Profesor Doctor D.C. Dulcan - omul care transcende stiinta http://frecventa-sufletului.blogspot.ro/2013/03/profesor-doctor-dc-dulcan-omul-care.

html

Va invit sa descoperiti din vasta cunostere si intelegere a omului de stiinta Dumitru Constantin Dulcan neurolog !i psihiatru doctor "n !tiin#e medicale bun cunosc$tor al filosofiei !tiin#ei !i pionier "n scrierile din domeniul con!tiin#ei. %ata cateva conclu&ii remarcabule la care a a'uns D.C. Dulcan: (Ce inseamna iertarea ) Din punct de vedere spiritual inseamna pace si armonie. Din punct de vedere stiintific prin iertare la nivelul *D+ modelul negativ este pur si simplu sters si se instalea&a in corp o buna chimie si un echilibru energetic.( (Venim pe p$m,nt pentru a evolua dar prin erori repetate ne cre$m ni!te de&echilibre ni!te energii negative care nasc suferin#a. -uferin#a este re&ultatul comportamentului nostru care a a'uns de-a lungul secolelor s$ fie "ntr-un mare de&acord cu biologia noastr$ !i cu legile fiin#$rii noastre. +-am fost crea#i de Dumne&eu s$ suferim biologia noastr$ o demonstrea&$: avem nevoie de fericire. .n conclu&ie devenim ceea ce g,ndim s$n$to!i sau bolnavi ferici#i sau neferici#i. Chiar !i la nivelul creierului "nnoirea celulelor noastre nervoase este favori&at$ de o g,ndire constructiv$ optimist$ !i este inhibat$ de agresivitate furie !i depresie. /rice emo#ie negativ$ blochea&$ celulele sistemului imunitar pentru cinci !ase ore. ...( (C,nd cre&i "#i mobili&e&i toate mecanismele de vindecare( (.n spatele tuturor lucrurilor e Dumne&eu( 0/menirea se "ndreapt$ spre o nou$ con!tiin#$1 (Dac$ m-am n$scut "n 2om,nia "nseamn$ c$ trebuie s$ fiu aici( D.C. Dulcan: n spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu

E medic neurolog i psihiatru, doctor n tiine medicale, un cunosc!tor al filosofiei tiinei i pionier n scrierile din domeniul contiinei. / minte str$lucit$ cu o curio&itate !tiin#ific$ ie!it$ din comun care nu "ncetea&$ s$ caute r$spuns la marile "ntreb$ri ale e3isten#ei. +u doar distinc#iile medicale interna#ionale i-au adus recunoa!terea ci !i cura'ul de a r$sturna vi&iunea materialist$ asupra lumii demonstr,nd "ntr-o carte publicat$ prima oar$ "n 1451 c$ e3ist$ o (minte universal$( care ordonea&$ !i coordonea&$ toate lucrurile din 'ur. (%nteligen#a materiei( cartea care a bulversat lumea !tiin#ific$ rom,neasc$ a fost bestsellerul acelor ani. *u e3istat chiar voci care au considerat-o demn$ de premiul +obel. *scensiunea ei a fost curmat$ brusc de regimul comunist speriat de ideile prea "ndr$&ne#e pe care le sus#inea. * fost retras$ de la 6remiul *cademiei 2om,ne care i s-a "nm,nat abia la a doua edi#ie "n 1442. Dup$ mai bine de trei decenii de la apari#ie cele mai multe din intui#iile domnului profesor Dulcan au fost confirmate de !tiin#a actual$. Dac$ destinul c$r#ii i-ar fi fost favorabil !i ar fi beneficiat la timp de o traducere numele lui Dumitru Constantin Dulcan ne-ar fi repre&entat a&i la nivel interna#ional a!e&at cu m,ndrie al$turi de al celorlal#i trei mari promotori ai +oii -piritualit$#i: -tanislav 7rof 8rvin 9as&lo !i 6eter 2ussell.

Diminea! de "ar! - Domnule doctor, v propun s pornim pe firul biografiei. ntreaga dvs. via ai dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce suntei astzi? Ai simit fascinaia pentru cunoatere de mic? - De foarte mic. .mi amintesc o diminea#$ de var$ din satul meu arge!ean :,rghia. 8ram copil. Dormisem pe prisp$ !i m-am tre&it cu fa#a spre r$s$rit. Cerul avea o culoare "nnebunitor de frumoas$ !i privindu-l mi se p$rea c$ mi se adresea&$ c$ vrea s$-mi spun$ uite e3ist; 83istam dar nu !tiam ce sens are via#a. 8ram prea mic ca s$-mi pot r$spunde. Dar mi-am propus atunci s$ aflu. <tiu c$ pare de necre&ut dar de la v,rsta aceea mi-am f$cut pas cu pas un program de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodat$. - Ai studiat medicina. De ce, dintre toate disciplinele, ai ales tocmai neurologia? - 8ra parte din planul f$cut "n copil$rie. *m intuit de mic c$ medicina "mi poate oferi ceea ce eu nu puteam afla doar din c$r#i. %ar neurologia m$ a'uta s$ descifre& comple3itatea creierului uman. Creierul e cel care de#ine misterul "ntregii noastre e3isten#e. .n#eleg,nd creierul "n#elegem "n bun$ parte func#ionalitatea organismului viu. Dup$ absolvirea :edicinei am urmat "ns$ !i cursuri serale de ini#iere mu&ical$ de istoria culturii !i civili&a#iei. *m citit fi&ic$ matematic$ istoria religiilor !i filosofie. <coala "mi impunea concep#ia ei materialist$ religiile "mi spuneau c$ e3ist$ un Dumne&eu. +-aveam dec,t o finalitate "n toate c$ut$rile mele: s$ aflu cine are dreptate !i s$ r$spund "ntreb$rii din copil$rie: cine sunt eu) Dup$ ce am terminat facultatea c$ut,nd s$ v$d dac$ e adev$rat ce postulea&$ !tiin#a cum c$ lumea anorganic$ =pietrele apa> face la un moment dat saltul spre lumea organic$ =spre viu> "ntr-o sear$ a anului 14?@ am avut revela#ia r$spunsului. Dac$ nu introducem "n aceast$ ecua#ie o ra#iune de dincolo de noi pietrele niciodat$ n-or s$ a'ung$ *dam !i 8va. E#ist! o inteligen! a materiei

6remiul de 83celen#$ 083celsior1 oferit de cotidianul *rge!ul 2004 - revelaie care a dus, patru ani mai t!rziu, la apariia "#nteligenei materiei". Cartea a fcut v!lv la vremea ei prin teoriile pe care le propunea. #-ai putea rezuma coninutul pentru cititorii revistei noastre? - Dac$ ar trebui s$ re&um "ntr-o fra&$ ce am scris "n cartea asta a! spune a!a: e3ist$ o inteligen#$ a materiei. /rice manifestare din univers "ncep,nd de la macrocosmos !i p,n$ la microcosmos are ca substrat o inteligen#$. De pild$ doi atomi de hidrogen !i unul de o3igen vor da "ntotdeauna o molecul$ de ap$ nu altceva. 6,n$ !i particulele cuantele au un rudiment de inteligen#$ al lor. 83act asta "ncerc s$ ar$t "n cele peste 300 de pagini ale c$r#ii survol,nd toate sursele de informa#ie accesibile de la !tiin#$ la religie de la e3perimentul de laborator la e3perien#a personal$ ca medic neurolog. Cu alte cuvinte demonstre& c$ "n spatele tuturor lucrurilor se afl$ Dumne&eu. Ca s$ scriu aceast$ carte am citit materia multor discipline universitare. *st$&i ba&,ndu-m$ pe o cunoa!tere !tiin#ific$ pot afirma cu certitudine c$ lucrurile nu au pornit dintr-o "nt,mplare !i via#a nu e accidental$ pe p$m,nt a!a cum spun manualele de biologie. Aa mai mult afirm c$ universul se spri'in$ pe legi morale. *m a'uns la conclu&ia c$ !i creierul respect$ un cod etic un cod moral similar cu al marilor religii. Cum !tim asta) %at$ un e3periment. 9a "nceputul anilor 2000 la Bniversitatea Cisconsin s-au f$cut cercet$ri pe c$lug$ri tibetani. --a constatat c$ la emo#iile po&itive - empatie respect admira#ie etc - se activa o arie din lobul frontal st,ng "n timp ce tr$irea sentimentelor negative activa o arie din lobul frontal drept. .n consecin#$ creierul face o distinc#ie "ntre bine !i r$u. Dar creierul e o mas$ de carne !i nu are cum s$ fac$ selec#ia "ntre bine !i r$u doar prin sine. 8 clar c$ e3ist$ o con!tiin#$ care face aceast$ triere iar ea se supune la r,ndul ei unei legi morale altfel cum ar face-o) Deci legea lui Dumne&eu este legea Ainelui. Dar poate argumentul acesta nu e suficient ca s$ "n#elege#i de ce universul e construit pe tiparul Ainelui. V$ dau alt e3emplu la nivel de chimie: g,ndurile

negative la nivel de chimie a s,ngelui determin$ "n corp un vira' spre aciditate =care "nseamn$ "mb$tr,nire boal$ degenerescen#$>. Daptele po&itive !i senine duc corpul c$tre un ph alcalin care se traduce prin longevitate !i vitalitate. 6,n$ !i *D+-ul nostru face diferen#a "ntre bine !i r$u. --a luat o prob$ de *D+ de la un individ a fost dus$ la distan#$ !i monitori&at$ prin mi'loace de laborator. *supra individului s-au e3ercitat diverse influen#e negative sau po&itive. 9a cele negative spirala *D+-ului se contracta la cele po&itive se decontracta. 6,n$ !i "n *D+-ul nostru sunt "nscrise premisele s$n$t$#ii !i bolii. De"enim ceea ce g$ndim - $oala e prin urmare rezultatul tuturor influenelor negative?

- Venim pe p$m,nt pentru a evolua dar prin erori repetate ne cre$m ni!te de&echilibre ni!te energii negative care nasc suferin#a. -uferin#a este re&ultatul comportamentului nostru care a a'uns de-a lungul secolelor s$ fie "ntr-un mare de&acord cu biologia noastr$ !i cu legile fiin#$rii noastre. +-am fost crea#i de Dumne&eu s$ suferim biologia noastr$ o demonstrea&$: avem nevoie de fericire. .n conclu&ie devenim ceea ce g,ndim s$n$to!i sau bolnavi ferici#i sau neferici#i. Chiar !i la nivelul creierului "nnoirea celulelor noastre nervoase este favori&at$ de o g,ndire constructiv$ optimist$ !i este inhibat$ de agresivitate furie !i depresie. /rice emo#ie negativ$ blochea&$ celulele sistemului imunitar pentru cinci !ase ore. *sta "nseamn$ c$ un g,nd de invidie de r$utate un neca& ne las$ organismul f$r$ ap$rare pentru c,teva ore. <tim din descoperirile fi&icii cuantice c$ orice g,nd are un substrat de c,mp acest c,mp are efect de dispersie se propag$ "n spa#iu. C,nd ne g,ndim insistent la un lucru "l cre$m "n planul de dincolo de noi iar el se "ntoarce la noi. 6utem deci face r$u cu un g,nd nu numai nou$ ci !i celorlal#i din 'ur !i "ntreg universului. *m avut oca&ia s$ verific !i "n practic$ lucrurile astea. 6acien#ii optimi!ti ferm convin!i c$ se vor vindeca "!i a'utau organismul s$ lupte cu boala !i chiar se recuperau. Ceilal#i pesimi!tii care se pl,ngeau "n permanen#$ se otr$veau cu propriile g,nduri iar starea lor se deteriora. .mi pare r$u c$ nu am avut resurse financiare s$-mi fac un sanatoriu "n care s$ le vorbesc bolnavilor despre boala lor !i despre comportamentul care duce la vindecare. * "nvinge boala "nseamn$ "n primul r,nd a o "n#elege !i a nu te revolta contra ei. - Autosugestia e foarte la mod %n ziua de azi. Credei i dvs. c am putea fi mai sntoi doar prin puterea g!ndului? - -unt !i boli care ne sunt date ca lec#ii. Dar "n cele mai multe ca&uri bolile noastre au cau&e spirituale: invidia r$utatea competi#ia acerb$ egoismul !i dorin#a de r$&bunare la care se adaug$ frica !i stresul generat de o societate ultratehnologi&at$. -tresul "nseamn$ moartea celulei. .nc$ de la anul 1000 *vicenna a f$cut un e3periment !i a pus un miel "ntr-o cu!c$ l,ng$ cu!ca unui lup. :ielul a murit pur !i simplu de fric$. C,nd ne e fric$ nu se mai secret$ chimia necesar$ !i celula moare. 6e termen lung asta "nseamn$ sclero&e boli degenerative 6arEinson !i demen#$. Ce s$ mai vorbim despre faptul c$ epoca noastr$ e una din epocile cu cele mai multe ca&uri de depresii !i suicid. <tia#i c$ depresia este unul din factorii care favori&ea&$ apari#ia bolii *l&heimer) Depresia este o otrav$ pentru organism. Ca s$ r$spund "ns$ la "ntrebare ar trebui s$ "n#elegem c$ nu ne putem p$stra s$n$tatea dec,t g,ndind !i f$c,nd binele pentru a fi "n armonie cu universul. %isus avea dreptate c,nd "ndemna pe fiecare s$-!i iubeasc$ aproapele ca pe sine "nsu!i. %C$nd crezi, i mo ilizezi toate mecanismele de "indecare% - &aptul c ai demonstrat tiinific e'istena lui Dumnezeu v-a %ntrit i mai mult credina? (-ai

apropiat i mai mult de )ristos? - 8u nu cred "n %isus doar pentru c$ a!a am fost educat de p$rin#i. -unt un intelectual trecut prin !coli care a c$utat s$-!i e3plice lumea. Dar dintre toate marile spirite care au tr$it pe Ferra =Auda Confucius 6itagora etc> %isus are cea mai perfect$ acoperire !tiin#ific$. *m luat r,nd pe r,nd toate no#iunile predicate de el !i toate pot fi e3plicate "n termenii !tiin#elor actuale. V$ dau doar un e3emplu. Ce "nseamn$ iertarea) Din punct de vedere spiritual "nseamn$ pace !i armonie. Din punct de vedere !tiin#ific prin iertare la nivel de *D+ modelul negativ este pur !i simplu !ters !i se instalea&$ "n corp o bun$ chimie !i un echilibru energetic. 8 fantastic e pur !i simplu ca resetarea unui computer. Despre puterea credin#ei am vorbit de'a. %isus ar fi putut &ice (eu te-am vindecat( dar a ales s$ spun$ (credin#a ta te-a vindecat(. C,nd cre&i "#i mobili&e&i toate mecanismele de vindecare. Dar a !ti c$ Dumne&eu e3ist$ nu e totul. Doar religia "#i d$ tr$irea emo#iei transformatoare acea deschidere a sufletului prin care tr$ie!ti cu adev$rat rela#ia cu Dumne&eu. +u doar mersul la biseric$ e important ci !i puterea rug$ciunii pe care o po#i face oriunde. - *ai sunt oare canoanele i dogmele $isericii %n acord cu spiritul vremurilor noastre? - Din p$cate istoria ne dovede!te c$ !i !tiin#a a gre!it neg,ndu-l pe Dumne&eu !i Aiserica a gre!it ar&,ndu-l pe 7iordano Aruno pe rug sau condamn,ndu-l pe 7alilei. 200 de ani i-au trebuit Aisericii s$ accepte c$ p$m,ntul se "nv,rte "n 'urul soarelui !i nu invers. .n viitor !tiin#a !i religia trebuie s$-!i dea m,na s$ se "nt,lneasc$ la 'um$tate de drum pentru a a'unge la o singur$ teorie care e3plic$ lumea. /rice e3cludere a unei p$r#i sau aducere la e3agerare a alteia duce la rigiditate sau fanatism. Dundamentali!tii sus#in c$ la Dumne&eu nu se a'unge dec,t pe o singur$ cale. <i totu!i Dumne&eu "nsu!i ne spune prin o mie de surse c$ drumurile spre el sunt nenum$rate. V,rful muntelui e unul singur indiferent pe ce versant "l urci. 6,n$ la urm$ religiile vor a'unge la o concordie universal$. +u este admisibil s$ spun c$ dac$ eu sunt ortodo3 iar tu catolic eu sunt agreat de Dumne&eu !i tu nu. - Criza lumii de azi nu e i o criz a spiritului?

0/menirea se "ndreapt$ spre o nou$ con!tiin#$1 - Cri&a lumii actuale este "n primul r,nd o cri&$ moral$ pentru c$ oamenii nu !tiu cine sunt cu adev$rat. /menirea se "ndreapt$ spre o nou$ con!tiin#$ spre o nou$ umanitate. -untem "ntr-un moment de cotitur$. .n urm$torii 10 1G ani vom a'unge "n cu totul alt$ lume o lume a spiritualit$#ii. *ceast$ aliniere a planetelor care s-a produs acum nu e doar un detaliu de ordinul amu&amentului catastrofic. 8ste o realitate astronomic$. +-o s$ ne creasc$ cinci m,ini cu siguran#$; -chimb$rile vor fi la nivel de con!tiin#$. %ntr$m "ntr-o &on$ de energie cu o frecven#$ mult mai "nalt$ dec,t cea "n care eram. *sta va produce muta#ii fundamentale "n creier !i la nivel de *D+. De'a s-au f$cut teste pe un lot de copii n$scu#i "ntre 1452-1453 !i s-a constatat c$ nivelul lor de inteligen#$ e mult peste nivelul stabilit anterior pentru genii. -e crede !i c$ *D+-ul nostru ar putea s$ a'ung$ "n plan energetic la 3@ de spirale "n loc de 2. 9umea viitoare va fi a spiritualit$#ii !i a celor supradota#i. *proape "mi pare r$u ca nu am v,rsta s-o mai tr$iesc. %i mulumesc lui Dumnezeu c! nu m-a f!cut o frunz!% - (-ai dedicat %ntreaga via eforturilor de a cunoate. A meritat? +e spune c atunci c!nd %nelegi totul, viaa devine mai trist. - Din contr$ cunoa!terea aduce cea mai mare bucurie. 8a aduce adev$rul despre tine. 8 e3act cum spune %isus (!i ve#i cunoa!te adev$rul iar adev$rul v$ va face liberi(. -$ "n#elegi lumea "#i aduce o eliberare enorm$ de erori de g,ndire !i pre'udec$#i. .#i d$ bucuria de a descoperi singur resorturi !i coresponden#e. .i mul#umesc lui Dumne&eu c$ nu m-a f$cut o frun&$ o piatr$ sau un c,ine. C$ mi-a dat posibilitatea s$ fiu om !i s$ a'ung s$ !tiu ceea ce !tiu. 8 e3traordinar s$ po#i afla cine e!ti de unde vii !i "ncotro te duci. - ,i cine suntem noi, oamenii? -oate tiina de azi s rspund la o %ntrebare cu care filosofia se c.inuie de milenii? - -untem con!tiin#$ "ntrupat$ !i suntem nemuritori. Fimpul nostru "n raport cu timpul de dincolo este doar o clip$ f$r$ importan#$. Venim de undeva !i plec$m spre altceva via#a pe 6$m,nt e doar o scurt$ vi&it$ o lec#ie pentru evolu#ia noastr$. Dacem cu to#ii parte dintr-un plan divin !i suntem trimi!i aici cu o misiune. Venim cu un baga' de talente !i predispo&i#ii care servesc misiunii noastre pe p$m,nt. Despre lucrurile

acestea putem afla mai multe de la cei care au traversat e3perien#a mor#ii clinice. - Ai %nt!lnit, %n practica dvs. medical, cazuri de moarte clinic? Ce ne spune e'periena lor? - 83perien#a mor#ii clinice pledea&$ pentru e3isten#a unei alte dimensiuni spiritual$ "n univers dincolo de cea a lumii de pe 6$m,nt "n care tr$im adev$rata noastr$ via#$. Cei care au trecut prin moartea clinic$ !i au descris lumea de dincolo vorbesc despre "nt,lnirea cu o Diin#$ de 9umin$ pe care o asimilea&$ cu Dumne&eu. - Dac suntem nemuritori, de ce ne e at!t de fric de moarte?

Constantin Dumitru Dulcan - caricatur$ de A. 6etrH

- 6entru c$ nu cunoa!tem adev$rul despre noi !i credem c$ totul "ncepe !i se sf,r!e!te pe 6$m,nt. :oartea e e3perien#a con!tiin#ei care trece din planul fi&ic "n planul spiritual. :-am "ntrebat mult timp de ce murim. De ce ne u&$m fi&ic dac$ energia fundamental$ cuantic$ este infinit$ !i nu se consum$) *m "n#eles t,r&iu c$ aici suntem doar la o !coal$ iar corpul e uniforma necesar$ aici. +umai "ntrupa#i "n carne !i oase avem sen&a#iile tuturor lucrurilor. %mplicarea sim#urilor e necesar$ lec#iei pe care o avem de "nv$#at. :oartea e trecerea "n alt$ dimensiune care e cea mai fericit$. - Dup mai bine de patru decenii de practic medical %n neurologie i psi.iatrie, creierul uman v mai ascunde vreo tain? - Creierul p$strea&$ "nc$ multe enigme. 8l este receptorul con!tiin#ei sau altfel spus al lui Dumne&eu "ntr-un sens mai larg. Dacem o encefalogram$ !i nu distingem dec,t o linie sinuoas$ a activit$#ii electrice a creierului dar nici o singur$ volut$ nu ne spune c$ ea "nseamn$ un cuv,nt anume sau un g,nd. Cum transcende informa#ia din planul fi&iologic "n planul con!tiin#ei r$m,ne de ne"n#eles. De aceea am fost printre primii care au "ndr$&nit s$ afirme c$ nu con!tiin#a e produsul creierului ci creierul este produsul con!tiin#ei. Creierul nostru e doar un receptor. *!a se e3plic$ cum ne reamintim tot "nainte de moarte "n filmul vie#ii de!i la b$tr,ne#e uit$m o mul#ime de lucruri. +euronii "mb$tr,nesc !i mor sunt ca un radio defect care nu mai recep#ionea&$ undele. :emoria "ns$ nu se pierde e undeva "n c,mpul informa#ional de deasupra. V$ da#i seama ce mister e "n noi) %Dac! m-am n!scut n &om$nia, nseamn! c! tre uie s! fiu aici% - + trecem i la cele lumeti. Ai avut multe ecouri %n ccident, dup apariia crii "#nteligena materiei". Cu toate astea, nu ai emigrat. (-am gsit la +inaia, %ntr-un mic birou cu vedere spre munte. n locul desc.iderii, ai ales izolarea. - C,nd am scris %nteligen#a materiei am plecat pe drumul $sta de unul singur "ntr-o #ar$ cu un regim opresiv unde numai de libera circula#ie a ideilor nu putea fi vorba. Blterior am aflat c$ "n -tatele Bnite se organi&au "nt,lniri de speciali!ti care puneau acelea!i probleme. *m avut o singur$ dorin#$ atunci "n 1451 s$ nu fiu dep$!it "n cunoa!tere m$car p,n$ "n anul 2000. <i nu numai c$ n-am fost dar mai sunt "nc$ lucruri de scris !i demonstrat. De r$mas a! fi putut r$m,ne la 6aris "n 145@. +-am f$cut-o pentru c$ sunt legat afectiv de p$m,ntul !i de neamul meu. <i din con!tiin#a faptului c$ dac$ m-am n$scut "n 2om,nia "nseamn$ c$ trebuie s$ fiu aici. 6rofesor sunt o ma!in$ am o cas$ am. Ce-mi mai trebuie) *!a cum "n#eleg eu lucrurile "n universul $sta singura mea referin#$ e acolo sus. :ai departe nu #ine de mine. - Ai practicat medicina, ai scris, ai studiat, ai participat la congrese i conferine. /nde a mai %ncput %ntre toate astea i viaa de familie? - Foate vacan#ele mele mi-am chinuit so#ia !i fiul. 8u st$team s$ lucre& "n timp ce ea st$tea cu copilul singur$. :i-a spus cu triste#e imediat dup$ c$s$torie: (Credeam !i eu c$ e!ti un om normal.( =r,de>

9a Casa /amenilor de <tiin#$ al$turi de colegi academicieni

:-a iertat "ntre timp !i m-a !i a'utat foarte mult "n ceea ce am f$cut. <i acum lucre& "n acela!i ritm. :$ a!e& la 5 diminea#a pe scaun !i m$ mai ridic dup$ ce s-a l$sat noaptea. .n Aucure!ti n-a! putea face asta fiindc$ sunt prea multe lucruri care "mi distrag aten#ia. .nainte s$ m$ apuc s$ scriu (%nteligen#a...( am stat mult !i m-am g,ndit dac$ s$ m$ anga'e& sau nu la un travaliu imens risc,nd s$-mi pierd cei mai frumo!i ani "ntre 30 !i I0 pentru un succes incert. <i totu!i mi-am &is c$ merit$. +imic nu reu!e!te cu adev$rat dac$ nu faci sacrificii. Aucuriile pe care le tr$iesc acum "mi demonstrea&$ c$ am pariat corect.
Cei care doresc s comande crile d-lui Dumitru Constantin Dulcan o pot face pe 000.edituraei1on.ro, la tel. 2345677.89.54, 289:.2:5.:23 sau pe e-mail ei1ondifuzare;<a.oo.com +ursa= .ttp=66000.formula-as.ro69273672>36lumea-romaneasca-956d-c-dulcan-in-spatele-tuturor-lucrurilor-e-dumnezeu7>?:? *sculta 2adio Vocea -ufletului; :u&ica si emisiuni pentru sufletul tau http://radiovoceasufletului.ro