Curs de istorie

Tema 1 Fanariotii. Imprejurarile care au permis introducerea sistemului. Trasaturi negative si trasaturi pozitive. Durata domniilor fanariote.
Poarta Otomana instaureaza regimul fanariot in Moldova si Tara Romaneasca pentru a consolida controlul ei asupra celor doua principate, in conditiile in care Transilvania era sub stapanire habsburgica, apare Rusia ca factor de putere in Europa de S-E si in conditiile manifestarii tot mai accentuate a miscarii de emancipare de sub dominatia otmana Fanariotii = greci sau romani grecizati, mandatari fideli ai sultanului in scaunele de domnie de la asi sau !ucure"ti Formula fanariota = compromis intre statutul de autonomie al Principatelor si cel al administratiei directe Raportul domn-boier se inclina in favoarea celui dintai Primul domn fanariot = Nicolae Mavrocordat Secolul fanariot #1711 - 1821$ = SE%O&'& RE(ORME&OR ) s-au restructurat si modernizat toate sectoarele vietii sociale* fiscalitatea, relatiile agrare, administratia, +ustitia, biserica si cultura icolae si Constantin !avrocordat" #le$andru si Constantin Ipsilanti se remarca prin efortul reformator politic si sistematic, au fost confruntati cu crize demo-fiscale generate de razboaiele ruso-austroturce desfasurate in spatiul romanesc #fanariotii plateau sume considerabile pentru a obtine domnia sau a se mentine in scaun$

domnii fanarioti erau antrenati intr-un cerc vicios* satisfacerea cererilor portii, pe de-o parte, iar pe de alta parte criza demo-fiscala reclama reforma sistemului pentru a asigura stabilitatea, si, eventual cresterea numarului taranilor birnici, absenta oricaror reglementari in ceea ce priveste e-igentele materiale ale Portii si concurenta pentru domnie, condamnau la esec toate incercarile de a introduce disciplina fiscala prin fi-area e-acta a cuantumului darilor si a termenelor de achitare Reorganizarea Sistemului (iscal # .icolae si, mai ales, fiul sau, %onstantin Mavrocordat$ introducerea unei dari globale platita la / termene a%olirea raspunderii fiscale colective reducerea drastica a categoriilor de scutiti si privilegiati fiscali pentru a sporii numarul birnicilor Reforma fiscala a declansat 0reactia in lant1 a reformelor populatia - domeniala* tarani - "erbi - liberi - rurala* - rum2nii #3n Tara Romaneasca$ - vecinii #in Moldova$ servitutea corporala ii obliga pe taranii serbi sa se afle in permanenta la dispozitia stapanului, ceea ce inseamna ca obligatiile lor in munca nu cunosteau, in principiu, nici o reglementare in administratie si +ustitite %-tin Mavrocordat a pus in fruntea fiecarui +udet #Tara Romaneasca$ si tinut #Moldova$ cate 4 ispravnici cu competente administrative, fiscale si +udiciare, pentru a prote+a contribuabilii de abuzurile dregatorilor, care se retribuiau pe seama supusilor, a introdus salarizarea dregatorilor in +ustitie s-a introdus protocolul = fi-a in scris, in condica domneasca, +udecata si sentinta domnului coduri de legi* - Pravilniceasca Condica #5l6 psilantii ) 789:$ - Legiunea Caragea #T6Rom6-7979, influente franceze$ - Codul lui Scarlat Calimachi #Mold6-797;<7978, influente austriece$

Politica de reforma a fost lipsita de continuitate, intrucat alaturi de carmuitori luminati s-au aflat si personalitati sterse, si s-a lovit de rezistenta clasei politice romanesti, motivata social si national6 =omnii fanarioti s-au integrat marelui curent reformator al absolutismului luminat si au incercat modernizarea soc6 rom6 moldo-muntene pentru a perfectiona mecanismul de e-ploatare in beneficiul Portii6 Ostilitatea boierimii fata de domnii fanarioti a fost e-presia vointei de iesire de sub dominatia otomana a intregii societati moldo-muntene6

Tema 2 &reluarea Transilvaniei de catre imperiul #ustriei. 'tatutul provinciei in sec. ()III.
* mai 1+88 ) Transivania renunta la suveranitate otomana si trece sub protectia imparatului &eopold , decem%rie 1+*1 ) Diploma Leopoldina fi-a in 79 articole statutul politic si regimul intern al Transilvaniei Transilvania ramane sub Unio Trium Nationum = cooperare intre nobilimea maghia-ra, patriciatul sasec si patura de fruntasi ai secuilor recunoasterea celor / religii* catoliga, luterana, calvina, unitariana 1+*+ ) titlul de principe al Transilvaniei revine imparatului, iar %urtea de la >iena preia progresiv carmuirea efectiva convertirea romanilor la catolicism aparea %urtii mperiale ca un mi+loc de modificare esentiala a raportului de putere din principat 7 octom%rie 1+*8 ) Unirea cu Roma = vazuta de catre populatia romaneasca ca o tranzactie intre cler si 0papistasi1 pentru a se impartasii de privilegile celor din urma 1* martie 17-1 ) .# II-a Diploma /eopoldina0 ) #pentru a elimina rezistenta populatie fata de unire$ mirenii care aderau la unire #indiferent de conditia sociala$ urmau sa beneficieze de toate drepturile civice, iesind din situatia de tolerati - nu s-a aplicat niciodata - pentru romanii transilvaneni, ea a ramas ca un temei legal pentru revendicarile de egalitate in drepturi cu natiunile privilegiate de-a lungul sec ?> 'nirea a furnizat romanimii transilvanene o remarcabila elita politica si culturala care a +ucat un rol fundamental in elaborarea ideologiei nationale in Transilvania, sec ?> = inceputul luptei de emancipare politica a romanilor 178, ) rascoala lui @orea 22 august 1781 ) osif al -lea a abolit servitutea corporala si a acordat taranilor dreptul de libera stramutare martie 17*1 ) 'coala #rdeleana #Samuel Micu, Ah6 Sincai, Petru Maior, oan !udai-=eleanu, dr6 oan Pinariu Molar etc$ face un memoriu catre %urtea de la >iena, Supplex Libellus alachorum, prin care cerea egalitatea in drepturi a romanilor, reprezentarea lor in =ieta si in aparatul de stat6

Tema 2 3ucovina intre 1771 si 18+2.

ane-ata de imperiul @absburgic in 1771 !ucovina #Tara (agilor$ a fost ane-ata ca al 7B-lea cerc al Aalitiei, iar boierimea moldoveana a fost integrata nobilimi poloneze, facandu-se si o echivalare a titlurilor de noblete #baroni si cavaleri$ administratia austriaca a introdus schimbari importante in structurile agrare, taranii devin proprietari pe loturile avute in folosinta #pamanturi$, iar 0reserva1 stapanului a ramas in deplina sa proprietate #pamanturi dominicale$ au fost mentinute obligatile de claca si di+ma ale taranilor fata de stapanul domeniului au fost secularizate mosiile manastiresti #nr manastirilor s-a redus la C* Putna, Sucevita, =ragomirna$

18,8 ) Marea 5dunare .ationala a romanilor face un memoriu in 74 puncte prin care cere statutul de coroana autonoma pentru !ucovina, prin separare de Aalitia, crearea de scoli, pastrarea identitatii nationale, abolirea clacii si a di+mei, libertatea si egalitatea cultelor etc devine teritoriu de refugiu si de consultari pentru revolutionarii pasoptisti din Moldova si Transilvania 18,* ) capata individualitate administrativa ca 0tara de coroana ereditara1, avand statutul de ducat, limba romana a fost introdusa la nstitutul Teologic ca limba de predare si la &iceul &atino-german, ca limba de studiu imigratia masiva a elementelor ucrainiene #rutene$ si evreiesti a modificat substantial caracterul etnic de zona romaneasca un rol important, dar de scurta durata, in promovarea limbii si identitatii romane, a indeplinit ziarul 0!ucovina1 ) primul nr6 la ! octombrie "#!#, %ernauti ) avand ca redactori pe Aheorghe si 5le-andru @urmusachi si colaboratori pe 5le-andri, Dogalnigeanu, !olintineanu, 5ndrei Saguna diviziunea si conflictele din cadrul miscarii nationale romane a facut ca ea sa nu aiba forta celei din Transilvania si in aceasi situatie s-a aflat si !iserica Ortodo-a din !ucovina care nu a +ucat rolul atat de important pe care l-au +ucat cele doua biserici #ortodo-a si unita$ din Transilvania

Tema , 4az%oaiele ruso-turce in secolul ()III

171+-1718 ) razboiul austro-turc ) mperiul @absburgic ane-eaza Oltenia si !anatul ) Pacea de la PassaroEitz in 7879 1721-172* ) razboiul ruso-austro-turc ) Oltenia este restituita Portii Otomane 17+8-177, ) razboiul ruso-turc ) pentru s-ai mentine neutralitatea, mperiul @absburgic cere in 788F !ucovina 18-+-1812 ) razboiul ruso-turc ) Pacea de la $ucuresti din "#"% ofera Rusiei posibilitatea de a ane-a !asarabia, in nici un moment al tratativelor ruso-turce, reprezentantii rusi nu au invocat 0drepturile istorice1 asupra principatelor sau a viitoarei !asarabii, ci au negociat in functie de raportul de putere

Tema 1 4evolutia franceza. 5tape fundamentale

#.

5464I/5 !6 #47I5I bizuirea pe armata impresia ca privilegiatii reprezinta inca, in (ranta anului 789B, aceeasi forta ca in (ranta de dinaintea lui &udovic al ? >-lea slabiciunea clerului erodat de progresele necredintei 3. &#4I'8/ se lasa usor convins de entuziasme colective in 789B devine un 0patriot1, adica este impotriva abuzurilor de orice fel C. 5T#&5 #1789$ 17 iunie ) s-a proclamat 5dunarea .ationala = alianta intre burghezie si popor 14 iulie ) poporul trece de partea 5dunarii .ationale izgonind trupele regale taranimea savarsaste propria ei revolutie impotriva feudalitatii si privilegiatilor 4 august ) se prabuseste in intregime vechiul sistem +uridic 2 august ) se voteaza 0=eclaratia drepturilor omului si cetateanului1 #inspirata din declaratia americana$ !" octombrie ) negustorii din @ale si muncitorii lipsiti de lucru ataca >ersailles-ul, obligandu-l pe &udovic al ?> -lea sa accepte sa se instaleze la Paris, la Tuleries revolutia din F-; octombrie incheie ceea ce se incepuse la 7/ iulie D. #CT64I 1. Regele si credinciosii sai ) devotament secular fata de monarhie 2. &dunarea Nationala ) divizata in tendinte rivale, predomina in ea marea burghezie aliata cu membrii liberi ai clerului si nobilimii, spri+inita de garada nationala comandata de &a (aGette 2. Poporul ) muncitorii, dintre care multi au o anumita educatie si ar dori sa indrepte revolutia intr-o directie net democratica, condus de cativa avocati, oratori, ziaristi care vor alcatui mai tarziu cadrele partidului montagnard 5. D5'F#'84#45 &6/ITIC# decretul din 2 noiem%rie 178* prin care toate bunurile ecleziastice trec la dispozitia natiunii +uramantul de credinta din 1, iulie 17*- facut natiunii, legii si regelui +uramantul de acceaptare a noii organizari a bisericii francez din 27 noiem%rie 17* la 1, iulie 17*1 se cere pe 0%ampul lui Marte1 detronarea regelui si proclamarea Republicii pe 21 ianuarie 17*2 regele &udovic al ?> -lea este condamnat si e-ecutat

Tema + Congresul de la )iena 181, - 1811

incheierea aventurii napoliene si instituirea in 797F a Sfintei 5liante #avand ca nucleu* 5ustria, Rusia si Prusia$ au pus continentul european sub semnul unei viguroase reactii conservatoare, aflate sub egida curtilor de la >iena, Petersburg si !erlin6 spatiul ramanesc se afla inclus intr-un triunghi geopolitic cu varfurile la >iena, Petersburg si stambul, triunchi in care Rusia era forta hotaratoare unul dintre statele Sfintei 5liante restaura ordinea cand aceasta era in prime+die* 5ustria in Peninsula talica, (ranta in Spania si Rusia in spatiul S-E european mentinerea integritatii mperiului Otoman se baza pe fundamentul politicii britanice #balance of poEer$ 5nglia, care nu se alaturase Sfintei 5liante, veghea ca invingatorul lui .apoleon ) tarul 5le-andru ) sa nu se substituie teribilului corsican nici 5ustria #condusa politic de catre Metternich$ nu accepta caderea !alcanilor sub control rusesc

Rusia pregatea in ascuns miscari de emancipare a popoarelor din S-E Europei, aflate sub dominatia Portii, la a carei izbugnire ea sa fie mandatata pentru a restabili ordinea religie* - %urtea de la >iena = prozelitism catolic - %urtea de la Petersburg = lupta dezinteresata pentru eliberarea fratilor intru ortodo-ie grecii ) cei mai avansati dpdv ec si cultural supusi ai Portii ) se situeaza in fruntea efortului de emancipare, societatea secreta Eteria #Odesa 7B7/$ isi asuma pregatirea si conducerea rascoalei de eliberare a+utata de reteaua de consuli si agenti rusi din mperiul Otoman

Tema 7 4evolutia din 1821. Desfasurare si program.

boierimea moldo-munteana, ostila regimului fanariot si dominatiei otomane, s-a integrat curentului de eliberare nationala care cuprinsese S-E Europei fara spri+inul rus, o ridicare impotriva Portii era un act de sinucidere, Rusia aparea astfel in dubla ipostaza* protector militar si garant al monopolului politic detinut de elita boiereasca nimeni nu concepea iesirea de sub dominatia Portii doar a unui singur popor, eliberarea trebuia sa fie rodul luptei tuturor, astfel ca libertatea trebuia castigata simultan

1 ianuarie 1821 ) 'rigore $rancoveanu( 'rigore 'hica si $arbu acarescu, cei trei mari boieri ai Tarii Romanesti, dau imputernicire lui Tudor ladimirescu pentru declansarea actiunii militare Tudor se intelege in secret cu fruntasii eteristi ordache Olimpiotul si oan (armache n planu initial al Eteriei, Peloponesul tb sa fie locul de izbugnire a rascoalei, ulterior, conducerea Eteriei, 5le-andru psilanti a decis sa dea semnalul de incepere a luptei in Principatele =unarene Proclamatia lansata de catre Tudor la manastirea Tismana !azele intarite erau la manastirile oltene* Tismana, %asna, Polovraci, @urezu, !istrita, %ozia, iar armata = 5dunarea norodului, se intrepta spre !ucure"ti 4 paliere de desfasurare a ev6* 1. O actiune organizata, urmarind scopuri politic si 2. O actiune anarhica, faramitata in rafuieli domeniale 28 fe%ruarie 1821 ) tarul, aflat la %ongresul Sfintei 5liante de la &aGbach, dezavua actiunea lui Tudor #conducatorul Eteriei, 5le-andru psilanti nu avea spri+inul armatei ruse$ cei care-l indrumasera pe Tudor sa ridice poporul la arme fug la !rasov 21 martie 1821 ) Tudor >ladimirescu intra in !ucure"ti, iar cateva zile mai tarziu are loc intalnirea dintre Tudor si 5le-6 psilanti dar cei doi nu reusesc sa se puna de accord decat asupra unei delimitari teritoriale a autoritatilot lor* zona de munte a Munteniei intra sub controlul eteristilor, iar Tudor ia Oltenia si +udetele din %ampia Munteana psilanti pleaca la Targoviste T6>6 fi-eaza, in casa lui =inicu Aolescu, domiciliu obligatoriu ptr boierii care vroiau sa fuga la Trgoviste si intra in negocieri cu pasalele de >icliu, Silistrea si !raila, dar turcii au cerut mai intai depunerea armelor si apoi alaturarea la anihilarea detasamentelor eteriste turcii trec =unarea iar T6>6 se indreapta spre Pitesti are loc o ruptura profunda intre T6>6 si ostasii sai, din cauza disciplinei severe, absentei unor beneficii si perspectivelor intenecate, la Aolesti, T6>6 e-ecuta pe unul dintre capitanii recalcitranti complotul capitanilor cu comandantul eterist ordache Olimpiotul se termina cu arestarea lui T6>6, torturarea si taierea lui cu sabile la Targoviste6

(ortele otomane zdrobesc detasamentele eteriste din Tara Romaneasca si Moldova 5l6 psilanti se refugiaza in Transilvania, unde este arestat de catre austrieci Sfarsitul rascoalei din 7947 a fost urmat de abolirea regimului fanariot si restaurarea domniilor pamantene

PROAR5M'& RE>O&'T E 1. &rima faza 9 cooptarea lui Tudor >ladimirescu

Ostilitatea fata de regimul fanariot si dominatia otomana Miscare de emancipare &upta de eliberare de sub dominatia Portii 0Romanul de bastina nu tb sa se supuna arnautului, nici arnautul grecului, grecul sarbului, sarbul macedoneanului, ci toti sa lucreze de comun acord si unitar61 2. # doua faza ) Proclamatia de la Tismana = Tudor >6 merge singur pe drumul sau Presiune asupra boierilor inca nealaturati miscarii T6>6 nu dorea sa fie un instrument al gruparii boieresti antiotomane, ci voia sa fie partas la putere si ) daca se putea ) detinatorul singur al puterii Rechizitoriul la adresa clasei politice Relevarea autoritatii lui T6>6, conferita de adeziunea populara Manifestare politica a taranimi libere, vizand eliberarea tarii de sub dominatia otomana si restructurarea organizarii politice

Tema 8 4az%oilu ruso-turc din 1828 : 182* si &rincipatele. Tratatul de la #drianopol si &rincipatele.
acest razboi a avut consecintele cele mai importante pentru evolutia societatii rom6 #alaturi de cel din anii 79:; ) 7974 in urma caruia a fost pirduta !asarabia$ Tratatul de la 5drianopol din 2;1, septem%rie 182* cuprindea un articol separat referitor la Principatele =unarene, care reafirma si consolida autonomia lor adm6, lichida raialele de pe malul stg al =unarii si prevedea abolirea regimului de furnituri de grane, oi, lemne si alte produse care insemnau 0deplina libertate a comertului pentru toate produsele solului si industriei lor1 a avut ca rezultat* inlaturarea monopolului otoman, accelerarea ritmului de de)voltare a capitalismului romanesc precum si a *ormarii burghe)iei rom6, includerea T+Rom+ si a ,old+ in comertul european prin patrunderea capitalismului englez la =unarea de Hos prin acest tratat, -elta -unarii intra in stapanirea Rusiei ) indepartarea Rusiei de la gurile =unarii avea sa fie obtinuta prin Razboiul %rimeii din 79FC ) 79F; - , pana la achitarea despagubirilor de razboi ce urmau a fi platite de mp6 Otoman, Principatele dunarene ramanea ) drept ga+ ) sub ocupatie rusa administratia rusa, condusa de generalul Pavel Diselev, a avut drept obiectiv sa consolideze condominiul ruso-turc, instituit asupra principatelor, si sa pregateasca ane-area lor de catre Rusia, Principatele =unarene urmau sa devina o 0vitrina1 atragatoare care sa arate celorlalte popoare balcanice cat de benefic este protectoratul rus daca politica de reforme a domnilor fanarioti a trezit ostilitatea boierimii, ale carei privilegii au fost simtitor limitate, politica rusa a castigat, prin conservatorismul ei, spri+inul marii boierimi impusa din afara, reformele fanariote si Regulamentele Organice aveau, in cele din urma, sa fie percepute ) indiferent de laturile lor pozitive ) de catre fortele de progres ale soc rom ca obstacole in afirmarea emanciparii nationale si sociale* in 7947, abolirea regimului fanariot era dorita de toti, de la marele boier la umilul clacas, astfel ca revolutionarii au ars in 7947 la !ucure"ti Regulamentul Organic, simbol al conservatorismului si al controlului rusesc

Tema * 4egulamentul 6rganic. 5la%orare. Continut si trasaturi generale. Durata.

regulamentele organice#r6o$ ) redactate de catre comisiile de boieri sub supravegherea autoritatilor rusesti a introdus separarea puterilor in stat puterea legislativa era reprezentata de &dunarea .bsteasca, aleasa pe F ani #spre deosebire de =omn care era ales pe viata$

puterea judecatoreasca era alcatuita dintr-o retea de tribunale /udetene, urmata la nivel superior de 0 divanuri #4 in T6Rom6 si 7 in Mold6$ si de 1naltul divan #forul suprem$ a abolit pedeapsa cu moartea si tortura si a introdus perechea de baza in impartirea drepatii* procurorul si avocatul a abolit sistemul darilor directe sau indirecte si a introdus importul unic #boierimea si clerul era scutit de acest import$ a supus taranul la o e-ploatare domeniala mai aspra #obligtie fata de stapanul mosiei pe care locuia$ si a crescut renta in munca a degrevat o treime din intinderea mosiilor de orice drept de folosinta al taranilor si au transformat-o intr-o proprietate absoluta de tip capitalist a dezavanata+at cu mai mult de F vite taranii, care pentru a obtine surplusul de pamant necesar cadeau la invoiala cu proprietarul mosiei in conditii dezavanta+oase ptr ei #dupa 794B, cele 4 Principate romane devin un granar al Europei si nu al Portii$ a indeplinit functia unei constitutii, contribuin, in ansamblu, la modernizarea soc rom, desi consacrau pozitia predominanta a marii boierimi a pus bazele ) imperfect si incomplet ) vietii politice intemeiata pe principii moderne #grupari, partide$ = a insemnat un inceput pe drumul vietii politice constitutionale in 79/9, te-tul r6o a fost ars, ca simbol al privilegilor abolite durata = a -a +umatate a sec6 al ?> -lea, spre 79/9

Tema 1Domniile regulamentare.

Rusia si Turcia au decis sa numeasca, pentru inceput, domni in cele doua principate* #le$. <=ica in T+Rom+ si !i=ail 'turdza in ,oldova #desi r6o prevedea alegerea domnilor$ ambii au fost confruntati cu actiuni de opozitie ale boierimii ambasadorul rus la stambul introduce in 79CC 0articolul aditional1, prin care orice modificare a r6o trebuie sa aiba aprobarea Petersburgului si stambulului ) votat in 79C9 in !oldova, ,+Sturdsa se pune cu totul in serviciul Rusiei boierii moldoveni isi trageau grosul veniturilor din administrarea mosiilor e-ploatarea taranimii pe domeniile boieresti a fost mai apasatoare decat in T6Rom6 burghezia este firava ) in mare parte alogena #evreiasca$ in Tara 4omaneasca, boierii gaseau in slu+bele la stat principala lor sursa de venit burghezia detine o pondere mai insemnata, fiind o clasa de mi+loc tot mai dinamica aici se naste liberalismul romanesc in 1828 marele boier 1on Campineanu, fruntas al 0partidei nationale1 #alianta dintre boierimea libera si starea a treia$, se pune in fruntea unei miscari al carei program, intitulat 05ct de unire si independenta1, condamna r6o si cere* unirea celor 4 principate sub un principe ereditar si adoptarea unei constitutii #vot universal si emanciparea clacasilor$ in 18,- marele boier -imitrie 2ilipescu #caruia i s-a alaturat !alcescu$ vine cu o con+uratie cu un program mult mai radical* independenta tarii, egalitatea tuturor in fata legii, crearea unei republici democratice, emanciparea si improprietarirea taranilor con+uratia este descoperita si cei doi au fost inchisi*=6(ilipescu moare in inchisoare iar !alcescu este eliberat dupa C ani

Tema 11 'tatutul 4usiei fata de &rincipate intre 177, - 1878

in cursul razboiului ruso-turc din 78;9 ) 788/, planul de ane-are a Moldovei si Tarii Romanesti de catre Rusia, ale carei trupe ocupasera cele 4 tari romane, a intampinat rezistenta serioasa a %urtii de la >iena prin tratatul de la #drianopol #4<7/ sept 794B$ =elta =unarii trece la Rusi in 79FC ) 79F;, prin 4az%oiul din Crimeia Rusia este inlaturata de la gurile =unarii incepand cu tratatul de la 5drianopol, Principatele dunarene au ramas sub ocupatia rusa 4egulamentul 6rganic = simbol al conservatorismului si al controlului rusesc ca urmare a revolutiei pasoptiste, la 49 iunie ) 7: iulie 79/9, trupele rusesti intra in Moldova dupa 79/9, Rusia era atotputernica ) +andarm al Europei ) iar Moldova si Tara Romaneasca parea sa ramana, pentru un viitor indelungat, steliti ai Petersburgului =elta =unarii si nsula Serpilor revin mp6 Otoman, iar S !asarabiei revin Moldovei prin armistitiul ruso-turc de la San Stefano #79 feb ) C martie 7989$, Rusia reia sudul !asarabiei, violand conventia din /-7; aprilie 7988, prin care garantase integritatea teritoriala a Romaniei

Tema 12 Dezvoltarea culturii nationale in timpul perioadei regulamentare. Invatamantul. &resa. /iteratura. Teatru.
epoca regulamentara a adus intensificarea relatilor cu Occidentul si, in primul rand, cu civilizatia si cultura franceza .eagu Aiuvara* 0.icaieri in Europa influenta franceza nu va fi fost mai adanca si mai durabila decat in tarile romane61 giubeaua si i"licul au fost aruncate in beneficiul hainelor nemtesti literatura, teatrul si presa franceza patrund masiv in Principatele dunarene de la inceputul secolului al ? ?-lea si pana dupa primul razoi mondial, romanii au fost literalmente colonizati de francezi, fara prezenta colonizatorului occidentalizarea stilului de viata a frapat pe apuseni, care descopereau in saloanele boieresti lumea din care veneau ei insasi daca !raila si Aalati devin portile deschise spre si dinspre capitalismul apusean, !ucure"tii si asii se transforma, la nivelul elitei, in mimi replici ale Parisului

Tema 12 4evolutia din 18,8 in 5uropa

#8'T4I#* declansarea revolutiei la >iena pe 7C martie F4# T#* 44,4C,4/ februarie &udovic-(ilip a fost rasturnat ) manifestatii si lupte de strada <54!# I#* 79,7B martie n primavara lui I/9 au loc insurectii populare* Sa-onia, Renania, Palatinat, !adeau / mai izgonirea regelui (rederic-5ugust al -lea IT#/I#* 79-44 martie la Milano #0cele F zile glorioase1$ cei 7F6::: de militari de sub comanda feldmaresalului Hoseph-5utn-(ranz-Darl von RadetzJG sunt pusi pe fuga pe 44 martie garnizoana austriaca cedeaza ) >enetia republica 8 <#4I#* 7F martie rascoala antihabsburgica din Pesta mperiul otoman si cel tarist evita e-plozia acelui an furtunos6 Miscarile de emancipare declansate de razboaiele national-eliberatoare declansate in teritorile ocupate* talia, 'ngaria, %ehia, !oemia, %roatia, Slovacia pe pamanturile poloneze incorporate in mperiul @absburgic, ca si in =ucatul Posnaniei #Polonia apuseana$ aflat sub stapanirea Prusiei S(5RS T* F4# T#* 4C-48 iunie6 Trupele guvernamentale infrang resistenta insurgentilor <54!# I#* 7:-74 noiembrie6 5rmata prusaca infrange revolutionarii6 IT#/I#* armata austriaca zdrobeste revolutia si reaseaza vechile randuieli habsb6 #8'T4I#* 4;-C7 octombrie6 5rmata imperiala bombardeaza salbatic >iena si infrange insurectia6 5bsolutismul a fost restabilit = imparat (rantz osef 8 <#4I#* F ianuarie 79/B6 Trupele de represiune ocupa Pesta6 n primavara, armata maghiara reactioneaza si elibereaza aproape toata 'ngaria6 &aGos Dossuth = guvernator general6 ; iunie* la insistentele imparatului (rantz osef, trupele ruse conduse de maresalul PosJevici invadeaza Aalitia, Transilvania si 'ngaria6

7C august* armata maghiara capituleaza la Kiria6 4/ august* reactiunea aboleste constitutia 'ngariei si supune tara pa+urei bicefale a absolutismului habsburgic6

7:

Tema 1, 4evolutia de la 18,8 in spatiile romanesti. Durata. Trasaturi specifice. 5lemente unitare. &rogram.
declansarea revolutiei la >iena #7C martie$ i-a convins pe tinerii moldo-munteni din Paris de proliferarea e-emplului francez programul a fost identic cu cel din 79/: #tema7:$ afara de chestiunea proprietatii ) in pricina proprietatii s-a hotarat in unanimitate de toti moldo-muntenii improprietarirea taranului cu despagubire Ah6 Platon vede in revolutia de la L/9 puncrul de convergenta a / revolutii* demografica, agrara, industriala si ideologica6 Elementele ideologiei burgheze patrunsesera in Princi-pate inainte de aparitia elementelor economiei burgheze6 =urata* - ,oldova = 48 ) 4B martie - Tara Romaneasca = 77 iunie ) 7C septembrie - Transilvania = pana in 79/B #socialul cedand inaintea nationalului$ !oldova* #etitia $ #roclamatie de la %asi = combaterea coruptiei, siguranta persoanei, imbunatatirea situatiei taranilor etc #caracter moderat$ 'rmari* Mihai Sturdsa aresteaza si e-ileaza principalii promotori ai actiunii, iar %uza, 5lecsandri si Dogalniceanu se refugiaza in !ucovina Dorintele #artidei Nationale in Moldova #Dogalniceanu$ este mai radicala decat cea de la asi, cerand 0neatarnarea administrativa si legislativa in toate cele dinlauntru, fara amestec a orice puteri straine1 cerea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca6 Transilvania* revolutia a inceput ca o continuare a revolutiilor de la >iena si !uda, dar si ca o reactie fata de decizia dietei machiare de a vota unirea Tr6cu 'ng6 1-17 mai ) marea adunare de la !la+, discurs magistral Simion !arnutiu respingerea unirii Tr cu 'ng si afirmarea raspicata a drepturilor nationale ale rom au fost insotite de e-primarea vointei de convietuire pasnica in egalitate a tuturor etniilor tr se a+unge la situatia ca revolutia romana din Transilvania sa fie solidara cu autoritatea imperiala ) %urtea de la >iena #aflata in conflict cu guvernul ungar$ ) impotriva revolutiei ungare #nationalismul lui Dossuth$ 'rmari* autoritatile e-ecuta revolutionarii #si pe pastorul sas Stefan &udEig Roth$, iar trupele maghiare isi impun controlul asupra Tr cu e-ceptia Muntilor 5puseni ocupati de fortele lui 5vram ancu #cetatea de rezistenta a romanimii transilvanene$ mai 18,*, corpul maghiar condus de maiorul @atvani este infrant 2-1, iunie 1*,*, 3ossuth( $alcesu si $oliac semneaza #roiectul de paci&icare care cuprindea mai multe concesii facute de gv ungar romanilor* folosirea lb rom in Tr, consti-tuirea unei legiuni romane #destinata sa lupte impotriva 5ustriei si Rusiei$ 1-12 august 18,*, infrangerea armatei ungare la Siria pecetluieste soarta revolutiei ungare si asigura victoria %urtii de la >iena

Tema 11 4egimul revolutionar din Tara 4omaneasca

dupa izbugnirea rev la Paris si >iena, revolutionarii erau divizati - Ion 3ratianu dorea strangerea rom tr si coborarea alaturi de ei in tara - . 3alcescu era favorabil unei lovituri date de militari *-21 iunie, se declanseaza rev la slaz de un grup condus de 6@6Radulescu, autorul Proclamatiei

77

22 iunie, rev izbugneste si in !ucure"ti = !ibescu semneaza 0%onstitutia1, abdica si paraseste tara puterea este preluata de un guvern provizoriu cucerirea puterii devine mai lesnicioasa decat solutionarea problemei agrare politica radicala, preconizata de !alcescu, grabeste interventia ruso-turca revolutionarii se declara fideli fata de Poarta ca scut impotriva Rusiei, astfel, cand trupele rusesti intra in asi #49iunie-7:iulie$ sunt primite cu repulsie, iar cand trupele otomane intra in T6Rom6 sunt primite cu declaratii de devotament la cererea rusilor Soliman Pasa este inlocuit cu (uad Pasa #amul masurilor dure$ 7C-4F septembrie, pe dealul Spirii are loc lupta dintre pompieri si trupele otomane in Principatele dunarene 0ordinea1 este restaurata prin interventia ruso-turca, iar r6o este restaurat in urma conventiei de la !alta-&iman #7Baprilie-7mai 79/B$ Moldova si Tara Romaneasca sunt readuse sub un control sever al celor doua puteri emigratia pasoptista romaneasca a desfasurat o intensa activitate, mai ales in (ranta, ptr a edifica opinia publica si, indeosebi, cercurile politice asupra situatiei principatelor si a cerintelor lor6

Tema 1+ #dunarile ad>=oc

alese in 79F8, ele cer unirea !oldovei cu Tara 4omaneasca intr-un singur stat numit 4omania" carmuit de un print apartinand unei dinastii europene si %eneficiind de autonomie si neutralitate cererea domnului strain era determinata de dorinta de a pune capat luptelor ptr domnie ale famililor boieresti, folosite de marile puteri vecine ptr a interveni in afacerile interne ale principatelor dorintele divanurilor adMhoc nu au fost decat partial satisfacute, deoarece* - Turcia( &ustria( &nglia ) impotriva constituirii statului roman - 1stambulul si Londra ) interesate in pastrarea mperiului Otoman iena ) se temea de atractia pe care noul stat avea s-o e-ercite asupra romanilor din mperiul 5ustriac

C6 )5 TI# D5 /# &#4I' din 1818 #tema 78$

5 hotarat ca principatele sa ramana entitati politice separate , avandu-si fiecare domnul si adunarea sa, dar sa se numeasca Principatele 'nite ale Moldovei si Tarii Romanesti, singurele institutii comune fiind %urte de %asatie si o %omisie %entrala cu sediul la (ocsani, pentru elaborarea legilor de interes comun

Tema 18 Du%la alegere si procesul recunoasterii ei de catre puterile europene

intrucat %onventia de la Paris nu interzicea e-plicit alegerea aceleiasi persoane ca domn in ambele principate, unionistii l-au ales pe colonelul #le$andru Ioan Cuza domn al Moldovei in 181*" 1 ianuarie si ca domn al Tarii Romanesti pe 2, ianuarie 181* dubla alegere a fost manifestarea sistemului numit *aptul implinit # orga$ ) element de originalitate creat de romani ) si a pus temeliile statului roman modern principalul spri+in e-tern = .apoleon al -lea, care dezavueaza opozitia Turciei si 5ustriei fata de dubla alegere la Con*erinta de la Paris de pe 1-12 aprilie 181* are loc recunoasterea oficiala =rumul de parcurs se contura aproape de la sine* inlaturarea elementelor orientale, turcesti, fanariote, rusesti si introducerea structurilor si institutilor apusene

Tema 1*

74

Domnia lui Cuza. 4eformele

sta sub semnul nerabdarii de a a+unge din urma Occidentul ) demers incetinit de fortele conservatoare si deinertiile colective %uza = una dintre cele mai de seama personalitati ale istoriei romanesti 11 : 22 decem%rie 18+1* Poarta recunoaste unirea pl-adm a Principatelor 22 ian : 2fe% 18+2* se creaza un singur guvern 2, ian : 1fe% 18+2* se creaza un singur parlament la !ucure"ti #devenit capitala tarii$ 5par diviziunile politice 21 mai : + iunie 18+2* Dogalniceanu cere emanciparea clacasilor prin improprietarire iar !arbu %atargiu sustine ca aceasta emancipare tb sa se limiteze la nivelul taranului secularizarea averilor manastiresti #luarea pe seama statului a intinselor domenii, acumulate de-a lungul timpului, mai ales prin danile domnilor si boierilor$ apro-imativ un sfert din teritoriul tarii a devenit patrimoniu statului 2 mai 18+2* %uza dizolva &dunarea electiva #0lovitura de stat de la 4 mai1$ si promulga ) camuflat ) o noua constitutie* 'tatutul dezvoltator #sporea puterea domnului$ si o noua lege electorala 1, : 2+ august 18+,* promulgarea Legii agrare ) in memoria colectiva a satelor, %uza a ramas ca marele binefacator al lor ) contribuind la progresul societatii romanesti , anga+and-o mai stabil pe fagasul capitalismului PO& T %5 E?TER.5* perceptia rusa era ca Romania lui %uza si-a dat un potential militar superior ponderii sale politice si ca, prin spri+inul acordat de catre %uza, miscarile national-revolutionare #polonezii in Rusia, ungurii in 5ustria, bulgarii si sarbii in mperiul Otoman$ au devenit un factor de instabilitate, in consecinta ea tb sa dispara si sa se revina la situatia de dinainte de 79FB Monstroasa coalitie = radicalii #reprosau lui %uza moderatia$ si conservatorii #reprosau un pretins revolutionarism$ isi dau mana pentru a-l rasturna pe %uza 11 : 22 fe%ruarie 18++* %uza este silit sa abdice si sa paraseasca tara in timp ce locotenenta domneasca #&ascar %atargiu, .6 Aolescu si colonelul .6 @aralambie$ se pregatea sa preia puterea, agentii rusi organizau la asi o miscare separatista #cu lozinca 0Hos 'nirea1$ condusa de tanarul boier rusofil .icolae Rosetti Rosuoveanu #e-ponentul celor frustrati de pierderea suveranitatii domnesti$

printr-o miscare rapida, in 12 : 11 aprilie 18++, locotenenta reprima incercarea acelui tanar boier de a prelua domnia 'nirea din 79FB se dovedea ireversibila

Tema 24omania in prima jumatate a anului 18++. 4asturnarea lui Cuza. #ducerea printului strain
- N din aceasta tema a fost tratata la tema 7B cautarea printului strain* 4 variante* (ilip de (landra #refuza$ si %arol de @ohenzollern ) Sigmaringen 5ustria adoptase o atitudine amenintatoare dar conflictul cu Prusia ii abate atentia de la Romania in primavara izbucnesc miscarile taranesti, urmate de ale granicerilor de pe =unare locotenenta izbuteste sa traverseze cu bine cele C luni de interimat 18 : 2- martie 18++* legea invoielilor agricole #favorabila mosierilor$ 1 : 12 aprilie 18++* crearea Societatii Literare Romane #viitoarea 5cademie Romana$

Carol I #79;; ) 7B7/$ ) cea mai lunga domnie din istoria romaneasca, 0punand piciorul pe acest pamant sfant am devenit roman1 programul* - stabilirea politicii prin regim constitutional

7C

- modernizare - continuitate dinastica

Tema 21 &ro%lema orientala si 4omania 1871 - 1878

problema orientala cunoaste o noua criza* rascaolele antiotomane din !osnia si @ertegovina #798F$, din !ulgaria #798;$ si din Serbia si Muntenegru #798;$ noua constitutie otomana ) Romanaia = provincie privilegiata #11-12dec 187+$ 2*sept : 11oct 187+, la &ivadia are loc intalnirea dintre on !ratianu #prim ministru$ secondat de Ah6Slaniceanu #ministru de razboi$ si tarul 5le-andru al -lea si cancelarul 56M6AorceaJov scopul rusilor = trecerea trupelor ruse prin Romania in cazul unui razboi ruso-turc scopul romanilor = respectarea 0integritatii actuale1 a Romaniei, care viza si apartenenta sudului !asarabiei la Romania #5le-andru al -lea dorea sa-l recupereze$ 2+ aprilie : 8 mai* turcii bombardeaza %alafatul, !echetul, Oltenita si %alarasul * mai* artileria romana riposteaza bombardand >iclinul Printul %arol primeste comanda trupelor de la Plevna avandu-l ca sef de stat ma+or pe generalul rus Totler 12 : 2, ianuarie 1878* cucerirea Smardanului 1* fe%ruarie : 2 martie 1878* armistitiul de la San Stefano

Tema 22 4ecunoasterea independentei 4omaniei 1878 : 188-. &roclamarea regatului in 1881

delegatul roman nu a fost admis la discutile ruso-turce de la San Stefano Romaniei i se recunoaste independenta, dar Rusia reia sudul !asarabiei #+udetele !olograd, %ahul si smail$ violand astfel conventia de la /<7; aprilie tensiune intre relatiile dintre Petersburg si !ucure"ti #Rusia ofera drept compensatie =obrogea$ Congresul de la 3erlin = recunoasterea independentei, sudul !asarabiei ramane la rusi, Romania ia =obrogea, =elta =unarii si nsula Serpilor, i se cere Romaniei sa acorde cetateniei romana si celor care nu erau crestini #evreilor$ Romania nu a acceptat principiul schimbului, parasind +udetele din S basarabiei fara sa semneze nici un act cu rusii cooperarea cu Rusia a fost traumatizanta marile puteri au ramas indiferente fata de doleantele romanilor 1, : 2+ martie 1881* proclamarea Regatului - realizare importanta a lungii guvernari a lui on !ratianu reglementarea succesiunii lui %arol #care nu a avut decat o fata, moarta la o varsta frageda$ prin desemnarea ca print mostenitor a nepotului sau, (erdinand =inastia de @ohenzollern-Sigmaringen avea astfel asigurat tronul Romaniei

Tema 22 4omania si primul raz%oi mondial

la izbugnirea lui, Romania era intr-o situatie ambigua* aliata cu Puterile %entrale ) Aermania si 5ustro'ngaria #din 7999 si talia$ ) dar cu opinia publica, in ma+oritate, ostila 5ustro-'ngariei

7/

Consiliul de Coroana din 21 iulie : 2 august 1*1, hotaraste ca Romania sa ramana neutra, motivul = 5ustro-'ngaria #declansatoarea razboiului$ nu fusese victima unui atac neprovocat Regele %arol abdica timp de 4 ani scena politica romaneasca oscila intre Puterea %entrala #P6P6%arp, %6Stere etc$ si 5ntanta # 6%6!ratianu, Tache onescu, .6 orga etc$ 18 septem%rie : 1 octom%rie 1*1,* acord secret Rusia-Romania prin care prima si-a asumat obligatia de a apara integritatea teritoriala a Romaniei si i-a recunoscut dreptul asupra teritorilor din 5ustro-'ngaria in schimbul neutralitatii , : 17 august 1*1+* este impus tratatul cu 5ntanta ) Romania se anga+a sa intre in razboi impotriva 5ustro-'ngariei, iar 5ntanta ii recunostea dreptul de a alipi urmatoarele teritorii romanesti din 5ustro'ngaria* Transilvania cu %risana, de la varsarea Somesului in Tisa pana la varsarea Muresului in Tisa, !ucovina si !anatul #inclusiv cel sarbesc$ Romania intra in razboi cu armata nepregatita S T'5T 5 =E R5O!O * 1+ : 2* august 1*1+* - ocuparea !rasovului 2, august : + sepem%rie* - infrangerea rusinoasa de la Turtucaia 2 : 11 noiem%rie* - Puterea %entrala cucereste Tg Hiu, ocupa Oltenia si patrund in Muntenia #77 ) 4/ noiembrie$ 22 noiem%rie* - fortele germano-bulgare trec =unarea, la Oimnicea Situatia Romaniei devine critica infrangerea fortelor noastre in batalia de pe .ea+lov si 5rges 22 noiem%rie : + decem%rie* - trupele Puterii %entrale intra in %apitala PR M ! &5.T* iarna 7B7; ) 7B78* = 1arna -urerii dar si a Sperantei Muntenia si Oltenia sunt ocupate Moldova este plina de refugiati si bantuita de o epidemiei de tifos e-antematic 2;11 martie 1*17* ) caderea tarismului 21 octom%rie : 7 noiem%rie 1*17* - instaurarea regimului bolsevic infrangerile din 7B7; duc la 0epurarea1 elementelor incapabile %0 martie 4 5 aprilie la Racaciuni regele (erdinand promite, in fata 5rmatei a -a condusa de 5verescu #cel mai popular general$, reforma agrara si vot universal 11;2, iulie : 1*iulie;1 august 1*17* - operatiunea ofensiva de la Marasti ) victorie 2, iulie;+ august : +;1* august * - operatiunea defensiva de la Marasesti ) cel mai glorios moment al Razboiului de ntregire 2+ iulie;8 august : *;22 august* operatiunea defensiva de la Oituz ) o noua victorie Evenimentele din Rusia creeaza un nou cadru militar-politic defavorabil tarii noastre6 =upa luarea puterii, &enin, a anuntat intentia noii puteri comuniste #bolsevice$ de a incheia pacea 2, aprilie : 7 mai 1*18* - Pacea de la !ucuresti, Palatul %otroceni* - pierderea =obrogei - !ulgaria ane-eaza %adrilaterul si o parte a +udetului %onstanta - Restul trecea sub condominiul Aermaniei, 5ustro-'ngaria, !ulagriei, Turciei - 5ustro-'ngaria ane-eaza F6;:: Dm4, luand in stapanire masivele muntoase - agricultura, industria petroliera, padurile etc trec sub controlul Puterilor %entrale

Tema 2, Desavarsirea unitatii statale a 4omaniei 1*18 - 1*21

18 noiem%rie : 1 decem%rie 1*18* Marea 5dunare .ationala de la 5lba- ulia participa 7449 de delegati prezidata de Ah6Pop de la !asesti si a+utat de St6%iao Pop, uliu Maniu etc 7::6::: de participanti, veniti din intreaga Transilvanie

7F

decreteaza unirea romanilor din Transilvania, !anat si Tara 'ngureasca cu Romania Marea 'nire ramane pagina cea mai sublima a istoriei romanesti , august 1*1** - armata romana ocupa !udapesta ) singura putere in masura de a lichida bolsevismul in centru Europei1 ) rascumpararea secolelor de oprimare si umilinta indurate de Transilvania 5l6>aida >oievod* 0'ngurii sunt inamicii nostri de ieri, sunt invinsii nostrii de azi, si vreau ca ei sa fie prietenii nostrii de maine1 TR5T5TE* 1- decem%rie1*1** - Tratatul de Saint-Aermain en &aGe cu 5ustria = recunoasterea unirii !ucovinei cu Romania 1- septem%rie 1*1** - semnarea de catre celelalte puteri a tratatului , iunie 1*2-* - Tratatul de la Trianon cu 'ngaria = recunoasterea unirii Tr cu Rom 28 octom%rie 1*2-* - Tratatul de la Paris cu (ranta, Marea !ritanie, talia si Haponia #care, insa, nu l-a ratificat$ = recunoastera unirii !asarabiei cu Romania tratatul de la 49 octombrie 7B4: a fost ratificat cu intarziere #Marea !ritanie 7B44, (ranat 7B4/, talia 7B48$, in 7BCC, S6'656 recunoaste ) pe cai ocolite ) unirea !asarabiei (ranta a spri+init consolidarea si recunoastera Romaniei Mari, pentru ca pentru ea Romania prezenta interes, in primul rand, din perspectiva constituirii unuiflanc oriental antigerman

Tema 21 &ierderea 3asara%iei 1812

teritoriul dintre .istru si Prut era denumit, pana atunci, 0Oona !asarabeasca1, dupa dinastia !asarabilor in primii ani, administratia era bilingva #romana<moldoveneasca si rusa$ primul guvernator civil = boierul Scarlat Sturdza intentia initiala a tarului 5le-andru fusese sa ane-eze cele 4 principate, dar in fata refuzului Portii de a le ceda si pe masura deteriorarii relatilor cu (ranta, se resemneaza cu ane-area teritoriului dintre Prut si .istru acest lucru se parafeaza prin #acea de la (ucuresti din 1812 care a pus capat razboiului ruso-turc dintre anii 79:; si 7974 in nici un moment al tratativelor ruso-turce, reprezentantii curtii de la Petersburg nu au invocat 0drepturile istorice1 asupra principatelor sau a viitoarei !asarabii, ci au negociat in functie de raporturile de putere

DICTI6

#4

raia) raiale = cetate de pe teritoriul tarilor romanesti, ocupata si administrata direct de autoritatile militare turcesti condominiu = e-ercitarea in comun de catre doua sau mai multe tari a puterii de stat asupra aceluiasi teritoriu divan) divanuri = consiliu cu atributii politice, administrative si +uridice, alcatuit din sfetnicii tronului, +udecata, proces M ad-hoc = fiecare dintre cele doua adunari speciale care s-au intrunit in 79F8 la asi si la !ucure"ti si au cerut unirea tarilor romanesti alogen) *a) alogeni = de origine straina, venit din alta parte

7;

giubea) giubele = haina larga purtata de boieri i+lic) i+lice = caciula de blana sau de postav de diferite forme sau marimi, purtata de domni, de boieri si uneori si de sotiile acestora, iar mai tarziu de negustori, de lautari etc