s' implic'm auditoriul Eetoda nu se foloseste de dragul ei ci pentru a facilita procesul de intelegere a participan)ilor .ersoanele active se implic' (n e"perien)e noi, f'r' pre5udec')i Ei se bucur' de prezent +i au o g(ndire deschis', care (i face s' fi entuzia+ti al orice este nou Emit 5udec')i mai mult bazate pe sentimente +i intui)ie, dec(t pe teorie, care o caracterizeaz' ca fiind *prea abstracta, Persoanele active nva mai bine din cursurile unde: e"ist' noi e"perien)e, oportunit')i din care s' (nve)e; se desfasoar' scurte e"ercitii, activit')i de grup; e"ist' o serie de lucruri ce pot fi testate; e"ist' ceva de facut pentru ei special; li se permite conceperea unor idei, fara restrictii .ersoanele refle"ive stau deoparte +i 5udec' e"perientele, observ(ndu-le din diferite

Stilul activ

Stilul refle iv

perspective Ei colecteaz' date at(t personal c(t +i prin al)ii, +i prefer' s' le analizeze atent (nainte de a a5unge la o concluzie Ceea ce conteaza pentru ei este acest proces de colectare +i analizarea a datelor, +i tind s' am(ne concluzia final' c(t mai mult %eoreticienii (+i adapteaza +i integreaz' observa)iile (n teoriii care sun' logic Ei analizeaz' o problema (n mod logic, pas cu pas, +i asambleaz' toate (mpre5ur'rile (ntr-o teorie coerent' !u tendin)a de a fi perfec)ioni+ti, sunt preocupa)i de principii, teorii, modele .ragmaticii sunt oameni dornici s' (ncerce idei, teorii, pentru a vedea dac' func)ioneaza (n practic' Ei cauta mereu noi idei +i de la cursuri cu idei pe care le pun (n practic' Pragmaticii nva cel mai bine din cursurile unde: e"ista o legatura evidevt' (ntre subiectul discutat +i activit')i sunt prezentate idei cu aplicabilitate evident' li se d' posibilitatea s' e"erseze, beneficiind de comentariile 1asisten)a unui e"pert li se prezint' un model util, pe care i( pot replica .rezint' o abordare inovatoare a instruirii +i include o structur' fle"ibil' a activit')ilor

Stilul teoretician

Stilul pra(matic

!etodolo(ia nvrii e perientiale

E periena

de (nv')are (n grup +i e"erci)ii similare e"perien)elor *din via)', /nsu+irea de c'tre participan)i a cuno+tin)elor +i calit')ilor legate de activitatea acestora sunt facilitate de formatori .rincipala func)ie a formatorului este aceea de a crea medii propice (nv')'rii, stimulative, relevante +i eficiente !ceasta constitue at(t activitatea ini)iala' c(t +i faza producerii de date a ciclului (nva)'rii e"perien)iale E"perien)a este de fapt un element inerent al vie)ii !ctivit')ile individuale sau de grup folosite pentru a facilita etapa e"perimental' include7 Fatribuirea de roluri; Fstudii de caz; Ffilme +i diapozitive; Fdiscutarea descrierilor e"perien)elor (n situatii actuale (n care s' reac)ioneze sau1+i s' participe; Fparticipantii se instruiesc unii pe al)ii !ceasta este o etapa cruciala (n ciclul (nv')'rii e"perien)iale unde indivizii discut' cu ceilal)i e"perien)ele specifice pe care le-au avut (n cadrul primei faze !ceasta poate avea loc individual, (n grupuri mici de lucru, sau cu (ntreg grupul

3relucrarea

/n aceasta faza se trag concluzii din tiparele +i temele identificate .articipan)ii determin' modul (n care aceste tipare, care au 5enerali+area evoluat (n timpul e"perien)elor structurate din

cadrul sesiunii de formare, sunt legate de e"perien)e nestructurate din via)a de zi cu zi .articipan)ilor li se ofera +ansa de a descoperi rela)iile dintre formare, scopurile lor personale +i stilul de viata ulterior $aca (nva)area este definit' ca o schimbare relativ stabil' (n comportament, etapa aplic'rii este aceea care faciliteaz' modificarea comportamentelor viitoare $aca (nv')area este definit' ca o schimbare relativ stabil' (n comportament, etapa aplic'rii este aceea care faciliteaz' modificarea comportamentelor viitoare ale participan)ilor E"ista ? pozi)ii pe doua dimensiuni care descriu un model sau proces de (nv')are (n pa+i $ac' luam (n considera)ie o singur' dimensiune, am avea unul dintre cele ? tipuri de (nv')are7 Simind 0e"perienta concreta2 3 perceperea informa)iei !ceast' dimensiune reprezint' o (nv')are care se a"eaz' pe 5udac')i bazate pe e"perienta proprie 3rivind 0observare reflectiva2 3 reflect' cum va avea impact asupra unor aspecte ale vie)ii noastre !ce+ti indivizi se bazeaz' foarte mult pe o atent' observare pentru a putea emite 5udec')i Ei prefera situa)iile de (nv')are de genul prelegerilor care le permit rolul de observator obiectivi +i impartiali 5ndind 0generalizare abstractizat'

-plcarea

!odele de nvaare

sau conceptualizare2 3 compar' cum se potrive+te e"perien)elor proprii !ce+ti indivizi tind s' fie orienta)i c'tre lucruri +i simboluri, +i mai pu)in c'tre al)i oameni Ei (nva)' cel mai bine (ntrun mediu direc)ionat de c'tre o autoritate, (ntr-un mediu de (nv')are impersonal, (n care prevaleaz' teoria +i analiza sistematic' Fcnd 0testarea (n noi situa)ii sau E"perimentarea activ'2 3 g(ndire a modului (n care noile informa)ii pot ar'ta noi moduri de a ac)iona !cesti indivizi (nva)' cel mai bine atunci c(nd se pot implica (n proiecte, teme de cas' sau discutii (n grup

Coninutul metodei de implementare a unui pro(ram de educaie


!etoda 6-devarat sau fals7" 8.relegere interactiva9

Descriere. .rezentatorul e"pune o serie de afirmatii despre subiectul in discutie si le cere participantilor sa decida daca acea afirmatie este adevarata sau falsa !poi prezentatorul argumenteaza fiecare afirmatie cu informatii in plus Utilizare. !cest mod de prelegere se foloseste atunci cand participantii cunosc partial informatii despre acel subiect E"emple de subiecte de discutie7 diversitate culturala, internetul, comunicarea, infectii cu transmitere se"uala, etc Avantaje:permite evidentierea conceptiilor gresite pe care participantii si le-au format anterior despre subiectul discutat ofera posibilitatea argumentarii pro si contra asupra valorii de adevar a unei afirmatii corecteaza conceptiile gresite despre un subiect Dezavantaje:daca argumentarea nu este sustinuta de informatii relevante, metoda poate induce in eroare participantul Procesul: ;.regatiti o lista cu afirmatii legate de subiectul prelegerii Formulati 5umatate din afirmatii in forma adevarata, iar cealalta 5umatate in forma falsa ;Fiecare afirmatie va fi scrisa pe o bucata separata de hartie1carton ;.e o coala de flipchart desenati un tabel cu doua coloane .e o coloana se vor lipi afirmatiile adevarate iar pe cealalta afirmatiile false ;#ntroduceti pe scurt tema si e"plicati importanta ei ;$istribuiti apoi cate o afirmatie fiecarui participant rugandu-i sa decida individual asupra valorii de adevar sau fals al afirmatiei ;Cor posta apoi afirmatia in tabel sub valoarea atribuita afirmatiei ;$aca au decis ca afirmatia este adevarata, vor posta afirmatia in coloana cu adevarat iar daca este falsa in cealalta coloana ;Cand au terminat aceasta sarcina, cititi cu voce tare fiecare afirmatie din fiecare coloana !rgumentati daca afirmatia este adevarata sau falsa si furnizati informatii relevante in sustinerea ideii 6epetati procedure pentru fiecare afirmatie

Clasa a III-a 'isciplina: 4ra de dirigentie 4ema: 6eguli ale grupului - drepturi +i (ndatoriri (n cadrul grupului <)iective co(nitive: S' selecteze drepturile fundamentale care trebuie imperios respectate (n cadrul diferitelor grupuri; ;i se solicit' elevilor s' completeze (n dreptul fiec'rui enun) scris pe tabl' cu - (n dreptul celor adev'rate +i F (n dreptul celor false7 a2 4mul este o fiin)' ce poate tr'i izolat ! F b2 4rice copil are dreptul la o familie ! F a2 6ela)iile din cadrul grupului de 5oac' se bazeaz' pe a5utor reciproc, respect +i colaborare ! F b2 /ntre membrii grupului +colar nu e"ist' rela)ii de respingere +i competi)ie ! F e2 4rice persoan' care face parte dintr-un grup are atGt drepturi cGt +i (ndatoriri ! F

5R=3 F-!I>I->

'RE34=RI

?N'-4<RIRI

5R=3 'E @<-CA

'RE34=RI

?N'-4<RIRI

5R=3 BC<>-R

'RE34=RI

?N'-4<RIRI

-ctivitie e tracurriculareCe tracolare -aciuni interdisciplinare de educaie nonformal n clasele primare

$efiniri
-ctivitatea e tracurricular

Conceptuale

-ctivitatea e tracolar

%otalitatea ac)iunilor educative organizate +i desf'+urate (n afara planului de (nv')'m(nt, dar str(ns legate de acesta, sub conducerea cadrelor didactice !stfel de activit')i sunt cercurile de elevi, serb'rile +colare, competi)iile sportive

%otalitatea ac)iunilor educative desf'+urate (n cadrul institu)iilor culturale, cum sunt teatrele, bibliotecile, casele de crea)ie etc !ceste institu)ii organizeaz' activit')i instructiv3 educative de tipul7 prezentarea unor filme, spectacole, lans'ri de c'r)i, simpozioane

3articularitile activitilor e tracurriculare

.edagogul C HGrcovnicu sus)ine c' (ntre activitatea desf'+urat' de c'tre elevi (n cadrul lec)iilor +i activitatea desf'+urat' de ei (n afara clasei +i a

+colii e"ist' deosebiri din punctul de vedere al con)inutului +i al formelor de organizare7 : !ctivitatea (n afara clasei +i e"tra+colar' are un con)inut deosebit de activitatea (n cadrul lec)iilor $esf'+urarea lec)iilor +i volumul cuno+tin)elor predate sunt determinate de programa +colar', (n timp ce con)inutul +i desf'+urarea activit')ilor (n afara clasei au un con)inut fle"ibil +i foarte variat, cuprinz(nd cuno+tin)e din domeniul artei, +tiin)ei, tehnicii, sportului %otu+i, nici con)inutul acestor activit')i nu se stabile+te (n mod (nt(mpl'tor, ci pe baza anumitor principii = /ncadrarea elevilor (n diferite forme ale activit')ii (n afara clasei +i e"tra+colare pe baza liberei alegeri, sub (ndrumarea cadrelor didactice, care (i pot sugera fiec'rui copil ce form' de activitate este mai potrivit' pentru interesele +i (nclina)iile lui > $urata activit')ilor (n afara clasei +i e"tra+colare este variabil' 4 lec)ie are durata fi"' de ?@ min , iar o activitate (n afara clasei sau e"tra+colar' dureaz' de la o 5um'tate de or' p(n' la = ore ? Cerificarea, aprecierea +i eviden)a rezultatelor activit')ii (n afara clasei +i e"tra+colare au forme specifice Cerificarea are un caracter practic Spre deosebire de aprecierea f'cut' (n cadrul orelor prin intermediul notelor, cea f'cut' (n afara orelor de clas' se concretizeaz' prin intermediul calificativelor7 slab, bine, foarte bine etc @ !ctivitatea (n afara clasei +i e"tra+colare este propice pentru manifestarea spiritului de independen)' +i a ini)iativei elevilor alt' particularitate a activit')ii (n afara clasei +i e"tra+colare o constituie leg'tura ei cu practica !plicarea cuno+tin)elor (n cadrul activit')ilor e"tracurriculare are +i valoarea unui e"erci)iu de dezvoltare a aptitudinilor elevilor