Sunteți pe pagina 1din 105

Mic ndrumar spiritual

MIC INDRUMATOR SPIRITUAL (Prin bunavointa domnului ONETE Pitesti Cuvant inainte Materialul "e #are il "re$entam are s#o"ul de a ne ridi#a %radul de #onstienti$are al rostului omului in univers si de a in#er#a o indrumare "entru #a &iinta umana sa si im"lineas#a un destin &eri#it ai#i "e Pamant #at si in vesni#ie' Se "re$inta la in#e"ut ultima lu#rare editata in anul ())* de Institutul Mondial "entru Politi#a E#olo%i#a a Planetei+ a #arei le#tura trebuie sa ne sensibili$e$e su&letul in asa &el in#at sa ne #onsideram res"onsabili de &a"tul #a suntem #om"li#i la #ata#lismele #e au lo# "e "laneta+ #e "rodu# moartea a milioane de oameni sau ii du# in "ra%ul sara#iei si dis"erarii' A#est &enomen #reste "ro%resiv si sansa sta"anirii lui este din #e in #e mai redusa' Sa &a#em #e se mai "oate &a#e "ana #and nu va &i "rea tar$iu, Ne #ladim &eri#irea "e nenoro#irea altora iar #o"iii si ne"otii nostri ne vor blestema "entru de$astrele "lanetare #e le vor mosteni din vina noastra' Savantii au averti$at de () de ani+ "rin studii laborioase asu"ra #onse#intelor "oluarii+ si in#a din -..* #and Clubul de la Roma a editat /Prima revolutie %lobala/ si au e0"rimat #on#lu$ia #a nu se "oate &a#e nimi# deoare#e omul &ara o #redinta autenti#a este ires"onsabil si e%oul #are este lu#i&erian este atras si inrobit de materie s"re nenoro#ire' Se #onsolea$a multi #u ideea #a %uvernele si stiinta vor re$olva "roblema+ dar trebuie sa stim #a Dumne$eu a #reat e#1ilibre in natura+ si de$e#1ilibrele "e #are omul le &a#e din la#omie si imoralitate vor &i as"ru "ede"site' 2ortele naturii sunt uriase si omul nu este &a#ut "entru a se ra$boi #u #reatia lui Dumne$eu #i "entru a o iubi+ alt&el va &i lovit &ara mila' Ori#e muritor este de#i obli%at sa #onstienti$e$e a#easta &oarte %rava "roblema+ de#larata de3a #a &iind numarul unu a omenirii+ si sa in%enun#1e$ein ru%a#iune in &ata lui Dumne$eu &a#andu si datoria de a salva Pamantul' C1iar da#a Dumne$eu va de#ide alt&el+ ne am &a#ut datoria si vom s#a"a de #1inurile Iadului+ #onstienti &iind de &a"tul #a viata este o tra%edie 3u#ata #u eroi #omi#i si #a adevarul se a&la nu in #eea #e ori#um dis"are #i in vesni#ie' In #ontinuare se "re$inta vreo 4) de "ersonalitati din #are mare "arte in#luse in di#tionarele en#i#lo"edi#e #u "reo#u"ari stiinti&i#e+ &ilo$o&i#e+ e$oteri#e si reli%ioase "entru a nu ne simti sin%uri in a#tiunile noastre de s"irituali$are a noastra si a semenilor' O "re$entare a"arte i se &a#e lui Rudol& Steiner+ #reatorul Antro"o$o&iei si al unei edu#atii s"irituale a omului "rin "eda%o%ia 5aldor&' Este &ilo$o&ul #are a avut marele 1ar de a vedea #el mai bine si #u o mare lu#iditate in lumea #ealalalta si a "utea sa ne transmita o adevarata stiinta s"irituala+ #u"rinsa in "este 6)) de #arti' S"re deosebire de misti#i #are vad &ranturi+ in mod #on&u$ si nu "ot relata #ele va$ute+ Rudol& Steiner #a un adevarat inainte mer%ator+ #a si Ioan 7ote$atorul ne "re$inta o adevarata stiinta s"irituala #u a3utorul #areia+ sa devenim #u adevarat #redin#iosi in reli%ia in #are ne am

Romania!

nas#ut+ si sa L intam"inam "e Mantuitor la a doua venire+ #a adevarati #restini vredni#i de Im"aratia Cerului' Rudol& Steiner ne "re$inta #unostinte teoreti#e #at si "ra#ti#i meditative+ si ne asi%ura #a #itirea ori#arei lu#rari de a sa ne introdu#e &ara sa ne dam seama in lumea s"irituala' Pentru a #onstata a#est lu#ru "re$entam #ateva "a%ini din #artea sa 8/Stiinta S"irituala evolutia #osmi#a si &iinta umana88 La o "rima #itire "ar niste naivitati+ dar un %anditor #e este mentionat in toate di#tionarele en#i#lo"edi#e nu "oate &i naiv' Sa se in#er#e #a a#este * "a%ini sa &ie invatate nu doar #itite si a"oi se va observa #a este o adevarata stiinta 9 #u o bo%atie de idei+ #u o e0"unere "e #are Dumne$eu i a revelat o ast&el ordonata in#at atentia si inteli%enta sa &ie &olosite la nivel inalt+ "entru a &i de$voltate &ortele su&letesti ne#esare asimilarii #unostintelor si "atrunderii in lumea s"irituala' Se "ot "rovo#a si "ariuri #u #ei #e #onsidera #a sunt naivitati #are nu au #oerenta' Pentru usurarea intele%erii "re$entam si un re$umat al a#estor "a%ini #at si intrebari sistemati$atoare' Dorinta noastra ar &i sa se re#ur%a la a#este elemente a3utatoare numai du"a un e&ort sustinut "rin le#tura re"etata a "a%inilor ast&el #a sa avem ma0imum de bene&i#iu in de$voltarera &ortelor su&letesti' In #ontinuare se &a#e o in#ursiune in "robleme reli%ioase aratandu se li"sa de e0em"lu "ersonal al indrumatorilor s"irituali+ as#underea adevarului+ li"sa sin#eritatii+ "re%atirea su"er&i#iala+ &anatismul reli%ios si #e ar trebui sa &a#em "entru a &i #redin#iosi adevarati si intele"ti' Pentru #ei #e se #onsidera #a sunt in ordine #u #om"ortamentul de #restini am sele#tat si niste re%uli de s"ovedanie ast&el #a #itindu le #u luare aminte &ie#are sa se vada #a intr o o%linda si sa se #ore#te$e' Pentru intarirea #redintei si a #ura3ului de a in%enun#1ea #u demnitate+ umilinta+ uimire si iubire in &ata lui Dumne$eu asa #um &a#ea &ilo$o&ul Nae Iones#u in biseri#a+ si #um &a# multe alte "ersoane #u #onstiinta bine tre$ita+ "re$entam si niste dove$i ale e0istentei lui Dumne$eu' In &inal se dau niste ru%a#iuni #e trebuies# #itite in %enun#1i+ #at mai des #u "utinta "entru a intretine relatia vie #u Tatal Ceres# si a interveni in re$olvarea "roblemelor noastre a#um si in vesni#ie' Puterea ru%a#iunii o motivam ast&el : Medi#ul+ "ara"si1olo%ul+ si tera"eutul rus Ni#olai Ser%1eevi#i La$arev+ in #ele ; #arti "ubli#ate "ana a#um in #are relatea$a des"re vinde#area ra"ida+ in #ateva luni+ a bolnavilor de #an#er in stadii &oarte avansate+ ne des#rie modul sau de tratament #are se "oate re$uma "rin e0em"lul urmator : Se "re$inta la #onsultatie o &emeie #are se "lan%e #a sin%ura sa &ii#a de (* de ani are #an#er #u metasta$e de %rad I<' La$arev "riveste in #am"urile subtile ale neamului "ana #e de"istea$a #a o stra strabuni#a in urma #u (=) de ani a tradat iubirea "rietenului ei #asatorindu se din interes material #u alt#ineva' El vede #um de atun#i "a#atul a lovit in neam unii &rati+ #o"ii+ ne"oti+ strane"oti+ #are s au imbolnavit si unii au murit din a#easta atin%ere a "a#atului #e a venit de la ea #a o bila de biliard si urmea$a sa loveas#a in #ontinuare in strane"otii nenas#uti in#a' Mentionandu se &a"te+ nume+ si date #alendaristi#e+ interlo#utorul ramane uluit de a#easta si intreaba #e trebuie sa &a#a'

Atun#i La$arev ii s"une #a "entru a se "rodu#e vinde#area o "ersoana din neam trebuie sa se trans&orme+ adi#a sa devina in mod autenti# #redin#ioasa' Privind din nou in #am"urile subtile #onstata #a "ersoana #are este in stare de a#est e&ort nu este ni#i mama+ ni#i &ii#a bolnava #i un un anume &rate al sotului' Indrumarea in#e"e si "rintr o #unoastere e$oteri#o &ilo$o&i#o reli%ioasa si o as#e$a intensa "ersoana se trans&orma si &ata bolnava se vinde#a #om"let+ ori#e tumora dis"arand in * 6 luni de $ile' Printre indrumari un lo# esential il o#u"a ru%a#iuni #1iar de sute de ori "entru iertara "a#atului &a#ut de stra strabuni#a in urma #u (=) de ani+ #at si de"istarea "a#atelor altor morti si vii din arborele %enealo%i# si ru%a#iuni &oarte multe "entru iertarea lor' De asemenea se &a# ru%a#iuni si "entru #eilalti+ in#lusiv "entru sanatatea strane"otilor nenas#uti in#a' Misiunea lui La$arev este de a "rivi mereu in #am"urile subtile ale "ersoanelor im"li#ate si a le indruma #ores"un$ator' Nu "arasi "a%ina, Urmea$a:

Politi#a

e#olo%i#a a "lanetei

(Lu#rare editata de Institutul "entru Politi#a Planetei!' La -( a"rilie ())(+ Coreea de Sud a &ost in%1itita de o uriasa &urtuna de "ra& din C1ina' S#olile au &ost in#1ise+ #ursele aieriene anulate+ #lini#ile invadate de "a#ienti #u tulburari res"iratorii' Pentru multi era aventuros sa iasa a&ara din #ladiri' Da#a &urtuni de "ra& se mai mani&estau in Coreea a#estea nu "uneau "robleme &iind &oarte rare si doar su"aratoare+ a#um au devenit mai dese si #eea #e este %rav sete &a"tul #a sunt su&o#ante+ ast&el #a da#a iesi a&ara din #asa trbuie sa "ui o mas#a de "an$a la nas' O#a$ional+ #1iar si Statele Unite sunt a&e#tate' In a"rilie ())-+ o uriasa &urtuna de "ra& masurand -;)) de >m' de la est la vest si -()) >m de la nord la sud+ a traversat Pa#i&i#ul a#o"erind #u "ra& vestul Statelor Unite de la %ranita #u Ari$ona "ana in Canada' In martie ())(+ o alta &urtuna "ornita din C1ina a traversat vestul S' U' A ' 7ineanteles #a in C1ina situatia este si mai %rava ' Cand in#e"e88 al = lea anotim"88 lo#uitorii oraselor esti#e "re#um 7ei3in% si Tia3in se "re%ates# de vremuri %rele' So&erii s au de"rins sa #ir#ule #u &arurile a"rinse in tim"ul $ilei+ iar lo#uitorii isi a#o"era in mod obisnuit &etele #u masti #1irur%i#ale+ esar&e sau batiste' Pe lan%a res"iratia di&i#ila si "ra&ul #are irita o#1ii+ mai este si e&ortul neintreru"t de a s#oate "ra&ul din lo#uinte si de a #urata intrarile de "ra& si de nisi"' Dar #el mai %reu este de "astori si a%ri#ultori'

O &urtuna de "ra& si nisi" la = mai -..*+ in nord vestul C1inei a redus vi$ibilitatea #a noa"tea+ a distrus -4)'))) de 1e#tare #ultivate+ a avariat 6)'))) de arbori + a u#is ?4)) de animale+ a s"ulberat (4'))) de 1e#tare de sere de "lasti#+ a ranit (4; de oameni si a u#is 6. si s au anulat 6( de trenuri' In = a"rilie -..;+ in Mon%olia In&erioara+ o &urtuna de "ra& si nisi" #e a durat -( ore a distrus -)'?)) de 1e#tare #ultivate+ -*6 sere de "lasti#+ a astu"at 6)) de "uturi #u nisi"+ -*) 1a de live$i devastate+ ;)) tone de &ura3e s"ulberate+ ?)) de ada"osturi "entru oi distruse si 4))) de oi u#ise' Din #au$a &urtunilor re"etate in Mon%olia In&erioara + "este *')))'))) de 1a de "asuni sunt de%radate+ ( din #are ?)@ in mod %rav!+ "rodu#tia de &ura3e din re%iune a s#a$ut #u 6*@ si #a"a#itatea "asunilor s a redus #u 6?@' 2a"t %raitor este #a %reutatea #or"orala medie a animalelor de tra#tiune a s#a$ut a"roa"e la 3umatate+ &iind niste animale #ostelive' Su"ra&ata im"adurita a re%iunii #are in -.=) era de -+-* milioane 1a s a redus a#um la =*) 1a ma3oritatea intr o stare "re#ara'A#est %en de deteriorare a e#osistemului "oate &i intinlit in numeroase "re&e#turi si distri#te din nordul si vestul C1inei' Deserti&i#area din C1ina este re$ultatul "resiunii e0#esive a oamenilor si a se"telului asu"ra "amantului intr o tara a #arei "o"ulatie va atin%e anul viitor -+* miliarde a"roa"e la &el de mult #a "o"ulatia de -+= miliarde a %lobului la in#e"utul se#olului ()' Sub a#easta "resiune demo%ra&i#a C1ina a#umulea$a de&i#ite e#olo%i#e "e numeroase &ronturi : "asunatul e0#esiv+ araturile e0#esive+ de&risarile e0#esive ale "adurilor si "om"area e0#esiva a a"ei din sol' Ramanand "rea "utina ve%etatie+ in unele "arti din nordul si vestul C1inei+ vinturile "uterni#e de la s&irsitul iernii si in#e"utul "rimaverii "ot %enera &urtuni de "ra& #are inde"artea$a literalmente intr o sin%ura $i milioane de tone de sol &ertil+ a #arui re&a#ere "oate sa ne#esite se#ole "rin masurile &oarte #ostisitoare luate de om9 altminteri se trans&orma in deserturi' Trans&ormarea su"ra&etelor &ertile in deserturi nu este noua in C1ina' Noua insa este &re#venta si s#ara lor' Iata numarul &urtunilor ma3ore de "ra& si nisi" din C1ina intre -.=) -...+ #u "ers"e#tive "ana in anul ()).: De#eniul -.=) -.=. A = &urtuni9 -.?) -.?. A ; &urtuni9 de#eniul -.4) -.4.A -*9 de#' -.;) -.;. A-?9 de# -..) -... A(*9 de# ())) ()). A -)) ( estimare "reliminara "entru a#est de#eniu+ ba$ata "e &a"tul #a in #ei doi ani + ())) si ())-+ au e0istat "este () de &urtuni ma3ore!' Pro#esul de deserti&i#are a&e#te$a dire#t 6)@ din su"ra&ata C1inei+ &iind #on#entrata in sase "rovin#ii si se ras"andeste in in#a "atru' S a #reat "rimul institut din lume "rivind #er#etarea deserti&i#arii CAREERI si savantii s"un #a &enomenul deserti&i#arii este una din #ele mai %rave "robleme de mediu' Cer#etarile arata #a in anii -.=) -.4) rata medie de ras"andire a deserturilor a &ost de -=?) >m "atrati "e an+ in -.4) -.;)+ a &ost de (-)) de >m "atrati "e an+ iar in -.;) -..) de (6?) >m' A%entia C1ine$a de Prote#tie a Mediului ra"ortea$a #a intre anii -..6 -... desertul Bobi s a e0tins #u =('6)) >m "atrati+ o su"ra&ata e%ala #u a"roa"e 3umatate din PensClvania ( "este un s&ert din Romania!' A#este #i&re nu in#lud e0tinderea marelui desert Ta>lama>an+ a&lat mult mai la vest+ ni#i #ele #in#i deserturi mai mi#i din Mon%olia Interioara sau numeroasele deserturi noi #are in#e" sa se &orme$e'

Desertul Bobi a&landu se a#um la numai (6= de >m de 7ei3in%+ liderii #1ine$i in#e" sa reali$e$e %ravitatea situatiei' Pro#esul deserti&i#arii se #on#entrea$a indeobste la mar%inile deserturilor e0istente+ "ur si sim"lu deoare#e a#estea sunt $onele #are mar#1ea$a limita "loilor si #u ve%etatia #ea mai redusa' Dar mai in%ri3oratoare sunt noile su"ra&ete deserti#e + "line #u dune de nisi"+ #are se &ormea$a s"ontan in atit de multe #omunitati din nord vestul si nordul C1inei' Dunele de nisi" #are se &ormea$a la ;) de >m de 7ei3in% alarmea$a de3a o&i#ialitatile %uvernamentale' O tendinta #lara de deserti&i#are arata si alte ##a .) de milioane de 1a+ ale C1inei+ su"ra&ata #are #onsta in ma3oritate din "asuni+ dar si unele su"ra&etDe #ultivate+ si #are este a"ro0imativ e%ala #u su"ra&ata #ultivata #u #ereale in C1ina' A#est "ro#es de deserti&i#are %indit in temeni lineari "oate sa ia un as"e#t nelinear de evolutie mult a##elerata datorita a%lomerarii de oameni si animale #are &u%and din #alea desertului+ a%lomerea$a "este masura alte $one distru%indu le ra"id si an%ro e#osistermul' E0ista unele dove$i #a to#mai a#est lu#ru se intam"la a#um in C1ina' De asemenea #oreenilor a in#e"ut sa le &ie %roa$a de sosirea a #eea #e ei numes# 88 al = lea anotim"+ adi#a se$onol &urtunilor de "ra& #e o#u"a lunile de la s&irsitul iernii si in#e"utul "rimaverii' Ea"onia de asemenea+ desi mai "utin+ su&era de "e urma a#estor &urtuni de "ra&+ "lin%indu se de $a"ada %albena si "loaia maronie #are le bra$dea$a "arbri$ele si &erestrele' 2rustrarile #oreene si 3a"one$e &ata de "ra&ul #1ine$es#+ au dus la lansarea unei #onsultari mininsteriale trilaterale intre Coreea de Sud + C1ina si Ea"onia in anul -...' Industriali$area C1inei a&a#ut #a o serie de su"ra&ete sa &ie smulse #ir#uitului biolo%i# iar #ulturile sa &ie mutate "e $one "utin "rielni#e din #are unele "e "ar#urs au si &ost abandonate ' Industriali$area si urbani$area au dus la un #onsum e0#esiv de a"a #eea #e a &a#ut #a "an$a de a"a &reati#a sa #oboare &oarte mult si multe i$voare si "arauri sa se#e #eea #e a##entuea$a si mai mult e#osistemele' Du"a -.4; #and C1ina a tre#ut la o e#onomie de "iata+ nu au mai &ost luate masuri de e#1ilibrare a se"telului de animale ast&el #a + a#estea inmultindu se "este masura+ "rin "asunatul e0#esiv+ alaturi de araturile si des"aduririle e0#esive+ "rodu# de$e#1ilibre e#olo%i#e &oarte im"ortante #u #onse#inte %rave a#um si in viitor+ tinand seama si de #resterea intensa a "o"ulatiei' 2luviile Fai+ 2luviul Balben si Fuai au un de&i#it annual de *4 miliarde de tone de a"a' Presu"unand #a sunt ne#esare -))) de tone a"a "entru a "rodu#e o tona de #ereale+ de&i#itul a#esta este e#1ivalent #u *4 tone de #ereale #e ar "utea 1rani --- milioane de #1ine$i' De&i#itele de a"a se a##entuea$a si datorita in#al$irii %enerale a #limei #e #u"rinde "laneta' Statul a in#e"ut sa alo#e sume substantiale "entru im"iedi#area deserti&i#arii ' Ministerul Padurilor a &ost desemnat "entru a#easta' 2ermierii din "rovin#ie sunt "latiti sa renunte la #ulturile de #ereale si sa "lante$e #o"a#i' Pentru a#easta %uvernul &ederal le "lateste &ermierilor #ate -=)) >% de %rau de 1e#tar im"adurit+ #u #onditia #a rata de su"ravietuire a #o"a#ilor sa &ie de ;)@ in "rimul an+ dar &oarte %reu se obtine a#est "ro#ent din #au$a "amintului nisi"os+ ast&el #a randamentul "lantarilor "oate s#adea #1iar "ina la ()@' Nu se stie si%ur da#a metoda va da re$ultate deoare#e &urtunile de nisi" au lo# in s"e#ial in lunile inuarie mai #and #o"a#ii sunt des&run$iti si nu "ot o"ri e&i#ient vantul' In luna mai ())( %uvernul a anuntat #a va alo#a -( miliarde de dolari "entru im"aduriri+ in urmatorul de#eniu+ dar "resedintele Comisiei "entru Mediu si Resurse din Con%resul

National al Po"orului arata #a remedierea terenurilor a#olo unde a#est lu#ru este &e$abil din "un#t de vedere te1ni#+ ar #osta (;+* miliarde dolari ' Pentru #a "asunile sa se re&a#a trebuie s#a$ut &oarte mult numarul oilor si #a"relor #are distru% #rusta solului #e a"oi este usor s"ulberat de vant' A#est &a"t este %reu de reali$at deoare#e o buna "arte a "o"ulatiei rurale+ traieste din #resterea a#estor animale (sub "ra%ul sara#iei!' Este "osibil #a din #au$a deserti&i#arii in viitorul a"ro"iat $e#i de milioane de #1ine$i sa emi%re$e ina&ara tarii+ #a#i in interior nu mai %ases# lo#' 7a$a a%ri#ola a C1inei se restrin%e mereu datorita "lanului %uvenamental de im"adurire a -)+= milioane 1a de "amant arabil+ abandonarii "amanturilor de "rodu#tivitate din #e in #e mai slaba+ a#o"erirea de dunele de nisi" sau de nisi"urile mis#atoare ( De e0em"lu un do#ument al 7an#ii Asiati#e "entru De$voltare ra"ortea$a #a intr o $ona din Bansu+ -**'))) de 1a de "amant arabil au &ost abandonate nisi"urilor mis#atoare!' Se"telul si e#onomia "astorala a C1inei va s#adea dramati# in urmatorii ani datorita deserti&i#arii "asunilor+ #it si a masurilor s"e#iale de a redu#e numarul animalelor vinovate de distru%erea ve%etatiei' Pierderea de "amant "rodu#tiv+ sara#irea straturilor de a"a si devierea a"ei de iri%atie #atre orase si industrie &a#e tot mai di&i#ila #resterea "rodu#tiei de 1rana' A#este tendinte se #ombina #u evolutiile e#onomi#e in#lusiv redu#erea subventiilor "entru "returile #erealelor in ultimii ani+ salariile mai mari din alte domenii #are inde"artea$a &orta de mun#a din a%ri#ultura si orientarea #atre #ulturi mai rentabile+ #um ar &i le%umele "entru a redu#e re#olta de #ereale a C1inei' Tara are un #onsum de *.) milioane tone de #ereale annual+ si anul ())( va &i al treilea an #onse#utiv in #are a#est de&i#it nu "oate &i a#o"erit deoare#e de la *.( milioane tone in -..; ea nu mai "oate reli$a de#at ##a *6= tone anual si da#a a#um a #onsumat din re$erve+ intr un viitor a"ro"iat va trebui sa im"orte #ereale' Da#a C1ina va trebui sa im"orte #ereale a#easta ar &i o a&a#ere buna "entru e0"ortatori+ #are ar mari "returile+ dar va du#e la sara#irea si mai mult a tarilor sara#e sau a oamenilor sara#i din #elelalte tari+ intr o "erioada de tim" mai s#urta de#at ori#e alt eveniment din istorie' De &a"t C1ina #are este o tara #e #asti%a anual din e0"orturile #u S'U'A'+ ;) de miliarde de dolari+ se va des#ur#a' Dar intrand "e "iata de im"ort a #erealelor si soli#itand o #antitate mare de #ereale avand in vedere "o"ulatia ei de -+* miliarde de lo#uitori+ va &a#e #a "retul #erelelor sa #reas#a si sa a&e#te$e %rav alte tari #u e#onomie slaba' Ni#i o tara nu s a #on&runtat vrerodata #u o #atastro&a e#olo%i#a "otentiala la s#ara Bavanului de "ra& #are se &ormea$a a#um in C1ina' Se iau #ateva masuri #ore#te #um ar &i #el de a "lati &ermierii sa "lante$e arbori "e terenurile &ra%ile dar C1ina mai are multe de &a#ut "ana sa redu#a se"telul la un nivel su"ortabil de sistemele naturale si sa stabili$e$e straturile a#vi&ere' In momentul de &ata nu e0ista ni#i un "lan in des&asurare sau "e "lanseta #a"abil sa o"res#a inaintarea deserturilor' Probabil #a nu si &a#e mari %ri3i+ deoare#e e#onomia ii va "ermite sa im"orte #erealele ne#esare asa #um Ea"onia im"orta 4)@ din ne#esar' Dar #um se vor des#ur#a alte multe tari #u e#onomii slabe+ la #resterea "returilor #erealelorG

E#onomia mondiala este a#um atat de mare in#at #resterea ei in anul ()))+ un sin%ur an+ a de"asit o "e #ea din intre% se#olul al HIH lea' Cresterea "o"ulatiei Blobului du"a anul -.=) este mai mare de#at #ea din "re#edentii 6 milioane de ani' <enitul individual a s"orit de la (=;( dolari in -.=) la 46=6 in ())-+ a"roa"e tri"landu se' In #iuda #resterii e0traordinare a e#onomiei %lobale in ultima 3umatate de se#ol+ -+( miliarde de oameni adi#a o #in#ime a omenirii+ traies# intr o sara#ie ab3e#ta' Ni#i o tara nu si a stabili$at #onsumul+ ori#at de mare ar &i a#esta' Cu toate #a e#onomia %lobala s a marit de a"roa"e 4 ori intre -.=) si ())- e#osistemul Pamantului nu s a marit #i dim"otriva su"orta "resiuni din #e in #e mai mari "rivind ne#esitatile de a"a+ de "asuni+ de teren arabil+ de taiere de "aduri+ de de"o$itare a deseurilor+ de "es#uit o#eani# et#' E0tinderea deserturilor+ &re#venta marita a &urtunilor de "ra&+ #resterea tem"eraturii+ adan#irea straturilor de a"a+ rodarea solurilor+ #ola"sul "o"ulatiei "is#i#ole+ to"irea %1etarilor si #resterea nivelului marilor a&e#tea$a nemi3lo#it "ers"e#tivele alimentare' Semnele a#estea de tensiune+ sunt in mare masura ese#ul "ietelor' Piata are multe "un#te &orte + adu#and lumii o bo%atie "e #are stramosii nostri nu si ar &i "utut o ima%ina+ dar are si #ateva slabi#iuni #are nu au &ost evidente arata tim" #at intre"rinderea umana era la o s#ara mult mai mi#a' Trei slabi#iuni ale "ietii se detasa$a : li"sa de res"e#t "entru "ra%urile de durabilitate ale sistemelor naturale+ in#a"a#itatea de a "retui ade#vat servi#iile naturii si ese#ul de a in#or"ora #osturile indire#te ale &urni$arii de bunuri si servi#ii in "returile a#estora' Intr un &el de&i#itul e#olo%i# &undamental #u #are se #on&runta lumea este "ierderea solului "rin ero$iunea vantului si a"ei' Ceea #e este &oarte rau este &a"tul #a a#easta ero$iune nu este reversibila la s#ara de tim" semni&i#ativa din "ers"e#tiva umana' Din re%iunea Sa1elului din A&ri#a vor "le#a in urmatorii () de ani+ da#a nu se iau masuri + ?) de milioane de oameni+ &u%ind din #alea desertului' Dar amenintati de desert sunt "este -+6 miliarde de oameni+ #are traies# nemi3lo#it de "e urma "amantului lor' Ero$iunea solului nu este #eva nou dar "ana in se#olul tre#ut ea era de"asita "rin &ormarea de soluri noi "rin de$a%re%area ro#ilor si &i0area de ve%etatie ' Problema este #a a#um relatia este inversa si ne #o&runtam #u un de&i#it de sol masurat in miliarde de tone "e an si #are redu#e "rodu#tivitatea "amantului' La in#e"utul anilor -.=) + (=) de oameni de stiinta din (- de re%iuni e#olo%i#e au tras #on#lu$ia #a ( miliarde de 1a de "amant+ in#lu$and su"ra&ete arabile+ "aduri si "asuni au &ost de%radate intr o masura sau alta' A#estea de"ases# de a"ro0' trei ori #ele ##a 4)) de milioane de 1a #ultivate #u #ereale in intrea%a lume' Desi "rodu#tia nu a s#a$ut datorita noilor te1nolo%ii a%ri#ole "ana la un moment dat + #ultivarea terenurilor #are "ierd stratul de sol &ertil devine in #ele din urma nerentabila+ indi&erent de nivelul te1nolo%i#' In anul -.;= Statele Unite a #reat C' R' P' ( Pro%ramul de Conservare a Re$ervelor! #are a s#os din #ir#uitul a%ri#ol -)@ din su"ra&ata arabila (-6 milioane 1a!+ "entru a &i "lantate #u iarba si #o"a#i+ si a le salva at&el de ero$iune' E0ista "utine o"ortunitati de e0tindere a "rodu#tiei la noi su"ra&ete arabile #are sa #om"ense$e "ierderile' Cum ne#esarul de 1rana al omenirii+ s a tri"lat in ultimii =) de ani datorita #resterii "o"ulatiei+ a%ri#ultura a &ost &ortata sa se e0tinda "e su"ra&ete #e nu ar trebui arate' Poate #a #el mai dramati# e0em"lu in a#est sens este Ia$a1stanul'

A#easta &osta re"ubli#a sovieti#a a &ost in anii -.=) terenul unui vast "roie#t al "amanturilor vir%ine o initiativa "rin #are ade"tii ei au "romis #a "rodu#tia de #ereale va #reste su&i#ient "entru a &a#e din Uniunea Sovieti#a + o su"ra"utere a%ri#ola' In #ativa ani+ su"ra&ata "asunilor arate si #ultivate #u %rau in Ia$a1stan le a de"asit "e #ele din Canada si Australia la un lo#' A &ost un e&ort masiv dar "ana la urma sortit ese#ului Pana in -.;)+ ero$iunea solurilor #au$ata de vant a &a#ut #a "este 3umatate din su"ra&ata ( e%ala #u #ea "lantata #u %rau de Canada! sa &ie abandonata deoare#e devenise nerentabila+ in numai doua de#enii' Re#oltele de "e terenurile #are in#a se mai #ultiva abia da#a a3un% la o tona "e 1e#tar+ in tim" #e 2ranta obtine . tone J 1a' In #iuda a#estor e0"eriente #ateva e&orturi de e0"ansiune al aratului e0#esiv sunt in des&asurare' Unul #onsta in inlo#uirea "adurilor tro"i#ale din Indone$ia si MalaCsia #u "lantatii de "almieri de ulei #are vor devasta diversitatea biolo%i#a a re%iunii+ &ara ni#i o %arantie #a se va "utea "lanta "e termen lun%' Un "lan #u mult mai ambitios este in #urs in 7ra$ilia+ unde &ermierii ara o vasta savana semiarida situata la sud si la vest de ba$inul Ama$onului' Entu$iasmul din 7ra$ilia &ata de "otentialul a#estei re%iuni seamana in mod remar#abil #u #el mani&estat de sovieti#i a#um 6= de ani in tim"ul "roie#tului Pamanturilor <ir%ine din Ia$a1stan' In tim" #e de&i#itul de sol #reste lent+ #el de a"a are o #restere ra"ida+ si este #ea mai subestimata "roblema de resurse #u #are se #on&runta lumea in "re$ent' In -; tari #resterea "o"ulatiei a redus a"a "roas"ata "entru o "ersoana la mai "utin de -))) metri #ubi "e an #antitate minimum ne#esara' Momentan =** de milioane de oameni sunt 1raniti #u #ereale "roduse #u un #onsum de a"a #are nu "oate &i su"ortat de straturile a#vi&ere' De&i#itul mondial de a"a este #on#entrat in C1ina+ sub#ontinentul Indian+ Orientul Mi3lo#iu+ A&ri#a de Nord si Ameri#a de Nord' Cand "om"area a"ei din &antani de"indea de "uterea omului si animalelor+ #antitatea "om"ata era limitata+ dar a#um #u dis"o$itivele me#ani#e "uterni#e+ a#vi&erele "ot &i e"ui$ate in #ativa ani' Lo#uitorii #a"italei Kemenului ar "utea &i #urand &ortati sa se mute altundeva in tara sau sa mi%re$e in strainatate in%rosand randurile re&u%iatilor a"ei' Cei trei mari "rodu#atori de #ereale C1ina+ Statele Unite si India #are im"reuna re"re$inta a"roa"e 3umatate din "rodu#tia mondiala de"ind in di&erite %rade de iri%atii 9 in C1ina 4)@+ in S U A -=@+ iar in India =)@' In &ie#are din a#este $one a%ri#ole #1eie+ nivelul a"ei &reati#e s#ade #ontinuu' 2ara iri%atiile res"e#tive "rodu#tia a%ri#ola s#ade la 3umatate' Desi se s"une adesea #a viitoarele ra$boaie din Orientul Mi3lo#iu se vor "urta "robabil "entru a"a si nu "entru "etrol+ #om"etitia "entru a"a din re%iune se "are #a are lo# "e "iata mondiala a #erealelor' A#est lu#ru se "oate vedea in Iran si E%i"t #are au de"asit o "e Ea"onia+ "rin#i"alul im"ortator de #ereale+ ambele tari a#o"erind din im"orturi 6)@ din #onsumul de #ereale' Numeroase alte tari li"site de a"a im"orta mare "arrte dein #ereale : Maro#ul =)@+ Al%eria 4)@+ Arabia Saudita 4)@+ Kemenul ;)@ Israelul "este .)@' <alori&i#area a"ei in industrie "oate &i #u usurinta de =) de ori mai mare #a in a%ri#ultura + asa #a industria va #onsuma a"a din #e in #e mai mult' India oare#um inde"endenta de im"ortul de #ereale #a si C1ina la in#e"utul anilor .) a obtinut a#easta #u "retul s#aderii re$ervei stratului de a"a &reati#a+ dar #it tim" se va "utea a#easta ' Cri$ele

nationale de a"a nu sunt evenimente i$olate' Da#a tari mari #a C1ina + India si Pa>istan au de3a de&i#ite de a"a #e se va intam"la da#a "o"ulatia lor va #ontinua sa #reas#a asa #um este "reva$ut #erand si mai multa a"a intr un moment in #are #onse#intele drasti#e ale e"ui$arii a#vi&erelor sunt iminenteG Da#a tarile mari vor a3un%e a im"orte #ereale + "retul a#estora se va dubla asa #um s a intam"lat in "erioada -.4( -.46+ #eea #e va du#e desi%ur la in%rosarea masiva a randurilor #elor in&ometati si subnutriti #are a#um numara ;-= milioane' Numao da#a sin%ura C1ina va im"orta si numai -)@ din ne#esarul de #ereale adi#a 6) de milioane de tone va deveni "este noa"te #el mai mare im"ortator de #ereale e0er#itand o "resiune intensa asu"ra dis"onibilitatilor de e0"ort si marind "returile mondiale' Da#a se va intam"la a#est lu#ru+ "robabil #a nu trebuie sa l a&lam din $iare' <a &i evident in ma%a$inele alimentare' In e#onomia a"ei+ lumea a intrat "e un teritoriu ne#unos#ut' Cererea de 1rana &iind in #restere iar "om"area e0#esiva a a"ei din straturile &reati#e+ deo"otriva in tarile industriali$ate si in tarile in #urs de de$voltare+ lumea este amenintata in urmatorii #ativa ani de e"ui$area #on#omitenta a a#vi&erelor in $e#i de tari' Cand se va intam"la a#est lu#ru "om"area va &i redusa in mod ne#esar la rata de re&a#ere' Din ne&eri#ire+ lumii ii li"seste e0"erienta "entru a ras"unde de&i#itelor de a"a la s#ara in #urs' A%ri#ultura mondiala+ de3a im"ovarata #u de&i#itele de sol si a"a+ este amenintata de o #restere mare a numarului de lo#uitori la #are se adau%a miliarde de oameni doritori sa ur#e "e lantul tro&i# si sa #onsume #at mai multe "roduse animale' Deoare#e 4)@ din toata a"a s#oasa din rauri si din subsol este &olosita "entru iri%atii+ investitiile in "ra#ti#i si te1nolo%ii #are sa utili$e$e mai e&i#ient a"a sunt esentiale "entru ori#e strate%ie e&i#ienta de ridi#are a "rodu#tivitatii a"ei' Pentru #ei #are #onsuma #antitati e0#esive de "roduse animaliere+ 88 #oborarea 88 "e lantul tro&i# le va imbunatati starea de sanatate #on#omitent #u un #onsum mai mi# de #ereale si "rin urmare de a"a' Se redu#e de asemenea obe$itatea si #osturile aso#iate ale tratarii bolilor a&erente a#esteia' Previ$iunile O' N' U' arata o #restere a "o"ulatiei "ana in ()=)+ de ; -) miliarde lo#uitori ai "lanetei' A%ri#ultura mondiala asa #um este ea asta$i s a de$voltat in ultimii --'))) de ani intr o "erioada in #are #lima a &ost remar#abil de stabila' Pamantul se in#al$este' Cei mai #aldurosi -= ani au &ost toti du"a -.;)' Cu %reu tre#e o sa"tamana &ara noi stiri des"re to"irea %1eturilor+ tem"eraturi re#ord sau &urtuni distru%atoare' In Alas>a si An$i %1etarii se retra% tot mai ra"id iar date re#ente des"re FimalaCa arata #a si a#olo %1etarii se to"es# intr un ritm alarmant' Odata #e anumite "ra%uri sunt de"asite+ s#1imbarile "ot surveni ra"id si im"revi$ibil+ lasand in urma o lume de#on#ertata si ins"aimantata' Ura%anul Ali#ia a &a#ut "rimul mare de$astru #u daune de -+* miliarde dolari #e a avut lo# in -.;*' La s&arsitul anului ())-+ numarul #atastro&elor #u daune de mai mult de un miliard de dolari a #res#ut la *6+ din #are *( au &ost le%ate de atmos&era iar ( au &ost #utremure' Un studiu e&e#tuat #u #ativa ani in urma arata #a si o #restere de numai o 3umatate de metru a nivelului marii ar "rodu#e daune si "ierderi

ale "ro"rietatilor de "e #oasta S' U' A' intre () si -=) de miliarde de dolari' Printre orasele &oarte 3os situate #are ar trebui sa investeas#a masiv in "rote#tia #ontra a"elor in situatia #a nivelul marii ar #reste #u un metru+ se numara NeD Orleans+ Miami+ 5as1in%ton D' C' si NeD Kor> Oare+ mostenirea a#tualei %eneratii #atre %eneratiile viitoare va #onsta in milioane de re&u%iati din #alea #resterii a"elor marii si me%a"roie#te de lu#rari "ubli#e "rin #are #omunitatile de #oasta in#ear#a sa se a"ere de nivelul in #restere al marii G <alurile intense de #aldura "ot "rovo#a oamenilor intense su&erinte sau #1iar moartea' Un val de #aldura #u tem"eraturi de 6= %rade din estul Indiei+ in mai ())( a omorat -)*) de oameni numai in statul And1ra Prades1+ iar multi altii au murit in alte state inve#inate' La Islamabad+ si Pa>istan+ tem"eratura a atins in $iua de -6 iunie ())(+ un do%oritor 6; de %rade' <alurile de #aldura devastea$a de asemenea re#oltele' In vara lui -.;;+ S' U' A' au #unos#ut e&e#tele se#etei si arsitei #e au redus re#olta de #ereale "entru "rima data in istorie sub nivelul #onsumului intern' Din &eri#ire "entru #ele "este -)) de tari de"endente de #erealele ameri#ane+ S'U'A' au &ost in masura sa re$olve "roblema din marile re$erve de #ereale' Da#a o asemenea #ri$a s ar re"eta a$i + lumea ar &i in di&i#ultate deoare#e S'U'A' nu mai dis"un de re$erve atit de mari de #ereale' Costurile si bene&i#iile arderii #ombustibililor &osili "ot &i de asemenea se"arate in tim"' 7ene&i#iile sunt imediate dar &urtunile distru%atoare+ #resterea nivelului marii+ se#eta si arsita se "ot mani&esta #u intar$iere de de#enii sau %eneratii' Ele#tri#itatea eoliana este a#um #om"etitiva #u #ea %enerata din alte surse #1iar &ara a in#lude #osturile deteriorarii #limei aso#iate #u "rodu#erea de ele#tri#itate din #ombustibilii &osili' De asemenea ener%ia eoliana "oate &i &olosita la "rodi#erea 1idro%enului "rin el#troli$a a"ei' Tre#erea de la o e#onomie ba$ata "e #ombustibili &osili la una ba$ata "e ener%ie re%enerabila este in #urs' Provo#area este a#um de a a##elera a#easta tran$itie inainte #a s#1imbarea #limei sa s#a"e de sub #ontrol' C1ine$ii au invatat "e "ielea lor valoarea servi#iilor de #ontrol al inundatiilor "e #are le o&era "adurile' In vara lui -..;+ in #ateva sa"tamani inundatiile au "rodus un "ra"ad #e a a&e#tat -() de milioane de oameni+ #u "a%ube materiale de *) miliarde de dolari ( de"asind valoarea "rodu#tiei de ore$ si %rau a C1inei+ #are este #el mai mare "rodu#ator mondial la a#este #ereale! &iind a"roa"e sa destabili$e$e e#onomia #1ine$a' In #ele din urma s a stabilit si #au$a si a#easta a &ost distru%erea a ;=@ din "adurile #e a#o"ereau initial ba$inul &luviului Kan%t$e' S a inter$is taierea in #ontinuare a "adurilor ba$inului si s au luat masuri de ream"adurire 3usti&i#ate "rin &a"tul #a un #o"a# in "i#ioare este de trei ori mai valoros ( in dolari! de#at unul taiat' Piata este o institutie remar#abila' Ea alo#a resurse "utine #u o e&i#ienta "e #are ni#i o "lani&i#are #entrala nu o "oate e%ala' Piata e#1ilibrea$a #u usurinta #ererea si o&erta si &i0ea$a "returile' Cu toate

a#estea ea are si nea3unsuri ' In #ea mai mare "arte a istoriei au &ost "utine motive de de "reo#u"are "entru nea3unsurile "ietei+ dar odata #u #resterea de . ori a e#onomiei mondiale din se#olul tre#ut+ ese#ul de a solutiona a#este nea3unsuri ale "ietei vor &i #ostisitoare' Piata are trei slabi#iuni &undamentale : -' Ese#ul de a in#or"ora in "returi #osturile indire#te ale &urni$arii de bunuri si servi#ii' E0em"lu : Pretul unui litru de ben$ina nu in#lude si #1eltuielile "entru tratarea bolilor res"iratorii+ #resterea tem"eraturii %lobale+ inmultirea &urtunilor et#' + datorita "oluarii "rin motoarele #e #onsuma ben$ina' ( In#a"a#itatea de a a"re#ia la 3usta lor valoare+ servi#iile naturii' E0em"lu : o&i#ialitatile din NeD Kor> au #onstatat #a "entru "uri&i#area a"ei ne#esara orasului numai "rin mi3loa#e te1nolo%i#e+ sunt ne#esare -) miliarde de dolari in ##a' -) ani "e #and da#a se lasa natura sa si &a#a lu#rarea de "uri&i#are+ #ostul este de numai ( miliarde de dolari'' *' Li"sa de res"e#t &ata de "ra%urile durabile ale sistemelor naturale #um ar &i lo#urile de "es#uit+ "adurile+ "asunile si straturile a#vi&ere' E0em"lu : Da#a "es#uitul o#eani# intr o anumita $ona #reste in tim" #a urmare a #resterii #ererii+ "ana #and de"aseste #antitatea su"ortabila de "este a $onei si e&e#tivele in#e" sa s#ada+ "retul "estelui va in#e"e sa #reas#a' Ras"unsul "ietei la a#este "returi marite va &i sa investeas#a mai mult in "es#adoare+ ras"uns #are va du#e la #ola"sul $onei "is#i#ole' Po"ulatia %lobului+ a ur#at in ())(+ la ?+( miliarde de lo#uitori+ #u a"roa"e ;) de milioane ( sau #u -+*@! mai mult de#at in ())-' Sase tari sunt ras"un$atoare de 3umatate din #resterea anuala a "o"ulatiei %lobului : India ( -? milioane!+ C1ina ( . milioane!+ Pa>istan ( 6 milioane!+ Ni%eria ( 6 milioane!+ 7an%lades1 ( *milioane!+ si Indone$ia ( ( milioane!' Cele 6; de tari+ #ali&i#ate dre"t #ele mai "utin de$voltate au rate de #restere a"o"ulatiei si mai mari' Da#a tendintele #ontinua+ "o"ulatiile insumate ale a#estor tari a"roa"e #a se vor tri"la la 3umatatea se#olului de la ?=; de milioane la -+; miliarde' Printre tarile #u rate ale natalitatii e0trem de ridi#ate ( sa"te #o"ii de &emeie sau mai mult !+ se numara A&%anistanul+ An%ola+ 7ur>ina 2aso+ 7urundi+ Liberia Mali+ ni%er+ Somalia+ U%anda si Kemen' Cresterea "o"ulatiei intr un ritm ne#ontrolat si in $one sara#e este un &a"t #e a%ravea$a "roblemele omenirii si de a#eea la #on&erinta Internationala asu"ra Po"ulatiei si a De$voltarii tinuta la Cairo in -..6+ s a #onvenit &inantarea unui "ro%ram "e () de ani "rivind "o"ulatia si sanatatea re"rodu#erii+ tarile in #urs de de$voltare a#o"erind doua treimi din #osturi+ iar tarile donatoare "latind restul' Totalul #1eltuielilor era "reva$ut sa &ie de -4 miliarde dolari "ana in ())) iar a"oi sa ur#e la (( miliarde "ana in ()-=' In tim" #e tarile in #urs de de$voltare si au onorat in mare "arte "romisiunile+ tarile donatoare nu au #ontribuit de#at #u o treime din "artea #e le revenea' Conse#inta a &ost #a -(( milioane de &emei au ramas insar#inate &ara sa &i dorit' O treime au &a#ut avorturi+ ?= de mii au murit la nastere si ;66 de mii au su&erit le$iuni #roni#e sau "ermanente #a re$ultat al sar#inii' Este de aste"tat #a $onele urbane sa absoarba tot e0#edentul "o"ulatiei din urmatorii *) de ani' Du"a se#ole de mi%rare de la sat la oras+ *J6 din lo#uitorii lumii industriali$ate lo#uies# la orase' Tarile in #urs de de$voltare urmea$a a#eeasi tendinta' In -.=)+ -;@ din lo#uitorii lumii

in #urs de de$voltare erau oraseni' A#est "ro#es s a dublat in ()))+ a3un%and la 6)@+ si se "revede #a in ()*) sa a3un%a la =?@+ #and in intrea%a lume ?)@ din "o"ulatie va lo#ui la oras' In ())-+ e#onomia %lobala a #res#ut #u abia (@+ #ea mai mi#a rata du"a multi ani' Cu #restere e#onomi#a #e o de"aseste doar #u "utin "e #ea a "o"ulatiei+ Produsul Intern 7rut "e "ersoana a ur#at de la 4*.( L la 46=6 L un #asti% de sub -@' Mare "arte din in#etinirea %lobala a "utut &i "usa "e seama Statelor Unite+ &iind#a este de de"arte #ea mai mare e#onomie din lume si &iind#a este "ein#i"ala "iata de e0"ort "entru atat de multe tari' Du"a o #restere #u un robust 6+-@ in ()))+ e#onomia S'U'A' a #res#ut #u numai -+(@ in ())-' Intre tim" e#onomia #anadiana a s#a$ut sin#roni$at+ de la o #restere de 6+6@ la -+=@' In Euro"a A"useana+ toate #ele "atru tari industriali$ate mari au #unos#ut de#linuri ale #resterii in ())-' 2ranta+ Italia si Marea 7ritanie au s#a$ut de la *@ sau mai mult+ la in 3ur de (@ + in tim" #e Bermania #ea mai mare din #ele "atru a #a$ut de la *@ la sub -@' Cresterile e#onomiilor mari din Ameri#a Latina s au in#etinit+ de asemenea+ substantial' 7ra$ilia+ #ea mai mare e#onomie din re%iune+ si a in#etinit #resterea de la 6+6@ la -+=@' In Ar%entina+ e#onomia a s#a$ut #u =@+ iar in Me0i#+ #ealalalta e#onomie im"ortanta din re%iune+ #resterea s a redus de la ?+?@ in ())) la $ero in anul ())- una din #ele mai drasti#e s#aderi inre%istrate "rintre e#onomiile mari ale lumii' Cresterea e#onomi#a a &ost in "ierdere de vite$a si in Orientul Mi3lo#iu' Pentru Arabia Saudita+ "rin#i"alul e0"ortator de "etrol din lume+ s#aderea a &ost de la 6+= @ in ())) la (+( @ in ())-' Pentru Iran #resterea s a mentinut la =@ insa E%i"tul a s#a$ut de la =@ la *@' In Asia+ Ea"onia a #ontinuat seria "er&ormantelor slabe+ tre#and de la o #restere modesta de (+(@ in ()))+ la un de#lin real in())-+ de minus )+6@' Pana nu va intre"rinde re&orme e#onomi#e ma3ore+ in#lu$and solutionarea unei "overi "rime3dios de mari de #redite ban#are ne"er&ormante+ Ea"onia va avea %reutati in a sustine #resterea e#onomi#a' Coreea de Sud #are a reali$at in ())) o #restere de .@ si a va$ut a#est "ro#ent redus la *@ in ())-' Tarile in #urs de de$voltare din Asia de Sud Est nu s au des#ur#at ni#i ele "rea bine in a#easta "erioada' Pe ansamblu+ #resterea lor e#onomi#a a #unos#ut un de#lin' Indone$ia de la =@ la *@+ T1ailanda de la 6+?@ la -+;@ iar MalaCsia a "rimit o lovitura mare+ de la ;@ la a"roa"e $ero' India a s#a$ut de la =+6@ la 6+*@+ 7an%lades1 de la =+=@ la 6+=@ Pa>istanul stabil la 6@' C1ina a #ontinuat sa &ie vedeta "er&ormantelor e#onomi#e ale re%iunii+ #u o #restere de ;@ in ())) si doar o usoara s#adere la 4+*@ in ())-' Raman in#a dubii in #e "riveste statisti#ile e#onomi#e din C1ina+ mai multi indi#atori indire#ti su%erand #a a#easta #restere a &ost masiv su"raestimata' Rusia .@ =@+ U#raina ?@ .@ (#reste!+ Al%eria (+6@ *+=@+ Maro#ul (+6@ ?+*@+ Ni%eria ramane #onstanta la 6@' Pro%resul e#onomi# si #el so#ial nu s au "rodus #u usurinta in A&ri#a' Desi in ultimul de#eniu e#onomia re%iunii si a reluat #resterea+ a#easta nu a &ost #a"abila sa e%ale$e #resterea "o"ulatiei' In #onse#inta+ venitul "e "ersoana din A&ri#a Subsa1ariana s a redus #u a"ro0imativ -(@ din -.;) "ana in -...' S"eranta de viata+ "oate #el mai bun indi#ator so#ial al "ro%resului+ este de numai =) de ani si ea "oate sa mai s#ada in a#est de#eniu "e masura #e e"idemia FI< s#urtea$a milioane de vieti' Ce nu arata a#este date des"re #resterea e#onomi#a de la 2'M'I' este "ro"ortia din "rodusul e#onomi# #are nu este durabila in #eea #e "riveste

mediul' Datele de #are dis"unem su%erea$a #a "ana la ;@ din re#olta mondiala de #ereale s ar "utea ba$a "e o utili$are nedurabila a a"ei' La un moment dat+ "om"area in e0#es a a"ei se va o"ri+ &ie din #au$a #a este "rea #ostisitoare "om"area ei dintr un strat &reati# tot mai adan#+ &ie mai "robabil din #au$a e"ui$arii a#vi&erelor' Da#a este vorba de un a#vi&er re%enerabil+ e"ui$area inseamna #a "om"area va &i redusa obli%atoriu la rata de re&a#ere' Da#a este vorba de un a#vi&er &osil de#i nere%enerabil "om"area va lua s&arsit' Prin de&risarea lun%' "adurilor se #unoaste #e "a%ube "ot &i "e termen mai

Cam *J6 din din lo#urile de "es#uit o#eani# sunt e0"loatate la limita sau "este limita su"ortabila+ re$ultatul &iind s#aderea "e ansamblu a #antitatii de "este' A#este tendinte si multe altele s#ot #lar in evidenta ris#urile aso#iate de"endentei de niste date e#onomi#e #are nu &a# distin#tie intre "rodu#tia durabila si #ea nedurabila' Omiterea a#estei distin#tii du#e la un e0a%erat simt al "ro%resului si la un &als sentiment de se#uritate' Nivelul a"ei &reati#e este a#um in s#adere in "rin#i"alele $one "rodu#atoare de 1rana : Cam"ia C1inei de Nord+ Pun3ab in India si sudul Marilor Cam"ii din S'U'A' Re#oltele de #ereale de$ama%itoare din ())) si ())-+ au redus sto#urile mondiale "reva$ute de #ereale din a#est an+ alt&el s"us #antitatea din silo$uri la in#e"utul noii re#olte+a s#a$ut la (6@ din #onsumul anual+ #el mai s#a$ut nivel din ultimii () de ani' Un nou de&i#it de #ereale in ())(+ du#e la #resterea "retului "ainii+ #arnii+ oualelor si altor "roduse obtinute dire#t sau indire#t din #ereale' ( Ceea #e se intam"la de3a deoare#e se#eta din ())( si ())*+ a dus la dublarea "retului %raului+ &a"t nemaiantanlit in#a din -.46!' Intru#at o tona de #ereale se "rodu#e #onsumand -))) de tone de a"a+ tarile #are au a"a "utina+ stiind #a in viitor a"a se va im"utina si mai mult+ re#ur% la im"ortul de #ereale #are im"li#it inseamna si im"ort de a"a' Ast&el+ in ultimii ani Iranul si E%i"tul im"orta 6)@ din #erealele ne#esare+ &ie#are+ luand o inaintea Ea"oniei #are de mult tim" era #el mai mare im"ortator de %rau din lume' Po"ulatia Iranului si E%i"tului #ontinua sa #reas#a+ semni&i#ativ+ dar nu si re$ervele de a"a' E0"ortatorii de #ereale sunt de#i si e0"ortatori de a"a' Canada e0"orta anual -; milioane tone de #ereale de#i -; miliarde tone de a"a' Similar e0"ortul anual de #ereale al Statelor Unite+ de .) milioane tone+ re"re$inta .) miliarde tone de a"a+ #antitate #are de"aseste debitul anual al &luviului Missouri' Ade#varea resurselor de 1rana si a #elor de a"a sunt strans le%ate intre ele' A"ro0imativ 4)@ din a"a "om"ata din subsol sau #a"tata din rauri este &olosita "entru "rodu#erea 1ranei+ ()@+ este utili$ata in industrie si -)@ revine #onsumului #asni#' In #onditiile in #are ?)@ din re#olta mondiala de #ereale este "rodusa "e terenuri iri%ate+ tot #eea #e redu#e #antitatea de a"a "entru iri%atii+ redu#e si #antitatea de 1rana' Im"orturile de #ereale de #atre C1ina re"re$inta "rin#i"ala #au$a a li"surilor #erealelor "e "iata #at si marirea "returilor' Intr o tara #a C1ina+ in #are re#olta de #ereale de"inde in "ro"ortie de 4)@ de

iri%atii+ insu&i#ienta a"ei devine ra"id o "roblema de si%uranta nationala' Cantitatea de "este "rins in intrea%a lume in anul ()))+ ultimul an "entru #are sunt dis"onibile date %lobale+ a &ost de .6+; milioane tone' Du"a de#enii de #restere #onstanta+ #antitatea de "este o#eani# s a "la&onat si de la &inele anilor -.;) a &lu#tuat intre ;= si .= de milioane tone' In 3ur de *J6 din lo#urile de "es#uit o#eani# sunt e0"loatate la limita sau "este limita de su"ortabilitate' O treime din a#estea re$ervele sunt in de#lin' Cantitatea de "este o#eani# "rins in intra%a lume s a redus #u ?)'))) tone annual' Dove$i re#ente indi#a un de#lin ra"id al "rodu#tiei in Atlanti#ul de Nord+ unde #antitatile din multe s"e#ii "o"ulare de "esti s au redus la 3umatate in ultimii =) de ani+ desi e&orturile de "es#uit s au tri"lat' Cola"suri in&lamante au e0istat anterior+ dar la s#ara lo#ala+ "e #and de data a#easta de#linul este la nivelul o#eanului "lanetar' Cel "utin (+= miliarde de dolari din &ondurile %uvernamentale sunt #1eltuiti anual "entru subventionarea "es#uitului in Atlanti#ul de Nord+ su"ortand veniturile si "arte din #ombustibilul si e#1i"amentul vaselor de "es#uit' In intrea%a lume+ subventiile "entru "es#uit totali$ea$a #el "utin -= miliarde dolari+ dar este "osibil sa &ie substantial mai mari' In -..*+ O'N'U' a ra"ortat #a toate #osturile de o"erare ale "es#uitului din intrea%a lume au de"asit #1eltuielile #omer#iale #u "este =) miliarde dolari annual' 2ara subventii+ industria mondiala a "es#uitului ar da &aliment' A"ro0imativ *=) de milioane de oameni din intrea%a lume se ba$ea$a "e "este #a "rin#i"ala sursa de "roteine' Pe lan%a a#easta+ "es#uitul o#eani# si industriile aso#iate &urni$ea$a mi3loa#ele de sub$istenta a in#a ()) de milioane de oameni' Este un numar mare #are trebuie intretinut de o industrie &alimentara' Subventiile as#und &a"tul #a "ra#ti#ile #urente ale "es#uitului sunt nedurabile atat e#onomi#+ #at si e#olo%i#' 7anii din subventii au a3utat la #onstruirea unei &lote de "es#uit avansate te1nolo%i#+ numarand mai mult de (*'))) de vase in %reutate de "este -)) de tone &ie#are' Navele masive #um ar &i traulerele+ tra% "lase mari+ "rin$and ra"id #antitati mari de "este' Unele vase au la bord &a#ilitati de "relu#rare' <a"oarele #onsuma #antitati mari de ener%ie : este nevoie de doua ori mai mult #ombustibil "entru a #a"tura o tona de "este in "ra$ent de#at in urma #u () de ani' Pe ansamblu &lota mondiala de "es#uit+ are #a"a#itatea de a "rinde de doua ori mai mult "este de#at o "ot su"orta o#eanele lumii' In ultimii ani s a "us un a##ent deosebit "e a#va#ultura si a#um a#easta asi%ura (4@ din "iata mondiala de "este' Pentru a "rote3a "o"ulatiile de "este+ #onsumatorii isi "ot redu#e #onsumul %eneral de "este sau #el "utin sa #um"ere in mod res"onsabil "esti erbivori ( &iind#a un >% de "este #arnivor are nevoie de = >% de "este #onsumst!+ sau "rinsi din lo#uri de "es#uit #ore#t e0"loatate' Consiliul de Administratie Marina+ o or%ani$atie internationala inde"endenta de a#reditare+ a #erti&i#at sase lo#uri de "es#uit #a durabile' E0"loatarea atenta a lo#urilor de "es#uit "oate &i asemuita #u utili$area "rudenta a unei

investitii: "astrand #a"italul &i0+ oamenii "ot trai inde&init din doban$i' Su"ra&ata %lobala a "adurilor este un indi#ator #1eie al sanatatii "lanetei' O "adure re#i#lea$a nutrientii+ re%ulari$ea$a #lima+ stabili$ea$a solul + tratea$a deseurile+ asi%ura 1abitat si o&era o"ortunitati de re#reere' Con&orm unei evaluari #onservatoare+ a#este servi#ii valorea$a "este 6 +4 trilioane de dolari suma e%ala #u o $e#ime din "rodusul mondial brut' In intrea%a lume+ "adurile a#o"era in 3ur de *+. miliarde de 1e#tare+ a"roa"e o treime din su"ra&ata us#atului+ da#a se e0#lud Antar#ti#a si Broenlanda' Pierderile de "aduri in de#eniul -.;) -..) au &ost urmatoarele : A&ri#a 4+;@+ Asia 4@+ O#eania -+;@+ Ameri#a de Nord si Centrala ,@+ Ameri#a de Sud 6+-@' In intrea%a lume s au "ierdut .6 milioane 1a' In $onele tro"i#ale des"adurirea se a##elerea$a+ de"asind "robabil -* milioane de 1a anual' In tim" #e in multe "arti ale lumii taierea #o"a#ilor se a##elerea$a+ a"roa"e 3umatate din "adurile ramase sunt "eri#litate' Institutul "entru Resurse Mondiale estimea$a #a in -) () de ani+ da#a nu mai re"ede+ in 3ur de 6)@ din "adurile inta#te ale lumii+ da#a nu se iau masuri+ vor &i dis"arut+ #onsiderand ratele a#tuate ale des"aduririlor' In intrea%a lume + numai in 3ur de (.) milioane de 1a sunt "rote3ate+ dar #1iar si a#estea sunt amenintate de e0"loatare ile%ala' Din ()) de $one #u diversitate biolo%i#a ridi#ata din intrea%a lume+ taierea ile%ala a #o"a#ilor ameninta ?=@' Pe s#urt de&risarile ile%ale au de&risat "aduri "ubli#e de "e intre% %lobul+ redu#and interesul lo#alni#ilor de a investi intr o e#onomie &orestiera durabila si a#umuland "ierderi anuale de venituri "entru %uvernele din 3ur de -= miliarde de dolari annual' Plantatiile de "aduri a#o"era mai bine de -;4 milioane de 1a mai "utin de =@ din totalul su"ra&etelor im"adurite+ dar #ontribuie #u ()@ din "rodu#tia mondiala #urenta de lemn' Pe masura #e "adurile naturale sunt e"ui$ate sau intra sub "rote#tie+ in viitor o "ro"ortie tot mai mare din #ererea de lemn va &i satis&a#uta din &ermele de arbori' Niste "lantatii bine "lani&i#ate si #onduse "ot satis&a#e e&i#ient #ererea de #1erestea' Din ne&eri#ire+ lumea a va$ut multe "lantatii a"arute "e seama unor "aduri se#ulare sau #u o mare diversitate naturala' In unele #a$uri %uvernele %arantea$a #on#esiuni de "aduri #om"aniilor &orestiere+ #u #onditia re"lantarii #u arbori+ dar+ du"a #e de&risa$a+ #om"aniile lasa lo#ul de$%olit si se muta altundeva' In Indone$ia+ de e0em"lu+ au &ost alo#ate "entru de$voltare #a "lantatii de #1erestea industriala . milioane de 1a+ dar din a#estea au &ost re"lantate numai ( milioane 1a' Monele li"site de e#osistemele &orestiere ori%inare si de 1abitatul aso#iat au "ierdut ve%etatia #are stabili$ea$a solul+ re#i#lea$a nutrientii si "revine ero$iunea' A#este terenuri isi "ierd re"ede utilitatea si devin un "asiv' C1iar da#a sunt inlo#uite de "lantatii+ &un#tionarea unei "lantatii de mono#ultura este de"arte de a unei "aduri se#ulare+ unde un numar de s"e#ii de di&erite varste 3oa#a un rol biolo%i# "arti#ular+ "ro#esele e#osistemului &iind ast&el obli%ate sa se modi&i#e' In ultima 3umatate de se#ol #ererea de a"a s a tri"lat' Printre indi#atorii #ei mai ras"aniti ai li"sei de a"a sunt se#area #ursurilor de a"a+ a &antanilor si dis"aritia la#urilor' Printre &luviile #are au

in#e"ut sa se#e o "arte a anului se numara Colorado in S'U'A( #el mai mare din sud vest!+ Amu DarCa in Asia Centrala+ 2luviul Balben ( unul din #ele doua &luvii ma3ore ale tarii!+ Fai si Fuai in C1ina raul 2en de3a nu mai e0ista!+ Indusul in Pa>istan' In A&ri#a Centrala la#ul Ciad si a mi#sorat su"ra&ata #u .=@ in ultimele de#enii' In C1ina+ a"roa"e o mie de la#uri au dis"arut numai in "rovin#ia Febei' Coborarea nivelului a"ei &reati#e #u ; metri numai in ())-+ in unele "arti din rasaritul Iranului+ a #au$at se#area multor &antani si din a#easta unele sate au &ost eva#uate' Puturile de a"a #e e0tra% a"a de sub #am"ia C1enaran &a# #a re$ervele de a"a sa s#ada #u re"e$i#iune+ de"asind mult rata de re&a#ere' In Kemen+ tara #u -. milioane de lo#uitori+ nivelul a"ei &reati#e #oboara #u "este ( metri in &ie#are an' In ba$inul unde este #a"itala+ e0tra#tia a"ei de"aseste re&a#erea #u un &a#tor de #in#i+ #oborand nivelul a"ei &reati#e #u ? metri anual ' 2ora3e re#ente "ana la ( >m nu au %asit a"a+ asa #a in absenta unor noi resurse #a"itala Kemenului va ramane &ara a"a la s&arsitul a#estui de#eniu' In -..=+ -?? milioane de oameni lo#uiau in -; tari unde dis"onibilul mediu de a"a era sub -))) metri #ubi annual de "ersoana #antitate ne#esara "entru satis&a#erea nevoilor &undamentale de 1rana+ baut+ si i%iena' In viitor a#easta situatie se va a%rava #ontinuu ast&el #a alte sute de milioane de oameni vor su&eri e&e#tiv datorita li"sei de a"a' Datorita li"sei de a"a+ e "osibil #a su"ra&etele iri%ate ale lumii sa &i a3uns la &inal sau sa &i intrat in de#lin' Desi in ())- #resterea e#onomi#a s a in#etinit in mare "arte a lumii+ emisiile de dio0id de #arbon din arderea #ombustibililor &osili si au #ontinuat neabatut tendinta as#endenta+ de"asind ?+= miliarde de tone' In -.=) nivelul emisiilor de #arbon a &ost de -+? miliarde tone+ in -.44 de trei ori mai mari+ iar in ())) de "atru ori mai mari' A#este emisii sunt ras"un$atoare de to"irea %1etii+ ridi#area nivelului marii si un numar s"orit de &urtuni distru%atoare' Patru se#toare ma3ore "rodu# emisiile de #arbon' Benerarea ele#tri#itatii 6(@+ trans"orturile (6@+ "ro#esele industriale ()@ si utili$arile #asni#e -6@' S'U'A' sunt ras"un$atoare de (6@ din emisii+ C1ina de -6@+ Rusia de ?@+ Ea"onia de =@+ si India de =@' Au &ost "ro"use di&erite masuri "oliti#e "entru a #ontra#ara s#1imbarea #limei si a redu#e #on#entratiile de bio0id de #arbon si alte %a$e #u e&e#te de sera' Cel mai "roeminent este Proto#olul de la ICoto #are #ere statelor industriali$ate sa si redu#a emisiile #u #el "utin =@ sub nivelul din -..)' Pentru a intra in vi%oare+ tratatul trebuie rati&i#at de == de tari industriali$ate si din &ostul blo# rasaritean+ re"re$entand ==@ duNin emisii' Pana la in#e"utul lui iunie ())(+ 46 de tari ras"un$atoare de *=+;@ din emisiile de CO( au rati&i#at "roto#olul+ in#lu$and Ea"onia si toate statele din Uniunea Euro"eana' Dar S'U'A si Australia re&u$and rati&i#area+ asa #a "robabilitatea #a el sa intre in vi%oare este #onsiderabl diminuata' Potrivit Consiliului Ameri#an "entru o E#onomie E&i#ienta Ener%eti#+ intensitatea #arbonului din e#onomia ameri#ana a &ost redusa #u -4@ intre -..) si ()))+ dar emisiile totale au #res#ut in a#ea "erioada #u -6@ din #au$a unei #resteri #u *.@ a a#tivitatii e#onomi#e' 2olosirea altor &orme de ener%ie in viitor+ #um ar &i ener%ia vantului+ %eotermala+ a

1idro%enului+ se astea"ta #a sa #ontribuie la re$olvarea a#estor "robleme #u #are se #on&runta omenirea' De asemenea trans"ortul "e bi#i#lete este unul din im"ortantele obie#tive "entru redu#erea "oluarii "rin #arburanti' Un numar im"ortant de orase+ mai #u seama in tarile industriali$ate+ "romovea$a bi#i#leta #a o &orma durabila de trans"ort+ de$voltand ben$i "entru #i#listi si o&erind stimulente "entru &olosirea bi#i#letelor la naveta' S'U'A'+ Danemar#a+ Bermania+ India+ S"ania+ Canada+ C1ina+ Italia +Olanda+ Suedia+ 2ranta+ Ea"onia+et#'+ si u marit &oarte mult "rodu#tia de bi#i#lete' In Co"en1a%a+ o treime din "o"ulatie se de"lasea$a la lo#ul de mun#a "e bi#i#lete' In ())6+ "ro%ramul inovator CitC 7i>e din Co"en1a%a va o&eri *))) de bi#i#lete "entru utili$are %ratuita in oras' Par#ul total de bi#i#lete se astea"ta sa #reas#a+ "e masura #e urbanistii intentionea$a sa #reas#a ta0ele de "ar#are "entru masini+ de3a mari+ #u #ate *@ anual+ in urmatorii -= ani+ sa im"una ta0e ridi#ate "entru #arburanti si inre%istrarea autove1i#olelor si sa #on#entre$e in viitor de$voltarea in 3urul liniilor &erate' In Suedia+ in toate $onele urbane + o de"lasare din $e#e se &a#e #u bi#i#leta + #a a#elasi numar #u mi3loa#ele de trans"ort in #omun si a"roa"e 6)@ "e 3os' Numai *?@ din de"lasari se &a# #u masina' In Olanda+ bi#i#letele sunt &olosite "entru (4@ din de"lasari' Produ#tia de bi#i#lete"e %lob s a dublat &ata de #ea de automobile' Totusi lansarea "e "iata a unei %ame &oarte variate de autoturisme &a#e #a multi oameni sa "re&ere a#est mi3lo# de trans"ort ast&el #a in unele tari s#ade trans"ortul "e bi#i#leta' Este vorba in "rimul rand de #onstienti$area &sau nu a &a"tului #a bi#i#leta inseamna multe avant3e : e#onomie &inan#iara+ intretinerea sanatatii+ ne"oluare+ limitarea intinderii as&altarilor "entru sosele si "ar#ari+ ris#ul redus de a##identare+ et#' Cei -= ani+ #ei mai #aldurosi de du"a -;?4 de #and se &a# masuratori+ au survenit #u totii du"a -.;)' Datele arata #a trem"eratura #reste #ontinuu' In intervalul -;.. -.)-+ tem"eratura medie %lobala era de -*+;; %rade C iar in intervalul -... ())-+ era de -6+66 %rade C' Patru #in#imi din a#easta #restere a survenit in ultimele doua de#enii ale se#olului' Previ$iunile Comisiei Intrr%uvernamentale "entru S#1imbarile Climati#e ( IPCC! sunt insa mult mai in%ri3oratoare+ in a#est se#ol tem"eratura urmand a #reste #u -+6 =+; %rade de#i de ( -) ori &ata de se#olul tre#ut' C1iar da#a in lume se iau masuri de "rote3are a e#osistemelor #onvertindu le in "ar#uri sau re$erve+ da#a #resterea tem"eraturii nu va "utea &i #ontrolata+ ni#i un e#osistem de "e "amant nu va "utea &i salvat' Putem tre#e de la o e#onomie ba$ata "e #arbon la o e#onomie ba$ata "e 1idro%en' Avem te1nolo%ia "entru a &a#e a#est lu#ru' Avem oare intele"#iunea si vointa de a restru#tura e#onomia ener%iei inainte #a s#1imbarea #limei sa s#a"e de sub #ontrol G O serie de studii noi ra"ortea$a #a %1eturile de "e "amant se to"es# mai re"ede de#at a "reva$ut IPCC in ra"ortul de re&erinta emis la in#e"utul anului ())-' Un studiu al USBS arata #a %1etarii se retra% a#um in toate #ele -- lanturi muntoase din Alas>a+ si #a numarul

%1etarilor a s#a$ut de la -=) in anul -;=)+ la =) asta$i' El "revede #a %1etarii ramasi vor dis"area in *) de ani' Oamenii de stiinta au #onstatat #a %1etarii se to"es# a##elerat in mai multe re%iuni muntoase in#lu$and An$ii din Ameri#a de Sud+ Al"ii Elvetieni+ Pirineii 2ran#e$i si S"anioli' <asta masa de $a"adaJ%1eata din FimalaCa+ a treia du"a Antar#ti#a si Broenlanda in #eea #e "riveste #antitatea de a"a "roas"ata de"o$itata+ este de asemenea in retra%ere din #e in #e mai a##elerata' Pe masivul Iiliman3aro intinderea de %1eata s a redus #u **@ numai intre -... ())) + si se #onsidera #a ea va dis"are #om"let in urmatorii -= ani' In ultimii = ani+ ban#1i$a Larsen 7 din Peninsula Antar#ti#a a "ierdut mai mult de =4)) >m "atrati de %1eata din #are 3umatate a dis"arut in "rimele luni ale anului ())(' I#eber% uri #u dimensiunea statului DelaDare #are s au des"rins+ sunt o amenintare "entru va"oarele din $ona' In tim" se Polul Sud este a#o"erit de un #ontinent de %1eata+ Polul Nord este a#o"erit de O#eanul Ar#ti#' B1eata "e Marea Ar#ti#a se to"este #u re"e$i#iune' In ultimii -= ani stratul de %1eata s a subtiat #u 6(@ de la o medie de *+- m la -+; m ' De asemenea el s a retras #u ?@ din -.4;' Im"reuna+ retra%erea si to"irea au redus la 3umatate masa %1etii' Ine0istenta %1etii #1iar si numai in "erioada de vara va &a#e #a ra$ele solare sa nu mai &ie re&le#tate de %1eata #i sa &ie absorbite de a"a+ ast&el #a tem"eratura sa #reas#a si &enomenul in#al$irii se autoalimentea$a' Dovada o re"re$inta des#o"erirea de a"e des#1ise la Polul Nord de #atre un s"ar%ator de %1eata in au%ust ()))' De asemenea #er#etatorii au observat #a si intinsa #alota de %1eata a Broenlandei a in#e"ut sa se to"eas#a' Beneratia noastra este "rima #are are #a"a#itatea de a s#1imba #lima Pamantului si de asemenea "rima #are se #on&runta #u "roblema eti#a da#a avem sau nu dre"tul s o s#1imbam' Obe$itatea este un &enomen #e ia am"loare in so#ietatea umana' Ast&el "ro#entul de su"ra"onderali este de ?-@ in S'U'A'+ =6@ in Rusia+ =-@ in Marea britanie+ =)@ in Bermania+ "este =)@ in Euro"a' Numarul obe$ilor #reste si in tarile in #urs de de$voltare in ra"ort de "ri%resul e#onomi# : 7ra$ilila *?@' C1ina -=@' Ceea #e de asemenea este &oarte in%ri3orator este &a"tul #a ritmul obe$itatii #reste tot mai mult+ si #u"rin$and si tinerii' In S'U'A' #el "utin un tanar intre ? si -4 ani este obed' Tarile industriali$ate detin 6J= din #ele =() de milioane de automobile ale lumii' Milioane de 1e#tare de "amant arabil din lumea industriali$ata au &ost as&altate "entru sosele si "ar#ari' 2ie#are masina din S'U''A' ne#esita )+)4 1a de teren as&altat "entru drumuri si s"atii de "ar#are' Pentru &ie#are = masini+ o su"ra&ata #at a unui teren de &otbal este a#o"erita #u as&alt' Odata as&altat+ "amantul nu mai este usor de re#u"erat' Asa #um a observat odata s"e#ialistul in "roblemele mediului Ru"ert Cutler+ 88 as&altul este ultima re#olta a "amantului'88 Su"ra&ata as&altata in Ameri#a "entru drumuri si "ar#ari este de ##a -? milioane 1a+ iar #ea #ultivata #u %rau de &ermierii ameri#ani este in medie de (- milioane 1a' In S'U'A' sunt * automobile la 6 oameni iar in Euro"a a"useana si Ea"onia sunt de re%ula unul la doi oameni' Tarile in #urs de de$voltare #res# masiv a#1i$itionarea de automobile+ din #ele -milioane "roduse anual' A#easta inseamna #a ra$boiul dintre masini si re#olte se "oarta "e o%oare si ore$arii din tari unde &oamea este la ordinea $ilei' In India si C1ina+ doua tari #are im"reuna au *;@ din

"o"ulatia %lobului+ re$ultatul a#estui #on&li#t va a&e#ta se#uritatea alimentara de "retutindeni' Desi C1ina are o su"ra&ata a"ro0imativ e%ala #u a Statelor Unite+ #ei -+* miliarde de lo#uitori ai ei sunt #on#entrati intr o treime a tarii o &asie de o mie de mile de "e #oasta esti#a si sudi#a unde este lo#ali$ata su"ra&ata arabila' Su"ra&etele #ultivate #u ore$ in C1ina dau doua re#olte "e an si de#i "ierderea ori#arui 1e#tar in &avoarea automobilului inseamna o dubla lovitura' Sa nu uitam #a C1ina a de"asit Statele Unite la "rodu#tia de otel+ utili$area in%rasamintelor #1imi#e+ si "rodu#tia de #arne de vita si #a este o e#onomie uriasa+ din -.;) #u #ea mai ra"ida #restere din lume' As&altarile "entru "ar#urile de masini si sosele sunt de#i in "lin avant' Situatia din India este similara' Desi India are numai o treime din su"ra&ata C1inei+ si ea are "este un miliard de lo#uitori si dis"une in "re$ent de ; milioane de ve1i#ule #u motor' Satele si orasele Indiei in ra"ida #restere in%1it de3a o%oarele' Com"etitia "entru "amant dintre masini si a%ri#ultura tinde sa devina o #om"etitie dintre bo%ati si sara#i+ intre #ei #are si "ot "ermite automobile si #ei #are se lu"ta sa si asi%ure 1rana' Buvernele #are subventionea$a o in&rastru#tura "entru automobile #u veniturile #ole#tate de la intrea%a "o"ulatie aduna e&e#tiv bani de la sara#i "entru a sustine masinile #elor bo%ati' Da#a+ asa #um "are a#um "robabil+ in tarile in #urs de de$voltare "osesia unui automobil nu de"aseste o minoritate instarita+ a#easta devine un trans&er #ontinuu si in mare "arte invi$ibil de venituri de la sara#i la bo%ati' Intr o lume avida de "amant+ a venit tim"ul de a reevalua viitorul automobilului+ de a "roie#ta sisteme de trans"ort #are sa o&ere mobilitate intre%ii "o"ulatii+ nu doar minoritatilor instarite+ si sa &a#a a#est lu#ru &ara sa ameninte se#uritatea alimentara' De asemenea trebuie avuta in vedere a#tiunea automobilului asu"ra s#1imbarii #limei+ "oluarii aerului+ a%lomerarea tra&i#ului+ a##identele de #ir#ulatie et#' Se#uritatea alimentara a viitorului de"inde a#um de resstru#turarea bu%etelor "entru trans"orturi mai "utine investitii "entru autoturisme si sosele si mai multe "entru #ai &erate si bi#i#lete' Cresterea "o"ulatiei im"une #resterea numarului de animale+ "asunatul e0#esiv+ si distru%erea "asunilor "rin #al#area lor &re#venta de #o"itele animalelor+ s"ulberarea si ero$iunea solului si de#i trans&ormarea "asunilor in tinuturi aride+ &ara ve%etatie' O evaluare a re%iunilor aride ale Pamantului &a#uta de O'N'U' in -..estima "ierderile "rodu#tiei animale din #au$a de%radarii "asunilor la "este (* miliarde de dolari' NeD Ko> ul "rodu#e $ilni# --'))) tone de %unoi+ si "rimarul orasului "ro"une sa se in#ete$e re#i#larea metalului+ sti#lei si "lasti#ului "entru a e#onomisi bani' Problema %unoiului orasului are trei &atete : "roblema e#onomi#a+ "rovo#are "entru mediu si un "osibil #osmar in relatiile "ubli#e' Cand %roa"a de %unoi+ 2res1 Iills+ a NeD Kor> ului a &ost in#1isa de&initiv in martie ())-+ %unoaiele au trebuit #arate #atre lo#uri inde"artate din NeD EerseC+ PennsClvania+ si <ir%inia unele la 6;) >m de"artare' Presu"unand o in#ar#atura de () tone "entru &ie#are din remor#ile &olosite la trans"ortul "e distante mari+ ar &i nevoie de ==) #amioane

$ilni# "entru inde"artarea %unoiului din NeD Kor>' A#estea ar &orma un #onvoi lun% de -6 >m im"iedi#and tra&i#ul+ "oluand aerul si #res#and emisiile de #arbon' A#est #onvoi $ilni# l a determinat "e vi#e"rimarul orasului+ #are a su"ervi$at in#1iderea %ro"ii de %unoi+ sa s"una #a a s#a"a de %unoaiele orasului este a#um 88 #a o o"eratiune militaea #otidiana88' Bro"ile de %unoi o#u"a lo#' Pentru &ie#are 6)'))) de tone se o#u"a 6) de arii+ de#i "entru #ele --'))) de tone de %unoaie $ilni#e ale NeD Cor> ului se o#u"a -- arii $ilni# res"e#tiv 6) de 1a anual' Se "ierde de asemenea o mare su"ra&ata in#on3uratoare deoare#e %roa"a de %unoi #u "otentialele ei deseuri to0i#e trebuie i$olata de $onele re$identiale' 7iroul "rimarului NeD Kor> ului a "ro"us in#inerarea #a solutie la "roblema %unoiului' Dar arderea $ilni#a a --))) tone de %unoi nu va &a#e de#at sa mareas#a "oluarea aerului orasului+ de3a nesanatos' Ca si #aratul + in#inerarea tratea$a sim"tomele nu si #au$a muntelui de %unoi al NeD Kor> ului' Produsele #onsumabile+ de uni#a &olosinta+ e0"li#a mare "arte din %unoiul "e #are l "rodu#em' Este usor sa ne%li3am #ate "roduse de uni#a &olosinta e0ista "ana #and &a#em o lista' Provo#area #u #are ne #on&runtam a#um este de a inlo#ui e#onomia de #onsum #u o e#onomie a redu#erii+ a reutili$arii si a re#i#larii' Pamantul nu mai "oate tolera "oluarea+ risi"a de ener%ie+ daunele aduse de minerit si des"aduririle "e #are le "retinde e#onomia de #onsum' Pentru orase #a NeD Kor> ul+ "rin#i"ala "roblema este nu #e sa se &a#a #u %unoiul #i #um sa se evite "rodu#erea lui' NeD Kor> ul re#i#lea$a numai -;@ din deseurile sale muni#i"ale+ Los An%eles 66@+ C1i#a%o 64@+ Seattle si Minnea"olis ?)@' Dar ni#i a#estea nu sunt a"roa"e de "otentialul ma0im al re#i#larii %unoaielor' E0ista multe "osibilitati de a redu#e muntele $ilni# de %unoi' Una este sa se inter$i#a re#i"ientele de uni#a &olosinta "entru bauturi+ #eea #e Danemar#a si 2inlanda au &a#ut o de3a in#a din -.;)' E0ista si alte #asti%uri ale reutili$arii re#i"ientelor "entru bauturi' Ast&el+ re#i"ientele re&olosibile sunt trans"ortate ina"oi la &irma de imbuteliere a bauturilor ra#oritoare sau a berii de a#eleasi #amioane #are &urni$ea$a bauturile+ redu#and nu numai %unoiul+ #i si #on%estionarea tra&i#ului+ #onsumul de ener%ie si "oluarea aerului' Dis"unem de te1nolo%ia ne#esara "entru a re#i#la "ra#ti# toate #om"onentele %unoiului' De e0em"lu Bermania+ obtine a#um 4(@ din 1artie din &ibre re#i#late' In #a$ul sti#lei+ aluminiului si "lasti#ului+ ratele "otentiale de re#i#lare sunt si mai mari' Trebuie numai #a &ie#are individ sa vrea a#est lu#ru ' Dar da#a dorim sa ne #onsideram 88&oarte #ivili$ati88 si sa &olosim #at mai multe lu#ruri de uni#a &olosinta+ si%ur #a vom evita materialele re#i#labile' De &a"t asa ne a invatat re#lama &a#uta si a#um este %reu sa ne de$vatam' Iata #e #onse#inte "oate avea o re#lama %indita s"e#ial "entru #onsumul imediat+ &ara a evalua #onse#intele "e termen lun% si se stie #a a#esta este unul din nea3unsurile e#onomiei de "iata' Utili$area #at mai intensa a ta0elor e#olo%i#e re"re$inta solutia "entru "rote#tia mediului ambiant+ diminuarea risi"ei si &ormarea unui #om"ortament #ores"un$ator' S"re e0em"lu "rintr o ta0a mai mi#a "entru motorina #u #ontinut ultraredus de sul&+ Marea 7ritanie a reusit la &inele anului -... sa trea#a #om"let la utili$area a#estui ti" de motorina' De asemenea Danemar#a+ &olosind #ele mai ridi#ate ta0e din lume "entru #ombustibilii &osili si ener%ie+ a reusit de$voltara #elei mai mari

industrii eoliene' S#o"ul restru#turarii ta0elor este de a &a#e "iata sa s"una adevarul e#olo%i#' Pana in "re$ent+ de"lasarile de ta0e au &ost de "ro"ortii reduse si au dat re$ultate "o$itive+ #1iar da#a modeste' Crearea unei e#o e#onomii "retinde de"lasari de ta0e mult mai semni&i#ative+ ast&el in#at "returile sa re&le#te "e de"lin #osturile si sa "rodu#a mutatiile dorite in #om"ortamentul individual si #ole#tiv

Mari "ersonalitati #u "reo#u"ari stiinti&i#o &ilo$o&i#o e$oteri#o reli%ioase: TFOMAS MOORE Cunos#ut "si1otera"eut si s#riitor din NeD En%land' A "ubli#at multe arti#ole in domeniul "si1olo%iei ar1eti"ale si 3un%iene+ al mitolo%iei si al artei' Moore si a "etre#ut -( ani intr un ordin reli%ios #atoli#+ &iind #alu%ar' Si a luat do#toratul in studii reli%ioase la Universitatea SCra#use+ a absolvit #ursurile de teolo%ie ale Universitatii din 5indsor+ si "e #ele de mu$i#olo%ie ale Universitatii din Mi#1i%an si de mu$i#a si &ilo$o&ie ale Universitatii DePaul' In Ameri#a de Nord si in Euro"a este #onsiderat un le#tor si un s#riitor im"ortant in "si1olo%ia ar1eti"ala+ al mitolo%iei si al artelor' EOACFIM 5ACF (-;.; -.==! Do#tor in &ilo$o&ie+ "re#ursorul lui Mir#ea Eliade la Catedra de Istorie a Reli%' din C1i#a%o' Ceea #e ne "ro"une el este o sinte$a &oarte elaborata "rivind relatiile dintre reli%ie si so#ietate+ si im"li#atiile so#iale ale &enomenului reli%ios la nivel e#onomi#+ 3uridi#+ #ultural si institutional' 2RITEO2 CAPRA 2i$i#ian+ #ontem"oran+ #er#etator in &i$i#a #uanti#a' 88Cu = ani in urma am trait o e0"erienta #are m a determinat sa o a"u# "e un anumit drum si #are a #ondus la reda#tarea #artii Tao&i$i#a o "aralela intre &i$i#a moderna si misti#a orientala' Ma a&lam "e malul o#eanului intr o du"a amia$a de vara tir$ie+ "riveam valurile rosto%olindu se si mi as#ultam "ro"ria res"iratie #ind+ deodata+ am avut revelatia intr%ului meu univers an%a3at intr un dans #osmi# %i%anti#' 2iind &i$i#ian+ stiam #a nisi"ul+ "ietrele a"a si aerul din 3urul meu sunt &ormate din mole#ule si atomi in vibratie+ iar a#estea la rindul lor+ din "arti#ule #are intera#tionea$a "rodu#ind sau distru%ind alte "arti#ule' Stiam de asemenea #a atmos&era terestra este "ermanent bombardata de &as#i#ole de 88ra$e #osmi#e88+ "arti#ule de mare ener%ie #are su&era multi"le #io#niri' Toate a#estea imi erau &amiliare din #er#etarile mele in &i$i#a ener%iilor inalte+ dar "ina la a#el moment le re#e"tasem numai la nivelul %ra&i#elor+ dia%ramelor si teoriilor &undamentate matemati#' A#olo "e a#ea "la3a e0"erienta mea tre#uta se insu&leti9 am 88va$ut88#as#ade de ener%ie revarsindu se din s"atiul in #are "arti#ulele erau #reate si distruse ritmi#9 am 88va$ut88 atomii elementelor si "e a#eea ai "ro"riului meu #or" "rinsi in dansul #osmi# al ener%iei9 i am simtit ritmul si i am 88au$it88 mu$i#a si in a#el moment am stiut #a

a#esta era dansul lui S1iva+ $eul dansatorilor #el divini$at de 1indusi' Am "etre#ut multi ani desavirsindu mi studiile de &i$i#a si am &ost im"li#at alti #itiva ani in mun#a de #er#etare' In a#elas tim" am a3uns sa ma interese$ de misti#a orientala si sa #onstat asemanarile a#esteia #u &i$i#a moderna' Ma &as#inau mai ales enunturile "arado0ale din Men #are mi aminteau de "arado0urile teoriei #uanti#e' La in#e"ut+ a &a#e le%atura intre ele era un e0er#itiu "ur intele#tual' De"asirea "ra"astiei #are e0ista intre %indirea rationala+ analiti#a+ si e0"erienta meditatiei asu"ra adevarului misti# a &ost si este in#a &oarte di&i#ila "entru mine'88 Cartea savantului in &i$i#a #uanti#a 2rit3o& Ca"ra 88Tao&i$i#a88+ re"re$inta o inedita e0"lorare a "aralelismelor dintre &i$i#a moderna si &ilo$o&iile orientale+ avansind ideea #on&orm #areia traditiile misti#ii orientale "ot #onstitui un #adru &ilo$o&i# #oerent #elor mai avansate teorii din &i$i#a' 7ERTRAND RUSSEL (-;4( -.4)! ' 2ilo$o& si lo%i#ian britani#' A &undamentat lo%isismul si teoria ti"urilor in 88Prin#i"ia matemati#a88 s#risa in * volume in #olaborare #u A' N' 51ite1ead' S a im"li#at so#ial &iind demo#rat liberal+ im"artasind vederile so#ialistilor en%le$i+ dar a #riti#at bolsevismul du"a o #alatorie in Rusia in -.()' A militat "entru "a#e si a lu"tat im"otriva "eri#olului nationalismului si a utili$arii armelor nu#leare in s#o"uri militare' A #reat un tribunal international( Tribunalul Russel! "entru 3ude#area #rimelor din ra$boiul ameri#an in <ietnam' Lu#rari "ubli#ate: 88Probleme de &ilo$o&ie88+ 88Introdu#ere in &ilo$o&ia matemati#a88+ 88Anali$a s"iritului88+ 88Anali$a materiei88+ 88Edu#atie si ordine so#iala88+ 88 I#ar sau viitorul stiintei88' A s#ris de asemenea un sin%ur roman : 88Satan in suburbii88 "entru #are a luar Premiul Nobel "entru literatura (-.=)! Des"re lu#rarea in trei volume s#risa in #olaborare #u A' N' 51ite1ead s"une #u un umor amar : 88Am mun#it amindoi atit de mult+ si totusi nu am "utut sa demonstram #a intr adevar -O-A(' 7OBDAN PETRICEICU FASDEU ( -;*; -.)4!' S#riitor+ lin%vist + &ol#lorist si istori# roman' Membru al So#ietatii A#ademi#e Romane' 88 Fasdeu a &ost un smerit si devotat mun#itor' A &ost un om %enial+ a dis"us de #unostinte neobisnuite in toate domeniile+ a #ute$at sa vise$e o mare en#i#lo"edie nationala+ in#er#ata "rin 88Ma%num EtCmolo%i#um88' In atitea ramuri ale stiintei istori#e si &ilolo%i#e+ el a &ost un des#1i$ator de #ale'88 ( N' Ior%a! 88 A &ost un %eniu universal si a i$butit a"roa"e "este tot' In vremea lui el stia tot si era la #urent #u toate88' (B' Calines#u! 88Beniu de o ins"aimintatoare vastitate+ unul din #ele mai uluitoare %enii "e #are le a $amislit neamul romanes#88 (M' Eliade! Tra%i#a moarte a &ii#ei sale + Iulia l a &a#ut sa se indre"te s"re &ilo$o&ia o#ulta+ lasindu ne #a marturii ale #er#etarilor sale #artile 88Si# #o%ito88+ 88Proto#oalele sedintelor de s"iritism88+ &oto%ra&ii ale s"iritelor+ mormintul "oema al Iuliei din Cimitirul 7elu si Castelul s"iritist Cim"ina ( ambele #onstruite du"a indi#atiila date de Iulia din lumea #ealalalta!' EMANUEL S5EDEN7ORB (-?;; -44(!' Om de stiinta suede$+ o autoritate in metalur%ie+ in%iner de mine+ militar+ astronom + medi#+ $oolo%+

anatomist+ e#onomist si de"utat9 era o adevarata en#i#lo"edie' A studiat de asemenea teolo%ia si i s a "re$is o #ariera stralu#ita' Era &iul unui e"is#o" "rotestant si in#linat in mod natural s"re intros"e#tie si e0"erienta reli%ioasa' Do#tor in &ilo$o&ie la (- de ani+ SDedenbor% a #alatorit in intrea%a Euro"a+ "entru a se intinli #u somitatile stiinti&i#e ale tim"ului sau' Cind s a intors in Suedia in -4-6 #unostintele sale universale si teoriile sale stiinti&i#e indra$nete + #are l &a# si a$i sa a"ara in "ostura unui "re#ursor de %eniu+ i au adus &aima si onoruri' In anul -46*+ el s#ria: 88Domnul mi s a aratat si mi a dat "uterea de a #omuni#a #u s"iritele si #u in%erii'88 Din a#el moment+ SDedenbor% a renuntat la stiinte si s a #onsa#rat des#rierii lumii s"irituale+ #are i se de$valuia "ro%resiv+ si "e #are a &a#ut o #u "re#i$ia "e #are o dobindise+ %ratie &ormatiei sale stiinti&i#e' Cartile lui i au in&luentat "e : Boet1e+ Lavater+ Eun%' Insusi Iant a dovedit #a"a#itatile de #larva$ator ale lui SDedenbor% si a vorbit des"re a#easta "este tot in lu#rarea sa <isurile unui vi$ionar ' Este #elebra vi$iunea in#endiului din Sto#>1olm in -4=.+ de la =)) de >m distanta' SRI AURO7INDO ( -;4( -.=)! ' Nas#ut la Cal#uta+ la 4 ani este trimis de tatal sau+ #e era medi#+ la 88studii serioase88 in An%lia Tim" de -* ani Sri Aurobindo se va 88s#alda88 in #ultura o##identala #are de alt&el ii va re#om"ensa #u "risosinta a"titudinile a#ademi#e' In -;.* + #u di"loma de la Cambrid%e sub brat+ se intoar#e in India #a "ro&esor de &ran#e$a si en%le$a la Cole%iul de stat din 7aroda + avind si un "ost la se#retariatul "arti#ular al Ma1ara3a1ului statului' Avea o #a"a#itate de a studia iesita din #omun #itind o lada de #arti intr o sa"tamina' A"oi se instalea$a la Cal#uta si se avinta in "oliti#a+ urmarind eliberarea Indiei de sub en%le$i' In a#elas tim" se adin#este in e0"eriente interioare+ "entru a dobindi "uteri revolutionare' Este in#1is un an din #au$a a#tivitatii revolutionare+ si n a#easta i$olare si meditatie isi da seama #a o#u"atia tarii sale de #atre o &orta straina nu este de#it o latura a unei "robleme mai vaste : a#eea a trans&ormarii naturii umane' Se retra%e la Pondi#1erC in -.-) si va in#e"e adevarata mun#a + "entru a #obori la rada#ina "roblemei umane+ in #onstiinta #elulelor' B' I' BURDEIE2 (-;44 -.6. ! A &a#ut studii stralu#ite de teolo%ie si medi#ina+ la s#oala %re#eas#a si a"oi la #ea ruseas#a' Du"a a#eea a intr"rins+ in Asia Centrala lun%i #alatorii im"reuna #u un %ru" de 88#er#etatori ai adevarului88+ #alatorii #e au &ost 1otaritoare "entru &ormarea %indirii sale' A &ondat in nordul Cau#a$ului+ un 88Institut "entru De$voltarea Armonioasa a Omului88+ dar revolutia din -.-4 l a obli%at sa se e0"atrie$e la Istambul+ a"oi in 2ranta' In -.(( s a stabilit in mi#a manastire din Avon+ lin%a 2ontainbleau+ unde &aima i a atras un #er# de dis#i"oli "roveniti din mediile intele#tuale en%le$e si &ran#e$e' In -.** s a stabilit de&initiv la Paris' Ai#i a #ontinuat sa "redea in #ontinuare invatatura sa e$oteri#a+ intre"rin$ind in a#elas tim" &re#vente #alatorii in S' U' A' unde avea numerosi dis#i"oli' Lu#rari s#rise: 88Tot si toate88+ 88Povestirile lui 7el$ebut #atre ne"otul sau88+ 88Intinliri #u oameni remar#abili88 P' D' USPENSII (-;4; -.64!

2i$i#ian si &ilo$o& rus+ dis#i"ol al lui B' I' Burd3ie& ' Prin %ri3a lui+ invataturile Maestrului au &ost "ubli#ate in 6 #arti : 882ra%mente dintr o invatatura ne#unos#uta88+ 88A "atra #ale88+ 88Tertium Or%anum88+ 88Psi1olo%ia evolutiei "osibile a omului88' ANTON DUMITRIU (-.)= -..( ! 2ilo$o& si lo%i#ian roman+ Pro&esor universitar la 7u#uresti' <alori&i#a traditiile &ilo$o&i#e %re#o latine+ indeosebi ontolo%ia aristoteli#a' Preo#u"ari "entru &undamentarea &ilo$o&i#a a e"istemolo%iei+ "entru "arado0ele lo%i#o matemati#e si lo%i#ile "olivalente' La (6 de ani este li#entiat in Matemati#i si la (. de ani este asistent la #ursul de %eometrie des#ri"tiva de la Polite1ni#a din 7u#uresti' La ** de ani isi sustine do#toratul in 88Litere si &ilo$o&ie88 #u te$a 887a$ele &ilo$o&i#e ale stiintei88 si devine asistent la #ursul de Lo%i#a+ la 2a#ultatea de litere si &ilo$o&ie 7u#uresti+ ur#and tre"tat %radele universitare "ina la Pro&esor titular al Catedrei de Lo%i#a' In -.6? -.6; este de"utat in Parlament+ dar in -.6; este inlaturat din Universitate im"reuna #u toti marii das#ali ai Universitatii' Du"a o absenta de -? ani din viata so#iala+ in -.?6 este numit #er#etator la Centrul de lo%i#a al A#ademiei+ iar "utin mai tir$iu se&ul se#torului de #er#etari' S#rie lu#rarea 88Me#anismul lo%i# al 8matemati#ilor88+ "ubli#ata de Editura A#ademiei in-.?;' Intre -.6( si -.64 a &ost dire#tor al "ubli#atiei universitare Caiete de &ilo$o&ie' A #olaborat la #ele mai im"ortante reviste romanesti de &ilo$o&ie si #ultura: Revista de 2ilo$o&ie+ Revista 2undatiilor Re%ale+ Revistele: A$i+ 2a#la+ Da#ia Noua+ A#ta Lo%i#a+ Revue Roumaine des S#ien#es So#iales+ si altele' Publi#a de asemenea la revistele: S#ientia (Milano!+ International P1iloso"1i#al PuarterlC (NeD Kor>!+ Notre Dame Eournal o& 2ormal Lo%i# (Notre Dame+ S' U' A' ! T1e Eournal o& FistorC o& P1iloso"1C ( 5as1in%ton!+ Il Dialo%o (urbino!+ International Lo%i# Reviev (7olo%na!+ Il Contributo (Roma! et#' A &ost ales membru al A#ademiei Mediteranea del Dialo%o ( Roma!+ al A#ademiei Mar#1ese ( An#ona!+ si al Centrului su"erior de Lo%i#a si stiinta #om"arata' De asemenea a &ost #oo"tat in Consiliul Stiinti&i# al revistelor: Il Contributo (Roma!+ T1eotia (Beneva San Sebastian! si International Lo%i# Reviev (7olo%na!' Este Pro&esor onori&i# la 2a#ultatea libera de &ilo$o&ie #om"arata (Paris! si la Institutul su"erior de stiinte umane ( Urbono!' A "rimit "entru o"era sa numeroase "remii: Marele "remiu de Stat+ a#ordat de A#ademia Romana "entru #artea Lo%i#a noua (-.6)!+ Premiul So#ietatii Ba$eta Matemati#a+ "entru intrea%a a#tivitate stiinti&i#a (-.64!+ Premiul A#ademiei Romane "entru #artea Solutia "arado0elor lo%i#o matemati#e (-.?;!+ Premiul Revistei Sa"tamina (-.;-!+ Premiul A#ademiei Romane "entru #artea Alet1eia (-.;6!+ Premiul Revistei 2la#ara (-.;6!+ Premiul Revistei At1eneu (-.;=! ' Pro&esorul Anton Dumitriu a &ost de#orat #u medalia (* Au%ust "entru #a a semnat memoriul "ro&esorilor universitari "rin #are se #erea iesirea noastra din ra$boi (a#ordata in -.?.!' A s#ris (- de #arti din #are -- de lo%i#a 4 de &ilo$o&ie si * de istoria #ulturii' (7a$ele &ilo$o&i#e ale stiintei+ Lo%i#a "olivalenta+ Solutia "arado0elor lo%i#o matemeti#e+ Istoria lo%i#ii+ Orient si

O##ident+ P1iloso"1ia mirabilis+ Alet1eia+ Eseuri+ Culturi eleate si #ulturi 1era#leiti#e+ Fomo e0#elsus+ Teorie si sistem+ Me#anismul lo%i# al matemati#ilor+ Eseuri+ Curs de istoria lo%i#ii s' a' ! De asemenea a s#ris (( de studii in limba romana si *6 de studii in limbi straine+ "e teme de matemati#a+ lo%i#a+ si &ilo$o&ie' SOLOMON MARCUS ( -.(= ! Matemati#ian roman+ "ro&esor universitar membru #ores"ondent al A#ademiei Contributii in domeniul semioti#ii+ lin%visti#ii matemati#e+ istoriei stiintei si "oeti#ii matemati#e' Teme abordate: 88<i$iunea "oeti#a si vi$iunea stiinti&i#a88+ 88O teorie #uanti#a a #onstiintei88+88 Omul #a "ersoana si #osmos+88 88Cultura nu "oate &i de#it totala 88' 88Uto"ia #u#eririi naturii88+88 Emotionalul+ su"ort al liri#ului 88+88 Inainte de nasterea universului88+88 Citeva "rin#i"ii ale "oeti#ii ba#oviene88+ 88Tim"ul "si1olo%i# la T1omas Mann88 BEORBE 7ALAN ( -.(. ! Li#entiat in &iloso&ie si teolo%ie9 absolvent al Conservatorului din 7u#uresti9 do#torat in esteti#a la Universitatea din Mos#ova+ obtinut #u te$a 88Des"re #ontinutul &ilo$o&i# al mu$i#ii88 (-.?)! A &ost o "re$enta mar#anta deosebit de a#tiva+ in viata mu$i#ala romaneas#a+ "ina la s&irsitul anilor -.4)9 stralu#it "ro&esor+ s a straduit sa &a#a mu$i#a inteli%ibila #elor multi "rin #artile sale+ "rin #omentarii radio&oni#e si le#tii "ubli#e ( dintre #are #ele din -.4* -.44 de la At1eneul Roman sint memorabile!' A &ost initiatorul Antro"o$o&iei in Romania+ si a s#ris ?= de #arti in limbile romana+ %ermana + en%le$a+ &ran#e$a si s"aniola+ "e teme de mu$i#a+ #ultura et#' Prin "reo#u"arile sale #u #ontinut e$oteri# a #a$ut in di$%ratia re%imului #omunist si este nevoit sa ia #alea e0ilului' Stabilit in Bermania+ in&iintea$a in orasul San>t Peter ( in tinutul Padurea Nea%ra! o s#oala + o #omunitate si o mis#are #e "oarta denumirea 88Musi#oso"1ia88+ ase$amint destinat melomanilor+ #u iradiere lar% euro"eana+ bine #unos#ut "e "lan international+ avind &iliale si sustinind #on%rese si seminarii in numeroase tari' RAIMOND MOODK 2ost "ro&esor de &ilo$o&ie+ do#torul Raimond MoodC+ a abandonat #atedra "entru a deveni medi# "si1iatru' 2a#ind investi%atii des"re &enomenul su"ravietuirii #onstiintei du"a moarte+ el a #ules marturiile unor oameni #are au &ost readusi la viata du"a #e &usesera #onsiderati morti din "un#t de vedere #lini#' RaCmond MoodC si a "ubli#at re$ultatul #er#etarilor in #artile 88<iata du"a viata88+ si 88Lumina vietii de din#olo88lu#rari #are s au bu#urat de un mare su##es in S' U' A' si strainatate' Du"a #omuni#arile lui+ si alti medi#i au &a#ut ast&el de #er#etari a3un%ind si ei la a#eleasi #on#lu$ii si anume #a e0ista viata du"a moarte' Amintim "e medi#ii : MEL<IN MORSE+ MICFAEL SA7OM+ MICFAEL BROSSO+ IONNETF RINB+ si RO7ERT SULLI<AN'

DA<ID 7OFM Pro&esor emerit la Universitatea din Londra si laureat al Premiului nobel "entru &i$i#a' Este autorul lu#rarilor: Teoria

#uanti#a+ Cau$alitate si sansa in &i$i#a moderna+ si Totalitatea si ordinea im"li#ata In dialo%ul sustinut #u marele lider s"iritual indian+ iluminatul Irisnamurti+ in #artea S&irsitul tim"ului+ se releva &a"tul #a omenirea evoluea$a "e o #ale %resita+ si #a ea nu "oate iesi de#it mer%ind de la interesele in%uste si "arti#ulare+ s"re #eva %eneral si in #ele din urma sa mear%a in#a si mai adan# in "uritatea #om"asiunii+ a iubirii si a inteli%entei #are si au ori%inea intr o sursa "rimordiala a&lata din#olo de %indire+ din#olo de tim"+ #1iar si din#olo de s"atiul %ol al mintii' EAMES PIIE E"is#o" de san 2ran#is#o+ a &ost una din "ersonalitatile reli%ioase #ele mai #elebre din S' U' A' In -.??+ &iul sau mai mare+ Eim+ se sinu#idea la virsta de () de ani' Cin#is"re$e#e $ile mai tir$iu+ reverendul Pi>e #onstata misterioase de"lasari de obie#te in #amera sa' Ideea #a &iul sau mort in#er#a 88sa i vorbeas#a88 s&irsi "rin a i se m"une si in #ursul a #in#i sedinte #onduse #u a3utorul mediumurilor+ e"is#o"ul "utu intr adevar+ sa se intretina #u #el mort' Condus si de &ormatia sa de 3urist Eames Pi>e se in#on3ura de toate "re#autiile "osibile "entru a evita ris#urile de a &i inselat si avu %ri3a sa i "una &iului sau intrebari al #aror ras"uns mediumurile nu le "uteau #unoaste' In veri&i#area &enomenelor+ e"is#o"ul #olaborea$a #u o serie de s"e#ialisti: E' P1inem dire#torul la Institutul de studii asu"ra omului+ Ean Stevenson+ "si1iatru si neurolo%+ "ro&esor la &a#ultatea de medi#ina de la Universitatea din <ir%inia+ Iarlis osis+ dire#torul #er#etarilor de la So#ietatea ameri#ana de #ersetare "si1i#a+ Bardner Mur"1C dire#torul 2undatiei Mennin%er si "resedintele So#ietatii ameri#ane de #er#etare "si1i#a+ C1ester Carlson+ inventatorul Hero0 ului+ si membru al Consiliului de administratie al Centrului de studii al institutiilor demi#rati#e' In #artea sa + Dialo% #u #ei de din#olo+ e"is#o"ul si 3uristul Eames Pi>e demonstrea$a e0istenta vietii de du"a moarte+ una din #omuni#arile &a#ute #u &iul sau mort+ Eim+ &iind &a#uta #u #el mai mare medium ameri#an Art1ur 2ord+ si &iind reali$ata la televi$iunea #anadiana' 2RANCOIS 7RUNE Nas#ut in -.*- este li#entiat in teolo%ie si s#rieri sa#re+ si a &ost "ro&esor de do%mati#a si de s#rieri sa#re la marile seminarii din Nantes+ Rode$+ si 7aCeu0' A s#ris Mortii de vorbes# ( -..6 !+ Pentru #a omul sa devina Dumne$eu (-..(!+ In dire#t #u lumea #ealalalta (-..*+ in #olaborare #u "ro&' RemC C1auvin! A #itit "este *)) de #arti in domeniul "aranormalului+ si a asistat la numeroase e0"eriente #e i au #on&irmat e0istenta #eleilalte lumi' CARLOS 5ARTER Do#tor in medi#ina ("si1iatrie!+ si &ilo$o&ie are dre"tul de libera "ra#ti#a in S'U'A' si C1ile' Este "si1otera"eut si autor de #arti si de #on&erinte "ubli#e' Din -.;= este "resedintele 2undatiei Mondiale de Sanatate "entru De$voltare si Pa#e si vi#e"resedintele Pro%ramului de Studii E0terne al Universitatii Internationale din FaDaii' Intre alte distin#tii si "remii+ Dr' 5arter a "rimit titlul si misiunea de Mesa%er al Pa#ii din "artea Natiunilor Unite in -.;4 si Distin#tia Pa0 Mundi a A#ademiei Di"lomati#e Da% Fammass>3old in -.;.' A s#ris "este -= #arti in limbile en%le$a si s"aniola' A vorbit #a invitat de onoare la numeroase intruniri si #on&erinta a#ademi#e+ stiinti&i#e sau de #onstienti$are'

Calatoreste &oarte mult+ "e la $e#i de Cer#uri Initiati#e ( in no"tile "etr#ute in sin%uratate in "iramidele din Me0i#+ A avut "arte de &enomenul e0tra#or"orali$arii! "entru a "romova a#tivitatile in slu3ba umanitatii si mentinerea "ro#esului evolutiv al rasei umane "rin #entrarea "e valorile esentiale' Sursa a#estei abordari a Lu#rului Interior este asemanatoare #u #ea a tuturor s#olilor a#tive+ de #onstienti$are+ din #ursul istoriei' Maniera sa uni#a de inte%rare a #unoasterii strave#1i si a esentei "ersonale s a de$voltat in #onte0tul invataturilor "si1olo%i#e si s"irituale #u #are a intrat in #onta#t' A#easta sinte$a uni#a numita "si1osiner%ie siner%ia mintii si su&letului este "re$entata in tara si in lume in #adrul unor tabere sa"ientiale+ semunarii+ #ursuri+ si %ru"uri de studiu #are inte%rea$a as"e#tele ma3ore ale a#tivitatii "si1olo%i#e si s"irituale' A #ondus #er#etari "rivind #onstiinta si "rin &olosirea valorilor esentiale+ a de$voltat o metoda de vinde#are individuala si so#iala #are "re%ateste in #adrul unor #omunitati+ %ru"uri #are sa se "oata adresa+ la rindul lor+ unor #er#uri mai lar%i' In ultimii () de ani a "re%atit "este 4)'))) de "ersoane din di&erite medii so#iale+ inre%istrind re$ultate intr un s"e#tru lar% de la a##elerarea #onstienti$arii "ro"rii si #resterea imunitatii la imbunatatirea starii emotionale si a relatiilor de &amilie si de servi#iu+ "re#um si a relatiilor de a&a#eri si din administratie' Poate &i #onta#tat la: FKPERLINI 1tt":JJ555'CARLOS5ARTER'COM 555'CARLOS5ARTER'COM C5ARTERMD(around!CARLOS5ARTER'COM Tel *)= =*( =;=) Sau : Dr Carlos 5arter #Jo Fealt1 Communi#ations+ In#' Miami 7ea#1+ 2L **-6) S' U' A' 5ILLIAM 7RUBF EOI Do#tor in medi#ina+ autor al #artii 88Trans&ormarea88 in #are s#rie: 88Iubirea+ radiatia ne#onditionata emanind din #1a>ra inimii+ are o asemenea "utere in#it ii antrenea$a si "e #ei mai s#e"ti#i in Pro#esul Trans&ormational ' Ener%ia este a#eea #are ridi#a "rivirile abatute+ vinde#a su&erinta anilor de stradanie+ 1raneste su&letul in "ornirea lui de unire #u s"iritul+ anima materia si trans&orma #eea #e nu trebuie sa &ie in#eea #e trebuie' Esenta &ortei de #oe$iune lea%a totul de Dumne$eu' A#easta iubire este non a&e#tiva+ non se0uala+ non mentala' Ea are "utere sa s"irituali$e$e instantaneu+ im"re%nind &ie#are individ #u o traire su"erioara a le%aturii universale si a valorilor universale' Sen$atia este divina si nu are im"ortanta da#a starile rationale o intele%' A#easta Iubire este ener%ia #are te adu#e a#asa: o intoar#ere la #omuniunea #u Dumne$eu88 A avut "arte de &enomenul e0tra#or"orali$arii+ intr o noa"te "etre#uta in marea Piramida a lui Ieo"s+ #it si de asemenea de a "otoli #u a3utorul &ortelor "aranormale+ intr o im"re3urare anume+ su&larea vintului' Poate &i #onta#tat la adresa : S>C Fi Ran#1+ Lu#erne <alleC+ Cali&ornia' MARCUS BOSSLER Astronomul #are in #artea Di#tionarul stiintelor de %ranita &a#e o inventariere a &enomenelor "aranormale a&irmind: 88Am dorit sa arat #a un anumit88s>e"sis sanatos88 este ne#esar si in e$oterism+ dar #a "e de alta "arte o atitudine s"irituala #riti# stiinti&i#a nu inseamna ni#ide#um o res"in%ere a %indirii e$oteri#e88 (-..=!

7ENDER FANS (-.)4 -..*! Medi# si "si1olo%+ este #onsiderat "arintele "ara"si1olo%iei in tarile de limba %ermana' A #reat la 2reibur%+ in Bermania Institutul "entru Mone de &rontiera ale Psi1olo%iei si Psi1oi%ienei9 In -.=* a tinut #atedra de "ara"si1olo%ie de la Universitatea din 2reibur%+ #are a#tualmente este tinuta de #atre "ro&esorul Ko1annes Mis#1o' 7ENEDETTO AL HI< lea ( Pros"ero Lambertini+ -?4= -4=;! Numele a#estui "a"a+ este le%at de "ara"si1olo%ie "rin #er#etarile "e #are le a e&e#tuat "e #ind in#a era #ardinal+ asu"ra &enomenelor asa $ise su"ranaturale si "e #are le a e0"us in lu#rarea sa De Canoni$atione+ "e #are nu "utini asta$i o #onsidera "rimul te0t des#1is si stiinti&i# dedi#at &enomenelor "aranormale' Anali$ind 88mira#olele88 "ersoanelor "ro"use "entru #anoni$are+ el a anti#i"at de &a"t multe "areri de ba$a ale "ara"si1olo%iei moderne si a eliberat a#este &enomene de aura divina sau diaboli#a "e #are e"o#a sa le o atribuise' 7RO5N ROSEMARK Medium en%le$+ "rin intermediul #aruia marii mu$i#ieni din tre#ut (Lis$t+ S#1ubert+ 7erlio$+ 7a#1+ 7eet1oven et#' ! ar #ontinua sa si transmita o"erele lor' In realitate+ 7roDn+ #are are in 3ur de 4) de ani ( in -..4!+ este #vasi i%noranta in mu$i#a' Cu toate a#estea+ in stare de transa+ s#rie #om"o$itii nu$i#ale &oarte #om"le0e+ in stilul res"e#tivilor autori+ "e #are nu este in stare sa le #inte' E0"ertii in mu$i#a au estimat in mod "o$itiv #om"o$itiile sale' EDBAR CAKCE (-;44 -.6=! A &ost unul din mediumii #ei mai dotati ai tim"ului res"e#tiv' A &ost bolnav+ a #a$ut in transa si s a vinde#at datorita indi#atiilor "e #are le "rimea "rin "ro"ria "ersoana din lumea #ealalalta' Mii de dia%nosti#uri si de retete au &ost indi#ater de #atre CaC#e in #ursul #arierei sale' El a a&irmat + in transa+ #a in&ormatiile sale veneau din sub#onstientul bolnavului insusi si dintr un &el de sub#onstient #ole#tiv sau memorie a naturii' E0ista in S'U'A' in <ir%inia 7i#1+ aso#iatia de ru%a#iune si vinde#are 88Ed%ar CaC#e88+ #are se ba$ea$a "e #ele ##a -('))) de le#turi "e #are CaC#e le a &a#ut in stare de transa' CASSOLI PIERO (-.-;! Medi# si "ara"si1olo% s a numarat "rintre &ondatorii Centrului de Studii Para"si1olo%i#e din 7olo%na+ al #arui "resedinte este' De asemenea este unul din #ei doi membri italieni ai Para"si1olo%C Asso##iation si a studiat numerosi sen$itivi italieni si straini' Dintre numeroasele sale o"ere amintim in mod deosebit <inde#atorul+ rod al e0"erientelor de $e#i de ani #u vinde#atori #e abordea$a "roblema "ranotera"iei' SIR 5ILLIAM CROOIES (-;*( -.-.!' 2i$i#ian en%le$ &oarte renumit "entru a#tivitatea sa stiinti&i#a si "entru des#o"eririle &a#ute: elementul #1imi# taliu+ tuburile #u ra$e #atodi#e+ radiometrul' S a interesat intotdeauna in mod a#tiv de &enomenele "aranormale si a &ost "resedintele So#ietatii "entru #er#etare Psi1i#a din Londra A studiat #u &oarte mare %ri3a unii din vestitii mediumi ale tim"ului sau "rintre #are D' D'Fome si 2loren#e Coo>+ sustinind buna #redinta si nevinovatia a#estora' A "ubli#at diverse o"ere des"re &enomenele s"iritiste si este

#onsiderat unul dintre "ionierii #er#etarii "si1i#e+ #it si #el initiat e0"erimentarea stiinti&i#a "e mediumi'

#are a

UBO DETTORE (-.)= -..(! Li#entiat in istorie si &ilo$o&ie+ autor de romane si "ovestiri+ initiator al unor im"ortante o"ere en#i#lo"edi#e' S a interesat mult de "ara"si1olo%ie + in s"e#ial de as"e#tele ei istori#e si e"istemolo%i#e si este autorul a numeroase o"ere' In mod deosebit amintim Celalalt re%at+ marea en#i#lo"edie Omul si ne#unos#utul + Normalitate si "aranormalitate s' a' DI SIMONE BIORBIO (-.(=! Pro&esor de ar1ite#tura al Universitatii din Na"oli+ se o#u"a in#a de &oarte tinar de "ara"si1olo%ie' A #ontibuit la &ondarea Centrului Italian de Para"si1olo%ie si a revistei In&ormatii de "ara"si1olo%ie' A s#ris: E0"eriente ina&ara #or"ului+ Dialo%uri #u dimensiunea H+ Convorbiri #u A+ Adevaratul C1rist' Este &ondatorul si "resedintele Institutului Bnosis "entru studiul i"ote$elor su"ravietuirii' FANS DRIESCF (-;?4 -.6-! 2ilo$o& %erman+ "ro&esor al Universitatii din Ioln' S"e#iali$at in embriolo%ie+ a de$voltat teoria 88vitalismului88+ adi#a a &inalismului im"li#it in #reatie' Membru al So#ietatii "entru #er#etare "si1i#a din Londra+ al #arrui "resedinte a &ost tim" de doi ani ( -.(? -.(4!' E0"erimentind #u mediumi valorosi+ intre #are &ratii S#1neider+ s a #ovins de realitatea &enomenelor mediumi#e+ si #u #ara#ter "si1i#' A dedi#at "aranormalului numeroase lu#rari+ intre #are amintim Memoriile' DUCASSE CURT EOFN (-;;- -.?.! 2ilo$o& ameri#an+ "ro&esor universitar' In domeniul "ara"si1olo%iei s a dedi#at in s"e#ial "roblemei su"ravietuirii si a &enomenelor (bilo#atie+ transa+ semni&i#atii in#ru#isate et#'! #are "ar sa o sustina' Lui ii revina in mare "arte interesul stirnit "entru tema su"ravietuirii+ asta$i atit de ras"indita intre "ara"si1olo%ii mai des#1isi si mai an%a3ati' Printre lu#rarile sale amintim : 2enomenele "aranormale+ Stiinta si su"ravietuire' DU PREL IARL (-;*. -;..! 2ilo$o& si #er#etator %erman al stiintelor naturale+ a aderat mai intii la teoria lui DarDin+ dar studiul s"iritismului l a "urtat s"re o #on#e"tie di&erita a realitatii+ #are intele%e si dimensiunile s"irituale' Sustinator #onvins al su"ravietuirii si a "osibilitatii de #onta#t intre dimensiunea terestra si #ea trans#edentala+ Du Prel a aderat la do#trina lui Alain Iarde#+ marele s"iritist' A dedi#at lu#rari a#estor teme' EDISON TFOMAS AL<A (-;64 -.*-! In%iner ameri#an+ devenit #elebru datorita inventiilor sale+ "rintre #are &ono%ra&ul' Mereu s a "reo#u"at #u mare interes de &enomenele "aranormale si era #onvins de "osibilitatile de #omuni#are #u #ei morti in#er#ind sa "roie#te$e si un a"arat de #omuni#are #u mortii dar "e #are n a mai a"u#at sa l reali$e$e' AL7ERT EINSTEIN (-;4. -.==! Matemati#ian+ &i$i#ian si &ilo$o& #are a &ormulat &aimoasa teorie a relativitatii #are a modi&i#at in mod 1otarit %indirea se#olului nostru' S a dovedit totdeauna &oarte des#1is in

#onsultarile &enomenelor "aranormale+ du"a #um demonstrea$a "re&ata "e #are a s#ris o la lu#rarea lui U"ton Sin#lair Radio mental' MIRCEA ELIADE (-.)4 -.;?! Savant roman+ #unos#ut "rin o"era sa in domeniul istoriei reli%iilor+ a studiat la 7u#uresti+ si in India a"oi a "redat la di&erite universitati euro"ene si ameri#ane' A s#ris numeroase lu#rari de mare valoare stiinti&i#a des"re &enomenolo%ia reli%ioasa si des"re marile mituri ale omenirii intre #are amintim Tratat de istoria reli%iilor si Samanismul si te1ni#ile e0ta$ului' EULIUS E<OLA (-;.; -.46! E$oterist+ &ilo$o&+ orientalist+ "oet si "i#tor din Roma' A s#ris: Traditia ermetismului+ Misterul Braalului+ Do#trina tre$irii+ Ko%a "otentei' NATUMMA E<OLO (-.(6! Nas#uta la Paravati in Calubria + Natu$$a ( 2ortuna! Evolo are de ##a 6) de ani semnele sti%mati$arii si retraieste "atimile lui Fristos in &ie#are Post Mare' Pe "roso"ul #u #are ster%e sin%ele a"ar ins#risuri si desene re"re$entind motive reli%ioase' Natu$$a vorbeste #u mortii si #u s&intii reusind sa dia%nosti#1e$e bolile si sa aline su&erintele EILEEN CAADK' Ameri#an#a #e a reali$at in 2ind1orn + sat de "e #oasta se"tentrionala a S#otiei+ la in#e"utul anilor -.?)+ o #omunitate "e ba$a invataturilor s"irituale "rimite in stare meditativa' Datorita a#estor invataturi Eileen si sotul ei au reusit sa trans&orme un "amint nisi"os+ re#e si trist intr o %radina "lina de viata ale #arei &lori si $ar$avaturi au stirnit stu"oarea a%ronomilor din 3umatate din lume' Toate a#estea ar &i &ost reali$ate #oo"erind #u 88deva88 + s"iritele naturii #e %uvernea$a &ie#are s"e#ie ve%etala in "arte' La 2ind1orn s a #reat o #omunitate #are lu#rea$a asta$i "entru un mai bun viitor al umanitatii+ "entru o vi$iune diversa si mai s"irituala a lu#rurilor+ "entru "a#e' CAMILLE 2LAMMARION (-;6( -.(=! Celebru astronom &ran#e$+ mare "o"ulri$ator al materiei' In ultimii ani ai vietii sale a aderat la #er#etarea "si1i#a s"iritualista si a strins o vasta #a$uisti#a "e #are a "ubli#at o in diverse #arti' In -.(* a &ost "resedinte al So#ietatii "entru Cer#etare Psi1i#a din Londra' Printre o"erele sale #ele mai vestite sunt: Moartea si misterul si Casele bintuite' BUSTA<E BELEK ' Medi# &ran#e$ de ori%ine "olone$a + im"reuna #u alti #er#etatori a &ondat Institutul Meta"si1i# International din Paris al #aror dire#tor a &ost ani de $ile' A e0"erimentat #u mediumi si #larva$atori+ a &ost initiatorul mula3elor mediumi#e #a "robe ale materiali$arilor ' A &ost animat de o mare ri%oare stiinti&i#a si sub #ondu#erea sa institutul a dobindit &aima de institut de #er#etare valoros si serios' <ICTOR FUBO (-;)( -;;=! Renumit s#riitor &ran#e$ #e #redea in #larvi$iune si in rein#arnare' Sunt #elebre e0"erientele sale s"iritiste

#onduse ani de $ile "e insula EerseC unde a &ost e0ilat din motive "oliti#e' 5ILLIAM EAMES (-;6( -.-)! Psi1olo% si &ilo$o&+ a &ost "ro&esor al Universitatii Farvard si este unul din e0"onentii ma3ori ai &ilo$o&iei ameri#ane' S a numarat "rintre membrii &ondatori ai So#ietatii Ameri#ane "t' Cer#etare Psi1i#a din NeD Kor>' A #ondus doi ani si so#ietatea asemanatoare din Londra' 2aima sa de om de stiinta serios si autoritatea sa de ne#ontestat au #onvins "e multi de realitatea &enomenelor "aranormale de #are se o#u"a si au atras asu"ra a#estora interesul lumii a#ademi#e' Are numeroase s#rieri in revistele de s"e#ialitate' CARL BUSTA< EUNB (-;4= -.?-! Mare "si1olo% ameri#an #are a avut mereu un mare interes "entru &enomenele "aranormale' Si a sustinut e0amenul de di"loma in medi#ina #u o te$a asu"ra 88&enomenelor o#ulte88 re$ultat al sedintelor mediumi#e #u o bu#atareasa si si a #ultivat toata viata a#est interes+ #are l a im"ins si s"re &ilo$o&iile orientale+ s"re al#1imie+ s"re astrolo%ie' A &ost in le%atura #u #ei mai mari "ara"si1olo%i si de asemenea bun "rieten #u Mir#ea Eliade' 5E7STER CFARLES LEAD7EATER (-;64 -.*6! Mona1 en%le$+ devine teo$o& si e"is#o" al biseri#ii #atoli#o liberale &ondata de ei insusi' A &ost si #larva$ator si in o"erele lui a des#ris re$ultatele investi%atiilor sale de #larvi$iune: lumi invi$ibile+ omul interior+ et#' A trait mult in India si a &ost #olaboratorul lui Annie 7esant' El l a des#o"erit "e Irisnamurti' SIR OLI<ER EOSEPF LODBE (-;=- -.6)! 2i$i#ian en%le$ #u reali$ari deosebite mai ales in domeniul ele#tri#itatii' A &ost mai multi ani "resedintele So#ietatii "entru Cer#etare Psi1i#a din Londra' A #omuni#at #u s"iritul &iului sau de#edat+ si este #onsiderat unul din e0"onentii #u autoritate ai s"iritismului stiinti&i#' A lasat nenumarate o"ere dedi#ate #er#etarii "si1i#e' CESARE LOM7ROSO (-;*= -.).! Antro"olo% si "si1iatru+ "ro&esor al Universitatii din Torino' Initial materialist si s#e"ti#+ a &ost im"otriva &enomenelor s"iritiste "ina in momentul in #are are o#a$ia sa e0"erimente$e #u mediumul Paladino+ du"a #are a "ubli#at o serie de arti#ole in &avoarea &enomenelor si teoriilor s"iritiste+ si de asemenea ale tele"atiei' 5ILLIAM MACIENMIE (I;44 -.4)! Nas#ut in An%lia + a trait mult in Italia si a &ost un #elebru &ilo$o&+ biolo% si s"e#ialist in meta"si1i#a' De la in#e"utul se#olului a e0"erimentat #u #ei mai mari sen$itivi euro"eni+ dar nu a aderat ni#iodata la s"iritism9 isi sustine teoria sa evolutiva asu"ra #a"a#itatilor "aranormale' A vorbit de "si1ismul #ole#tiv (sau "oli"si1ism!+ ras"un$ator de marile &a"te ale umanitatii si a #onsiderat marile "ersonalitati ale artei+ reli%iei+ stiintei #a mediumi #a"abili de a #a"ta si inter"reta a#est "si1ism #ole#tiv' Amintim "rintre o"erele sale "rin#i"ale Marile aventuri s"irituale' MATTFE5 MANNINB (-.=?! Unul din #ei mai #elebri sen$itivi a#tuali' Nas#ut in An%lia+ a "re$entat in#a de #o"il &enomene de

"olter%eist+ de s#riere si desene automate' In a#easta ultima a#tivitate a atins nivele artisti#e &oarte inalte+ reali$ind desene in stilul marilor maestri ai tre#utului (Durer+ Matisse+ Pi#asso+ et#'! ' Intr o anumita "erioada s a dedi#at indoirii metalelor si altor e0"erimente de "si1o>ine$ie+ su"unindu se mereu de buna voie+ #ontroalelor stiinti&i#e' De mai multi ani+ Mannin% s a de#is sa si "una #a"a#itatile in slu3ba omului si sa se dedi#e #u su##es a#tivitatii de vinde#ator' In #ursurile si seminarele sale+ el ii invata si "e #eilalti sa se vinde#e sin%uri diri3indu si in mod o"ortun "ro"riile ener%ii si servindu se de vi$uali$ari' EDBAR MITCFELL (-.*)! Li#entiat in in%inerie si astronauti#a+ a &ost #el de al saselea om #are a "us "i#iorul "e Luna in -.4-+ in tim"il $borului A"ollo -6' In #ursul a#estei misiuni+ Mit#1ell a reali$at din initiativa "ersonala+ e0"erimente de tele"atie Pamint Luna stabilite dinainte #u "atru "ersoane' Re$ultatele au &ost "o$itive+ si au demonstrat #a "er#e"tia e0trasen$oriala i%nora barierele s"atiale' A#tualmente Mit#1ell s a retras din aeronauti#a si a &ondat Institutul de Stiinte Noe$i#e+ un #entru #are studia$a #onstiinta si "otentialul uman si reali$ea$a in a#est domeniu o im"ortanta mun#a de "ionierat' ALLAN RO7ERT MONROE (-.-=! Comer#iant ameri#an + #elebru din -.=) "entru ale sale #alatorii ina&ara tru"ului+ "e #are le studia sistemati#' Iesirile sale din #or" au &ost studiate in laborator evidentiindu se analo%ii intre a#estea si starea oniri#a' De asemenea+ Monroe a de$voltat te1ni#i "entru a iesi de buna voie din #or"+ "e #are le a e0"us in #artile sale' STAINTON 5ILLIAM MOSES (-;*. -;.(! Pastor "rotestant en%le$+ a &ost un mare medium si un e0"onent #u autoritate al s"iritismului stiinti&i#' Si a des#o"erit "ro"riile #a"a#itati in tim"ul sedintelor #u alti mediumi si a e0"erimentat ani de $ile #u #er#etatori valorosi+ "rodu#ind o &oarte vasta %ama de &enomene: a"orturi+ levitatii+ s#riere automata+ vo#e si s#riere dire#ta+ lumini si mu$i#a "aranormala' Totdeauna a &ost #onsiderat #a &iind de o absoluta serio$itate si stimat de #ontem"oranii sai' A &ondat in -;;- si a #ondus "ina la moarte revista Li%1t+ o autenti#a si bo%ata sursa de in&ormatii asu"ra marii mediumitati din a#el tim"' Avea di&erite #alau$e s"irituale+ #are i au di#tat o"era sa &undamentala+ Invataturi s"iritiste' BARDNER MURPFK (-;.) -.;*! Psi1olo%+ "ro&esor al Universitatii din NeD Kor>+ a &ost tot tim"ul interesat de "ara"si1olo%ie si este #onsiderat unul din #ei mai valorosi #er#etatori moderni' A or%ani$at e0"erimente de tele"atie Paris NeD Kor> im"reuna #u 5ar#ollier9 sunt im"ortante si studiile sale des"re #larvi$iune+ a"aritii+ "re$i#eri' A "re$idat atit So#ietatea "entru Cer#etare Psi1i#a din Londra #it si "e #ea din NeD Kor> si a &ost "resedintele #elebrului Con%res International de Para"si1olo%ie din Utre#1t+ "atronat de 2undatia de Para"si1olo%ie in tim"ul #aruia a &ost ado"tat o&i#ial termenul de 88"ara"si1olo%ie88' Mur"1C a &ost un #er#etator senin des#1is si le%at de metoda stiinti&i#a' A s#ris di&erite #arti si numeroase reviste de s"e#ialitate' FENRK 2' 5' MKERS ( -;6* -.)-! S"e#ialist in limbi #lasi#e + a trait la Cambrid%e si s a numarat "rintre &ondatorii So#ietatii "t'

Cer#etare Psi1i#a din Londra' Este #onsiderat unul dintre #ei mai mari teoreti#i eni ai #er#etarii "si1i#e #aruia i a dedi#at toata ener%ia sa' A e0"erimentat in domeniul 1i"no$ei+ tele"atiei+ #larvi$iunii+ si mediumitatii9 a initiat an#1eta din #are s a nas#ut #elebra #arte 2antasmele #elor vii+ #lasi#a "entru &enomenele de a"aritii si mai ales a #reat un sistem &ilo$o&i# asu"ra "aranormalului "e #are si l a e0"rimat in o"era sa &undamentala "ubli#ata "ostum+ Personalitatea umana si su"ravietuirea sa' Du"a moartea sa + s a mani&estat "e #it se "are in di&erite automatisme+ "rodu#ind &enomenul #ores"ondentelor in#ru#isate ( #ross #ores"onden#e! #onsiderat unul din #ele mai im"ortante &enomene in sustinerea su"ravietuirii du"a moarte' TFERESE NEUMAN (-;.; -.?(! <i$ionara si sti%mati$ata %ermana #e a trait in Ionnersreut1' Clarva$atoarea retraia in &ie#are vineri su&erinta lui Fristos+ su&erind dureri si sin%erind din abundenta' S au relatat des"re ea &enomene "aranormale e0traordinare: 0eno%losie+ #larvi$iune+ tele"atie+ levitatie+ bilo#atie' A stat "entru mai bine de *? de ani &ara sa manin#e+ luind numai "utina ana&ura' Du"a moartea sa au &ost relatate numeroase mira#ole le%ate de invo#area a3utorul sau' STEEL FENRK OLCOTT (-;*( -.)4! 2un#tionar o&i#ial si avo#at ameri#an+ $iarist si #er#etator al &enomenelor mediumni#e' In Ameri#a a #unos#ut o "e Felena P' 7lavat>C si a &ondat #u ea So#ietatea Teoso&i#a' A trait mult tim" in India+ #ontribuind de#isiv "rin marile sale #a"a#itati or%ani$atori#e+ la ras"indirea teoso&iei9 a #ondus So#ietatea "ina la moartea sa+ du"a #are a &ost luata de Annie 7esant' Lui i se datorea$a multe insemnari im"ortante des"re 7lavat>C' PASPUALINA PEMMOLA (-.);! Traieste la Civitanova Mar#1e ( 7olo%na! si a demonstrat in#a de &oarte tinara e0traordinare #a"a#itati de #larvi$iune indre"tate mai ales s"re s#o"uri de dia%nosti#are' Ea #ade in transa si #alatoreste #u #or"ul astral "ina la "a#ient' Ea a &ost #er#etata indelun% de #ontele Loren$o Man#ini+ de sora a#estuia Biuse""ina #are era medi#9 mai re#ent au e0"erimentat "e ea do#torul Piero Cassoli+ dr' Enri#o Marabini si Massimo Inardi+ toti trei medi#i bolo%ne$i+ #are au &a#ut relatari in reviste si #on&erinte' A$i+ PasQualina nu mai &a#e dia%nosti#ari la distanta+ #are o oboses# mult+ #i se limitea$a sa vi$ite$e dire#t "a#ientii' Totusi+ #a"a#itatile sale de #larvi$iune sunt in#a "re$ente' CORRADO PIANCASTELLI (-.*)! So#iolo% si 3urnalist na"olitan+ #unos#ut de multi ani #a 88mediumul entitatii A88+ du"a numele entitatii #are se mani&esta in tim"ul transelor sale' A#estea au in#e"ut "e #ind Pian#astelli era un baietel si s au mani&estat mereu "rintr un inalt nivel intele#tual+ mai mult de#it s ar aste"ta de la un baietel' La ora a#tuala #ondu#e Centrul Italian de Para"si1olo%ie din Na"oli' Ca$ul sau a &ost #er#etat indelun% de "ro&esorul Bior%io di Simone' PIPER LEONORE (-;=. -.=)! Celebru medium ameri#an+ a"re#iata mai ales "entru transele in tim"ul #arora demonstra e0traordinare #unostinte de #larvi$iune' Prin intermediul ei se mani&estau entitati ale de#edatilor #are &urni$au date &oarte "re#ise+ si de asemenea a avut o #ontributie im"ortanta la &aimoasele #ores"ondente in#ru#isate' A &ost #er#etata de ilustri #er#etatori din Statele Unite si An%lia+ "rintre

altii de &aimosul &ilo$o& 5illiam Eames #are s au #onvins de sin#eritatea si serio$itatea &a"telor' FARRK PRICE (-;;- -.6;! Cer#etator en%le$+ #are si a dedi#at viata studiului sen$itivilor si mediumilor si #a$urilor de bintuire' In s"e#ial s a o#u"at d e studierea &ratilor S#1neider+ Eileen Barrett si a &aimoaselor bintuiri a "aro1iei din 7orleC+ #are a durat ani de $ile si #areia I a dedi#at numeroase arti#ole' A &ost mereum&oarte #riti#+ ri%uros+ si a#ut in 3ude#ata+ sus"e#tind tru#urile' A s#ris diverse #arti+ rodul "ro"riilor #er#etari ( Casa #ea mai bintuita din An%lia+ Con&esiunile unui vinator de s"irite ! 2RNCESCO RACANELLI (-.)6 -.4;! <inde#ator &oarte dotat in#a de #o"il+ li#entiat in dre"t+ a obtinut a"oi o adoua li#enta in medi#ina "entru a si "utea e0er#ita in liniste a#tivitatea sa de vinde#ator: i au &ost intentate mai bine de = "ro#ese "entru e0er#itarea abu$iva a meseriei de medi#' Ori%inar din Pu%lia+ Ra#anelli a trait a"roa"e mereu la 2lorenta+ unde si a des&asurat si a#tivitatea bene&i#a in &avoarea su&erin$ilor' Numai "re$enta sa si sim"la atin%ere a minilor sale alinau durerile si vinde#au boli de di&erite ori%ini' Ra#anelli era &oarte reli%ios si intele%ea a#tivitatea sa de vinde#ator #a "e un servi#iu "us in slu3ba a"roa"elui+ in s"iritul #aritatii' A s#ris si #iteva #arti des"re &elul sau deosebit de a vinde#a bolnavii' Este amintit #a una dintre "ersonalitatile #ele mai des#1ise si %eneroase din intre%ul domeniu al "aranormalului' RESCF ANDREAS (-.*6! Sa#erdot de ori%ine italiana+ din #on%re%atia Mintuitorului+ #u resedinta la Innsbru#>'' Li#entiat in "si1olo%ie #lini#a+ se o#u"a de "ara"si1olo%ie de multi ani' Are o editura "ro"rie (Res#1 <erla%!+ unde "ubli#a o revista s"e#iali$ata si #artile din seria Imu%o Mundi si un institut de #er#etare dotat intre altele #u o mare bibliote#a "ara"si1olo%i#a' In#e"ind din -.4)+ Res#1 tine #ursuri de "aranormalo%ie la A#ademia Al&onsiana din Roma+ #are &a#e "arte din Universitatea Luterana' Este se#retarul %eneral de la Imu%o Mundi si or%ani$ea$a la &ie#are doi ani un mare #on%res international' 7ANIS EOSEPF RFINE (-;.= -.;(! Psi1olo% ameri#an+ #are este #onsiderat "arintele "ara"si1olo%iei stiinti&i#e intru#it e0"erimentele sale #elebre #u metoda statisti#o #antitativa de$voltate tim" de mai bine de =) de ani la Universitatea Du>e din Dur1am (Carolina de Nord! au #on&erit "ara"si1olo%iei o demnitate stiinti&i#a+ in#it a &ost "rimita in Aso#iatia Ameri#ana "entru Pro%resul Stiintelor (A A A S!' E0"erimentele au in#e"ut in -.*) sub #alau$irea "ro&esorului M#Dou%all al #arui asistent era R1ine si &oarte #urind au dus la in&iintarea Laboratorului de Para"si1olo%ie si la #rearea Eurnalului de Para"si1olo%ie+ unde erau "ubli#ate re$ultatele e0"erimentelor' R1ine si a in#e"ut #er#etarea sa asu"ra tele"atiei "entru a tre#e a"oi si la alte &enomene de "er#e"tie e0trasen$oriala ( #larvi$iune+ "re#o%ni#tie! si la "si1o>ine$ie' In %eneral R1ine nu e0"erimenta #u sen$itivi #i #u studenti si se servea de #arti de 3o# si $aruri in evaluarea statisti#a' A trebuit sa in&runte #riti#ile si ostilitatile a destui oameni de stiinta+ si #u toate a#estea a stiut sa de"aseas#a a#este di&i#ultati si sa se bu#ure+ datorita e0"erimentarii sale &oarte ri%uroase+ de stima %enerala' In#e"ind din -.?= + Laboratorul de Para"si1olo%ie intra in #adrul

2undatiei "entru Natura Omului+ #reata de insusi R1ine "entru "romovarea #er#etarii "ara"si1olo%i#e la nivel international' R1ine a s#ris mai multe lu#rari in #are des#rie e0"erimentele sale: Noile &rontiere ale mintii+ Puterile s"iritului+ Per#e"tia e0trasen$oriala' CFARLES RICFET (-;=) -.*=! Medi# si &ilo$o& + laureat al Premiului Nobel in -.-* unul din #er#etatorii #ei mai stimati ai tim"ului sau' A &ost un "re#ursor in multe domenii si s a dedi#at #u "asiune si #er#etarii "aranormalului indeosebi 1i"no$ei+ &enomenelor mediumni#e si #elor de "er#e"tie e0trasen$oriala' A e0"erimentat #u mediumi si sen$itivi+ intre #are Eusa"ia Paladino+ si+ in -.)= a &ost "resedintele So#ietatii "entru Cer#etare Psi1i#a din Londra' A #ontribuit la &ondarea Institutului Meta"si1i# International din Paris+ in -.-.+ al #arui "resedinte onori&i# i a si &ost' El a inventat termenul de 88meta"si1i#a88 #are asta$i in %eneral este "re&erat #elui de 88"ara"si1olo%ie88' Onest si #ura3os+ a &ost mereu animat de un s"irit "ionieristi# si de o mare initiativa+ ast&el in#it nu e$ita sa si "una in "eri#ol "ro"riul nume "entru a"ararea #er#etarilor #arora se dedi#a #u "asiune' Printre o"erele sale amintim in mod deosebit Tratat de meta"si1i#a' EAN STE<ENSON (-.-;! Pro&esor de "si1iatrie al Universitatii din <ir%inia+ se o#u"a de multi ani de "ara"si1olo%ie+ si indeosebi de tele"atie+ "re#o%ni#tie+ a"aritii si mai ales 88inre%istrarea vietilor "re#edente88+ res"e#tiv i"ote$a rein#arnarii' Amintirile #er#etate de Stevenson sunt de ti"ul: #o"ii &oarte mi#i + abia invatind sa vorbeas#a isi amintes# alte vieti+ alte situatii+ alte ambiante #are nu au nimi# de a &a#e #u ambianta a#tuala' Anali$ind si #ontrolind a#este amintiri+ avind o #a$uisti#a &oarte vasta + din toata lumea+ a &ost "osibila #onstatarea unei am"le analo%ii intre amintirile #o"iilor si situatiile intim"late in mod real' Au e0istat re#unoasteri de "ersoane + de #ase+ de obie#te' In "lus+ a#esti #o"ii #are isi amintes# "re$inta "e #or" adeseori semne de #i#atri#i numite semne de nastere #ores"un$ind ranilor #are ar &i dus la moartea "ersonalitatilor "re#edente' Du"a #e a studiat sute de ast&el de #a$uri+ Stevenson a a3uns la #on#lu$ia #a nu se "oate vorbi de #oin#idente si #a + in s#1imb+ este mai "robabil #a #ele #e si amintes# #o"iii sa a"artina e&e#tiv vietilor "re#edente' RENE SUDRE (-;;) -.?;! Cer#etator &ran#e$+ s a o#u"at #u mare a#uratete si #om"etenta de toate ramurile "ara"si1olo%iei+ s#1itind un #adru #lar in lu#rarea sa bine#unos#uta Tratat de "ara"si1olo%ie' A "romovat atit #er#etarea #alitativa+ #it si "e #ea #antitativa si s a o#u"at si de "si ul animalelor' A &ost dire#torul Institutului Meta"si1i# International din Paris si a Revistei de Meta"si1i#a' Este #onsiderat unul din #ei mai im"ortanti #er#etatori ai "ara"si1olo%iei din a#est se#ol' CARL F' 5' TENFAE22 (-;.6 -.;-! Psi1olo% &ran#e$+ "rimul #are a avut o #atedra de "ara"si1olo%ie la Utre#1t #e i a &ost in#redintata in anul -.=* du"a #e &un#tionase a#olo vreme de () de ani #a do#ent' S a o#u"at de s"iritism din &ra%eda tinerete si a studiat temeini# numerosi mediumi &olosind #u "re#adere metoda #alitativa' Subie#tul sau #el mai renumit a &ost+ &ara ni#i o indoiala Berard Croiset+ #u #are a e&e#tuat lun%i si memorabile e0"eriente'

PIETRO U7ALDI (-;;? -.4(! Pro&esor de limbi straine+ sen$itiv+ a s#ris ins"irat de 88inteli%ente e0terne88 lu#rari #u un #ontinut net su"erior #ulturii sale' Deosebit de ori%inala si de "uterni#a este Marea Sinte$a + s#risa in -.*)+ unde a"ar #unostinte+ #1iar stiinti&i#e+ #are anti#i"ea$a e"o#a sa+ si sunt "ro&und inovatoare' O"erele lui Ubaldi se detasa$a "rin "ro&un$ime+ intuitie+ ori%inalitate si o s"iritualitate sin#era si adevarata' <LADIMIR SOLO<IO< (-;=* -.))! Cunos#ut &ilo$o& si %inditor rus' A avut "rima vi$iune misti#a la . ani du"a #are a traversat o "erioada de ateism ' La -; ani+ o le#tura atenta a lui S"ino$a l a &amiliari$at #u &ilo$o&ia s"e#ulativa + #onsolidindu i totodata %ustul "entru misti#ism si "anteism' Ceea #e l a in&luentat insa de&initiv a &ost %indirea "ost>antiana' La Univversitatea din Mos#ova+ unde tatal sau era "ro&esor+ a studiat+ rind "e rind+ matemati#a+ &i$i#a+ istoria+ &ilolo%ia+ si teolo%ia' In An%lia "e #ind se a&la la 7rits1 Museum+ a avut o a doua vi$iune misti#a ' Pe a treia si ultima a avut o in E%i"t' Do#toratul si l a luat #u o di$ertatie des"re Criti#a "rin#i"iilor absra#te+ la Universitatea din San>t Petersbur%' Tot ai#i sustine Prele%eri des"re divino umanitate+ "re$entind un sistem #om"let des"re #osmolo%ie s"e#ulativa si teolo%ie &ilo$o&i#a avind "rintre audienti "e Tolstoi si Dostoevs>i' In lu#rarea Rusia si biseri#a universala + reda#tata in &ran#e$a+ #u toate #a ramine &idel ortodo0ismului+ Soloviov re#unoaste "rimatul A"ostolului Petru si al biseri#ii #atoli#e' Din a#easta #au$a avut mari #on&li#te #u autoritatile e#le$iasti#e rusesti trebuind sa se im"artasas#a la "reotii %re#o #atoli#i dar nu a abandonat ni#iodata #redinta "ravoslavni#a' In unele din s#rierile sale a &ost mai "latoni# de#it Platon si mai 1e%elian de#it Fe%el9 in altele+ &as#inat de #on#e"tia or%ani#ista vede omenirea #a un or%anism individual'+ Absolutul insusi a"arindu i sub s"e#ia or%ani#itatii' In 2undamentele &ilo$o&iei teoreti#e Soloviov ne a"are #a un "re#ursor al &enomenolo%iei 1usserliene+ mai #u seama #ind insista asu"ra &a"tului #a e0"erienta imediata nu o&era ni#i o ba$a "entru distin#tia intre "er#e"tiile veridi#e si #ele ilu$orii+ ori intre starile de reverie si #ele de tre$ie' Din "un#tul lui de vedere da#a adevarul ar &i o&erit de #onstiinta imediata nu ar mai trebui sa l #autam+ iar &ilo$o&ia s ar dovedi inutila sau im"osibila+ #eea #e nu este adevarat' Nae Iones#u+ N' O' Loss>C si 7erdiaev ii a#orda un lo# im"ortant in o"erele lor+ Ro$anov+ 2lorens>i+ 7ul%a>ov sau Sestov ne"utind &i intelesi &ara a#est "re#ursor e0traordinar+ #are nu a trait su&i#ient "entru a si in#1eia sistemul ' NICOLAI ONU2RIE<ICI LOSSII (-;4) -.?=!' 2ilo$o& rus stabilit in S'U'A' autor al unui sistem &ilo$o&i# #e #u"rinde elemente de "latonism+ "ersonalism si misti#a' O"ere "rin#i"ale: 2undamentarea intuitionismului+ Lumea #a tot or%ani# ' 2ilo$o& rus+ "ro&esor universitar la Mos#ova' Din -.(( a trait la Paris' 2ondatorul do#trinei88noul #restinism88 (Un nou Ev Mediu! varianta a e0istentialismului #restin' Bindirea sa este o #riti#a a rationalismului si o meditatie asu"ra "osibilitatii de im"linire a omului+ in #on#ordanta #u s"iritul "ro&und al #redintei #restine' EOFANNES ECIFART (-(?) -*(;! Su"ranumit Meister' 2ilo$o& si teolo% %erman+ #alu%ar domini#an' A ilustrat o #on#e"tie "antrista #u

elemente rationaliste+ e%alitariste si umaniste' A &ost 3ude#at de In#1i$itia din Ioln si te$ele sale au &ost #ondamnate "rintr o bola "a"ala du"a moarte #u mentiunea : 88a dorit sa sunoas#a mai mult de#it se #uvenea88' ANDREI PLESU ( -.6; ! 2ilo$o& roman' Dis#i"ol al lui Constantin Noi#a' Lu#rari "rivind &ilo$o&ia artei ( Pitores# si melan#olie+ Limba "asarilor ! si "e teme morale ( Minima Moralia!' Mono%ra&ii ( 2ran#es#o Buardi!' Autor al Eurnalul ui de la Tes#ani' Ministru al Culturii9 ministru de E0terne' Autor al #artii Des"re in%eri ' Ed' Fumanitas ())* 7ERNARD LIE<EBOED (-.)= -.;)! Medi# "si1iatru si ar1ite#t indone$ian+ do#tor in medi#ina' A imbratisat Antro"o$o&ia "e #are o a"li#a in unele din #ele (- de #arti al #aror autoe este #u a"li#atii in domeniul "si1iatriei+ "si1olo%iei+ "eda%o%iei #urative si so#iale+ de$voltarea or%ani$arii+ edu#atiei+ ar1ite#turii et#' CONSTANTIN ENACFESCU Do#tor in "si1iatrie si "si1olo%ie+ roman+ #ontem"oran+autor a mai multor #arti' In #artea 88E0"erienta vietii interioare si #unoasterea de sine88 ne "re$inta as"e#te ale "si1i#ului si #onstiintei umane in #a$ul unor e0"eriente limita+ "aranormale' Autorul este si un bun #unos#ator al &ilo$o&ilor si al sistemelor &ilo$o&i#e Reamintim #a 2UNDATIA MIRA7ILIS "romovea$a Tera"iile naturale+ un stil de viata sanatos+ "entru a nu ne imbolnavi+ o viata e#1ilibrata de ordin "ersonal si interuman+ dar si la nivel "lanetar+ omenirea sa traias#a in armonie #u toate #elelalte s"e#ii animale si ve%etale+ "este #are omul a &ost "us sta"an+ nu sa le asu"reas#a sau sa le distru%a+ #i #u intele"#iune sa le #ontrole$e+ sa le o#roteas#a' Des#o"eririle uimitoare din ultimii ani+ intuite in#a din anti#1itate de ilustri &ilo$o&i si de marii oameni reli%iosi+ demonstrea$a #a Adevarul este UNIC+ si stiinta trebuie sa slu3eas#a a#estui Adevar' Pentru #ei #are vor sa a&le mai mult: De vi$itat site ul Aso#iatiei Romane de Psi1olo%ie Trans"ersonala 555'ar"t'1ome'ro

RUDOL2 STEINER (-;?- -.(=! ' 2ilo$o& austria#+ naturalist+ "eda%o%+ matemati#ian+ #reatorul do#trinei antro"o$o&i#e' A &ondat la Stutt%art s#oala 5aldor&' ( Di#tionar En#i#lo"edi#!' In#a de mi# &iinta sa mani&esta un dublu #ara#ter : Adin#irea simultana in universul sensibil si #el su"rasen$orial' Tre"tat elementele su"rasen$oriale i se de$valuie #u o &orta si o "utere tot mai #res#inda' Pentru "rivirea i de #o"il mortii nu mai sunt umbre invi$ibile' La s#oala "rimara este im"resionat de %eometrie si desen iar "reotul satului ii tre$este interesul "entru sistemul #o"erni#ian si "entru slu3bele reli%ioase' Cunoaste mai a"oi "e Carl Fae#>el #are i transmite dra%ostea "entru literatura %ermana' O#1ii des#1isi s"re lumea sensibila ii transmit ima%ini mai #enusii de#it "rivirea launtri#a dar el stie #a ele se #om"letea$a si #ea mai mare dorinta a lui este a#eea de a &a#e tuturor #unos#ute a#este doua lumi' La virsta de -6 ani il des#o"era "e Iant si se adin#este in studiul 88Criti#ii ratiunii "ure88+ in studiul do%mati#ii+ simbolisti#ii si istoriei e#le$iasti#e' Studia$a #artile de initiere matemati#a ale lui Feinri#1 7or#1ert Lubsen luind #onta#t #u %eometria analiti#a+ tri%onometria+ #al#ulul di&erential si inte%ral'' Datorita "ro&esorului Fu%o von Biim are "reo#u"ari in domeniul &i$i#ii si #1imiei' Citeste 88Istoria universala88 a lui Iarl von Rotte#>+ &a"t #e i tre$este interesul "entru Eo1annes von Miller si Ta#it' La -= ani isi #isti%a e0istenta meditind elevi si se adin#este in lu#rarile lui E'2' Ferbart' La -; ani studia$a &ilo$o&ia lui 2i#1te+ S1ellin% si Fe%el' Se adin#este in #ontinuare in &ilo$o&ia lui Iant si #iteste 88 Istoria &ilo$o&iei88de T1ilo' Intra la S#oala Te1ni#a Su"erioara din <iena #unos#ind "e 2eli0 Io%u$>i "e #are l #onsidera 88trimisul Maestrului88'

Preo#u"at de S"atiu si Tim" studia$a "e 2' T' <is#1er' Urmea$a #ursuri la 2a#ultatea de Medi#ina+ &iind in a#elas tim" atras de &i$i#a lui E' R' MaCer' Citeste de asemenea lu#rarile de esteti#a ale lui S#1iller' La -. ani a"ro&undea$a o"era literara a lui Boet1e+ 99Meta&i$i#a88 de Ferbart+ 88Esteti#a stiinta &ormei 88 de Mimmerman+ si 88Mor&olo%ia %enerala 88 de E' Fae#>el' La (- de ani este "reo#u"at indeosebi de lu#rarile stiinti&i#e ale lui Boet1e' Se a"u#a de studiul temeini# al anatomiei si &i$iolo%iei+ elaborind o teorie a metamor&o$elor' La (* de ani studia$a &ilo$o&ia lui Eduard von Fartmann' La (= de ani #a urmare a "ubli#arii "rimei sale #arti 7a$ele unei teorii a #unosterii la Boet1e (-;;?! + a &ost #1emat la 5eimar+ "entru a "re%ati editarea O"erelor stiinti&i#e ale lui Boet1e' A de"us o bo%ata a#tivitate #ulturala in <iena+ 5eimar si 7erlin+ #a editor al o"erelor lui Boet1e+ s#riior+ reda#tor si "eda%o%' 2re#vente$a #er#uri de artisti si intele#tuali remar#abili' La (4 de ani i se in#redintea$a reda#tarea Revistei Sa"tamanale Bermane+ &a"t #e i "rile3ueste #onta#te #u di&erite "ersonalitati "oliti#e' De asemenea #unoaste "e "astorul evan%1eli# Al&red 2orneC si antura3ul intele#tual al a#estuia' La (. de ani in#e"e studierea o"erei &ilo$o&ului Niet$s#1e si devine #olaborator al ar1ivelor din 5eimar' La *) de ani isi da do#toratul in &ilo$o&ie' La ** de ani "ubli#a 882ilo$o&ia libertatii 88 si 88Niet$s#1e un adversar al e"o#ii sale88' La *? de ani #ondu#e revista 88Ma%a$inul Literturii88 si in #adrul 88So#ietatii literare inde"endente88 tine un #i#lu de #on&erinte "e tema 88Marile #urente ale literaturii %ermane de du"a -;6;88' La *4 de ani este "reo#u"at de studierea o"erei lui Ma0 Stirner #om"arativ #u &ilo$o&ia lui Fe%el' Il #unoaste "e 7runo 5ille si 5il1em 7ols#1e + im"reuna #u #are "arti#i"a la &undarea 88Universitatii libere88 De asemenea &re#ventea$a Li%a88Biordano 7runo88si o#u"a un "ost de "ro&esor de istorie la Universitatea "o"ulara din 7erlin #eea #e i "rile3ueste #unoasterea indea"roa"e a mediilor mun#itoresti si a "roblemei so#iale' La *. de ani reali$ea$a o serie de o"ere: 88Ideile si Do#trinele se#olului HIH88+ 88E%oismul in &ilo$o&ie88+ 88Misti#a la in#e"uturile tim"urilor moderne88+ 88Crestinismul #a &a"t misti#88' Devenind si un #on&erentiar &oarte a"re#iat a &ost numit in -.)( Se#retarul %eneral al se#tiei %ermane a So#ietatii Teo$o&i#e &ara sa &i &ost membru al a#esteia' A "rimit+ #u s#o"ul de a "romova #restinismul #a vir& al unei s"iritualitati stiinti&i#e #onsiderindu i "e teo$o&i mai a"ti "entru a#easta de#it #eilalti oameni+ dar orientarea So#ietatii Teo$o&i#e in s"e#ial s"re misti#a orientala l a &a#ut sa renunte la So#ietatea teo$o&i#a destul de re"ede si #rea$a in -.-* o noua aso#iatie+ Antro"o$o&ia+ #u sediul la Dorna#1+ in Elvetia+ unde s a #onstruit+ "e ba$a "lanurilor lui+ Boet1eanum+ vasta sala destinata re"re$entatiei dramelor mistere ale lui Boet1e+ #it si altor a#tivitati antro"o$o&i#e' La =) de ani "ubli#a88De la 7udd1a la Fristos88 iar "este un an 8871a%avad Bita si E"istolele S&' Pavel88' Tine numeroase #on&erinte "ubli#e in toata Euro"a si "ubli#a numeroase alte #arti' Du"a s&irsitul se#olului+ s a indre"tat in s"e#ial s"re &undamentarea Stiintei s"irituale orientata antro"o$o&i#' Prin #on&erintele sale tinute in intrea%a Euro"a+ "rin relatiile sale #u artisti+ oameni "oliti#i+ savanti si misti#i+ Steiner a e0er#itat in tim"ul sau+ o in&luenta dis#reta dar "ro&unda asu"ra #ontem"oranilor' A#easta s a mentinut "ina in $ilele noastre+ #ind+ Antro"o$o&ia are #entre in =4 de tari9 in 2ranta e0ista numeroase institute de #er#etare si

s#oli antro"o$o&i#e+ &oarte a#tive' Rudol& Steiner+ a &ost un lu"tator neobosit "entru s"irituali$area umanitatii+ s#riind (. de #arti+ si sustinind #on&erinte in toata Euro"a #e au &ost editate in "este 6)) de #arti' Da#a o"era sa reia+ numeroase elemente din strave#1ile traditii initiati#e si misti#e+ "rin#i"ala ei im"ortanta si ori%inalitate este a#eea #a a redat o &oarte #om"le0+ #on&orm #larvederii #u #are a &ost dotat in#a de la nastere+ insotita de s"iritul #riti# al omului de stiinta + ast&el #a el este #reatorul stiintei s"irituale' Antro"o$o&ia des#1ide #elor #are o studia$a o noua ima%ine des"re om si lume' Re$ultatele s"iritual stiinti&i#e obtinute de Rudol& Steiner isi arata e&e#tele lor "ra#ti#e in im"ulsul de innoire a multor domenii de viata #a : "eda%o%ie (s#olile 5aldor&! medi#ina+ tera"euti#a+ ar1ite#tura+ de#oratie+ "i#tura+ s#ul"tura+ %iuvaer%erie+ euritmie+ "lasti#a vorbirii+ arta dramati#a+ mu$i#a+ "oe$ie+ a%ri#ultura ( metoda biodinami#a!+ domeniul so#ial (tri"artitia or%anismului so#ial! et#' Lu#rari a"arute in limba romana : S#rierile de stiinte naturale ale lui Boet1e ( = vol' ! Linii &undamentale ale unei teorii a #unoasterii in #on#e"tia des"re lume a lui Boet1e+ Adevar si stiinta+ 2ilo$o&ia libertatii+ 2riedri#1 Niet$s#1e+ un lu"tator #ontra tim"ului sau+ Con#e"tia des"re lume a lui Boet1e+ Misti#a la in#e"uturile vietii s"irituale ale e"o#ii noi si le%atura ei #u #on#e"tia moderna des"re lume+ Teo$o&ie' Introdu#ere in #unoasterea su"rasensibila a lumii si menirea omului+ Cum se dobindes# #unostinte des"re lumile su"erioare+ Din #roni#a A>as1a+ Tre"tele #unoasterii su"erioare+ Stiinta s"irituala+ Patru drame mister+ Condu#erea s"irituala a omului si a omenirii+ Calendarul su&letes# antro"o$o&i#+ Un drum #atre #unoasterea de sine a omului+ Pra%ul lumii s"irituale+ Eni%mele &ilo$o&iei+ Des"re eni%mele omului+ Des"re eni%mele su&letului+ Beniul s"iritual al lui Boet1e mani&estat "rin 882aust88 si "rin basmul 88Sar"ele verde si #rinul88+ Pun#tele #entrale ale "roblemel so#iale in ne#esitatile vietii #ontem"orane si in viitor+ Stru#tura tri"artita a or%anismului so#ial si situatia momentului+ Cosmolo%ie+ reli%ie si &ilo$o&ie+ Prin#i"ii antro"o$o&i#e+ Arta vinde#arii+ Povestea vietii mele+ A"o#ali"sa lui Ioan+ Arta edu#atiei+ Arta re#itarii si de#lamatiei+

Arta si #unoasterea artei+ 7a$ele s"iritual stiinti&i#e "entru "ros"erarea a%ri#ulturii+ 71a%avad Bita si E"istolele lui Pavel+ C1ristos si lumea s"irituala+ Consideratii e$oteri#e asu"ra le%aturilor >armi#e ( = vol'!+ Crestinismul #a &a"t misti# si misterele Anti#1itatii+ Cum se dobindes# #unostinte des"re lumile su"erioareG + Cunoasterea initiati#a+ Cunoasterea lui Fristos+ Cunoasterea su&letului si a s"iritului+ De la Iisus la Fristos+ De$voltarea sanatoasa a &iintei umane+ Edu#area "ra#ti#a a %indirii+ Entitatile s"irituale in #or"urile #eresti si in re%nurile naturii+ E$oterismul #restin+ Comentarii asu"ra evan%1eliilor (6 vol ! + Evan%1elia a < a+ Evolutia o#ulta a omului+ 2i$iolo%ie o#ulta+ Ierar1iile s"irituale+ Im"ulsurile stiintei s"irituale in de$voltarea &i$i#ii (( vol'!+ Istorie o#ulta+ Indrumari "entru o edu#atie e$oteri#a+ Lumea simturilor si lumea s"iritului+ Ma#ro#osmos si mi#ro#osmos+ Mani&estarile >armei+ Metamor&o$ele vietii su&letesti' ( ( vol'!+ Metodi#a si &iinta modelarii vorbirii+ Misiunea lui Mi1ael+ Misterul bibli# al %ene$ei+ Misterul tem"eramentelor omenesti+ Misti#a' Bind uman+ %ind #osmi#+ Mituri si mistere e%i"tene+ Noua s"iritualitate

si trairea lui Fristos+ Observarea naturii' Matemati#a' E0"erimentul stiinti&i# si Antro"o$o&ia+ Omul in ra"ort #u animalele si s"iritele elementelor+ Omul su"rasensibil si #on#e"tia antro"o$o&i#a+ Orientul in lumina O##identului+ Pa$itorul Pra%ului+ Poarta initierii+ Pra%ul lumii s"irituale+ Pun#te #entrale ale "roblemelor so#iale+ Rein#arnare si >arma+ Stiinta initiati#a si #unoasterea astrilor+ Taina S&intei Treimi+ Teoso&ia rosi#ru#ienilor+ Tre$irea su&letelor+ Un drum s"re #unoasterea de sine+ Universul+ Pamintul si Omul' Sa nu &i &ost si o#ultist + asta$i + ar &i studiat in toate universitatile+ so#iolo%ul+ savantul+ &ilo$o&ul de %eniu+ ins"iratorul de s#oli si #lini#i+ innoitorul artei teatrului+ a #uvintului si a %estului+ a sunetului si a &ormei+ a liniei si a #ulorii+ et#' Dar el este de #ealalalta "arte a bari#adei' El vede &iintele si lu#rurile in realitatea lor su"rasensibila+ ne#unos#uta de noi' A#easta lume in #are el se mis#a #u a#eeasi usurinta #u #are ne mis#am noi a#asa sau "e strada ne este in#1isa si la nivelul a#tual a#tual al simturilor noastre sau al ratiunii #are se ba$ea$a "e ele+ ea "are din "rimul moment #eva im"osibil+ deoare#e s#a"a #ontrolului &a#ut #u simturile obisnuite' In a#elasi tim"+ vastitatea a#estei "riviri tulbura+ nelinisteste' O "re$i#atoare are o a doua vedere+ instin#tiva+ "e #are nu o "oate intele%e si #are+ &oarte adesea + are dre"t "ret un de$e#1ilibru or%ani# sau "si1i#' In #eea #e i "riveste "e #larva$atorii #are se ridi#a la vi$iuni la &el de %randioase #a #ele ale unui SDedenbor% sau ale lui 5iliam 7la>e+ in vi$iunile lor intra o "arte de bi$arerie de neinteles #are &a#e sa se nas#a reti#enta si nein#redere in #ititorul #a"tivat de &rumusetea ima%inii' Cum sa dis#erni intre stralu#irile adevarului si #reatiile "ro"rii adevaruluiG A#este "robleme la re$olva a"aritia in lume a lui Rudol& Steiner #are se ridi#a #u vi$iunea la #ele mai mari inaltimi dar #u o lu#iditate atit de mare in#it "une de a#um ba$e stiinti&i#e stiintei s"irituale' Du"a Rudol& Steiner+ %indirea umana "oate deveni insreument al noii 88#larvederi88' Conditia va &i e0tinderea si intensi&i#area ei' Ea va %aranta ast&el #laritatea #onstientei #are va #on&eri valoare #er#etarilor s"irituale' Bindirea umana se va uni #u a#tul #reator #are 88a %indit Universul88 Ea se va identi&i#a #u &enomenele vietii' De "ilda + va urma eta"ele unei metamor&o$e+ ori#are ar &i s#1imbarile a"arentelor' Re#reind ast&el unitatea intre lu#ruri+ ea va avea o vi$iune %lobala si "er"etua a ideii' Ca urmare o va #onstienti$a #a "e o &orta #osmi#a+ o &orta #are 88%indeste in ea88' In ra"ort #u a#este idei durabile si vii+ #u%etarile noastre #erebrale+ vor a"area #a umbre "roie#tate+ #a niste s#1eme' Ori+ to#mai a &ost des#o"erit #reierul ele#troni#+ #a#ulatorul+ #el #are mani"ulea$a a#este s#1eme si a#este umbre' El o&era &ormule instantanee+ #a"odo"era a te1i#ii' S a "ierdut insa #onstienta &a"tului #a &enomenul %indirii in om isi are ori%inea in Ideea su"rasensibila #are se stin%e "rodu#ind undele &i$i#e si sub&i$i#e "e #are le #a"tea$a sistemul nervos' In urmele lasate in #reier+ a#este umbre ale %indirii reale sunt de3a moarte' #al#ulatorul nu inre%istrea$a de#it %indire moarta9 de altminteri +to#mai #a este moarta + de a#eea o "oate inre%istra+ o "oate #i&ra' Dar #ine a sa"at a#este urmeG Cum s au "rodus a#este umbreG Ideea #osmi#a "e #are o "er#e"e %indirea vie nu este de a#eeasi natura #u a#eea a unui #al#ulator' Cal#ulatorul nu "oate de#it sa ma#ine "ra&ul rationamentelor le%ate de #onditiile "amintesti+ el insusi &iind un "rodus al a#estei su"ra"rodu#tii a %indirii'

Falu#ino%enele demonstrea$a #a intr adevar e0ista a#easta %indire vie+ a#easta #unoastere dire#ta' Dar #rearea unor diso#ieri arti&i#iale+ intre sensibil si su"rasensibil + in #are nu i se a#orda #unoasterii e$oteri#e lo#ul #uvenit si in #are #onditia lu#iditatii nu este luata in seama + "rin #entrarea "e un 88Eu 88#onstient in stare atit sa le "rovoa#e #it si sa le o"reas#a si+ mai ales+ sa aiba #ontrolul moral asu"ra lor+ a#easta im"rudenta de#i este "ede"sita de Dumne$eu+ distru%indu se #oe$iunea su&letului si or%anismului' In #iuda "rodi%ioaselor su##ese ale stiintei si te1ni#ii+ datorita unei %indiri moarte + nu vii+ "o"oarele se a&unda intr o #ri$a a #ivili$atiei #are ameninta toate stru#turile : de$umni$are+ li"sa de #omuni#are+ e%oism+ i"o#ri$ie+ "oluare+ #onsum e$a%erai+ nedre"tate+ #oru"tie+ sara#ie+ &oamete+ li"sa asistentei so#iale+ soma3+ roboti$area omului "ro%ram "relun%it de mun#a + la#omia de bani+ in#ultura+ li"sa de #redinta sau reli%io$itate de &orma+ dis"ret &ata de intele"#iune + &ata de &ilo$o&ie+ su"er&i#ialitate+ destramarea &amiliei+ s#aderea natalitatii+ #ri$a de tim"+ luarea in desert a lui Dumne$eu' Ceea #e ni se "re$inta dre"t trium&uri ale unei so#ietati me#ani#iste "oarta intotdeauna la urma urmei+ a#eeasi "e#ete : distru%erea+ moartea la nivel "lanetar' Ceea #e se in&a"tuiste du"a metodele inau%urate de Rudol& Steiner du#e dim"otriva+ la viata : viata solurilor #arora le reda &ertilitatea+ viata tru"urilor #are reinvata arta vinde#arii+ #ea a #onstientelor #are se e#1ilibrea$a "e masura #e se des#1id intele"#iunii' A#el 88 rau de a trai88 #are roade %eneratiile noi+ arun#ate "rea re"ede "e drumuri &ara iesire+ se trans&orma intr o bu#urie %rava+ a#eea de te simti res"onsabil de Pamint si de viitorul lui+ de rasa umana si de destinul ei uni# in sinul unui univers armonios ierar1i$at' Dar desi%ur #a a#easta "rin insusirea + #u destul e&ort asa #um ne a destinat Dumne$eu+ a teoriei si "ra#ti#ii antro"o$o&i#e' De"arte de a &i de domeniul tre#utului+ Antro"o$o&ia lui Rudol& Steiner ne o&era solutia ideala+ a de$voltarii unei %indiri vii+ a unei #larvederi in su"rasensibil #u lu#iditate+ ast&el in#it sa "utem trai atit in lumea in%eilor #it si a oamenilor asa #um el a demonstrat o'

Te0te vietii mele88 de Rudol& Steiner

e0trase din #artea 88Povestea

Pentru mine Boet1e+ a &ost un s"irit #are a stut sa uneas#a &iinta umana de restul universului+ dind naturii lo#ul #uvenit in a#tivitatea omului' 7ineinteles nu sunt de #ondamnat #ei #are dobimdes# #onvin%eri teoreti#e in "rivints rein#arnarilor sau a multor alttor &enomene a #aror studiere nu ar "utea &i "osibila de#it #u mi3loa#e su"rasensibile: #a#i in a#est domeniu+ o #onvin%ere "e de"lin valabila "oate &i dobindita si

"rintr o 3ude#ata sanatoasa+ li"sita de idei "re#on#e"ute+ lu#ru "osibil #1iar si atun#i #ind s"iritul nu a a3uns in#a la #ontem"larea &enomenelor res"e#tive9 totusi in a#easta "rivinta eu nu am urmat ni#iodata #alea teoreti#a' In#er#am sa a&lu din #e #au$a idealismul unei &ilo$o&ii #ura3oase #a a lui 2i#1te si Fe%el nu reusise ni#ide#um sa atin%a s"iritul viu' Imi s"uneam #a nu re"re$entarea intr o &orma sensibila #onstituie &rumosul + #i re"re$entarea materiei intr o &orma s"irituala' S#o"ul artei mi se "area a &i a#ela al trans"ortarii universului s"iritual in #el sen$orial' Inaintind tot mai mult in lumea simturilor+ se mani&esta tendinta de a obtine intr un &el o "relun%ire a sensibilului din#olo de "er#e"tibil9 #a si #ind traind #u a3utorul ima%inatiei+ #ineva ar in#er#a sa a&le #au$a ilu$iilor sale in alte ilu$ii' Lumea e ilu$orie "entru ori#ine o "er#e"e "rin simturi9 dar da#a %indirea libera se alatura "er#e"tiei sen$oriale+ atun#i ilu$ia este saturata de realitate9 s"iritul uman devenind #onstient de sine+ intilneste s"iritul universului' Si in a#el moment+ omul isi da seama de &a"tul #a s"iritul universal nu se as#unde sub valul material+ #i a#tionea$a #1iar in "ro&un$imile sensibilului' Pentru mine a&larea s"iritului lumii nu de"indea de #on#lu$ii lo%i#e si ni#i nu l #autam "relun%ind a#tivitatea simturilor' A#easta revelatie s a "rodus atun#i #ind omul+ in tim"ul evolutiei sale+ s a inaltat de la "er#e"tie la e0"erienta %indirii libere de sensibil' Inaltarea "ina in re%iunile obie#tive ale s"iritului + inlatura lu#iditatea #onstienta9 insa meditind #u rabdare+ in&ormatiile "er#e"ute sunt reinte%rate mai tir$iu in domeniul #onstientei' Unul din motivele #are m a determinat sa s#riu 882ilo$o&ia Libertatii88 a &ost a#ela de a demonstra #a universul sensibil este in realitate de esenta s"irituala si #a omul traieste de3a in s"irit da#a intele%e #u adevarat natura+ &a#and din su&letul sau un instrument de #unoasterii' De asemenea am #autat sa arat &elul in #are lumea morala se in&atisa$a dintr odata inaintea o#1ilor su&letului+ atun#i #ind a#esta se de"lasea$a "e "lan s"iritual9 in "lus era vorba de o mai buna "unere in evidenta a &a"tului #a lasindu se diri3at de le%ile eti#ii+ omul nu renunta #itusi de "utin la libertatea sa' '''''Numeroasele serate mu$i#ale #e se tineau la 5eimar au dus la #unoasterea #elor mai a"re#iati artisti si a o"erelor lor' Cine mani&esta un interes obie#tiv in "rivinta s"iritismului+ &ara a urmari intrebuintarea lui in "ro"riile #er#etari+ a#ela "oate intele%e de"lina im"ortanta a intentiilor si %reselilor s"iritelor' Cautarile mele au urmat intotdeauna alte #ai de#it #ele ale s"iritismului indi&erent de &orma a#estuia' Toate #on#e"tiile au luminat in a#ea e"o#a adevarul %eneral #a &iintele si evenimentele lumii nu "ot &i lamurite da#a %indirea este &olosita "entru 88e0"li#are889 dim"otriva a#est lu#ru este "osibil "rin dobindirea "uterii de a #ontem"la in %indire &enomenele in ra"ortul sub #are ele se e0"li#a re#i"ro#+ unul devenind "roblema iar #elalalt solutia

si sub #are insusi se des#o"era #a solutie a eni%mei universului e0terior "er#e"ut' In a#elas tim"+ mi s a in&atisat adevarul #a in lume si in evenimentele sale dominant este Lo%osul+ Intele"#iunea+ Cuvintul' ''''7ineinteles+ in #reier s"iritul se naste din materie dar inainte de a#easta #reierul material este $amislit de s"irit' Un sin%ur motiv ma &a#ea sa res"in% teoriile &i$i#e si &i$iolo%i#e: intr adevar a#estea atribuiau elementelor s"irituale a #aror "utere &oonta umana o simte in ea o ori%ine "ur ima%inara #a#i oamenii de stiinta nu #unos# dire#t+ em"iri#+ materia #i doar au %indit o re"re$entindu si o in asa &el in#it nu "oate &i atins "un#tul in #are ea devine s"irit' O asemenea materie a #arei realitate este sustinuta de a#este teorii+ nu e0ista ni#aieri' E0"eriente de a#est %en sunt aidoma situatiei #ind esti nevoit sa ur#i un vir& %reu a##esibil' In#er#i tot &elul de #ai si du"a e&orturi $adarni#e iti dai seama #a te a&li in a#elas lo#' A&lindu ma in &ata unor re"re$entari e0trase din universul sensibil+ nu "ot a&irma realitatea e0"erientei mele imediat #unos#ute de#it da#a observarea unui subie#t sau aunui obie#t+ simturile mele ii %arantea$a adevaruiNl' Cu totul alt&el stau lu#rurile atun#i #ind intru in le%atura #u &iinte sau &enomene a"artinind lumii s"irituale+ #u a3utorul #unoasterii "rin idee si s"irit' 2ie#are "rivire arun#ata in a#est univers+ imi im"une o #onvin%ere imediata: durata obie#tului #ontem"larii mele de"aseste la nes&irsit momentele #ontem"larii' De e0em"lu da#a se #unoaste intuitiv 88Eul88 &iintei omane #a &ormind #ea mai intima esenta a omului+ se intele%e &a"tul #a a#est 88Eu88 e0ista de3a inainte de a se &i invesmintat intr un #or" &i$i# si #a nu va"iei odata #u venirea mortii' Ceea #e simtim ast&el este o mani&estare dire#ta+ asa #um este "entru "rivirile noastre mani&estarea #ulorii rosii a unui tranda&ir' Am inteles toate a#este lu#ruri sub in&luenta vietii meditative' O asemenea #unoastere em"iri#a nu se "oate im"a#a #u ni#iuna #u ni#i una din a#ele teorii ale #unoasterii #are #on&era #onstiitei umane anumite limite+ din#olo de #are situea$a88#au$a "rimara 88+ 88lu#rurile in sine88 ina##esibile #unoasterii ' Studiul atent al #restinismului a lasat in su&letul meu urme adin#i uneori su&i#ient de valoroase' E0"erienta a in#e"ut odata #u "le#area din 5eimar+ in#1eindu se #u reda#tarea lu#rarii 88Crestinismul #a &a"t misti#88 '''' Cine #ontem"la universul s"iritual #ind este nevoit sa si e0"rime o"iniile+ are de &ie#are data im"resia e0teriori$arii "ro"riei lui &iinte' El nu "atrunde in domeniul s"iritului "rin intermediul unor abstra#tii+ #i #u a3utorul unei #ontem"lari vii' Insasi natura+ re"li#a sensibila a s"iritualului+ nu se e0"rima in #on#e"te sau teorii+ ea in&atisa$a lumii &ormele i multi"le si devenirea sa' De$voltarea mea s"iritualaa a &ost intotdeauna inde"endenta de im"re3urarile "arti#ulare' De &a"t am &erma #onvin%ere #a lu#rurile s ar &i intim"lat la &el si da#a viata mea e0terioara ar &i avut un #urs #u totul di&erit' Pe tim"ul va#antelor+ la -6 -? ani #ontinuam #u in&la#arare sa l #ites# "e Iant' Erau "a%ini "e #are le reluam de () de ori la rind' <oiam sa mi &a# o idee des"re le%aturile dintre %indurile umane si natura #reatoare' Pe

#ind Iant "atrundea in s&era re&le0iilor mele+ nu aveam ni#i o idee des"re lo#ul o#u"at de a#est &ilo$o& in evolutia s"iritului omenes#' In a#ea vreme atitudinea mea &ata de Iant era li"sita de ori#e s"irit #riti#: insa &ilo$o&ia lui nu m a a3utat ni#ide#um sa "ro%rese$' ''' Consideram #a &iind o datorie &a"tul de a #auta adevarul #u a3utorul &ilo$o&iei' Trebuia sa studie$ matemati#a si stiintele naturale+ iar #onvin%erea mea e #a nu "uteam "er#e"e adevarata lor natura de#it #u a3utorul unei solide ba$e &ilo$o&i#e' Cu toate a#estea+ "riveam universul s"iritual #a "e o realitate+ individualitatea s"irituala a &ie#arei &iinte de$valuindu mi se #u toata lim"e$imea ne#esara' Cor"ul &i$i# im"reuna #u a#tivitatea+ nu era de#it mani&estare e0terioara' Imi amintes# de studiul &ilo$o&iei lui Eduard von Fartman #u o "ermanenta im"otrivire launtri#a' Ma de$%usta "ro&und situarea adevaratei relitati in in#onstienta+ din#olo de e0"erienta su&letului #onstient si trans&ormarea #onstiintei intr o ima%inara si va%a re&le#tare a relului' Du"a "arerea mea e0"erientele su&letului #onstient au "uterea de a "atrunde in realitatea adevarata 9 insa #u #onditia #a a#easta a#tivitate sa &ie intarita launtri#' Rinduirea e0terioara a lumii a3un%e la o eta"a a des&asurarii sale in #are termina de reali$at binele si raul intre lu#ruri si evenimente' Doar in a#est moment &iinta umana se tre$este la #onstienta + #ontinuidu si evolutia #atre un tel liber ales+ inde"endent de lu#ruri si &a"te+ e0tra%indu si sensul i$vorului intre%ii &inte' C1iar si "unerea "roblemei "esimismului si o"timismului imi "are o 3i%nire adusa liberei entitati umane' Parti#i"am la reuniunile de simbata seara unde "uteau &i va$uti si alti istori#i ai biseri#ii+ sau teolo%i #iteodata &ilo$o&ul Adol& Sto1r' Intr o #onversatie #u "arintele #atoli# 5il1em Neuman vorbeam des"ra natura lui Cristos+ e0"rimindu mi "arerea #a datorita unei in&luente su"raomenesti+ C1ristos se intru"ase in Isus din Na$aret1 si #a de la misterul Bol%otei+ &iinta sa s"irituala asista la evolutia omului+ traind in el' La a#easta #onversatie intre mine si "reot+ "arti#i"a si un s"irit astral #e re"re$enta do%ma #atoli#a+ si #are atun#i #ind "reotul se de"arta de do%ma il batea "e umar iar "reotul se indre"ta din nou s"re do%ma' Oare un tranda&ir &rumos des&run$it de un vint nemilos nu si a inde"linit misiunea si anume de a i #inta "rivirile oamenilorG Ce s ar intim"la da#a miine natura ar distru%e #erul instelatG Nu e0istenta in tim" #i88 esenta lu#rurilor 88este #ea #are da &iintelor "er&e#tiunea' Idealul s"iritului &ormea$a un univers a"arte+ #e trebuie sa aiba o e0istenta "ro"rie+ si "e #are ni#i o natura induratoare nu l "oate salva' Este vredni# de mila omul #e nu si a&la "ro"riile satis&a#tii in sinul universului sau s"iritual+ &ara a &i mereu obli%at sa a"ele$e la natural, Ce ar a3un%e libertatea noastra divina da#a natura ne ar tine intr una de mina #a "e niste #o"iiG Natura trebuie sa ne re&u$e totul+ "entru #a+ a3un%ind in "osesia &eri#irii+ a#est lu#ru sa #onstituie re#om"ensa e&orturilor noaste launtri#e si libere' Boet1e a as"irat la o #on#e"tie s"irituala des"re lume+ asa in#it "oate o&eri un s"ri3in serios in sensul a&irmarii s"iritualitatii naturii+ insa nu %asesti re&eriri la universul s"iritual+ #a#i nu si a dus #on#e"tia

s"irituala des"re natura+ "ina la o vi$iune #lara a s"iritului+el a3un%ind doar "ina la nivelul ideii' ''''L am #unos#ut de asemenea "e remar#abilul do#tor 7reuer+ #are in #olaborare #u dr' 2reud a3utase la nasterea Psi1anali$ei9 im"artasea insa doar #er#etarile de in#e"ut ale "si1anali$ei' Dr' 7reuer vorbea des"re S1a>es"eare in #el mai sur"rin$ator mod #u "utinta' Era interesant sa l au$i a"li#indu si teoriile "ur medi#ale o"erelor lui Ibsen sao sonatei Ireut$er a lui Tolstoi' Laistner era unul dintre "utinii oameni #u #are "uteam dis#uta des"re idealismul &ilo$o&ilor %ermani+ #um ar &i Fe%el + 2i#1tre+ S#1ellin% si altii' El #auta "e #ineva #are sa se o#u"e de editarea o"erelor #om"lete ale lui S#1o"en1auer si ale o"erelor alese ale lui Eeam Paul' Asa in#it am a##e"tat a#easta dubla insart#inare+ adau%ind ast&el "reo#u"arilor mele obisnuite si studierea si studierea &ilo$o&ului "esimist S#1o"en1auer si a &ilo$o&ului "araduNo0al Eean Paul' De alt&el "entru mine era o a#Ctivitate &oarte "asionanta : #a#i intotdeauna am simtit o "la#ere deosebita sa ma adin#es# in studiul unor o"inii #ontrare #onvin%erilor mele' Ma #on&runtam #u tot &elul de "areri materialist stiinti&i#e+ idealiste et#' si in tot &elul de variante' Simteam nevoia sa mi a"le# atentia asu"ra lor+ sa ma mis# in mi3lo#ul lor9 insa la dre"t vorbind nu mi luminau #itusi de "utin lumea s"irituala' Pentru mine ele erau doar a"arente + si nu realitati' Cele s"use ar "utea da sen$atia #a de &a"t totul imi era indi&erent9 dar nu este asa' Aveam absolut alte sentimente' 2ie#are lu#ru imi tre$ea #el mai viu interes si nimi# nu mi era strain #a#i ma &eres# sa %reses#+ o 3ude#ata sau o im"resie introdu#ind in#a de la in#e"ut un element "ersonal' '''' Citi oameni nu #ad vi#time as"e#tului &as#inant al intele#tualismului, A#estia invin% &oarte re"ede o"iniile #e le sunt #ontrare' Insa #ine traieste in universul #ontem"larii #um trebuie sa &ie lumea s"irituala vede 3ustetea relativa a #elor mai di&erite "un#te de vedere trebuind mereu sa evite a "er#e"e in adin#ul su&letului lu#ruri sub un sin%ur as"e#t in detrimenrul altuia' 88Esenta88 lumii e0terioare se de$valuie de indata #e se reali$ea$a o a"ro"iere "atrunsa de dra%oste si renuntare "re%atind o retra%ere #atre "atria s"irituala a su&letului' Asa se invata adevarata vietuire in s"irit' Pun#tele de vedere intele#tuale di&erite dau nastere la #on&runtari in tim" #e #ontem"larea s"irituala vede in ele doar niste 88"un#te de vedere88 Lumea isi modi&i#a in&atisarea in &un#tie de modul in #are este "rivita' ''' Se #rede #a "entru a #unoaste su&letul sau 88Eul88 trebuie sa se deosebeas#a de obie#tul #unoasterii' Insa e &oarte "osibila o res"e#tare a a#estei #erinte+ "astrind totusi ideea unei uniri "si1i#e #u s"iritul+ &a"t "entru #are este su&i#ient a i im"rima su&letului un &el de mis#are os#ilatorie &a#indu l #ind sa atin%a s"iritul+ #ind sa medite$e asu"ra lui insusi ' Inaltarea "ina in re%iunile obie#tive ale s"iritului inlatura lu#iditatea #onstienta9 insa meditind #u rabdare in&ormatiile "er#e"ute sunt inte%rate mai tir$iu in domeniul #onstientei' Niet$s#1e #onsidera #a ori#e idee %enerala trebuie sa se ba$e$e "e stiinta asa #a in -;.? e0em"lul lui mi a demonstrat #lar "eri#olul

re"re$entat de unele idei "o$itiviste+ "entru #ei a&lati in #autarea s"iritului' El nu intele%ea #a + inaltindu te la nivelul s"iritului+ #eea #e este "ur omenes#+ ramine9 nu isi dadea seama #um se "oate trai in domeniul intele#tului9 #redea #a a#olo este "osibil doar sa %indesti+ rata#ind ast&el in ra#eala abstr#ti$arii' Intr un anumit moment al vietii mi a &ost dat sa ma a"ro"ii de doua su&lete omenesti in re%iunile universului in #are "atrunsesera du"a #e "asisera "ra%ul mortii' Dove$i ale e0istentei lui Dumne$eu Da#a "entru a se &eri de dusmani unele animale au &orme sau #ulori asemanatoare #u mediul+ este de inteles+ #um sa intele%em si &a"tul #a multe animale au aran3ate a#este &orme si #ulori in mod artisti#+ #u desene si "i#turi #are uimes# si in#anta "rin &rumusete si #om"le0itate' Ele nu sunt &a#ute "entru a &un#tiona #i sunt &a#ute "entru a &i &rumoase' Admiram &luturii #u ari"ile lor minunate+ admiram "estii de a#variu sau &lorile+ si ne miram de &ormele + desenele si #ulorile lor' Al #ui este a#est auto%ra& "us "e minunatele #reaturi G Mebra de #e are dun%ile ne%re si albe in "arti e%ale si simetri#e+ &ara a sti da#a este ne%ru "e alb sau alb "e ne%ru G Cine ii s"une #ameleonului #are este #uloarea mediului si #um reuseste sa si o s#1imbe imediat G Im"rastiati o #antitate mare de ma$are "e "odea de ori#ate ori vreti si veti observa #a ni#iodata nu se vor aduna in desene minunate' Priviti insa &oto%ra&iile marite ale &ul%ilor de $a"ada si veti #onstata #a sunt in#redibil de "er&e#ti' Ma"ada #ade sub &orma a miliarde si miliarde de ast&el de &ul%i 1e0a%onali' Cineva inteli%ent i a #onstruit #u broderii s"lendide+ #um n ar "utea sa teasa ni#i o &emeie+ si &a#and sa nu e0iste doi &ul%i de $a"ada #u a#elas desen' De #e #anta #o#osul noa"tea la anumite ore "erturband somnul %ainilor si al altor animale G Nu #umva da#a vom #unoaste a#este &enomene #urioase vom a3un%e sa l #unoastem #at mai bine si "e Dumne$eu G De #e anumite animalele #arnivore manan#a numai anumite s"e#ii de animale+ du"a #are alear%a #u multa "ers"i#a#itate+ in#ordare+ dorinta si vite$a+ desi alte s"e#ii+ usor de "rins+ si "re&erate de alte #arnivore+ le "ot tre#e 88"e sub nas88 neinteresandu le si neman#andu le ni#i da#a ar muri de &oame G Ce avanta3 are animalul numit 88Lenesul88 de la mis#area &oarte in#eata+ #are da#a este sa luam in seama evolutia s"e#iilor #u ada"tarea si sele#tia naturala+ a#easta lentoare este &oarte "a%uboasa "entru e0istenta a#estui animal' Si totusi animalul n a dis"arut de a lun%ul mileniilor'

Cum au "utut unele "ersoane #a Biri 7ala si Tere$e NeDman sa traias#a &ara sa manan#e nimi# si ni#i sa bea a"a #1iar () de ani G Ele au trait in se#olul () si au &ost #er#etate de oamenii de stiinta' De unde stia Tere$e NeDman limba aramai#a atun#i #and #ur%andu i san%e din sti%mate+ vedea si des#ria s#ena rasti%nirii lui Fristos in a#easta limba #e se vorbea "e vremea a#eea G La sti%mati$ati de #e san%ele #ur%e "e tal"a "i#iorului ase$at in "at + #ul#at #u &ata in sus+ de la #al#ai s"re de%ete in sensul invers al &ortei %ravitationale+ asa #um este "o$itia in #a$ul rasti%nirii G De #e omul are un intele#t #u un "otential mult mai mare de#at este utili$at G Beniile &oloses# numai -) @ din a#est "otential G Da#a ar &i &ost o"era evolutiei ar &i trebuit #a "otentialul sa &ie la nivelul nevoilor si nu #u .)@ mai mare' Du"a teoria evolutionista "arul de "e #or"ul omului a dis"arut datorita "urtarii 1ainelor si de#i nemaiavand ni#i un rost' Dar "roblema este de #e nu a dis"arut de totG, Nu e0ista de lo# "e toata &ata la &emei+ si o "arte a &etei la barbat iar in re%iunea barbii la barbat #reste vi%uros' Oare &ata #are este e0"usa intem"eriilor si #are la toate animalele este "rote3ata+ nu trebuia "rote3ata si la om G, Pe de alta "arte de #e "arul "ubian si #el din re%iunea a0ilara #reste vi%uros desi este a#o"erit de vestimentatie G Pentru a "rote3a #a"ul "arul trebuie sa #reas#a #ontinuu si sa aiba asemenea #ulori si as"e#t in#at este numit "odoaba #a"ilara G Da#a nu are ni#i o lo%i#a "rivind viata or%anismului+ nu #umva &iind#a "ur si sim"lu asa vrea sa se semne$e Dumne$eu "e #or"ul nostru G De #e un sar"e sta neman#at tim" de ? luni de $ileG S a #onstatat la o %radina $oolo%i#a #a un sar"e "iton a stat neman#at ( ani si ? luni de $ile' Cum de "oate sa stea neman#at un #ro#odil tim" de * ani de $ile G

Ce inseamna "e #or"ul omului 88 #usatura 88 de "e "ielea #u"rinsa intre anus si se0 G Nu #umva e0ista "entru a ne tre$i #urio$itatea si #er#etand a#easta sa ne im"li#am atat de mult in #unoastere in#at im"li#it vom a3un%e sa l #unoastem si "e Dumne$eu G Cum de reuses# unele "asari mi%ratoare sa revina e0a#t la #uibul din anul anterior G Este de inteles #iri"itul "asarilor in "aduri #a limba3 de #omuni#are dar de #e si #anta de in#anta si "e om G Cine a invatat o "e "rivi%1etoare sa #ante asa de #om"le0 si &rumos G Da#a 1ibernarea este buna de #e nu 1ibernea$a de#at &oarte "utine animale+ si #ine le a invatat sa 1iberne$e G

Ce i &a#e "e misti#i sa "araseas#a intrea%a #reatie + ori#e "reo#u"ari lumesti + sa si in#1ida toate simturile "entru a nu mai avea ni#i o sen$atie de la mediul e0terior+ si indre"tandu se ins"re un anumit simt interior G Ei se roa%a ast&el : Nu ma interesea$a #reatia Ta #u tot Pamantul+ stelele+ si &lorile #i in a#easta %rota eu Doamne te vreau doar "e Tine' De #e atun#i #and sunt atinse anumite "arti ale #or"ului+ omul se %adila si rade &ara un motiv anume G De #e miria"odele au atat de multe "i#ioare+ iar ser"ii ni#iunul+ si #u toate a#estea si unii si altii se de"lasea$a &ara "robleme G De #e sunt atat de multe &enomene "aranormale G De #e #ainele se detasa$a net de alte animale "rin a&e#tivitate+ si devotament+ #and ar "utea &oarte bine sa traias#a &ara a#este #ara#teristi#i #a si &oarte multe alte animale G Nu avem ai#i dovada #a Dumne$eu #rea$a diversitate du"a #um voieste El G Stiu #a Podisul Tibet e0ista desi eu nu l am va$ut' Pot #rede de#i si in Dumne$eu #1iar da#a mie nu mi s a aratat dar as#ultand marturia altora Cunoastem "arti#ulele elementare in starea de bombardare #u &otoni in rea#toarele nu#leare+ dar #um or &i ele in realitate+ in starea lor naturala G De #e "isi#a se s"ala "e unde "oate a3un%e desi nu este ne#esar deoare#e si restul #or"ului este la &el de #urat si de #e in ra"ort #u marea ma3oritate a animaleleor isi a#o"era nea"arat e0#rementele G De #e "or#ului ii "la#e sa se s#alde in noroi G De #e este la#om la man#are si se in%rasa "este masura &a"t #e nu se observa la alte animale G Datorita "ersistentei in ne#redinta+ nu numai #a a3un%em sa ne indoim de "osibilitatea vietii de du"a moarte dar in#etam #1iar sa o dorim asa #um un om in %rva &oamei "ierde sen$atia de &oame du"a = ? $ile' Da#a am sta la o distanta de #ineva de o "alma si &ie#are am avea -@ mai multi ele#troni de#at "rotoni+ &orta de res"in%ere ar &i atat de mare in#at ar &i su&i#ienta "entru a ridi#a o %reutate e%ala #u #ea a Pamantului' Cine a e#1ilibrat a#este "arti#ule atat de "er&e#t G Astronomii s"un #a Pamantul a &ost si este mereu in "eri#olul de a &i distrus de #or"uri #eresti #e rata#es# "rin univers' Cine il a"ara de atatea miliarde de ani G Un ulm "rodu#e la a "atra %eneratie atatea seminte in#at s ar "utea um"le intre% sistemul solar #u ulmi da#a toate semintele ar rodi' De #e a#easta risi"a G Intr o lin%urita de a"a sunt tot atatea mole#ule de a"a #ate lin%urite de a"a sunt intr un o#ean' Iata #um doreste Dumne$eu sa si arate "uterea si sa ne uimeas#a,

Pamantul este #a un bob de nisi" de "e toate "la3ele lumii da#a este sa l #onsideram sub ra"ort numeri#' Se estimea$a #a n %ala0ia Calea La#tee sunt "este -)) de miliarde de stele' Da#a ar trebui sa ne uitam la &ie#are #ate o se#unda ne ar trebui -)'))) de ani' Si sa ne amintim #a sunt "este =) de miliarde de %ala0ii in univers' Pentru &ie#are "arti#ula elementara e0ista si o anti"arti#ula 9 unde este Frist este si anti Frist' Mira#olele re"re$inta materiali$area intentiilor lui Dumne$eu' Nu ori#ine a va$ut mira#ole dar ori#ine a va$ut #oin#idente stranii' A#estea sunt mi#i mira#ole in #are Dumne$eu ramane anonim' Ori#e #ladire este dovada "re$entei unui maestru #onstru#tor sau a unui ar1ite#t' Casa noastra #omuna este Cosmosul' S a determinat stiinti&i# #a lun%imea $ilei #reste #u )+))( se#unde "e se#ol' Numarand ina"oi a3un%em la 887i% 7an% ul88 #e a dat nastere Universului si Pamantului' Dar #ine a "rodus 887i% 7an%ul G Da#a ener%ia soarelui nu ar &i "er&e#t stabilita+ Pamantul ar in%1eta sau ar &i inundat de to"irea %1etarilor' Cine tine a#est e#1ilibru G A"a are una din #ele mai sim"le mole#ule "entru #a sa "oata strabate membranele #elulelor vii si sa determine metabolismul' Nu trebuia #a o minte as#utita sa &a#a a#easta G O#1iul + a#easta bi3uterie a or%anismului a &ost #reat de la in#e"ut sa "oata vedea' Nu l a #reat lumina tre"tat' E0ista =)'))) de &eluri de "aian3eni+ unii mari in#at "ot man#a un soare#e+ altii mi#i in#at abia "ot &i va$uti #u o#1iul liber' Unii "ot tese o "an$a #u un &ir #u un diametru de doua milionimi dintr un #entimetru' Cine i a invatat sa si teasa "an$a din &ire e0traordinar de elasti#e si re$istente+ in #om"aratie #u #are #1iar si otelul este slab G Pan$ele la in#e"ut nu "uteau &i reusite dar atun#i #um de au "utut &i "rinse inse#te+ "entru a se 1rani G Au &ost luati "aian3eni in sateliti si s a #onstatat #a si in #onditiile li"sei de in&ormatie data de &orta %ravitationala si au tesut "an$a' Cine i a "ro%rmat ast&el G De #e &ie#are om are o am"renta uni#a G De unde a#easta e0traordinara #a"a#itate a omului de a "utea deosebi ori#e &i$ionomie umana intanlita de a lun%ul intre%ii sale vieti+ de a deosebi un individ de altul+ imediat+ la "rima vedere G Ce im"ortanta are a#easta "er&ormanta in sustinerea teoriei evolutioniste G Evenimentele nu se des&asoara la intam"lare #i ne %andim la o bio#eno$a si la un e#osistem' ele au un s#o" anume' Sa

Omul este in #om"etitie #u #eilalti "entru a su"ravietui si in #onse#inta este rau si imoral' Dar de #e totusi dra%ostea+ blandetea si

#elelalte virtuti au su"ravietuit G Constiinta iluminata nu "oate &i de#at vo#ea lui Dumne$eu' In univers totul este in mis#are' Cine a dat im"uls si a "ornit mis#area G E0ista destule "ersoane #e "ot #unoaste evenimente #e se vor des&asura in viitor ( "remonitie+ "revi$iune+ "ro&etie !' Unele "ro&etii au &ost #onsemnate in #arti+ "rintre #are 7iblia+ Pro&etiile lui Nostradamus+ Pro&etiile lui Ed%ar CaC#e et#'+ si s au im"linit de a lun%ul tim"ului' De asemenea multor "ersoane li se de$valuie in vis sub &orma de simboluri sau in mod dire#t+ evenimente viitoare &ara ni#i o le%atura #u "reo#u"arile sau %andurile lor' Multi atei #and sunt in "eri#ol de moarte devin #redin#iosi' Invers+ nu s a #onstatat ni#iodata #a un #redin#ios a&lat in "eri#ol mare sa devina ne#redin#ios' E0istenta unui or%an de simt este o dovada a e0istentei unei realitati "e #are el s o "er#ea"a' Multi oameni sunt in$estrati #u a"titudini meta&i$i#e' De #e da#a lumea su"rasen$oriala nu ar e0ista G Totul in lume este s#1imbator si tre#ator+ dar trebuie sa &ie si #eva nes#1imbator #a#i alt&el &orta #e a &a#ut universul ar de"inde de s#1imbare si nu ar mai &i atot"uterni#a ea #i s#1imbarea' Dar ni#i s#1imbarea nu ar &i atot"uterni#a &iind#a nu "oate &i nes#1imbatoare' Dar ni#i nes#1imbarea nu e atot"uterni#a da#a nu va "utea sa se s#1imbe' Con#lu$ia este #a Dumne$eu este s#1imbare si nes#1imbare si mai "resus de ele' Stiinta nu &a#e de#at sa des#o"ere #eea #e a &a#ut de3a Cineva'

Un me#anism nu &un#tionea$a #u e0#e"tii+ #i stereoti" #on&orm le%ilor naturale' Dar noi #onstatam #a in natura e0ista si anumite e0#e"tii : toate #ombinatiile #u 1idro%en ina&ara de a"a sunt otravitoare + toate #or"urile se #ontra#ta la re#e+ ina&ara de a"a ( era ne#esar "entru #a vietatile din a"a sa &ie "rote3ate de %1iata #e "rin marirea volumului se asa$a deasu"ra #a o "la"uma #e mentine dedesubt a"a li#1ida 9 toate minunile+ "ro&etiile+ e0tra#or"orali$arile+ tele"atia+ somnambulismul+ #larvederea+ #larauditia+ "remonitia+ et#' sunt e0#e"tii de la le%ile naturii' E0#e"tiile de la le%ile naturii sunt o dovada a e0istentei lui Dumne$eu' El este atot"uterni# si &a#e #eea #e voieste' 7iblia s"une #a va im"rastia "entru o "erioada de tim" "o"orul i$rael si a"oi il va adu#e din nou in tara lui' 2araonul E%i"tului Mene"ta1 se lauda intr o ins#ri"tie #a samanta lui I$rael nu mai e0ista' Pe Ar#ul de T rium& #onstruit de Titus #u o#a$ia distru%erii Ierusalimului in anul 4e'n'+ s#rie : 88 S a s&arsit #u Iudeea 88 9 Fitler a in#er#at sa i e0termine' Totusi evreii se "limba a$i linistiti "e sub Ar#ul de Trium&+ statul I$rael a luat din nou &iinta du"a -;44 de ani+ &iind "rin sine si dias"ora #ea mai mare &orta "oliti#a si &inan#iara din lume iar Dinastiile

2araoni#e ale E%i"tului + #at si Im"eriul Roman au dis"arut' Cate "o"oare n au dis"arut in istorie si #ate teritorii n au ramas "ustii , Dar lui I$rael 7iblia i a "re$is #a va e0ista+ va "ros"era + va avea mari ne#a$uri #a "rin ele sa l re#unoas#a "e &iul lui Dumne$eu' Le%ea a ( a a termodinami#ii arata #a intr un sistem in#1is totul ar evolua de la ordine la de$ordine+ 1aos+ anar1ie+ a#estea &iind ireversibile' Da#a universul ar &i din vesni#ie asa #um sustin unii oameni de stiinta ar trebui sa ne a&lam in a#est 1aos ireversibil' Iata insa #a Atot"uterni#ul Dumne$eu "astrea$a ordinea+ #ontra le%ii entro"iei 2ie#are ovul si s"ermato$oid uman #ontin in&ormatii #e ar "utea &i #u"rinse in ())) de #arti' Si totusi a#este in&ormatii sunt ins#rise "e doua minus#ule #elule' Cine a "utut reali$a a#easta "er&ormanta de in&ormatie si ordine de#at Dumne$eu G Toate elementele radioa#tive se trans&orma in &inal in "lumb+ si oamenii de stiinta au determinat #1iar si durata s#estor trans&ormari "entru di&erite elemente' Da#a universul ar &i e0istat din vesni#ie+ toate ar &i numai "lumb' A&irmatia materialismului diale#ti# #a realitatea+ numita in stiinta 88s"atiu tim" #ontinuu88 este sin%ura e0istenta este #ontra$isa de e0istenta %aurilor ne%re+ #are re"re$inta %ranita dintre realitatea noastra+ si o alta realitate #are este ina&ara de tim" adi#a eterna' Ceva este &ierbinte in ra"ort #u #e este mai &ierbinte #a el iar a#esta tot asa in ra"ort #u #eva si mai &ierbinte s' a' m' d' "ana la un ma0im' A#est ma0im de &ierbinte+ de bun+ de "uterni#+ de mare+ de inteli%ent et#' este Dumne$eu' In&initatea de &orme nu "oate elimina #eea #e numim "er&e#tiunea absoluta' Asa #um in&initul e0ista ( si #1iar matemati#a o"erea$a #u el! si "er&e#tiunea absoluta trebuie sa e0iste+ de#i si Dumne$eu' Ori#e lu#ru este &olosit intr o #one0iune + de#i are un s#o"' Cine l a &a#ut asa de#at S#o"ul Su"rem ,G Nimeni nu a in#1inat o"ere de arta+ #a"odo"ere+ ateismului+ in s#1imb e0ista atatea o"ere+ in#1inate #redintei de#i lui Dumne$eu' Cine le a ins"irat G De se#ole si milenii oamenii se roa%a' Da#a o "arte din ei nu ar &i "rimit ras"uns nimeni nu s ar mai &i ru%at' A#est ras"uns la ru%a#iuni mai ales #and totul "are im"osibil este in#a o dovada a e0istentei lui Dumne$eu' Toate su&erintele umane nu sunt o dovada a ateismului #i #a e0ista le%e a a#tiunii si rea#tiunii si un Tata Ceres# #e are in vedere "ede"sirea dar si man%aierea noastra' o

E0ista multe lu#ruri &ara #a noi sa le #unoastem' Anumite "lante si animale au &ost des#o"erite re#ent #um sunt #ele de "e &undul marilor+

unele animale si "lante din tinuturi mai "utin e0"lorate+ vietatile mi#ros#o"i#e+ et#' 2rederi# En%els+ #ondu#atoeul "ro"a%andei ateiste+ s a intors la Dumne$eu la batranete' In tratatul desore teolo%ul David Struss+ el a s#ris : 88<iata trebuie readusa la Cel #e a murit de bunavoie "e #ru#e "entru toti oamenii88' De #e #o"iii si "uii de animale se 3oa#a &oarte mult G De #e baietelul se 3oa#a #u masinute iar &etita #u "a"usi G De #e ori#e #o"il iubeste animalele si vrea sa se 3oa#e #u ele G De #e unele #om"ortamente ale animalelor nu au ni#i o le%atura #u "er"etuarea s"e#iei G Cine le a &a#ut "e toate intr un anume &elG Cer#etarile &i$i#ii #uanti#e au a3uns la #on#lu$ia #a materia "rovine din s"irit' Rudol& Steiner "rin Antro"o$o&ia sa ba$ata "e vedere in Croni#a A>asa ne a des#ris in $e#i de #arti in s"irit stiinti&i# #um a luat nastere si #are este evolutia viitoare a omului si universului' Prin #ultura s"re Dumne$eu Randurile de mai 3os s#rise destul de la"idar au numai rostul de a ne "une "e %anduri si a ne indre"ta s"re Dumne$eu In istoria omenirii+ raman "ersonalitati ale #aror idei urmasii le studia$a in universitati' Des"re a#este "ersonalitati s#riu a"oi alte "ersonalitati+ im"resionate de "ro&unn$imea ideilor lor' Da#a in %eneral du"a moartea ma3oritatii oamenilor nu mai ramane mai nimi#+ inseamna #a a#este "ersonalitati intr un &el traies#+ sunt #a si #ontem"orane #u noi' Da#a #itim o "oe$ie de Emines#u+ sau as#ultam un #on#ert de 7a#1 ii "er#e"em #a si #ontem"orani+ s"re deosebire de strabuni#ii nostri #are de &a"t "entru noi "ar#a n au e0istat ni#iodata ' Este lu#rarea lui Dumne$eu a#easta "rin #are isi trimite solii sa s#1imbe omenirea si sa &ie 88nemuritori88' Cand ne vom "re$enta la 3ude#ata de a"oi si ne va intreba Dumne$eu des"re ei + #e vom "utea s"une G Ne va &eli#ita #a nu ne am insusit valorile umanitatii #e dainuie in istoria lumii+ sau ne va "rivi #a "e niste sarmani lenesi' Este &oarte "osibil sa ne trimita la res#olari$are+ dar in ast&el de #onditii+ #a sa nu mai "utem &i #a"tati de #eea #e nu ramane #a valoare' <iata ne im"li#a in #otidian din #e in #e mai mult+ si s#a"am din vedere marile valori' Nu au ramas indi&erenti la toate a#estea+ Pata"ievi#i (do#tor in &i$i#a!+ Anton Dumitriu (lo%i#ian!+ Solomon Mar#us (matemati#ian! 2rit3o& Ca"ra ( #er#etator in &i$i#a #uanti#a!+ David 7o1me ( laureat al "remiului Nobel "entru &i$i#a!+ Andrei Plesu et#'+ et#'+ et#'+ et#'+ ''''''' De#i esrte bine sa stim #el "utin #ate #eva des"re : Al&red 7inet+ 2ran#ois 7ou#1er+ Andre 7reton+ + Calvin+ Emile C1ar#ot + Teil1ard de C1ardin+ 2rederi# C1o"in+ Ko%ananda+ Ci#ero+ Au%uste Comte+ Peru%ino+ Pi#asso+ Con&u#ius+ Antonio Corelli+ 2ran#ois Cou"erion+ Cuvier+ Salvador Dali+ Eo1n Dalton + Dante+ Aristo&an+ Aristotel+ Demo#rit+

Dumas+ Durer+ Aurobindo+ Einstein+ E"i#tet+ E"i#ur+ Mat1ieu+ Matisse+ Anton Dumitriu+ Pirandello+ 7alan Beor%e+ Ana0imandru+ 2aradaC+ 2reud+ 7ossuet+ Bau%uin+ Andre Bide + Bobineau+ + Eliade+ En%els+ Burd3ie&+ Bui##iardi+ Fae#>el+ FaCdn+ Mo$art+ Mau"assant+ Fe%el+ Plesu+ Pas#al+ Feide%%er+ Ernest Eun%er+ Irisnamurti+ Ibsen+ E' Iones#u+ Eliade+ Eames+ Eun%+ Ia&>a+ Iant+ Mir#ea 2lorian+ Nae Iones#u+ Ii"lin%+ Lamar#>+ Cioran+ Celsus Toma d AQuino++ Lamartine+ 7erdiaev+ Des#artes+ Di#>ens+ 7a#1elard Loba#evs>i+ 7al$a#+ 7audelaire+ Lao T$i+ La"la#e+ LaDren#e+ 7ru>ner+ 2i#1te+ 2idias+ Saint Simon+ Sa""1o+ 7ou#1rdon + Sene#a+ S&' Au%ustin+ Rodin+ Rolland+ Dela#roi0+ La 7ruCere+ Leibnit$+ Eu#lid+ Euri"ide+ Stravins>i+ 7re#1t+ S#1o"en1auer+ Teo#rit+ Ti$iano+ Lessin%+ Boet1e+ Bo%ol++ Lenin+ Diderot+ Du#1am" + C1ateaubriand+ 2laubert+ 2ontenelle+ <ivaldi+ 5a%ner+ Lo#>e+ LoCola+ Camus++ Ale0is Carel+ Ana0imene+ Rossini+ LullC+ Lumiere+ DarDin+ De&oe+ Lut1er+ 7otti#elli+ Ma#1iavelli+ Malebran#1e+ S#1umann+ S1a>es"eare+ Ceai#ovs>i+ 5a#1 Eoa#1im+ Tur%1eniev+ TDain+ C1am"ai%ne+ C1am"ollion+ Soloviov+ Dume$il+ 2ra$er+ Mallarme+ 7u&&on+ Manet+ T1omas Mann+ Ce1ov+ 2euerba#1+ 2ourier Ma1aris1i Poussin+ Ptolemeu+ Mar0+ Tolstoi+Tu#idide+ E' Stuart Mill+ Ronsard+ Ront%en+ Canta#u$ino+ Ca%liostro+ Bor%ias+ 5eber+ 5ilde+ Bre#o+ Modi%liani+ Moise+ Monet+ Montai%ne+ MontesQuieu+ Noi#a+ Cervantes+ Sorel+ S"en%ler+ Ce$anne+ Ori%en+ Petrar#a+ Pita%ora+ Dio%ene+ Rama>risna+ Dostoievs>i+ Stend1al+ Strauss+ Platon+ Erasmus+ Es#1il+ Poe+ Plutar1+ Iarl Po""er+ Pus>in+ Puet$aQuatl+ Meister E#>1art+ Rabelais+ Ravel+ RemarQue+ Rembrandt+ 2ra$er+ Renoir+ ReCnolds+ Iosi& 2lavius+ Medi##is+ Mi#1elan%elo+ Paul Ri#oeur+ Ril>e+ Man$oni+ Mar#us Aurelius+ Rousseau+ Eas"ers+ Rubens+ E' P' Sartre+ Steiner+ S#1onber%+ 7ernard S#1aD+ S1ellei+ Sosts>ovi#i+ Iier>e%aard+ Sosrate+ Par1on+ Pur#ell+ So&o#le+ Lermontov+ Solon S"ino$a+ Ra#ine+ Rameau+ Pita%ora+ Poli#tet+ S#1ubert+ Ta#itus+ Titei#a+ S#1ellin%+ S#1iller+ <an EC#>+ <elasQue$+ <erlaine+ <i%nC+ <illon+ Leonardo da <in#i+ <oltaire+ 5itt%enstein+ S#1onber%+ S#arlatti+ 5ri%1t+ Eo1n Prota%oras+ Proust+ 51C#li&&+ Heno&on+ Koun%' Menon+ Ulri#1 MDin%li+ et#'+ et#'+ et#'+ et#'+ et#'+ '''''

Mi# indre"tar "entru s"ovedanie Am $is #a voi &re#venta 7iseri#a atun#i #ind voi a3un%ela batrinete' ( Am #osiderat #a Dumne$eu este milostiv si mi va ierta "a#atele' * N am dat invatatura des"re #redinta #elor nestiutori' 6 Am "rivit la "rivelisti "a#atoase+ 3o#uri+ risete in 1o1ote et#' = M am rusinat a ma ru%a la Dumne$eu' ? Nu mi am &a#ut semnul S&' Cru#i #ind am tre#ut "e lin%a 7iseri#a+ sau troita sau #ru#e'

4 Am &a#ut semnul S&' Cru#i #u #a"ul a#o"erit #ind am tre#ut "e lin%a lo#urile s&inte' ; Am slu3it mai mult de#it lui Dumne$eu+ &a"turilor Lui: "arintilor+ #o"iilor+ &ratilor+ sotiei+ "rietenilor et#' . Am ris de #ei #e nu se du#eau la distra#tii dra#esti+ #u bauturi+ ti%ari+ dansuri+ %lume si #inte#e #urvesti' -) M am "udrat+ m am "ar&umat+ m am s"alat #u sa"unuri s#um"e "ar&umate' -- M am dus la des#intatoare+ vra3itoare+ &erme#atoare' -( Am #itit si tinut in #asa #arti de des#inte#e+ de vra3i+ de &arme#e si de de$le%area &arme#elor+ de e0"li#area viselor+ a $odiilor -* Am #re$ut in sri%oi+ vir#ola#i+ des#inte#e+ vra3i+ &arme#e+ si n %1i#itul #u $odia+ #u Psaltirea+ #u #a&ea + %1i#irea #u mortii+ et#' -6 Am "urtat rosu #a sa nu ma deo#1i+ am uns toate #u usturoi de S&' Andrei+ am "urtat "elin la Rusalii' -= Am "urtat #er#ei+ inele+ bratari+ mar%ele+ salba' -? Mi am &a#ut alunite "e &ata' -4 Am 3urat dre"t la 3ude#ata &ara sa &i &ost silit+ si m am o&erit deseori sa 3ur' -; Am obi#eiul de a $i#e /$au88 sau 88stie Dumne$eu88 -. Obisnuies# sa dra#uies# () Am suduit de #ele s&inte'''sin%ur+ in &ata #o"iilor+ sau adultilor' (- Am lu#rat Dumine#a si alte sarbatori+ la mine si la altii9 am &ost la vinatoare in ast&el de $ile' (( Am &a#ut "ra$nuiri dra#esti #u 3o#uri si #intari #urvesti+ betii+ %lume #urvesti+ risete $%omotoase+ s&e$i+ sudalme et#' (* Am stat in biseri#a &ara evlavie' (6 N am #er#etat re%ulat S&inta 7iseri#a' (= Am venit "rea tir$iu la S&' 7iseri#a+ am iesit mai inainte de savirsirea S&intei Litur%1ii' (? N am #itit si n am as#ultat #uvintele Dumne$eiesti din S&' S#ri"tura in Dumine#i si Sarbatori' (4 Am vorbit in 7iseri#a sau m am uitat ina"oi' (; Am o"rit #o"iii si "e altii de la ru%a#iuni si de la as#ultarea Dumne$eiestelor invataturi' (. N am laudat "e Dumne$eu de 4 ori "e $i + du"a datorie' *) Cind n am "utut lua "arte la S&' Litur%1ie+ nu m am ru%at a#asa in tim"ul a#ela' *- N am &ost re%ulat la 7iseri#a in $ilele S&inte $i#ind #a ma "ot ru%a si a#asa' *( Am stat la masa si m am s#ulat de la masa &ara ru%a#iune si &ara bla%oslovenie' ** La masa am min#at #u la#omie+ am vorbit ori#e+ am ris si alte neorinduieli am &a#ut' *6 Nu am invatat #o"iii+ ru%a#iunile "e #are trebuie sa le stie ori#e #restin: Im"arate Ceres#+ Prea S&' Trime+ Tatal nostru+ Cre$ul+ Psalmul =)+ Porun#ile Dumne$eiesti+ Porun#ile 7iseri#ii+ 2eri#irile' *= Nu i am invatat "e #o"ii &a"tele milosteniei tru"esti si su&letesti+ "a#atele de moarte+ "a#atele im"otriva Du1ului S&int si #ele stri%atoare la #er si alte invataturi si ru%a#iuni &olositoare de su&let' *? Nu am #ertat #o"iii ni#i nu i am "ede"sit "entru &a"tele rele+ nu i am o"rit a "le#a noa"tea de a#asa va%abondind'

*4 Nu mi am #instit "arintii #u #uvintul si #u &a"ta' *; Am "a#atuit in intele%ere #u sotia (sotul!+ #ontra Le%ii lui Dumne$eu "entru a nu &a#e #o"ii' *. Am min#at si am baut "este masura la os"ete+ "etre#eri+ 3o#uri+ baluri et#' 6) Am "latit slu3be la "reot "entru dusmani sa se roa%e la Dumne$eu sa i "ede"seas#a' 6- Am avut #u%ete si "o&te tru"esti ne#uviin#ioase 6( Am #itit #arti+ si am va$ut &ilme #urvesti+ ne#uviin#ioase' 6* Am "a#atuit #u sotia mea (sotul meu! simbata+ Duminni#a+ lunea+ mier#urea+ vinerea+ in #ele 6 "osturi si in a3unurile din #ursul anului' 66 Am avut mare "o&ta de a ma imbo%ati' 6= Am vindut mar&a #u un "ret mai mare de#it &a#ea' 6? Am &urat din averea "ubli#a' 64 Nu m am tinut de invoiala+ to#meala+ #ontra#tul si de &a%aduintele &a#ute #u altii' 6; N am dat milostenie #elor "e #are i am va$ut in li"sa' 6. Am banuit "e altii de "a%ubirea averii mele a #instei et#' =) Am 3ude#at si osinditi "e altii "e nedre"t' =- N am intors "a%uba &a#uta a"roa"elui meu' =( Am ra"it "a#ea a"roa"elui meu' =* Am mostenit avere de la "arinti+ &a#uta ne#instit' =6 Am %rait min#iuni #u #are am "ri#inuit altora "a%uba su&leteas#a si tru"eas#a' == Am vorbit #u doua intelesuri' =? Ma &ales# #u rudenii bo%ate si de #inste' =4 Am "urtat ro#1ie "rea s#urta sau "rea lun%a+ si "anto&i sau %1ete #u to#uri inalte' =; Mi am im"odobit #asa #u obie#te lu0oase' =. Am #autat sa &iu du"a moda lumii' ?) Am lasat "e altii sa "a#atuias#a "entru #a eu sa am #isti% de "e urma lor' ?- Am "lins #u la#rimi amare #ind am "iernut bunuri materiale+ sau #inste lumeas#a si am #a$ut in de$nade3die' ?( Am vorbit vorbe s"ur#ate si am &a#ut %lume "ri#inuitoare de #urvie' ?* Am 3u#at+ dansat+ batut "inteni+ #1iuit+ "lesnit din "alme+ am "asit si saltat #urveste' ?6 Am avut visuri ne#urate #are mi au venit din in#1i"uirile "atimase+ din imbuibare si betie' ?= Am "urtat #ores"ondenta #u s#o"ul des&rinarii' ?? N am salutat "e #ei #u #are m am invra3bit+ sau n am ras"uns la salutul lor' ?4 Am la#omia "inte#elui' ?; M am dus la #ir#iuma' ?. Am min#at "este masura+ ba #1iar si inainte si du"a "rin$ si du"a #ina tot la &el' 4) M am 3ude#at #u rudele mele' 4- Am s#ui"at "e altii' 4( M am in3urat+ o#arit+ sau batut #u &ratii si surorile ' 4* Am #irtit im"otriva lui Dumne$eu #ind am &ost in ne#a$uri' 46 Am batut animalele+ le am in3urat si le am im"ovarat "este "uterile lor' 4= N am avut rabdare+ n am avut blindete' 4? Am tinut minte raul'

44 Am mustrat #u nemilostivire' 4; M am lenevit a ma ru%a lui Dumne$eu' 4. M am #ul#at nein#1inat seara si dimineata+ am "le#at la treaba &ara a ma ru%a mai intii' ;) Nu mi am &a#ut ru%a#iune la s#ulare' ;- Am stat la masa &ara a mi &a#e ru%a#iune si S&' Cru#e' ;( M am lenevit a ma ru%a lui Dumne$eu noa"tea #ind m am tre$it din somn' ;* M am lenevi in a mi #er#eta si marturisi "a#atele' ;6 M am lenevit a &a#e &a"te bune' ;= M am lenevit a a"rinde #andela+ luminarea si tamiie s&intita+ la &a#erea ru%a#iunilor' ;? M am lenevit a &a#e S&estanie in #asa la &ie#are $i intii a lunii sau ma#ar odata "e an' ;4 N am s&intit #asa #ind am intrat intii in ea+ ni#i &intina+ ni#i vasele #e s au s"ur#at' ;; Am lasat mormintul rudelor mele+ nein%radit' ;. Am &ost tovaras sau "rieten #u #ei #e iau in bat3o#ura S&inta Credinta si S&intele Taine ale 7iseri#ii ortodo0e' .) Am aminat "o#ainta de "e o $i "e alta+ de "e una an "e altul' .- M am lenevit a #erta si "ede"si "e &iii mei tru"esti si su&letesti "entru abateri de la vietuirea #restineas#a' .( M am lenevit a mi s"ovedi toate "a#atele de 6 ori "e an+ ni#i de *+ ( sau ma#ar odata "e an' .* N am indemnat "e "a#atos sa "araseas#a "a#arul si sa "etrea#a o viata mai buna' .6 N am invatat "e #el neinvatat si ne"ri#e"ut' .= N am s&atuit bine "e #el #e avea trebuinta de s&at' .? Nu m am ru%at lui Dumne$eu "entru a"roa"ele meu' .4 Nu l am min%iiat "e #el intristat' .; Nu am su&erit o#arile in rabdare' .. N am iertat %reselile #elor #e mi au %resit' -)) Nu am mers sa #er#ete$ "e #ei din in#1isoare' -)- N am #er#etat "e #ei bolnavi' -)( N am "rimit "e #el strain in #asa mea' -)* Nu ma "reo#u"a "roblemele omenirii : sara#ia+ li"sa a"ei+ &oametea+ "oluarea+ asistenta medi#ala+ li"sa de instruire et#'

Des"re #redinta Observam #u mirare #a 2ran#masoneria s"re e0em"lu+ a e0istat si e0ista 88in s"atele usilor in#1ise88+ si #a in ea a#tivea$a mari oameni "oliti#i si #ondu#atori de state' Rosa Cru#is+ 2ran#masoneria+ Bno$a simoniana+ Fermes Trisme%istus+ Mo1arul+ Cabala+ Aritmo$o&ia+ Al#1imia+ Astrolo%ia+ Beomantia+ 2i$io%nomia+ C1iromantia+ Taumatur%ia+ Boetia+ Iluminarea+ Calatoriile e0tati#e+ Teodo0ia universala+ S"iritismul+ Dedublarea+ Erotismul diaboli#+ Sabatul + toate a#estea sunt mani&estari o#ulte ale unor #er#uri se#rete des"re #are omul de rind nu stie nimi#' In #eea #e "riveste 7iseri#a+ desi este #onsiderata se"arata de stat+ statul o &oloseste totusi in "oliti#a lui ' Pa"a+ nu este "rimit in ori#e tara ortodo0a+ iar dusmania dintre 7iseri#a ortodo0a si #atoli#a+ a durat "este .)) de ani' E0ista "este *))) de #ulte si se#te reli%ioase' 7iblia #ontine numeroase #ontradi#tii dar &oarte interesant este &a"tul #a e0trem de "utini oameni le #unos#, Marea ma3oritate a oamenilor #onsidera #a &ie#are #uvint din 7iblie e0"rima adevarul dar da#a ar &i asa nu ar e0ista atit de multe #on&esiuni' 2ie#are #ult se ba$ea$a "e a##entuarea unor "arti din biblie si ne%li3area altora #it si "e inter"retarea in anumite moduri a di&eritelor te0te bibli#e' A#este inter"retari s au &a#ut in urma unor anali$e in #adrul intrunirilor reli%ioase (#on#ilii+ sinoade s'a'! si s au &i0at in do%me' Dar #a si in "oliti#a au e0istat o"inii di&erite si s au #onstituit do%me di&erite+ si de#i #ulte di&erite' Datorita #om"ortamentului ne#ores"un$ator al #leri#ilor au e0istat re&orme si #ontrare&orme #u #rude si mari varsari de san%e' Pana la urma diversitatea reli%ioasa a invins si ea e0ista' Ca a#esta nu este un lu#ru rau se "oate #onstata din &a"tul #a in toate tarile s a a3uns la #on#lu$ia #a o institutie &ara o"o$itie+ #um a &ost mult tim" 7iseri#a+ devine &oarte imorala' De a#eea #onstitutiile statelor au de#is #a 7iseri#a trebuie sa &ie se"arata de stat+ si #a omului trebuie sa i se %arante$e libertatea reli%ioasa' 2ie#are reli%ie se "retinde a &i #urata #a o domnisoara ne"ri1anita dar #er#etand istoria unei biseri#i "e lan%a &a"tele bune te "oti in%ro$i de imoralitatea ierar1ilor si su"er&i#ialitatea lor' Privind 7iseri#a Ortodo0a+ %reu se va %asi o #arte #are sa mentione$e do#umentar+ imoralitatile deoare#e a#easta ar insemna slabirea sentimentului national #eea #e este &oarte rau "entru un stat'

In #artea 88Pi#atura de istorie 88 a#ad' Ra$van Teodores#u+ aminteste de multimea "rea "utin #ultivata dar &oarte ri%orista a #leri#ilor ortodo#si+ #are datorita+ &a"tului #a o "arte din #leri#ii din dinastia Paleolo%ilor era &ilo o##identala si tre#usera de la ortodo0ism la #atoli#ism+ au #onsiderat 3a&ul asu"ra Constantino"olului din anul -()6+ al #ru#iadei a "atra #atoli#e asu"ra ortodo#silor+ #a &iind o "edea"sa divina Pe de alta "arte alte #arti s"un #a o##identalii #atoli#i au 3e&uit "e ortodo#si deoare#e ii #onsiderau s#a"atati de la #redinta si #a trans&ormasera Constantino"olul intr un #uib de ne%ustorie' Taranul roman stie #a ban#ile #are il e0e#utau silit de bunurile materiale din #au$a datoriilor+ ruinandu l+ erau in #asele "reotilor+ #e aveau de asemenea relatii &inan#iare #u ban#ile+ si #a "reotii erau de re%ula &ii ai boierilor "e mosiile #arora el taranul trudea din %reu' Mosiile biseri#ilor erau de asemenea in tim"urile tre#ute avere buna "entru "reot iar el taranul na"astuit+ "rivea #u amar la ele iar la Cra#iun din "or# trebuia sa dea "reotului din "or# 88soldul "o"ii88 Pentru #ine #auta mai insistent se %ases# inserate in anumite #arti "a%ini in #are se vorbeste de "atima bauturii si a la#omia "ante#elor s"e#i&i#a "reotilor ortodo#si de a lun%ul vremii si ea se "oate #onstata si a#um in multe #a$uri' Calu%arul Ni#olae Stein1ardt relatea$a in #artea sa 88Eurnalul &eri#irii88 #a in in#1isoare "o#aitii adventisti erau &oarte tari su&leteste si asa de #unos#atori de S#ri"tura #a "reotii ortodo#si erau de de"arte de"asiti'' Am va$ut #u totii la televi$or #a "reotii rusi in #ardasie #u tarismul "ros"erau "e ba$a "o"orului si nesu&eriti &iind de "o"or+ au &ost eliminati din viata so#ietatii de #atre revolutia bolsevi#a si ast&el a a"arut #omunismul #u ateismul lui #e a &a#ut din biseri#i #luburi de 3o#uri distra#tive' Iata unde a dus #om"ortamentul imoral al "reotilor, De asemenea tot in #artea 88Pi#atura de istorie88 se arata #a so#iolo%ul %erman Ma0 5eber (-;?6 -.()!+ in urma unor an#1ete so#iolo%i#e &a#ute in ultimul de#eniu al se#' HIH + a tras #on#lu$ia #a mentalitatea "rotestanta "rodu#e mai multa bo%atie de#at #ea #atoli#a iar #ea #atoli#a mai multa bo%atie de#at #ea ortodo0a' A$i se #onstata #a du"a statisti#ile O'N'U' + "rimele ? tari din lume #u #el mai inalt venit 88"er #a"ita88 sunt "rotestante+ iar din #ele (( de tari #u venit de "este ?)) de dolari + 4 sunt "rotestante9 "entru a #om"leta a#est as"e#t se arata #a "otrivit a#elorasi date o&i#iale+ dintre tarile #u venit anual al lo#uitorilor intre ()) si ?)) de dolari ma3oritatea sunt #atoli#e+ "entru a #obori in $onele a#estui s"e#tru mondial unde ortodo#si+ musulmani+ 1indusi+ budisti isi im"art limita de 3os #are este una a sara#iei' Se "oate adau%a #a de *)) de ani "rotestantismul si #atoli#ismul domina e#onomi# ortodo0ismul' Este de remar#at &a"tul #a si intrarea in Uniunea Euro"eana #at si investitiile de #a"ital se &a# ast&el #a tarile ortodo0e sunt lasate la urma' Nesi%uranta #om"ortamentului moral al oamenilor si institutiilor a &a#ut #a si in stat "uteririle sa &ie se"arate+ si sa se s#1imbe din 6 in 6 ani "rin ale%eri' Cel mai as#utit instin#t al omului este a#ela de a avea dre"tate9 "entru a#easta omul isi da #1iar si viata' Au e0istat martiri si im"otriva #restinismului #e s au ur#at "e esa&od #u a#elas #ura3 #a si #restinii' Curios este &a"tul #a literatura ateista este a"roa"e ne#unos#uta+ 7iblia ne&iind de#i #unos#uta in mod #riti# asa #um ar trebui "entru a &i #at mai a"roa"e de adevar' In #adrul #ultelor #atoli# si ortodo0 nu se studia$a 7iblia de #atre mireni+ si &oarte multi nu au #itit o ni#iodata'

Cum sa stii atun#i #are i adevarul da#a de &a"t esti destul de i%norant in "roblema res"e#tiva G S ar mai in&runta #u atita inversunare oamenii da#a ar sti #a in 7iblie au &ost in#luse doar o "arte din te0te si #a mai sunt multe altele #e au &ost #onsiderate #a ne&iind revelate si au &ost numite te0te a"o#ri&eG Atita tim" #at #1iar si in te0tele e0istente in 7iblie e0ista multe #ontradi#tii si ambi%uitati #e dau nastere la inter"retari di&erite #um de nu avem intele"#iunea de a &i retinuti in a tra%e #on#lu$ii #ate%ori#e+ si de a nu intra in #on&li#te #1iar "ina la #ru$imeG Ca 7iblia da nastere la #ontradi#tii o dovedeste &a"tul #a nu se "redi#a de#it &ra%mentar+ ne%li3indu se &oarte multe "arti+ #a nu intinlesti de#at e0trem de "utine "ersoane #are sa &i #unos#ut o #riti# #itind #arti ateiste+ si #a nu e0ista #arti #are sa #ombata ateismul' Atun#i da#a omul a##e"ta #om"ortamentul reli%ios "rin #redinta si nu "rin #autarea in mod #riti# a adevarului+ #e rost mai au #on&li#tele reli%ioaseG Adevarul este #a Dumne$eu ras"unde omului du"a "arerea "e #are omul o are des"re El' Platon s#ria : 4 ani de #er#etare in ta#ere ii sunt ne#esari omului "entru a #unoaste adevarul+ insa are nevoie de -6 ani "entru a invata #um sa l &a#a #unos#ut semenilor sai' O a&irmatie unanim a##e"tata "oate &i doar in "arte adevarata+ deoare#e adevarul are mai multe &atete' 2ilo$o&ul 2ran#is 7a#on s#ria : 88Da#a un om va in#e"e #u #ertitudini+ el va s&arsi in indoiala9 dar da#a va &i %ata sa in#ea"a indoindu se+ va s&arsi in #ertitudine' De a#eea in#e"e #u indoieli88' In tim" #e ateismul este reli%ia re#unos#uta a #omunistilor+ ne#redinta este tot atat de ras"andita si in lumea libera' Din -)) de #o"ii en%le$i numai 6) #unos# doar in#e"utul ru%a#iunii 88Tatal nostru88+ -4 ni#i ma#ar atat+ 6) nu stiu #ine a &ost Iisus+ 4* nu stiu nimi# des"re Rusalii' In Paris numai =@ din "o"ulatie &re#ventea$a servi#ii reli%ioase+ iar in Londra doar *@' Nu "utem #ondamna #ate%ori# ateii+ deoare#e e0ista destula ne#redinta in #ei #e se de#lara #redin#iosi asa #um o dovedes# &a"tele ' Mare "arte din #riti#a adusa reli%iei este din "a#ate adevarata' Credinta nu du#e totdeauna la s&intenie' Calitatea #redintei in Dumne$eu de"inde de #on#e"tia "e #are o ai des"re El si de &a"tele "e #are le savarsesti' Nu se "oate s"une adevarul absolut' Domnul Fristos a vorbit in "arabole+ S&antul Pavel marturiseste #a im"arte do$e di&erite de adevar : la"te s"iritual #elor #e sunt in#a #o"ii+ si 1rana tare #elor maturi$ati' Ce ar "utea &a#e un iubitor al "a#ii #u numele lui Dumne$eu de 88Domnul ostirilor88G( in ebrai#a 88Dumne$eu Armate88!' Orbul are doar "atru simturi in lo# de #in#i #a restul oamenilor' Nu #umva ateilor le li"seste un simt "e #are il au #redin#iosii G Pentru ateu+ #redinta in Dumne$eu este un mit desi "entru #redin#ios este tot atat de naturala #a toate #elelalte simturi' Reli%ia te #1iama la lu"ta si sa#ri&i#iu si reli%ia #are nu "rimeste tra%i#ul+ nu este reli%ie' Este bine sa mai stim #a "arintele ar1imandrit Teo&il Paraianu + in #artea sa 88 Amintiri des"re du1ovni#ii "e #are i am #unos#ut88 Ed' Teo%nos ())* + s"une #a ma3oritatea #alu%arilor din manastiri sunt #a niste #1iriasi #e au #redinta nesemni&i#ativa dar le #onvine modul a#ela de viata #at si statutul so#ial "e #are li l da "ostura de #alu%ar' De asemenea s"une #a sin%urul #alu%ar #e a avut 1ar divin a &ost Arsenie 7o#a

(s"une #a ni#i #1iar "arintele Cleo"a nu avea 1ar divin! dar si el dadea %res in s&aturile #e le dadea "e ba$a intuitiei si de asemenea da#a la in#e"ut s&atuia lumea sa se #alu%areas#a mai s"re s&arsitul vietii le s"unea sa stea in lume' Se #onstata din a#easta #arte o toleranta mare la s"ovedanie a staretului ar1imandrit Arsenie Pa"a#io# de la Manastirea Te#1ir%1iol+ si "utinele #arti #itite datorita o#u"arii tim"ului #u s"oveditul mirenilor' Parintele ar1imandrit Teo&il Paraianu &iind mai sever are mai "utini enoriasi la s"ovedit &iind#a dandu le #anoane a#estia nu mai vin a doua oara' Totusi sa nu uitam #a o &oarte mi#a "arte din #redin#iosi au &ost si sunt #restini autenti#i #are au &a#ut si &a# mari sa#ri&i#ii "entru #redinta+ devenind "ustni#i si a#estia re"re$inta "oarta stramta+ &orta+ minunea "rin #are Dumne$eu a lu#rat si lu#rea$a #u 1arul sau'

Intrebari des"re #redinta De #e nu este #unos#uta 7iblia de oameni si #1iar in amanuntG Ce s"un numeroasele te0te reli%ioase a"o#ri&eG Ce s"un manus#risele de la Marea MoartaG De #e nu sunt #unos#ute numeroasele #ontradi#tii din 7iblieG De #e multe te0te bibli#e nu sunt #omentate ni#iodataG De #e nu sunt #unos#ute do#trinele di&eritelor #ulteG De #e nu e0ista #ura3ul de a mer%e la di&erite #ulte "entru a le #unoasteG De #e la unele #ulte nu adera ni#i un &ilo$o&G De #e lumea nu stie mai nimi# de &ilo$o&ia o#ultaG De #e sunt e0trem de rari #ei #are au #itit #riti#i ateiste ale 7iblieiG De #e s au dusmanit "este .)) de ani 7iseri#a ortodo0a si #atoli#aG De #e Pa"a+ nu este "rimit in multe tari ortodo0eG De #e "reotii sunt &oarte la#omi de avereG De #e sunt atit de multe obi#eiuri in ortodo0ieG De #e obi#eiurile ortodo0e varia$a de la un lo# la altulG De #e &oarte "utina lume #unoaste istoria reli%iilorG De #e 7iseri#a #atoli#a are un Institut de "ara"si1olo%ie iar altele sunt im"otrivaG De #e sunt asa de #ostisitoare #eremoniile ortodo0eG De #e o mare "arte din bani nu intra in &ondul biseri#ii #i al "reotuluiG De #e unele #ulte neo"rotestante se #onsidera &ratesti dar totusi nu se unes#G De #e a &ost se"arata biseri#a de stat G

Ortodo0ie intr adevar' So#ieratea Misionara Romana+ a editat in anul -..-+ #artea lui Clive Sta"les LeDis+ / Crestinismul redus la esente/' A#easta #arte a &ost "ubli#ata in sute de mii de e0em"lare si le a slu3it multor intele#tuali dre"t #alau$a "entru intoar#erea la o #redinta vie si mintuitoare in Dumne$eu' Autorul a &ost un savant #u o vasta #ultura &ilo$o&i#a+ stiinti&i#a si literara+ unul din #ei mai a"re#iati "ro&esori ai O0&ordului si a s#ris un numar de =; de #arti de o uimitoare varietate temati#a: a"olo%eti#a #restina+ &ilo$o&ie+ #riti#a literara+ romane+ "oe$ie+ et#' C' S' LeDis a tre#ut in tineretea lui "rintr o "erioada de ateism+ in anii de li#eu+ studentie si "rimii ani de "ro&esorat la O0&ord' Prin #er#etarile sale &ilo$o&i#e+ "rin le#turile sale teolo%i#e+ si "rin #onvorbiri #u "rieteni #redin#iosi+ tre#ind "rin stadii de %indire #a romantism+ idealism+ si a"oi #restinism+ C' S' LeDis a revenit in anul -.(. in biseri#a+ imbratisind #redinta #restina' In anul -.;)+ la mai bine de () de ani de la moartea sa+ Clive Sta"les LeDis este studiat intr un numar im"resionant de #arti savante #are se s#riu "e mar%inea lu#rarilor sale si este "re$entat "rin e"itete #a:/una din #ele mai lo%i#e minti ale se#olului/+ /un e0#e"tional #ru#iat al #redintei #restine/+ /unul din #ei mai as#ultati si mai #ititi oameni ai An%liei+ /#el mai #itit a"olo%ist #restin al se#olului/+ et#' In /Crestinismul redus la esente/ "a%' -);+ se mentionea$a urmaroarele: /Teolo%ia este #a si o 1arta' A invata doar do#trinele #restine si a medita doar la ele+ &ara a mer%e mai de"arte+ este mai "utin real si atra%ator de#it #eea #e "oate a simtit #ineva intr un moment de e0ta$ intr un desert' Do#trinele nu sunt Dumne$eu: ele sunt un &el de 1arta' Dar 1arta este ba$ata "e e0"erienta a sute de oameni #are au avut realmente le%aruri #u Dumne$eu e0"eriente in #om"aratie #u #are ori#e emotii si sentimente "ioase "e #are le am "utea avea noi+ sunt &oarte elementare si &oarte #on&u$e' In al doilea rind da#a vrei sa mer%i mai de"arte trebuie sa &olosesti 1arta' Ceea #e se intim"la intr o stare de e0ta$+ #1iar in desert se "oate sa &ie real si inaltator+ dar nu re$ulta nimi# din e0"erienta a#eea ' Ea nu du#e ni#aieri' Nu te determina la ni#i o a#tiune' De &a"t+ a#esta este motivul "entru #are o reli%ie va%a+ sa l simti "e Dumne$eu in natura si asa mai de"arte+ este atit de atra%atoare' Este numai emotii+ &ara ni#i o a#tiune din "artea ta9 este #a si #um ai "rivi valurile Atlanti#ului de "e tarm' Dar studiind Atlanti#ul in &elul a#esta+ nu vei a3un%e ni#iodata in Ameri#a si ni#i nu vei obtine viata vesni#a "rin sim"lul &a"t #a ai simtit "re$enta lui Dumne$eu in &lori sau in mu$i#a' De asemenea+ nu vei a3un%e ni#aieri ni#i da#a doar "rivesti la 1arta &ara sa iesi "e o#ean' Dar "e o#ean nu vei &i in si%uranta &ara 1arta' Cita vreme te multumesti #u "limbari "e "la3a o#eanului+ #eea #e $aresti tu este mult mai "la#ut de#it #ind "rivesti la o 1arta' Dar da#a vrei sa mer%i in Ameri#a+ 1arta iti va &i de mult mai mare &olos de#it "limbarile "e "la3a' Da#a #restinismul nu este de#it o do$a in "lus de s&aturi bune+ atun#i #restinismul nu are ni#i o im"ortanta' N am dus li"sa de s&aturi bune in ultimii "atru mii de ani' Dar indata #e "rivesti la ori#e s#rieri #u adevarat #restine+ des#o"eri #a ele vorbes# des"re #eva #u totul di&erit de reli%ia "o"ulara/'

Dar oamenii au ramas in a#est mileniu al uriasei de$voltari intele#tuale+ la nivelul a#estei reli%ii "o"ulare in #are se "ra#ti#a doar #ultul si se #ites# da#a se #ites# s#rieri #am #o"ilaresti' Teolo%ia este vasta+ si diversa+ dar oamenii #it si "reotii #eea #e este &oarte %rav leneves# in #eea #e "riveste #autarea s"irituala+ #autarea lui Dumne$eu' Dovada o re"re$inta sumele enorme #are se "er#e" la #elebrarea unor #eremonii reli%ioase+ in ra"ort #u tim"ul si mun#a de"usa+ si &ata de #are in "rimul rind "reotii+ dar si mirenii #are sunt im"li#ati in a#easta murdarie+ au "ierdut demnitatea umana + #e de#ur%e din "orun#ile #restine de a &i insetati du"a dre"tate+ de a &i milostivi+ de a &i umili+ de a nu &i la#omi+ de a nu &i sta"initi de bo%atie+ de a nu #rea "re#edente ne&aste+ de a nu si mari dorintele #i dim"otriva de a le tem"era "rin as#e$a' Din valoarea a#estor "lati de re%ula+ ori intrea%a valoare + ori *J6 din ea intra dire#t in bu$unarul "reotilor &iind#a ori nu se taie #1itanta de lo# ori se taie doar "entru -J6 din valoare' Dovada o re"re$inta imbo%atirea lor ra"ida in mi3lo#ul unor oameni in #are &oarte multi &a# &ata traiului $ilni#+ #u &oarte mare %reutate neavind un lo# de mun#a' Se "ro&ita &oarte mult e0a#t de #eea #e re"re$inta Lu#i&er si anume de "roblema or%oliului+ in mo#irla #aruia se s#alda "reoti si mireni+ si isi asi%ura ast&el un lo# in iad9 "reotii din "ri#ina la#omiei iar mirenii din #au$a &ri#ii+ rusinii+ sau mindriei de a se a&isa' Oamenii+ in %eneral sunt &oarte lasi in "roblema de a atra%e atentia "reotilor asu"ra #om"ortamentului imoral 9 dar si ei sunt &ratii nostri si trebuie a3utati sa &ie mintuiti si nu sa &ie #lientii lui Satana' <om &i ras"un$atori #a nu i #ore#tam, Nu "oate "une nimeni mono"ol "e Ortodo0ie+ si un #restin adevarat este doar #el #e se #om"orta #ores"un$ator+ &ara le%atura #u &un#tia "e #are o o#u"a in ierar1iile biseri#esti' Ori+ adularea "reotilor datorita &rumusetii #eremoniilor reli%ioase+ "e #are ei trebuies# sa o &a#a in virtutea &un#tiei "e #are o au+ &a#e #a mirenii sa i su"raa"re#ie$e si sa #on&unde in multe #a$uri mar&a #u ambala3ul si sa #ada in a#eeasi #ursa in #are toti isi in#1i"uies# #a Dumne$eu are nevoie de s"e#ta#ole si de ru%a#iuni de #ereri lumesti si nu de un #om"ortament indre"tat s"re s&intenie' Atun#i #ind #om"ortamentul "reotului si al mireanului nu se s#1imba + "arti#i"area la #eremonia reli%ioasa+ "ote &i #1iar "eri#uloasa "rin li"sa de res"onsabilitate si serio$itate a #elor #are se #ul#a linistiti "e o ure#1e+ #onsiderind #a Dumne$eu le este dator sa i ierte de toate imoralitatile+ deoare#e au "arti#i"at la servi#iile reli%ioase' Ca si #ind a#easta ar &i sin%ura re%ula de #om"ortament+ #ele mai multe "ersoane reli%ioase+ s"un #a sa nu 3ude#i "entru a nu &i 3ude#at' Dar a#eleasi "ersoane #a de alt&el a"roa"e toti oamenii 3ude#a ba #1iar a#u$a+ si "ede"ses#' Dovada elo#venta este violenta deosebita #e se mani&esta intre "reotii si enoriasii di&eritelor #ulte #u o#a$ia unor situatii #on&li#tuale intre 7iseri#i+ #a sa nu mai vorbim de #ru$imile &a#ute de In#1i$itie+ de varsarile de sin%e #e au avut lo# in numele #restinismului de a lun%ul istoriei' Si ai#i avem de observat su"erioritatea #elor #e si $i# "o#aiti+ #are dau dovada de #ivili$atie+ datorita &ortei #redintei lor si a rusinii de a se #om"orta #u niste instin#te #e "ar animali#e' Si totusi "arintele staret Arsenie Pa"a#io# ne da e0em"lu "e S&' Antonie #el Mare #are s"une #a dintre virtuti #ea mai im"ortanta este Drea"ta 3ude#ata' Sa ne amintim #a mai e0ista si o s&inta minie'

De &a"t #e s ar intim"la #u un #o"il #are ar &i lasat de #a"ul lui+ si nu ar &i mereu #ore#tat si edu#atG C1iar si oamenii adulti traies# intr o #ontinua anali$a si #ore#tare a #eea #e &a#+ &iind#a a#easta este esenta omului: de a &i o &iinta rationala' Da#a nu ar e0ista 3ustitie+ in so#ietatea umana #ivili$ata ar &i anar1ie+ si til1arie' C1iar da#a am s"une #a l am dat "e #ineva "e mina 3ustitiei+ este tot o 3ude#ata si in#a una severa' De asemenea a lasa tuturor &aradele%ilor numai "e seam or%anelor le%ii+ este absurd + &iind#a ele nu "ot sti ni#iodata #e se intim"la in viata &ie#arui &ie#arui om' 2ilo$o&ul austria# Iarl Po""er+ la virsta de ;) de ani + in #artea sa 88Pentru #a lumea sa &ie mai buna88+ s"une #a omul trebuie sa aiba de$voltat s"iritul #riti# "e #are sa l a"li#e in viata #u ta#tul #ores"un$ator ada"tat situatiei ast&el #a lu#rurile sa &ie indre"tate "e &a%asul #el bun de la in#e"ut #ind nu este "rea tir$iu' 2ara im"li#area noastra nu se "oate &a#e mai nimi#+ asa #a avem datoria #restineas#a de a sesi$a raul in#a de la &ormarea sa + si de a lua toate masurilaNe "entru #a el sa nu se de$volte' Si #ea mai e&i#ienta masura este de a edu#a omul in s"irit reli%ios+ dar nu &a#ind din el un &anati# do%mati# #i un om de #ultura vasta #are isi da seama + #a &ie#are do%ma #u"rinde in &elul ei o &ateta a adevarului+ si n toleranta #u toate #on&esiunile a"robate de Constitutii+ trebuie sa ne e0er#itam #ultul reli%ios in #are ne am nas#ut+ nu intim"lator' A#east s&at al 7ibliei 88nu 3ude#a sa nu &ii 3ude#at88 trebuie inter"retat in mod #ore#t si in #orelatie #u 88&eri#e de #ei insetati du"a dre"tate88+ 88mustra "e &ratele tau88+ minie te dar la a"usul soarelui minia ta sa ti trea#a88' Este bine sa stim #a este &oarte %reu sa de&inesti niste termeni sau niste e0"resii' S"re e0em"lu #uvintului 88#ultura 88 s au dat "ina a#um ?) de de&initii+ &ara a se %asi in#a de&initia "er&e#ta' Cititi #arti reli%ioase+ de "olemi#a si o sa vedeti #um #1iar la s&inti %asiti un limba3 deosebit de violent+ bat3o#oritor+ sar#asti#+ a#u$ator et#' Stim din 7iblie #a Domnul Fristos i a i$%onit "e ne%ustorii din tem"lu #u bi#iul+ si se stie #e limba3 violent a avut atun#i #ind s a adresat+ rabinilor evrei' Cum sa indre"ti omul da#a nu 3ude#i situatia + nu i arati "a#atele+ si nu l mustri+ ( asa #um s"une in 7iblie!G Este mult mai #omod sa nu su"eri "e nimeni + sa nu ti ri"oste$e nimeni uneori destul de urit+ si toata lumea sa te &late$e #u "retinsa ta bunatate' Dar + da#a esti #onstient #a semenul tau se du#e in iad unde este 88s#risnirea dintilor88+ nu te mai "oti #onsidera bun #i te simti res"onsabil si vinovat de &a"tul #a nu l ai indre"tat + si ti dai seama #a din a#easta #au$a si tu "ier$i mintuirea' Stim de asemenea din 7iblie #a Domnul Isus a s"us : 88va dau "a#ea mea88 + dar si : 88 n am adus "a#ea #i sabia &iind#a voi des"arti "arinti de #o"ii+ &rate de &rate et#'88 + 88"ro"ovaduiti evan%1elia de "e a#o"erisul #aselor 88 + 88 im"aratia #erurilor se ia #u navala si #ei #ura3osi "un mina "e ea88+ 88"entru mine veti &i numiti nebuni si a#esta este semnul #a sunteti ai Mei+ &iind#a nebuni sunt ei88+ 88#ine se va rusina de mine+ ma voi rusina si eu de el la 3ude#ata inaintea Tatalui88+ 88#ine vrea sa &ie mintuit sa ia #ru#ea si sa ma urme$e88+ 88"le#ati de la Mine blestematilor+ #a eu ni#iodata nu v am #unos#ut "e voi #are lu#rati &ara de le%e (atitudine biseri#oasa &ara &a"te!88+ 88vinde totul+ im"arte l sara#ilor si urmea$a Ma88+ 88este mai bine sa ti s#oti o#1iul #are a "a#atuit de#it sa ti arda in &o# tot tru"ul88+ 88#redinta ta te a mintuit88 et#'

Parintele Cleo"a ne s&atuia sa mer%em in viata #a "e o #arare intre doua $iduri + unul &iind &ri#a de Dumne$eu iar #elalalt &ri#a de moarte' Nu se #onstata de lo# a#est as"e#t+ al li"sei de teama+ in biseri#ile neo"rotestante ale asa $isilor "o#aiti' A#olo "entru ori#e %resala atit "astorul #it si mireanul este 3ude#at imediat+ #a o datorie+ &ara teama+ rusinea+ indolenta si lasitatea din #adrul 7iseri#ilor Ortodo0e' Nu se doreste "rin a#easta di$ertatie raul "reotilor+ #i a3utorul lor' Datorita unei vieti usoare+ si indestulate+ datorita unui res"e#t "rea mare+ "reotul "oate deveni #a un di#tator #e #rede #a tot #e &a#e el este e0#e"tional' Ori+ ar &i bine sa stie #a in s"ate &oarte multa lume ii a#u$a de neomenie+ #are este #riteriul esential in mintuire9 si de asemenea stradania de a &i modest "ina la umilinta in vorba si &a"ta+ &iin#a Domnul Fristos a &ost sara# si a s"alat "i#ioarele #elorlalti' Nu se "retinde #1iar im"osibilul dar #oru"tia si #1iar intoleranta 7iseri#ii noastre Ortodo0e+ sunt mult dis#utate intre oameni' Cine se teme sa i atr%a atentia "reotului des"re nere%ulile observate+ #onsiderind o un "a#at+ trebuie sa si veri&i#e #ite alte $e#i de "a#ate are+ si #a in #ele $e#e "orun#i nu se a&la si teama de "reot' Abia atun#i #ind va atentiona "e "reot "oate observa da#a a#esta este modest+ intele%ator sau ran#1iunos' Se stie #ite #erturi sunt intre "reoti "entru "osturi + &un#tii si venituri si #a "ilele &un#tionea$a bine in 7iseri#a Ortodo0a' Sa se observe #um multi oameni mai ales la tara il in3ura "e Dumne$eu in modul #el mai urit+ "orno%ra&i#+ si "reotul+ nu atra%e de#it &oarte rar atentia asu"ra a#estui &a"t+ iar la s"ovedanie+ #ind omul marturiseste #a in3ura #u #ele s&inte+ este iertat destul de usor+ ne&iind o"rit de multe ori de la im"artasanie' Ori a in3ura oribil "e Dumne$eu este #a "a#atul im"otriva Du1ului S&int' De#i Dumne$eu "oate &i bat3o#orit in #el mai s#irbos mod+ dar "reotului nu i se atra%e ni#i ma#ar atentia asu"ra %reselilior' Iata de #e este re#omandat sa atra%em atentia "reotilor asu"ra #om"ortamentului imoral si #1iar in mod sever+ &iind#a ei trebuie sa &ie nea"arat #el mai bun e0em"lu in #om"ortare deoare#e slu3es# in la#asul Domnului+ si du"a #e ne am inde"linit a#easta datorie o "erioada de tim" sa ne s"ovedim+ asa #um se "ro#edea$a "entru iertarea "a#atelor+ desi+ lo%i#a arata #a a#esta nu este un "a#at #i o &a"ta buna+ o datorie' Asa du"a #um %indim de sin#er+ asa sa ne a3ute Dumne$eu, Doamne a3uta ne sa ne du#em la 7iseri#a la &el de mult #a "o#aitii neo"rotestanti+ si sa avem toti "reotii la &el de morali+ #a "astorii lor+ #are sa ne sadeas#a in su&lete setea ar$atoare du"a Dumne$eu asa #um &a# minunatii nostri #alu%ari si #alu%arite+ o mi#a "arte din mireni si o mi#a "arte din "reoti , In #onditiile a#tuale+ #u #e in#redere si dra%oste sa mai vina omul la biseri#aG, Se #onstruies# si s au #onstruit biseri#i si ne ama%im #a s"oreste #redinta+ dar omului #aruia ii este %reu sa mear%a -= minute #u autobu$ul "ina la biseri#a + si vrea biseri#a /la s#ara /ii va &i %reu in a#este tim"uri in #are intele#tul este de$voltat+ sa ramina statorni# in #redinta+ datorita i%norantei teolo%i#e in #are traieste' Insetarea du"a dre"tate si du"a Dumne$eu nu "oate veni in tim"urile a#tuale de#it "rin #unoastere teolo%i#a inter#on&esionala+ "rin &ilo$o&ie+ e0"eriente "aranormale+ #ultura et#' Numai insotita de a#easta #unoastere+ evlavia va &i la nivelul tim"urilor noastre #u un intele#t &oarte de$voltat o evlavie "ro&unda + autenti#a+ "entru #are "ra#ti#ile

&olosite la imbo%atire "rin intermediul #ultului ar &i &a"te stri%atoare la #er+ &a"te "ier$atoare #e dau &iinta umana "e mina lui Lu#i&er' De#i omul trebuie sa in#er#e din ras"uteri sa elimine i%noranta teolo%i#a+ sa aibe de#i 1arta #u #are sa "oata navi%a+ si nu doar sa admire in lar%+ a"a #e ne "oate insela into#mai #a un mira3' Si nu este %reu de lo# sa isi &orme$e #it de #it un ba%a3 teolo%i#+ #u #are sa si mareas#a lu#iditatea in a#este "robleme ar$atoare' Sunt multe teolo%ii+ si trebuis# #unos#ute #iteva+ sa nu &u%im de ele #a de #iuma &iind#a in ele traies# &ratii nostri' Nu inseamna #a da#a o teolo%ie se ba$ea$a "e mii de volume+ #elelalte nu se ba$ea$a si ele "e mii de volume+ ar%umentindu si sustinerile+ #1iar in o"o$itie #u #elelalte+ si &iind imbratisate nu numai de teolo%i+ #e ar &i banuiti de ambitii "ersonale+ #i si de mirenii res"e#tivelor teolo%ii+ #are le #onsidera "er&e#t adevarate' Numai #a Adevarul este unul sin%ur iar teolo%iile sunt doar #a &etele unui "oliedru ' 7ineinteles #a mai sunt si &ete de&ormate dar nu toate+ asa #um "retinde &ie#are do%ma teolo%i#a' Ca si #elelalte teolo%ii+ si Ortodo0ia noastra "retinde #a este sin%ura adevarata+ dar ori#ind un musulman #are nu bea+ nu #omite adulter+ nu insala+ nu #onsuma #arne de "or# si mai ales miluieste+ se roa%a de = ori "e $i+ tine ramadanul la nivel national et#' + ori#ind de#i+ a#est musulman va sustine #a teolo%ia noastra nu este adevarata din moment #e a #ondus la de$voltarea unei 7iseri#i #am nemilostive in "ra#ti#a' Cu *@ "o"ulatie ortodo0a in lume+ se "oate #onsidera #a .4@ din "o"ulatia %lobului este imbe#ila #eea #e e absurd+ si #1iar lu#i&erian' Pe de alta "arte+ si%ur #a "oarta "oate &i strimta asa #um a &ost se#ta esenienilor9 dar ei aveau bunurile in #omun+ se alimentau la#to ve%etarian+ nu se #asatoreau+ erau abstinenti+ et#'9 ori Ortodo0ia noastra nu se "oate lauda #u asa #eva de#it in #a$ul #alu%arilor' Asta nu inseamna #a Ortodo0ia + "entru #el nas#ut in ea+ nu are #ea mai mare valoare' Toate stru#turile su&letesti ale ortodo0ului re$onea$a #el mai bine #u Ortodo0ia si nu #u alt#eva' Este #a si #ind ne am du#e in C1ina si am aborda modul de alimentatie de a#olo' Nu ne ar &i "rea "la#ut si "oate ne am si imbolnavi du"a un tim"' A#elas &a"t se "oate observa #u a#u"un#tura+ #are are e&i#ienta e0#e"tionala + doar "entru #1ine$i+ re$onind #el mai bine #u stru#turile lor "si1o somati#e' Asa #um nu "oate &i #on&undata literatura #u "ro&esorul #e nu este in stare sa &ie un bun "eda%o%+ ni#i Ortodo0ia nu se "oate #on&unda #u #ate%oria unor "reoti si altor ierar1i imorali+ desi+ se #onstata #a este murdarita "rin &a"te+ din #e in #e mai tare' Ortodo0ia trebuie sa se im"li#e intr o #unoastere inte%rala a "roblemati#ii s"irituale+ "entru a &a#e din mireni niste oameni intr adevar #redin#iosi' 2loarea ei rara #it si &orta ei o re"re$inta mona1ismul + #1iar #u o #unoastere sim"la dar sa nu uitam #a el se ba$ea$a "e as#e$a' In lume este nevoie de multa #ultura %enerala+ de #unoasterea di&eritelor teolo%ii++ de &ilo$o&ie+ de a3utarea dire#ta a semenului+ de modestie+ de res"e#tarea valorilor et#' Dovada sta &a"tul #a ne&iind satis&a#ute a#este #erinte se a##elerea$a "a%ini$area lumii+ #u O##identul "ros"er in &runte' Cine a au$it in 7iseri#ile Ortodo0e "redi#indu se des"re $e#iuiala "reva$uta in mod e0"res in 7iblie+ des"re "roblema nr' - a omenirii #are este "oluarea+ des"re violenta in &amilie+ des"re inrobirea omului de #atre materie+ des"re alimentatia #ore#ta+ des"re stres+ des"re distra#tii+ des"re invatamint+ des"re #om"ortarea #on#reta a unor "ersoane+ des"re #oru"tie+ et#' G Sa ne luam si noi du"a /"o#aiti/ #a#i ei

nu ne%li3a$a a#este "robleme, Ce bine+ si #e usor este atun#i #ind nu ne im"li#am+ nu ne #om"li#am si nu ne e0"li#am, Asa se &a#e #a unii mireni #are vin in &ie#are dumini#a la biseri#a+ si au adormit de tot simtul res"onsabilitatii+ al mustrarii de #atre #onstiinta+ si distrindu si su&letul #u &rumoasa slu3ba ortodo0a #a"ata #onvin%erea #a "a#atele le vor &i iertate+ datorita "arti#i"arii la slu3ba' Ei au uitat #u desavirsire #a n 7iblie s#rie si:/ Ple#ati de la mine blestematilor #a Eu ni#iodata nu v am #unos#ut "e voi #ei #are lu#rati &ara de le%e88' In 7iblie e0ista si multe #ontradi#tii+ si inadvertente+ asa #a inter"retarea ei in s"iritul literii asa #um &a# neo"rotestantii este "a%uboasa' Marele "arinte al 7iseri#ii ortodo0e Ori%en+ a inter"retat o &oarte mult ale%ori# si #restinismul ii datorea$a mult lui Ori%en "entru #onsolidarea do#trinei #restine+ si #ombaterea "a%inismului+ si inter"retarilor lui Celsus' Cititi "e marii misti#i ( S&' Tere$a d8 Avilla+ Meister E#>1art+ Eva%rie Ponti#ul+ An%elus Silesius+ S&' Ioan al Cru#ii+ Dionisie Areo"a%itul+ S&' Ioan Casian+ Tauler+ S&' Caterina de Siena+ et#'! si veti #onstata #um nu mai sunt #1iar robi ai &ie#arui #uvint din 7iblie+ dar toti "un "e "rimul "lan #om"ortamentul e0em"lar "entru a obtine mintuirea' Ei nu astea"ta iertarea de#it &a#ind mari e&orturi "entru a o obtine' Trebuie de asemenea sa ne amintim #a n 7iblie s#rie si un e"isod in #are Domnul Iisus nu a "utut sa vinde#e intr o lo#alitate "e bolnavi deoare#e a#estia nu aveau #redinta+ si #a intotdeauna s"une: 88Credinta ta te a mintuit' Du te si sa nu mai "a#atuiesti88, Dumne$eu &a#e intr adevar "asi s"re noi+ dar si da#a noi &a#em "asi s"re El' De a#eea trebuie #riti#ata ne"asarea+ &iind#a &ratii nostri im"reuna #u "reotul imoral se du# bine mersi in iad' Breselile nu se iarta toata $iua buna$iua+ #i #onditia este #a du"a s"ovedanie sa nu mai &ie re"etete' Sa nu a3un%em #umva in situatia urmatoare: 88 Ma doare n #ot de Dumne$eu J 2a# #e &a#e si "reotul meu J Ca#i el ma iarta mereu88' Se im"une de#i+ in a#est se#ol+ al inteli%entei+ sa avem #it mai multa in&ormatie s"irituala+ #it mai multe a#tiuni #restine' Printre alte multe "reo#u"ari #e "ot &i s"irituale+ in#er#ati o si "e #ea "e #are v o "ro"une #reatorul Antro"o$o&iei+ Rudol& Steiner' El s"une #a Antro"o$o&ia nu este o reli%ie+ dar ea "oate #onsolida sentimentul reli%ios al omului+ in #on&esiunea in #are s a nas#ut' A#est mare %inditor+ &ilo$o& austria# a avut &oarte rara sansa de a vedea in lumea s"irituala in#a din #o"ilarie+ de a studia temeini# stiintele naturii+ &ilo$o&ia + matemati#a+ "eda%o%ia+&i$i#a+ arta+ reli%ia et#' ( in #iteva &iind do#torand ! "entru a veni in a3utorul omului si a "re$enta #a nimeni altul de #om"le0 a"aritia + evolutia+ rostul universului si al omului' A avut o #om"ortare e0em"lara+ si a mun#it #a un rob "entru s"irituali$area omenirii' Pentru #redibilitate+ #autati l in ori#e di#tionar en#i#lo"edi# si in#er#ati sa #ititi #artea lui /2ilo$o&ia libertatii/( in #are nu este nimi# +e$oteri#+ o#ult #i "ura &ilo$o&ie!' Observati in librarii #um #artile lui au o vin$are &oarte buna iar la anti#ariate nu le veti "utea %asi &iind#a se vind /#a "iinea #alda/' Rudol& Steiner ne "re$inta o teolo%ie sa i s"unem asa "rimita dire#t "rin vi$iune in lumea su"rasen$oriala' Nu se "oate #a sa nu te #utremuri atun#i #ind+ in s&irsit+ a&li in amanunt+ #e este omul+ universul+ si Dumne$eirea+ si #are sunt #onditiile

mintuirii+ #it si lun%ul si %reul drum al ei' Ce &olos are "a#atosul #ind de &a"t va "lati #u vir& si indesat "entru toate nedre"tatile &a#uteG Rudol& Steiner ne in#redintea$a #a #itind #artile lui+ "atrundem de &a"t de la in#e"ut+ desi in#onstient+ in lumea s"irituala' Pe masura a"ro&undarii #unoasterii antro"o$o&i#e+ la un moment dat+ omul "oate sin%ur+ vedea in lumea s"irituala + "rin di&erite e0er#itii de "ra#ti#a s"irituala+ dar s"re deosebire de alte te1ni#i misti#e sau Co%ine + avind la ba$a Antro"o$o&ia+ va intra+ nu #on&u$+ eronat+ #i &oarte lu#id' De asemenea datorita #unosterii teoreti#e a Antro"o$o&iei+ mai intii nu mai e0ista "eri#olul #a entitatile ne%ative sa ne indu#a in eroare' Datorita a#estei lu#iditati de #are misti#ii nu au "arte+ a "utut+ Steiner sa ne "re$inte+ #e este omul+ de unde vine si in#otro mer%e+ in ##a *) de #arti s#rise "ersonal si "este 6)) de #arti s#rise in urma #on&erintelor "e #are le a tinut in lume' Dar atentie, Desi la "rima vedere #artile lui + "oate "ar sim"le+ este nevoie de de$voltarea unor &orte su&letesti s"e#iale #u #are sa "oata &i intelese+ si a#este &orte se de$volta "rin "erseverenta in a le #iti' Este de asemenea nevoie de a sistemati$a "emanent ideile+ "e #are S&inta Treime in mod s"e#ial i le revelea$a lui Steiner+ nu "er&e#t ordonat+ "entru #a "rintr o atentie marita si ordonatoare sa ne de$voltam &ortele su&letesti si %indirea vie #u #are suntem "rimiti in lumea s"irituala+ #1iar &ara sa ne dam seama' <om intinli in #artile lui Steiner si teoria rein#arnarii' Sa nu ne %rabeas#a Satana sa "arasim studiul9 &iind#a in tim"urile noastre #1iar #restinii + o treime+ #red in rein#arnare' <eri&i#ati in 7iblie si observati #a desi multe te0te au &ost s#oase au mai ramas unele re&eritoare la rein#arnare: Matei HI -6+ H<II -) -*+ Mar#u <I -6 -?+ <III (;+ IH -- -*+ Lu#a I -4+ Ioan H -?+ HHI (( (*+ A"o#ali"sa H --' Desi%ur #a "arintii biseri#ii n au avut %induri rele #ind au s#os rein#arnarea din biblie+ #i au dorit sa s"erie #it mai tare "e om #a sa &a#a totul intr o sin%ura viata9 dar iata #a &irea omului s a dovedit a &i mai "a#atoasa de#it bunele intentii+ si omul este a$i un lenes s"iritual #are #rede #a se va mintui+ #u destule "a#ate+ si eventual "arti#i"area din #ind in #ind la slu3ba' Da#a batem #u "umnul in masa #a suntem #unos#atori in "robleme reli%ioase+ "utem &a#e a#easta du"a #e am #itit si anali$at si toate te0tele a"o#ri&e+ #are sunt destul de multe+ o "arte &iind in#luse #1iar si in unele 7iblii ortodo0e ( de #e doar in uneleG!' E0ista ##a' *) de evan%1elii+ din #are (? sunt de#larate a"o#ri&e+ nerevelate+ dar de unde avem a#este %arantii #ind noua ni se as#und+ "entru a nu le #unoasteG 7iseri#a ar avea rolul de a le "re$enta si #riti#a+ si nu de a le as#unde asa #um de &a"t "ro#edea$a si #u o mare "arte din 7iblie' A au$it s"re e0em"lu #ineva + "redi#i din te0tele : E#le$iastul+ E$e#1iel+ Iov+ Deuteronomul+ Leviti#ul+ Rut+ Cartea lui Tobit+Cartea Iuditei+ Cartea lui 7aru1+ Cartea Ma#abeilor+ et#' G Ce au vrut alte reli%ii #a : Bnosti#ismul+ 'Mani1eismul+ Montanismul+ Filiasmul+ Arianismul+ Nestorianismul+ 7o%omilismul+ et#'G De #e nu avem voie sa stimG Pina la urma tot &ilo$o&ii+ "ar sa &ie mai "ro&un$i si mai sin#eri+ &iind#a ei ne atra% atentia asu"ra #om"le0itatii &enomenului reli%ios+ si va$ind a#easta nu vom mai avea+ i%noranta si violenta mani&estata in istoria #restinismului+ "rin atitea s#1isme+ re&orme+ lu"te+ dusmanii+ intoleranta si varsare de sin%e'

Ca sa ne dam seama de slaba in&luenta a Ortodo0iei noastre+ la mintuirea oamenilor + trebuie sa ne %indim si la #uvintul bibli# /"o#ait/ #are a &ost s#os din vo#abularul ortodo0ilor #a o rusine desi alte #ulte il onorea$a la ma0imum' Cei #e s"un #a sunt "o#aiti onorind a#est #uvint+ au in multe "rivinte+ un mare avans &ata de noi ortodo0ii' Pastorii lor+ de asemenea #u inalte studii teolo%i#e universitare+ s"re deosebire de ai nostri ii instruies# temeini# "e toti membrii biseri#ii ( &ata de noi+ enoriasii lor sunt #a niste "ro&esori!+ si nu se vede a"roa"e nimi# #are sa i &a#a de rusine' Predi#ile lor sunt deosebit de "ro&unde si iata #a si omul este trans&ormat: nu bea + nu &umea$a+ nu in3ura+ nu 3i%neste+ nu se 3ude#a+ nu #omite adulter+ nu leneveste+ studia$a+ nu ia in desert numele Domnului si este "re$ent in 7iseri#a de ( * ori "e sa"tamina et#' Sa &a#em si noi la &el+ in Ortodo0ia noastra #are este de &a"t mult mai #om"leta+ avind in &runte mona1i+ "ustni#i+ s&inti+ moaste+ arta bi$antina+ litur%1ie+ #intare sa#ra net su"erioara+ taine+ #anoane+ #eremonii+ obi#eiuri &rumoase et#' Pa#at #a nu avem invatatori din a#estia #are sa nu mai lase lumea &oarte i%noranta si in Ortodo0ia noastra, In#ear#a #ei de la /Oastea Domnului/ dar #ite ne#a$uri nu au din "artea #elorlalti "reoti , Satana nu doarme, Asa #um s"une Domnul Iisus Fristos oamenii se #unos# #a si "omii du"a roadele "e #are le adu# si du"a #um se "oate #onstata+ ele sunt &oarte slabe in 7iseri#ile Ortodo0e+ unde nu sunt mai mult de ()@ #are sa se #om"orte #ores"un$ator+ "e #ind in biseri#ile neo"rotestante ( asa numitii /"o#aiti/ ! a#est "ro#ent este de ;)@' E0ista de#i ()@ din neo"rotestanti+ #are nu se "oarta #ores"un$ator si lumea ii da e0em"lu #a re$ultat al reli%iei lor + dar de #e nu se ia in seama #ele ;)@ de "ro#ente de reusite de#i de 6 ori mai multi de#it la ortodo0i G 2iind#a iata+ da#a anali$am 88Indre"tarul "rntru s"ovedanie/ al 7iseri#ii Ortodo0e #onstatam #a neo"rotestantii ( "o#aitii! nu au nevoie de el &iind#a ei de &a"t res"e#ta a#este re%uli+ desi sunt #iteva sute' Desi%ur #a trebuie sa tinem seama de do#trina lor teolo%i#a+ si nu le "utem "retinde+ ritualurile noastre sau alte re%uli s"e#i&i#e &ie#arui #ult+ dar in #eea #e "riveste ma3oritatea re%ulilor de #om"ortament ei le res"e#ta #a "e litera de evan%1elie' Nu s a va$ut a"roa"e de lo# "o#ait #are sa in3ure+ sa se #erte+ sa nu se roa%e intens si &oarte des+ sa nu se straduias#a sa si edu#e #o"iii in "ro&unda #redinta+ sa nu se straduias#a sa invete si "e altii sa &ie "ro&un$i #redin#iosi+ sa nu "una "e lo#ul intii "e Dumne$eu si a"oi &amilia+ sa rida $%omotos+ sa &ume$e+ sa &ie beat+ sa ti"e de minie+ sa se o#u"e de s"iritism+ sa "oarte &el de &el de bi3uterii+ sa se &arde$e+ sa se 3ude#e "rin tribunale+ sa $i#a /$au/+ sa lu#re$e in $iua de odi1na+ sa nu se du#a la 7iseri#a de #el "utin doua ori "e sa"tamina+ sa danse$e+ sa "arti#i"e la "etre#eri #u bautura+ 3o# + #inte#e #urvesti si %lume deo#1eate+ sa nu &ie "un#tual la slu3ba+ sa nu #iteas#a si sa nu #unoas#a /S&inta S#ru"tura/+ sa stea la masa &ara ru%a#iune+ sa nu stie &oarte multe ru%a#iuni+ sa nu #om"una "e lo# ru%a#iuni+ sa nu &a#a milostenie+ sa nu dea $e#imea din venitul lunar+ sa nu si #insteas#a "arintii+ sa se abtina de la nasterea de #o"ii + sa #iteas#a #arti sau sa vada &ilme ne#uviin#ioase+ sa &ure+ sa minta+ sa nu aiba #uvint+ sa #urveas#a+ sa si e0"una tru"ul "rovo#ator+ sa se laude+ sa &ie mindru+ sa "lin%a amarni#+ sa se du#a in #ir#iumi+ sa bata si sa in3ure animalele+ sa nu aiba rabdare+ sa nu se im"artasas#a si sa nu si s"ele "i#ioarele lunar (du"a

e0em"lul Domnului Fristos !+ sa nu se roa%e "entru a"roa"ele si "entru toti oamenii+ sa nu ia in serios #er#etarea #elor din in#1isori+ in%ri3irea bolnavilor+ sa nu I multumeas#a lui Dumne$eu la ori#e "as+ sa nu L slaveas#a in sute de #inte#e "e #are &ie#are le stie+ sa nu #om"una numeroase #inte#e si "oe$ii in slava lui Dumne$eu et#' Du"a #um ne dam seama+ ei "ot si in#a destul de usor + sa res"e#te a#este re%uli #u #are noi ne lu"tam din %reu+ si nu "rea reusim' Iata de#i #a se "oate, Numai sa vrem' Poate #a insistenta "e o #unoastere #ores"un$atoare a S&intei S#ri"turi ii a3uta' 7ineinteles #a nu e0ista "adure &ara us#aturi+ si asa #um am s"us un "ro#ent de ()@ din ei lasa de dorit si "oate #a Satana ni i s#oate in #ale to#mai "e a#estia+ ast&el in#it sa nu ne mai interese$e nimi# din #ea #e au bun' De obi#ei a#estia ()@ sunt din #ei #onvertiti de nu "rea multi ani neavind o ba$a "uterni#a + #are sa asi%ure o trans&ormare #it mai substantiala' Com"ortamentul #elor buni se aseamana in multe "rivinte #u #el al #alu%arilor+ si de asemenea+ al #redin#iosilor de la /Oastea Domnului/ #e este un vir& al 7iseri#ii Ortodo0e' Iata de#i #a nu mai trebuie sa ne "arasim reli%ia noastra ortodo0a+ "entru a mer%e la "o#aitii neo"rotestanti+ #i avem in 7iseri#a ortodo0a+ #eva asemanator "o#aitilor "rivind studiul S&' S#ri"turi+ slava "rin &oarte multe #inte#e+ "redi#i mai lun%i si mai "ro&unde+ unde alaturi de "reot ori#ine "oate "redi#a' Avem de asemenea mireni de &oarte buna #alitate: blin$i+ instruiti+ binevoitori #a si la #eilalti "o#aiti' Dar serio$itatea si severitatea #u #are "o#aitul este tratat este ma0ima' Nu au voie sa intre in #ir#iuma "entru ni#i un motiv' Mirean sau "astor+ "entru o %resala marunta esti 3ude#at e0a#t asa #um re#omanda 7iblia : intii iti atra%e atentia #el #e ti a observat %resala9 da#a nu te indre"ti sau nu re#unosti iti atra% atentia ( * "ersoane+ si da#a ni#i atun#i nu re#unosti esti "us in dis#utia intre%ii 7iseri#i9 da#a ni#i atun#i nu re#unosti sau nu "romiti #a te vei indre"ta esti eliminat din situatia de membru al 7iseri#ii' Poti ramine in "ostura de "rieten+ dar nein#rederea din "rivirile #elorlalti iti #rea$a asa mustrari de #onstiinta in#it de re%ula ori te indre"ti+ ori "le#i' De #e sa arun#am #u noroi unii in altii+ #ind de &a"t "utem im"rumuta #eea #e este bun de la &ie#are,G Din albie se arun#a doar a"a murdara nu si #o"ilul' Se dau e0em"le anumite se#te #are &a# lu#ruri oribile+ dar a#estea sunt o "arte din #ele "este *))) de #ate%orii reli%ioase+ si asa #um ni#i 7iseri#a nationala nu le admite + ni#i #elelalte #on&esiuni nu le admit+ #u atit mai mult #u #it blindetea le #ara#teri$ea$a' Dar inseamna "ur si sim"lu o ti#alosie sa "ui in s"inarea ori#arui #ult neo"rotestant+ #eea #e &a#e o se#ta + #e si tine #ultul in mod as#uns+ ne&iind a"robata de %uvern' Unele #ulte+ "rintre #are si /Oastea Domnului/ nu sunt asa de severe+ dar omul bine edu#at reli%ios+ #are este a#olo+ stie &oarte bine sa "astre$e drea"ta masura' Nu este bine sa se trea#a de la o reli%ie la alta+ #i doar sa meditam la reali$arile di&eritelor #on&esiuni si sa le avem si noi ortodo0ii' 2rumusetea si bo%atia Ortodo0iei nu mai trebuies# dovedite si neo"rotestantii ("o#aitii! au &a#ut mare %resala #ind au inter"retat 7iblia doar / ad literam88 si sustin 88solo S#ri"tura88 &iind#a traditia are rada#ini adin#i in istoria umanitatii si a#estea sunt "line de sa#ralitate ( nu "rea straine de unele

te0te a"o#ri&e+ sau ne#anoni#e!' Prin a#easta stri#ta limitara doar la S&inta S#ri"tura+ ei nu se "ot lauda #u moastele #e re"re$inta dove$i su"reme de s&intire a omului+ si ni#i #u mona1ismul si "ustni#ia #are+ "rin renuntarile lor e0traordinare la lume "entru Dumne$eu+ te lasa "ur si sim"lu &ara %las' Dumne$eu a &a#ut in asa &el in#it sa e0iste o "aleta &oarte lar%a de &a"te "entru #a noi sa ne o#u"am de ele+ sa meditam asu"ra lor+ si sa ne straduim a a3un%e la Adevarul #are ne va &a#e liberi' Dovada o re"re$inta 7iblia Ev' Ioan H -? unde Domnul Fristos s"une: 88Am si alte oi+ #are nu sunt din staulul a#esta' Si "e a#elea trebuie sa le adu#+ si vor au$i %lasul Meu si vor &i o turma si un "astor88' In a#est sens &ie#are om ar trebui sa #unoas#a &oarte multa istorie a reli%iilor+ &ilo$o&ie a reli%iei+ "si1olo%ie a reli%iei+ so#iolo%ie a reli%iei+ multe teolo%ii (nu numai una! + &ilo$o&ie+ "si1olo%ie+ "si1iatrie+ "si1anali$a+ e$oterism et#' Sa in#er#am de#i sa ne "o#aim si in Ortodo0ie asa #um s"une 7iblia+ si intr un oras+ #u doua milioane de oameni #a 7u#urestiul sa avem #ite o biseri#a la doua sute de "ersoane adi#a $e#e mii de biseri#i+ iar intr un oras de ())'))) "ersoane+ sa avem+ o mie de biseri#i' Da#a ne am du#e la biseri#a asa #um se du# /"o#aitii/ ( adventistii+ ba"tistii+ "enti#ostalii+ martorii lui Ie1ova+ evan%1elistii et#' ! ne ar trebui "ra#ti# #ite o biseri#a la &ie#are blo#' Putem sa invatam unii de la altii si sa luam #e este bun+ bineinteles &ie#are #u 7iseri#a si teolo%ia lor dar in lo# sa &a#em asa+ ne insultam #u dis"ret unii "e altii into#mai #a "isi#a #e unde nu a3un%e ii "ute' Cu atita i%noranta ne imbatam #u a"a re#e+ "rin #onstruirea #itorva biseri#i de #are se vor bu#ura in "rimul rind "reotii' Sa nu semene mai tir$iu Doamne &ereste, #u niste mu$ee+ asa #um este in O##ident+ desi reli%ia a &ost libera, Si+ sunt i%noranti o##identalii in #ultura si reli%ieG Sunt+ &ara indoiala' Sa &a#em o in#er#are si sa vedem da#a nu vom s"ulbera i%noranta + de$voltindu ne &ortele su&letesti s"e#iale "entru a##es #atre Dumne$eu+ si #atre Ortodo0ie invatind (nu doar #itind! "atru "a%ini e0trase din #artea /Stiinta o#ulta/ de Rudol& Steiner+ #a"itolul /Evolutia #osmi#a si &iinta umana' Ori%inea s"iritulu 2a$a saturniana/, Dumne$eu sa ne a3ute, I Pentru a intele%e trebuie sa stim #a omul are de &a"t "e lin%a #or"ul &i$i# in#a alte trei #om"onente: #or"ul eteri#+ #or"ul astral si Eu l ' Cor"ul &i$i# s a &ormat "e o "laneta #are #u miliarde de ani in urma era &ormata din #eva e0trem de subtil asemanator #u sen$atia de #aldura "e #are o simtim + nu in e0terior+ #i atun#i #ind s"unem: 88Mi e #ald88' A#easta "laneta stiinta s"irituala a denumit o Saturn' Du"a o "erioada de e0istenta "laneta Saturn s a metamor&o$at intr o alta "laneta numita Soare &ormata din elemente %a$oase' Pe a#est Soare ve#1i ( #are nu este a#elas #u #el de a#um!+ #or"ul omului evoluea$a si i se adau%a #or"ul eteri#' Du"a o "erioada de tim" si "laneta Soare se metamor&o$ea$a+ si devine o alta "laneta+ numita Luna+ &ormata din elemente li#1ide' Pe a#easta Luna ve#1e ( #are nu este tot una #u Luna a#tuala!+ omul "rimeste #or"ul astral' Du"a o alta "erioada de tim"+ Luna se metamor&o$ea$a si ea si devine solida adi#a este Pamintul nostru de asta$i' Pe Pamint omul "rimeste Eu l' II Avem de#i "ina in "re$ent urmatoarea evolutie "lanetara : Saturn+ Soare+ Luna+ Pamint' In viitor+ Pamintul im"reuna #u toate "lanetele vor dis"are si vor a"area metamor&o$ate ( asa #um s"une si A"o#ali"sa lui Ioan! "e rind in noi "lanete si anume : Eu"iter+ <enus + si <ul#an '

Toate a#estea sunt va$ute de Rudol& Steiner "rin #larvedere in lumea su"rasensibila #u miliarde de ani in urma asa #um i a dat 1arul Dumne$eu' Multa lume a va$ut la televi$or emisiuni in #are s a aratat #a omul are intr adevar a#este #or"uri' Planetele a#tuale din sistemul nostru solar #e au a#eleasi denumiri #u #ele #e au e0istat la in#e"ut+ au a"arut si ele "e "ar#urs #e #elelalte au dis"arut si in #artea 88Stiinta o#ulta 88 Rudol& Stener ne "re$inta toate detaliile' III In #eea #e "riveste Ierar1iile s"irituale a#estea sunt+ de 3os in sus + urmatoarele: S"iritele #larobs#urului sau: 2iii vietii+ Mesa%eii+ In%erii+ An%1eloi et#' S"iritele &o#ului sau Ar1an%1elii S"iritele "ersonalitatii sau: Ar1ei+ S"' Tim"ului+ Prin#i"i+ Prin#i"alitati+ Primordiali+ Eoni+ In#e"atori et#' S"iritele &ormei sau: E0usiai+ Puteri+ Elo1imi + Domnii+ et#' S"iritele Mis#arii sau: Dinamis+ <irtuti+ Tarii et#' S"iritele intele"#iunii sau : ICriotetes+ Sta"iniri+ Dominari et#' S"iritele vointei sau Tronuri S"iritele armoniei sau Feruvimii S"iritele iubirii sau Sera&imii I< Odata #u evolutia "lanetelor are lo# si o evolutie a &iintelor umane si a ierar1iilor s"irituale+ #are se #on#reti$ea$a "rintra altele in "ri%resul starilor de #onstienta+ de lu#iditate' Pro%resiv+ e0ista urmatoarele stari de #onstienta : #onstienta de mineral + "e #are o dobindeste &antoma umana "e ve#1iul Saturn #onstienta de somn "ro&und "e #are o aveau in%erii la in#e"utul evolutiei saturniene+ a"are la om #a stare "ermanenta "e ve#1iul Soare+ o are si a#um+ "e Pamint+ atit omul #it si animalele+ doar #ind dorm "ro&und+ o au "lantele #a stare "ermanenta' #onstienta de vis #are a"are la om "e ve#1ea Luna + o are omul "e Pamint #ind visea$a ( de asemenea animalele!+ a"are la in%eri mai inainte de ve#1ea Luna si anume "e ve#1iul Soare' Constienta starii de ve%1e+ a lu#iditatii omului #e a"are la om "e Pamint9 la in%eri a"aruse mai inainte "e ve#1ea Luna+ la Ar1an%1eli a"aruse si mai inainte+"e ve#1iul Soare+ iar la Ar1ai+ a"aruse si mai inainte "e "rima "laneta+ ve#1iul Saturn (unde omul avea #onstienta de mineral+ In%erii de somn "ro&und (la in#e"ut+ a"oi #larobs#ura! Ar1an%1elii de somn #u vise+ Ar1aii de stare de ve%1e + iar restul ierar1iilor ( Puteri+ <irtuti+ Dominari+ Tronuri+ Feruvimi si Sera&imi ! au o #onstienta su"ralu#ida + de #larvedere in %rade din #e in #e mai inalte+ in &un#tie de trea"ta+ si a"ro"iere de Dumne$eu' Constienta de #larvedere ( su"ralu#iditate ! #e o au a#um in urma evolutiei "lanetei ori%inare "ina la starea de Pamint+ Ierar1iile s"irituale de deasu"ra omului' Omul va evolua de asemenea tre#ind "rin toate tre"tele ierar1i#e de la In%er in sus si va a3un%e din#olo de #ele . tre"te ale Ierar1iilor S"irituale+ a $e#ea Ierar1ie #ea mai a"roa"e de Dumne$eu #a o #ununa a #1inului #e i a &ost dat s"re a evolua "rin s"ri3inul lui Dumne$eu dar si "rin vointa "ro"rie de a invin%e "iedi#ile "e #are Satan le "une in &ate omului+ #ele mai multe+ #a niste mira3e &oarte atra%atoare' Da#a raminem in a#este "o&te ale mira3elor &oarte atra%atoare+ adu#atoare de "a#ate tratindu le #u multa su"er&i#ialitate ( #re$ind %resit #a vom &i iertati de Dumne$eu! ne va #1inui &oarte tare

Satana #indva 9 a#um sau du"a moarte #it si in noi rein#arnari "ina la distru%ere &iind#a Dumne$eu este iubire si tot #e nu se va #onto"i in iubire+ &iind #eva im"ur+ se va des&iinta' As#ultarea de Dumne$eu inseamna sa ne indre"tam #ontinuu numai s"re El in toate in#er#arile "rin #are tre#em+ si sa ne bi#iuim simturile #are in %eneral ne du# s"re Satana si de#i s"re "a#ate'

Intrebari "rivind ortodo0ismul: Cine a editat #artea /Crestinismul redus la esente/ si in #e anG Ce "re%atire are autorul+ #ite #arti a s#ris si in #e domeniiG Cum era "er#e"ut autorul la () de ani de la moartea saG Cu #e #om"ara C' S' LeDis+ s#rierile s&inteG Care este di&erenta dintre e0ta$ si #unoastere reli%ioasaG Cit #isti%a "e ora un "reot #u o#a$ia unei #eremonii reli%ioaseG In slu3ba #ui se a&la "reotul si mireanul+ #ind sunt de a#ord #u #eremoniile &oarte #ostisitoareG Care virtute s"une S&' Antonie #el Mare #a este #ea mai im"ortantaG Cum "oti mustra "e #ineva da#a nu i arati &a"tele releG Ce s ar intim"la da#a nu ar e0ista 3ustitia intr un statG Ce re#omanda &ilo$o&ul Iarl Po""erG Mai este nevoie sa mustram sever da#a am inlaturat raul in#a de la a"aritieG Cum "oti &i insetat du"a dre"tate da#a nu 3ude#i situatia G Cite de&initii s u dat #uvintului 88#ultura88G Ce atitudini mani&esta mirenii si teolo%ii in #a$ul #on&li#telor reli%ioaseG Este iubire adevarata #ind nu indre"tam omul si il lasam sa a3un%a in IadG Po#aitii neo"rotestanti sunt indul%enti #u "a#atele &ratilorG Da#a ne "ro"unem sa a3utam semenul numai "rin ru%a#iune+ nu &a#em tot anali$a "a#telorG Cit de des ne ru%am "entru iertarea "a#atelor semenilorG Cit de des ne ru%am "entru iertarea #elor de#edatiG Ce a adus Domnul Iisus : "a#ea sau sabiaG Ce s"une Domnul Fristos sa &a#i #u o#1iul #are "a#atuieste "rivindG <orbiti des"re #redinta+ a##e"tind #a "e un &a"t normal sa vi se s"una nebunG Ce le va $i#e Domnul Fristos #elor #e L au slavit dar au lu#rat &ara de le%eG Cum s&atuia Parintele Cleo"a "e oameni sa se #om"orte in viataG Cum sunt a3utati oamenii sa nu mai in3ure "e Dumne$eu si #ele s&inteG Ce #unoastere teolo%i#a are mireanul ortodo0G Ce "ro#ent #u"rinde #restinii ortodo0i din intrea%a lumeG

Citi ortodo0i dau $e#iuiala "reva$uta de 7iblieG Dar "o#aitiG Ce im"ortanta are #redinta omului in a#tiunea de vinde#are &a#uta de Domnul IisusG Care este #onditia "entru #a boala sa nu mai revinaG Ce ra"ort este intre reli%ie si Antro"o$o&ieG Cine a &ost Rudol& SteinerG Ce se intim"la da#a #itim #artile lui Rudol& SteinerG Ce deosebire este intre "ra#ti#area misti#ismului si Antro"o$o&ieiG Cite #arti de Antro"o$o&ie s au s#ris "ersonal de R' Steiner+ sau du"a #on&erintele luiG Ce &orte de$volta le#tura #artilor lui R' SteinerG Cite te0te bibli#e a"o#ri&e sunt si #ite ati #ititG In #e versete bibli#e se a&irma des"re rein#arnareG Cunoasteti teolo%ia #urentelor reli%ioase #u #are s a #on&runtat Ortodo0iaG Ce este i#ono#lastia si in #e se#ole s a mani&estatG Ce "re%atire au "astorii "o#aitilorG Ce stiti des"re 88Oastea Domnului88G Cit la suta din ortodo0i si neo"rotestanti se #om"orta #a adevarati #restiniG De #ite ori "e an se s"ovedeste &ie#are ortodo0G Cum se #om"orta ortodo0ii+ in %eneral #u animaleleG Cum sunt s&intit de &ie#are ortodo0 $ilele de odi1na si #ele de sarbatoriG Citi oameni se roa%a inainte si du"a masaG Ce "ro#ent din ortodo0i mer% in mod re%ulat la 7iseri#aG Ce tema au #ele mai multe #inte#e la "etre#eri+ nunti et#'G Cite #inte#e+ "oe$ii si ru%a#iuni stiu ortodo0ii si "o#aitii neo"rotestantiG De #ite ori ati #itit 7iblia "ina a#umG Cite &ormatiuni reli%ioase #restine suntG In #e #onsta &rumusetea si im"ortanta Ortodo0ieiG Cite staule s"une Domnul Iisus #a areG Ce domenii trebuie sa #unoas#a un bun #redin#ios "entru a &i tolerantG Cite biseri#i ar trebui da#a &ie#are ortodo0 ar &i si un #restin "ra#ti#antG Cit de reli%iosi sunt oamenii in O##identG

STIINTA OCULTA de Rudol& Steiner Evoluti a #osmi#a si &iinta umana

2a$a saturniana -; Da#R vrem sR ne &ormRm o ima%ine a"ro0imativR a #ondiSiilor e0istente "e ve#1iul Saturn+ trebuie sR avem Tn vedere &R"tui #R Tn a#ea vreme nu e0ista Tn#R nimi# din #reaturile Ui lu#rurile "RmTntene+ din toate #Tte astR$i &ormea$R re%imul mineral+ ve%etal Ui animal' A#estea au luat naUtere abia Tn "erioadele ulterioare ale evoluSiei''Dintre &iinSele "RmTntene "e #are le "utem "er#e"e &i$i#+ e0ista numai &iinSa umanR+ Ui du"R #um am s"us numai Tn #alitate de #or" &i$i#' Or+ astR$i+ Tn a&arR de minerale+ ve%etale+ animale Ui oameni+ e0istR Ui alte &iinSe #are+ deUi nu se mani&estR Tntr un #or" &i$i#+ a"arSin totuUi PRmTntului' Asemenea entitRSi e0istau Ui "e Saturn+ iar a#tivitatera lor au avut #a e&e#t evoluSia ulterioarR a umanitRSii' Da#R ne Tndre"tRm or%anele de "er#e"Sie s"iritualR asu"ra "erioadei de mi3lo# a Tntru"Rrii saturniene Ui nu s"re Tn#e"utul sau s&TrUitul ei a#esta ne a"are #a &iind #onstruitR Tn mod esenSial din #RldurR' Nu %Rsim nimi# %a$os+ li#1id sau solid' Toate a#este stRri ale materiei a"ar mai tTr$iu' SR ne ima%inRm #R un om Tn$estrat #u or%anele noastre sen$oriale s ar a"ro"ia de lumea saturnianR #a observator9 nu ar avea altR sen$aSie Tn a&arR de #ea de #RldurR' IntrTnd Tn s"aSiul o#u"at de Saturn+ el ar "er#e"e numai o #RldurR di&eritR de #ea din e0terior neuni&ormR+ $onele #alde alternTnd #u altele mai re#i9 a#eastR #RldurR i ar a"are #a radiind "otrivit anumitor linii nu Tntotdeauna dre"tei' Di&erenSele de tem"eraturR ar da Tntr adevRr naUtere unor &orme nere%ulate' De#i+ observatorul ar avea Tn &aSa lui un &el de &iinSR #osmi#R al#RtuitR numai din #RldurR Ui #u o stare deseori s#1imbRtoare' Omul de a$i #u %reu TUi "oate ima%ina #eva al#Rtuit numai din #Rldura9 "entru el+ a#easta nu este o stare+ #i numai nivelul de tem"eraturR a #or"urilor %a$oase+ li#1ide sau solide' De e0em"lu+ &i$i#ianul va #onsidera absurd &elul Tn #are vorbim ai#i des"re #RldurR' <a s"une: VE0istR #or"uri solide+ li#1ide Ui %a$oase9 TnsR #Rldura nu este de#Tt starea Tn #are se a&lR unul dintre a#este #or"uri' Atun#i #Tnd "arti#ulele unui %a$ se a&lR Tn miU#are+ a#eastR miU#are este "er#e"utR sub &ormR de #RldurR' Ca urmare+ a#olo unde nu e0istR ni#i mR#ar %a$+ nu "oate &i vorba de vreo miU#are de a#est %en+ de#i ni#i de #RldurR/' Pentru #er#etRtorul s"iritual lu#rurile se "re$intR TnsR alt&el' El vorbeUte de #RldurR #a des"re un %a$+ un li#1id sau un solid+ #1iar da#R o #onsiderR dre"t substanSR mai subtilR de#Tt #ea a unui %a$' A#esta din urmR nu este de#Tt #RldurR #ondensatR+ du"R #um li#1idul este %a$ #ondensat Ui solidul+ li#1id #ondensat' -4 Pentru UtiinSa s"iritualR+ e0istR #or"uri #alori#e tot aUa #um e0istR Ui #or"uri %a$oase sau va"oroase'' Da#R vrem sR l urmRrim "e #er#etRtorul s"iritual Tn a#est domeniu+ este ne#esar sR admitem "osibilitatea unei "er#e"Sii "si1i#e' In lumea a##esibilR simSurilor &i$i#e+ #Rldura se "re$intR Tntr adevRr #a o stare "arti#ularR a unui #or" %a$os+ li#1id sau solid9 dar a#eastR stare nu este de#Tt as"e#tul e0terior al #Rldurii sau+ mai bine $is+ e&e#tul ei' 2i$i#ienii nu #unos# de#Tt a#est e&e#t al #Rldurii+ Ui nu natura sa lRuntri#R' In#er#aSi de#i sR &a#eSi #u totul abstra#Sie de #Rldura emanatR de #or"urile materiale Ui sR evo#aSi numai sen$aSia avutR atun#i #Tnd s"uneSi: VMi e #ald/ sau VMi e &ri%/' A#eastR e0"erienSR interioarR este sin%ura #are "oate da o idee des"re #eea #e era Saturn Tn a#eastR &a$R a evoluSiei sale' Am &i "utut strRbate Tntre% s"aSiul o#u"at de

Saturn+ dar nu am &i TntTlnit ni#i un %a$ #are sR "oatR e0er#ita vreo "resiune Ui ni#i un #or" li#1id sau solid #are sR "oatR "rodu#e o im"resie luminoasR+ TnsR Tn ori#e "un#t al a#estui s"aSiu am &i avut+ &RrR vreo im"resie din a&arR+ sentimentul e0istenSei unei anumite #Rlduri' Mai este oare ne#esar sR s"unem #R "resu"unerea noastrR nu s ar &i "utut reali$a ni#iodatRG Un om din $ilele noastre nu ar &i "utut ni#iodatR 3u#a rolul de observator al ve#1iului Saturn' I"ote$a de mai sus a avut numai s#o"ul de a uUura TnSele%erea lu#rurilor des"re #are vorbim' Pe un asemenea #or" #eres# #ondiSiile nu erau delo# "rielni#e animalelor+ "lantelor Ui mineralelor+ Tn &orma lor a#tualR' 2iinSele "e #are #unoaUterea su"ra sen$orialR le "er#e"e din &a$a saturnianR+ se a&lau la un nivel evolutiv #u totul di&erit de #el al a#tualelor &iinSe "RmTnteUti "er#e"tibile+ Tn "rimul rTnd+ ele nu "osedau un #or" &i$i# #a al nostru' CTnd vorbim ai#i de #or" &i$i#+ trebuie sR evitRm a ne %Tndi la #or"ul &i$i# al omului a#tual' Este im"ortant sR &a#em deosebire Tntre #or"ul &i$i# Ui #el mineral' Cor"ul &i$i# este su"us unor le%i "e #are le des#o"erim Tn lumea mineralR de astR$i' Dar #or"ul &i$i# al omului nu este stR"Tnit numai de a#este le%i9 mai este strRbRtut Ui de substanSe minerale' Or "e Saturn nu "utea &i vorba de e0istenSa unui asemenea #or" &i$i# mineral+ #i a unei #or"oralitRSi su"use unor le%i &i$i#e #are nu se mani&estau de#Tt "rin e&e#te #alori#e' De#i+ a#el #or" &i$i# era un #or" de #RldurR+ dia&an+ subtil+ de naturR eteri#R' Wi Tntre%ul Saturn era al#Rtuit din asemenea #or"uri+ rudimente "rimare ale #or"ului omenes# a#tual+ &i$i#+ mineral+ &ormat mult mai tTr$iu "rin adRu%area de substanSe %a$oase+ li#1ide Ui solide' Dintre &iinSele altele de#Tt #ele umane #e se de$vRluie #onUtiinSei su"ra sen$oriale Tn momentul e0aminRrii "erioadei sarurniene+ sTnt Ui entitRSi #are ni#i mR#ar nu aveau nevoie de #or" &i$i#' Cel mai de 3os element al lor era un #or" eteri#9 Tn s#1imb "osedau un altul+ su"erior tuturor elementelor umane' Cea mai TnaltR "arte #onstitutivR a omului este Omul S"irit' A#este &iinSe saturniene aveau TnsR un element su"erior a#estuia9 Tntre #or"ul lor eteri# Ui Omul S"irit e0istau ierar1i$ate toate elementele des#rise Tn "rima "arte a a#estei #RrSi: #or"ul astral+ VEul/+ VEul/ s"iritual Ui S"iritul vieSii' -- Ca Ui PRmTntul nostru+ Saturn era Tn#on3urat de o atmos&erR+ #u deosebirea #R a#easta era de naturR s"iritualR+ o emanaSie de &iinSe dintre #ele amintite Ui de multe altele'' Intre %lobul #alori# al lui Saturn Ui a#este &iinSe #are Ui #u&undau elementele naturii lor Tn V#or"urile de #RldurR/ ale a#estui %lob aveau lo# s#1imburi #ontinui' Wi #1iar da#R Tn TnseUi a#este #or"uri nu e0ista viaSR+ Tn ele se mani&esta viaSa &iinSelor din mediul Tn#on3urRtor' Le am "utea #om"ara #u un &el de o%lin$i #e nu re&le#tau ima%inile a#estor &iinSe+ #i stRrile lor de viaSR' () In Saturn nu am &i "utut des#o"eri nimi# viu+ Ui totuUi el a#Siona Tnsu&leSind s"aSiul #eres# Tn#on3urRtor+ re&le#tTnd Tn a#est s"aSiu #a un e#ou viaSa #e o "rimea9 Tntre%ul Saturn era o o%lindR a vieSii #ereUti'' Printre &iinSele sublime a #Rror viaSR era re&le#tatR Tn a#est mod+ se numRrR Ui #ele "e #are le "utem numi VS"iritele TnSele"#iunii/9 "entru UtiinSa s"iritualR #reUtinR+ ele sTnt VICriotetes/ sau VDominRri/' A#tivitatea lor nu Tn#e"e+ #i se terminR Tn amintita "erioadR de mi3lo# a evoluSiei saturniene' Inainte de a deveni #onUtiente de o%lindirea "ro"riei lor vieSi Tn #or"urile #alori#e ale Iui Saturn+ &iinSele res"e#tive au trebuit sR le &a#R "e a#este #or"uri #a"abile de a#eastR

o%lindire' Din a#eastR #au$R+ a#tivitatea lor intervine imediat du"R Tn#e"utul &a$ei saturniene+ Tn "erioada #Tnd substanSa %lobului era 1aoti#R+ in#a"abilR de a re&le#ta #eva' Pentru a des#rie e0a#t e0"erienta avutR Tn tim"ul #er#etRrii s"irituale+ nu ar trebui sR se s"unR: Saturn era Tn#on3urat de o atmos&era/+ #i: VAtun#i #Tnd #unoaUterea su"ra sen$orialR devine #onUtientR de Saturn+ ea devine #onUtienta Ui de o atmos&erR #e TnvRluie a#est %lob+ Ui de &iinSe de #utare sau #utare &el/' E0"resia VE0istR un lu#ru sau altul/ "oate &i "ermisR9 #R#i+ de &a"t ea se &oloseUte Ui Tn limba3ul obiUnuit+ atun#i #Tnd se des#rie #eea #e este Tn realitate o e0"erienSR "si1i#R din tim"ul unei "er#e"Sii sen$oriale' Dar+ Tn #ele #e vor urma trebuie sR avem mereu Tn vedere a#eastR remar#R' Ea re$ultR de alt&el din TnsuUi ansamblul a#estei e0"uneri' ( E0aminTnd a#eastR masR de$or%ani$atR+ observaSia s"iritualR a3un%e #1iar la Tn#e"utul evoluSiei saturniene' Ceea #e vedem ai#i nu "osedR Tn#R "ro"rietRSi #alori#e' Da#R vrem sR o #ara#teri$Rm+ nu am "utea o #om"ara de#Tt #u una dintre #alitRSile omului+ Ui anume #u VvoinSa/' Pe atun#i nu e0ista absolut nimi# alt#eva de#Tt voinSR+ adi#R o stare "ur "si1i#R'' Da#R urmRrim de unde "rovine a#eastR voinSR+ a&lRm #R ea #onstituie emanaSia unor 2iinSe sublime #are+ "ar#ur%Tnd tre"te #e #u %reu "ot &i ima%inate+ au a3uns atTt de sus+ Tn#Tt la Tn#e"utul evoluSiei saturniene ele erau #a"abile sR e0tra%R voinSa din "ro"ria lor naturR+ revRrsTnd o Tn a&arR' = Du"R #Ttva tim"+ a#Siunea a#elor VS"irite ale TnSele"#iunii/ des"re #are am vorbit mai Tnainte s a e0er#itat asu"ra voinSei ast&e emanate' Wi a#eastR voinSR+ "TnR atun#i total li"sitR de TnsuUiri+ "rimeUte #alitatea de a re&le#ta viaSa Tn s"aSiul #eres#'' 2iinSele a #Rror &eri#ire #onsta Tn emanarea vieSii Tn universul "e #ale de a se naUte al lui Saturn+ le "utem numi VS"irite ale voinSei/' E$oterismul #reUtin le #unoaUte sub numele de VTronuri/' OdatR #u atin%erea sub a#Siunea voinSei Ui a vieSii unei anumite eta"e din evoluSia saturnianR+ TUi Tn#e" a#tivitatea Ui alte entitRSi a&late Tn atmos&era lui Saturn' Le "utem numi VS"irite ale miU#RriiX' Pentru e$oterismul #reUtin+ a#estea sTnt #unos#ute sub numele de VDCnamis/ sau V<irtuSi/' A#este &iinSe nu aveau ni#i #or" &i$i# Ui ni#i eteri#' Cel mai de 3os element al lor era un #or" astral' ; Atun#i #Tnd #or"urile saturniene au dobTndit &a#ultatea de a re&le#ta viaSa+ a#eastR viaSR re&le#tatR s a im"re%nat #u "ro"rietRSi #e TUi aveau lo#ul Tn #or"ul astral al VS"iritelor miU#Rrii88' Urmarea a &ost #R Tn a#el moment+ Saturn "Rrea #R arun#R Tn s"aSiul #osmi# sen$aSii+ sentimente Ui alte &orSe "si1i#e' Intrea%a "lanetR "Rrea o &iinSR Tn$estratR #u su&let+ #e mani&esta sim"atii Ui anti"atii' In realitate a#este 'mani&estRri "si1i#e nu erau de#Tt rea#Siile "si1i#e ale VS"iritelor miU#Rrii/'' -. Wi a#eastR a#tivitate a durat #Ttva tim"9 a"oi au Tn#e"ut a#tivitatea altor &iinSe: VS"iritele &ormei/ (VE0usiai/ sau VPuteri/!+ la #are #el mai de 3os element era tot un #or" astral9 dar a&lat "e un alt nivel evolutiv de#Tt #or"ul astral al VS"iritelor miU#Rrii/!'' Da#a a#estea din urmR nu "rodu#eau Tn viaSa re&le#tatR de#Tt mani&estRrile unei sensibilitRSi #ole#tive+ a#Siunea #or"ului astral al /S"iritelor &ormei/ &a#e #a a#este mani&estRri sR "arR arun#ate Tn s"aSiul #osmi# de #Rtre &iinSe distin#te' Am "utea s"une #R VS"iritele miU#Rrii/au &R#ut #a Tntre%ul Saturn sR "arR o &iinSR Tn$estratR #u su&let' 6 In #e "riveUte VS"iritele &ormei/+ ele se Tm"art Tntre &iinSe distin#te+ aUa Tn#Tt+ Tn a#eastR "erioadR+ Saturn a"are #a un ansamblu de &iinSe Tn$estrate #u "ro"rietRSi "si1i#e'' SR ne ima%inRm o murR al#RtuitR din

mi#i bobite+ Ui vom avea o ima%ine a lui Saturn' Pentru vi$iunea su"ra sen$orialR+ a#est %lob "are a &i #onstituit Tn a#eastR eta"R a evoluSiei din &iinSe distin#te+ bineTnSeles &RrR viaSR sau su&let "ro"riu+ dar #are re&le#tR viaSa Ui su&letul &iinSelor sublime #e - "o"ulea$R' In a#eastR "erioadR a evoluSiei saturniene intervin &iinSe al #Rror #el mai de 3os element este tot un #or" astral+ dar TnRlSat la un asemenea nivel evolutiv+ Tn#Tt el a#Sionea$R #a un VEu/ omenes# de astR$i' StrRbRtTnd a#este &iinSe+ VEul/ "riveUte s"re Saturn Ui Ui transmite natura &iinSelor vii #are - "o"ulea$R' Ast&el+ #eva din Saturn este "roie#tat Tn s"aSiul universal+ #eva asemRnRtor a#Siunii "ersonalitRSii omeneUti Tn viaSa a#tualR' EntitRSilor #are "rodu# a#est e&e#t le vom da numele de VS"irite ale "ersonalitRSii/ (Tn e$oterismul #reUtin: VAr#1ai/ sau VPrin#i"ate/!' Ele #on&erR mi#ilor "arti#ule saturniene a"arenSa "ersonalitRSii' CR#i "ersonalitatea "ro"riu $isR nu e0istR "e Saturn9 numai ima%inea+ TnveliUul ei e0terior' A#este s"irite "osedR adevRrata lor "ersonalitate Tn atmos&era saturnianR' Wi to#mai din #au$R #R natura lor se re&le#tR du"R #um am vR$ut Tn #or"urile saturniene+ a#estora li se a#ordR -? substanSa subtilR "e #are am des#ris o mai sus #a &iind de naturR #alori#R' 4 Pe Tntre% #u"rinsul lui Saturn nu e0istR ni#i o viaSR interioarR+ dar VS"iritele "ersonalitRSii8 re#unos# ima%inea "ro"riei lor vieSi interioare Tn #eea #e le vine de la a#est %lob sub &ormR de #RldurR'' -* Atun#i #Tnd se "rodu# toate a#estea+ VS"iritele "ersonalitRSii/ se a&lR la nivelul atins de omul a#tual Ui tre# "rin Vstarea lor umanR/'' Da#R "rivim a#est lu#ru Tn mod obie#tiv+ trebuie sR ne "utem re"re$enta &a"tul #R o &iinSR "oate &i VumanR/ Ui &RrR a avem #onstituSia omului din $ilele noastre' De#i+ VS"iritele "ersonalitRSii/ sTnt Voameni/ "e Saturn' Cel mai de 3os element al lor nu este un #or" &i$i#+ #i un #or" astral Ui un VEu/' De a#eea+ ele nu "ot transmite e0"erienSele a#estui #or" astral unui #or" &i$i# Ui unuia eteri#+ #a omul a#tual' TotuUi+ a#este VS"irite ale "ersonalitRSii88+ nu numai #R "osedR un VEu/+ #i Ui Utiu de el+ datoritR #Rldurii "rimite de la Saturn' De#i ele sTnt VOameni/ Tn alte #ondiSii de#Tt #ele de "e PRmTnt' -)+-6 In #ontinuarea evoluSiei+ "e Saturn Tn#e" sR se des&RUoare &enomene de altR naturR' Da#R "TnR ai#i totul era numai o%lindire a unei vieSi Ui a unei sensibilitRSi e0terioare+ a#um Tn#e"e un &el de viaSR interioarR' In lumea vieSii saturniene a"ar+ i#i Ui #olo+ lumini #arese a"rind si a"oi se stin%'' In unele lo#uri a"ar li#ariri tremuratoare+ &ul%ere #are brR$dea$R #erul Tn altele' Cor"urile de #RldurR Tn#e" sR s#Tnteie$e+ sR strRlu#eas#R Ui #1iar sR radie$e' Wi "rin atin%erea a#estei tre"te a evoluSiei+ noi entitRSi dobTndes# "osibilitatea e0er#itRrii unei a#tivitRSi' -=+() Este vorba de /S"iritele &o#ului/+ #unos#ute Tn #reUtinism sub numele de VAr1an%1eli/' A#este &iinSe "osedR un #or" astral+ TnsR la a#est nivel al evoluSiei lor nu i "ot da ni#i un im"uls9 . da#R nu ar "utea a#Siona asu"ra #or"urilor de #RldurR saturnianR+ VS"iritele &o#ului/ n ar &i #a"abile sR tre$eas#R vreo sen$aSie sau vreun sentiment Tn #or"ul astral9 a#eastR a#tivitate le dR "osibilitatea #onUtienti$Rrii "ro"riei lor e0istenSe'' Ele nu Ui "ot s"une: VE0ist/+ #i doar: VAmbianSa mea Tmi "ermite sR e0ist/' A#este entitRSi au "er#e"Sii #e #onstau Tn amintitele &enomene luminoase de "e Saturn+ &enomene #are #onstituie Tntr un &el VEul/ lor' Ele tre$es# Tn VS"iritele &o#ului/ o anumitR #onUtientR+ "e #are o "utem #onsidera #a Vima%inativR/+ asemRnRtoare #u #ea a omului a&lat Tn stare de vis+ dar mult mai Tnsu&leSitR9 este vorba de ima%ini nu #oerente

Ui &u%are+ #i #are au o adevRratR le%RturR #u 3o#urile de lumini de "e Saturn'' (4 A#est s#1imb Tntre VS"iritele &o#ului/ Ui V#or"urile #alori#e/ saturniene &a#e sR a"arR+ "e #alea evoluSiei+ "rimii %ermeni ai or%anelor sen$oriale omeneUti'' Or%anele #u a3utorul #Rrora omul "er#e"e astR$i lumea &i$i#R+ Tn#e" sR se mani&este Tn "rima lor &ormR de subtile rudimente eteri#e' 2antomele omeneUti la #are nu am vedea alt#eva de#Tt ar1eti"urile luminoase ale or%anelor lor sen$oriale devin "er#e"tibile vi$iunii #larvR$Rtoare' A#este or%ane sTnt de#i rodul a#tivitRSii VS"iritelor &o#ului/9 dar a#estea nu "arti#i"R sin%ure la &ormarea lor' Wi alte &iinSe "Rtrund odatR #u ele Tn universul saturnian' ?+ -( STnt entitRSi a&late "e un nivel evolutiv atTt de ridi#at+ Tn#Tt se "ot servi de a#este or%ane sen$oriale rudimentare "entru a #ontem"la mani&estRrile vieSii saturniene+ le numim VS"irite ale iubirii/ (VSera&imii/ #reUtinismului!' 2RrR ele+ VAr1an%1elii/ nu ar "utea avea #onUtienta "e #are am des#ris o mai Tnainte' VSera&imii/ observR a#este mani&estRri Tntr o stare de #onUtientR #e le "ermite #omuni#area lor VAr1an%1elilor/ sub &ormR de ima%ini'' Ele TnUiUi renunSR la toate avanta3ele #e le ar "utea obSine de "e urma a#estei #ontem"lRri+ la ori#e satis&a#Sie+ la ori#e "lR#ere+ lRsTnd totul Tn &avoarea VAr1an%1elilor/' Du"R a#este e0"erienSe+ o nouR erR se des#1ide Tn e0istenSa saturnianR' 2enomenelor luminoase li se adau%R altele' Des#rierea #elor de$vRluite vi$iunii su"ra sen$oriale din a#eastR "erioadR+ ar "utea sR "arR "entru mulSi #a &iind absurdR' *)+(. In interiorul lui Saturn se "rodu# un &el de &rRmTntRri de sen$aSii %ustative9 se resimt+ Tn di&erite re%iuni+ %usturi dul#i+ amare sau a#re+ "er#e"ute Tn s"aSiul #eres# sub &ormR de sunete+ #a un &el de mu$i#R'' A#este &enomene dau unor noi entitRSi "osibilitatea sR des&RUoare o a#tivitate "e Satura' *) Este vorba de V2iii #larobs#urului/ sau V2iii vieSii/+ "e #are #reUtinismul Ti numeUte VTn%eri/' Intre a#este &iinSe Ui &rRmTntRrile de sen$aSii %ustative #are au+ Tn interiorul %lobului+ o miU#are de du te vino se stabileUte un ra"ort+ &a"t #e "ermite #or"ului eteri# al a#estor &iinSe sR intre Tn a#Siune+ a3un%Tnd la un &el de metabolism' Ele &a# sR "RtrundR viaSa Tn Saturn+ #eea #e du#e la "rodu#erea "ro#eselor de nutriSie Ui se#reSie' Wi asta nu &iind#R a#este &iinSe ar #onstitui #au$a dire#tR a' a#estor "ro#ese a#tivitatea lor le "rovoa#R Tn mod indire#t' A#eastR viaSR internR o&erR Ui altor entitRSi "osibilitatea de a interveni Tn %lobul saturnian9 sTnt (;+ VS"iritele armoniilor/+ "e #are #reUtinismul le numeUte VFeruvimi/' A#eUtia transmit V2iilor vieSii/ sau VTn%erilor/ un &el de #onUtientR obs#urR mai va%R Ui mai obs#urR de#Tt #onUtienta de vis a omului din $ilele noastre '' asemRnRtoare #u #ea "e #are omul o are Tn somnul &RrR vise (adi#R este atTt de li"sitR de intensitate+ Tn#Tt nu "utem &i #onUtienSi de ea!' Wi totuUi e0istR9 ea di&erR de #onUtienta din starea de ve%1e atTt "rin intensitatea+ #Tt Ui "rin natura sa' (A#eastR V#onUtientR a somnului "ro&und/ o au Ui "lantele a#tuale' C1iar da#R nu transmite ni#i o im"resie a lumii e0terioare+ ea #oordonea$R totuUi "ro#esele vitale+ armoni$Tndu le #u &enomenele #osmi#e' In &a$a saturnianR des"re #are vorbim+ V2iii vieSii/ nu Ui "ot da seama de a#eastR a#tivitate de #oordonare9 TnsR VS"iritele armoniilor/ o #unos# Ui+ de a#eea+ ei sTnt adevRraSii a%enSi' ToatR a#eastR viaSR se des&RUoarR Tn #eea #e am "re$entat #a V&antome umane/' A#estea a"ar vi$iunii su"ra sen$oriale #a &iinSe vii+ TnsR viaSa lor nu este de#Tt a"arentR+ Tn

realitate este vorba de #ea a V2iilor vieSii/+ #are se &oloses# Tntr un &el de ele "entru a Ui mani&esta "ro"ria lor e0istenSR' (( SR ne Tndre"tRm a#um atenSia asu"ra a#estor &antome umane Tn$estrate #u viaSR a"arentR+ Tn #ursul "erioadei saturaiene des"re #are vorbim+ ele TUi s#1imbR mereu &orma9 iau #Tnd o Tn&RSiUare #Tnd alta' A"oi a#este &orme se &i0ea$R+ "RstrTndu se tem"orar' Wi asta datoritR &a"tului #R ele Tn#e" sR &ie in&luenSate de a#ele s"irite #are au intervenit #1iar la Tn#e"utul evoluSiei saturaiene+ adi#R de VS"iritele voinSei/ (sau VTronurile/!'' (* Ca urmare+ &antoma umanR TnsRUi se "re$intR Tntr o stare de #onUtientR dintre #ele mai rudimentare+ mai sim"lR Ui de#Tt #ea a somnului &RrR vise' Este starea de #onUtientR a mineralelor din $ilele noastre'' (6+(= Ea stabileUte armonia dintre natura interioarR Ui lumea e0terioarR' Pe Saturn+ #oordonarea a#estei armonii este reali$ata de VS"iritele armoniilor/+ ast&el Tn#Tt omul a"are #a o ima%ine a TnsRUi masei saturniene' In a#eastR eta"R+ #eea #e Saturn este la nivel ma#ro+ omul este la nivel mi#ro'' 6)+ *. Wi ast&el a a"Rrut+ "rimul %ermen a #eea #e Ui astR$i+ la omul a#tual+ se a&lR Tn stare de %ermen: Omul S"irit sau Atma' In interiorul masei saturniene+ a#eastR voinSR umanR obs#urR se de$vRluie "er#e"Siei su"ra sen$oriale "rin mani&estRri #e "ot &i asemRnate #u mirosurile'' *; In interior+ s"re s"aSiul #osmi#+ se mani&estR #eva Tn %enul unei "ersonalitRSi #are+ Tn lo# sR &ie diri3atR de un VEu/ lRuntri#+ este mTnuitR din a&arR #a o maUinR iar #ei #are o mTnuies# sTnt VS"iritele voinSei/'' Da#R revedem e0"unerile &R#ute "TnR ai#i+ vom observa #R+ Tn#e"Tnd #u "erioada de mi3lo# a evoluSiei saturniene+ &a$ele a#estei deveniri "ot &i #ara#teri$ate #om"arTnd e&e#tele lor #u im"resiile noastre sen$oriale' La Tn#e"ut Saturn se mani&estR sub &ormR de #RldurR9 a"oi se "rodu# &enomenele luminoase+ du"R #are intrR Tn 3o# %usturile Ui sonoritRSile9 Tn s&TrUit a"are #eva #are se mani&estR Tn interiorul %lobului sub &ormR de sen$aSii ol&a#tive+ iar s"re e0terior #a un VEu/ omenes# a#SionTnd maUinal' Dar #e era inainte de in#e"utul tim"uluiG Dar #e era Tnainte de a"ariSia stRrii #alori#eG A#ele mani&estRri saturniene nu se mai "ot #om"ara #u ni#i una din realitRSile a##esibile simSurilor e0terioare' Starea "re#edentR #Rldurii de "e Saturn nu "oate &i #unos#utR de omul a#tual de#Tt Tn viaSa sa interioarR' Atun#i #Tnd se #u&undR Tn %Tndurile sale+ &RrR a &i #onstrTns de vreo im"resie e0terioarR+ Tn ele se "etre#e #eva im"er#e"tibil simSurilor &i$i#e+ #eva a##esibil numai vi$iunii su"erioare+ Tntr adevRr+ starea #alori#R a lui Saturn este "re#edatR de mani&estRri e0istente numai "entru #ine "er#e"e su"ra sensibilul' Putem numi trei dintre a#este mani&estRri: #Rldura "ur "si1i#R im"er#e"tibilR Tn e0terior lumina "ur s"iritualR #are Tn a&arR este Tntuneri# Ui o esenSR s"iritualR de o "er&e#Siune absolutR+ #are nu are nevoie de ni#i o e0istenSR e0terioarR "entru a &i #onUtientR de sine O #RldurR "ur interioarR TnsoSeUte a"ariSia VS"iritelor miU#Rrii/9 *6 o luminR "ur s"iritualR este le%atR de a"ariSia VS"iritelor TnSele"#iunii/'' Ui o "urR s"iritualitate TnsoSeUte "rima emanaSie a VS"iritelor voinSei/' OdatR #u a"ariSia #Rldurii "e Saturn+ evoluSia noastrR "RrRseUte de#i domeniul vieSii interioare+ a "urei s"iritualitRSi+ "entru a intra Tntr o e0istenSR mani&estatR Tn e0terior' 7ineTnSeles+ este &oarte %reu #a %Tndirea #ontem"oranR sR TnSelea%R &a"tul #R *= #eea #e numim Vtim"/ a"are "entru "rima datR odatR #u starea #alori#R a lui Satura''Intr adevRr+ stRrile anterioare sTnt atem"orale9 ele a"arSin a#elui domeniu din univers "e #are UtiinSa s"iritualR Tl numeUte

VPermanenSR/' Din a#eastR #au$R+ atun#i #Tnd va &i vorba Tn a#eastR #arte de stRri #e &a# "arte din VPermanenSR/+ e0"resiile re&eritoare la #ondiSiile tem"orale nu se &oloses# de#Tt #om"arativ+ "entru o mai uUoarR TnSele%ere' Limba omeneas#R nu "oate des#rie #eea #e "remer%e Vtim"ul/ de#Tt #u a3utorul termenelor #e im"li#R noSiunea de tim"' De asemenea+ trebuie sR mai s"unem #R+ #1iar da#R "rimele trei &a$e ale lui Satura nu s au su##edat Tn sensul a#tual al #uvTntului nu le "utem des#rie de#Tt una du"R alta9 Tn "lus+ #u toatR V"ermanenSa/ sau simultaneitatea lor+ ele de#ur% una din alta+ Tn aUa &el Tn#Tt a#eastR de"endenSR "oate &i #om"aratR #u o su##esiune Tn tim"' A#este indi#aSii re&eritoare la "rimele stRri saturniene arun#R o ra$R de luminR Ui asu"ra ori%inii a#estor stRri' Din "un#t de vedere "ur raSional+ ne "utem Tntreba+ bineTnSeles+ de &ie#are datR #Tnd a3un%em la o ori%ine+ #are este ori%inea a#esteia' Dar Tn domeniul realitRSii a#est lu#ru nu este "osibil' Pentru a TnSele%e sR luRm un e0em"lu' Atun#i #Tnd vedem niUte urme "e un drum+ "utem Tntreba de unde "rovin' RRs"unsul ar "utea &i: VDe la o maUinR/' A"oi "utem Tntreba de unde venea Ui Tn#otro se du#ea maUina res"e#tivR' IarRUi este "osibil un rRs"uns Tntemeiat "e &a"te' A"oi mai "utem Tntreba #ine se a&la Tn maUinR+ #e intenSii avea+ #u #e se o#u"a+ et#' In #ele din urmR a3un%em la un "un#t Tn #are TnsRUi &a"tele "un #a"Rt+ bineTnSeles+ a#estui intero%atoriu' Cine Tl #ontinuR TnsR+ devia$R de la intenSia iniSialR Ui nu ar &a#e o de#Tt #a rutinR+ Tn e0em"lul ales este uUor de a&lat momentul Tn #are &a"tele im"un s&TrUitul TntrebRrilor' Dar #Tnd este vorba de "robleme #osmi#e+ a#est lu#ru nu este la &el de evident' TotuUi+ "rivind mai atent+ observRm #R ori#e Tntrebare re&eritoare la Vori%inea/ stRrilor saturniene des#rise "TnR a#um nu Ui mai are rostul9 #R#i am a3uns Tntr un domeniu Tn #are &iinSele Ui lu#rurile nu se 3usti&i#R "rin #eea #e le "re#ede+ #i "rin Tnsele' Re$ultatul evoluSiei saturniene este de#i %ermenul &iinSei umane+ &ormat "TnR la un anumit "un#t' El este Tn$estrat #u o #onUtientR elementarR+ obs#urR+ des"re #are am vorbit mai Tnainte' SR nu ne ima%inRm #R a#eastR de$voltare a Tn#e"ut abia Tn ultima "erioadR saturnianR' VS"iritele voinSei/ a#Sionea$R de a lun%ul Tntre%ii evoluSii saturniene9 dar re$ultatul a#tivitRSii lor este mai vi$ibil "er#e"Siei su"ra sen$oriale Tndeosebi Tn ultima "erioadR' De alt&el+ nu e0istR ni#i o delimitare Tntre a#tivitRSile di&eritelor %ru"e de entitRSi s"irituale' Atun#i #Tnd se s"une #R mai TntTi a#Sionea$R VS"iritele voinSei/+ a"oi VS"iritele TnSele"#iunii/+ et#'+ asta nu TnseamnR #R a#este s"irite sTnt a#tive numai Tn mod su##esiv9 ele a#Sionea$R de a lun%ul Tntre%ii evoluSii saturniene+ TnsR a#tivitatea lor este mai #lar observabilR Tn "erioadele res"e#tive+ #Tnd avem #a sR $i#em aUa #ondu#erea evoluSiei' *4 Intrea%a evoluSie saturnianR "oate &i de#i #onsideratR #a o "relu#rare sRvTrUita de VS"iritele TnSele"#iunii/+ VS"iritele miU#arii/+ /S"iritele &ormei/+ et#'+ asu"ra emanaSiei VS"iritelor voinSei/'' Prin a#eastR a#tivitate+ TnseUi a#este entitRSi s"irituale "ar#ur% o evoluSie' De e0em"lu+ du"R #e viaSa le a &ost re&le#tatR de Saturn+ VS"iritele TnSele"#iunii/ se TnalSR #u o trea"tR' Rodul a#tivitRSii lor de$voltR &a#ultRSile "ro"riei lor naturi' Ca urmare+ *? du"R #e Ui au Tn#1eiat a#tivitatea+ ele tre# "rintr o stare asemRnRtoare somnului'' Perioadele lor de a#tivitate "e Saturn sTnt urmate de altele+ Tn de#ursul #Rrora trRies#+ Tntr un &el Tn alte lumi' Atun#i interesul lor nu mai este Tndre"tat s"re Saturn'

Din a#eastR #au$R+ "er#e"Sia #larvR$Rtoare distin%e Tn evoluSia saturnianR o "antR as#endentR+ urmatR de una #oborTtoare' 2a$a de ur#are durea$R "TnR la &ormarea stRrii #alori#e' A"oi+ odatR #u a"ariSia &enomenelor luminoase+ Tn#e"e de#linul' Wi atun#i #Tnd datoritR VS"iritelor voinSei/ &antomele umane au #R"Rtat &ormR+ EntitRSile s"irituale Tn#e" sR se retra%R "uSin #Tte "uSin9 lumea saturnianR "iere Ui a"oi dis"are' *- Intervine un &el de "au$R+ de tim" de odi1nR' Bermenul uman se de$or%ani$ea$R9 nu dis"are+ dar intrR Tntr o stare #om"arabilR #u #ea a unei seminSe #are se odi1neUte Tn "RmTnt+ aUte"tTnd %erminarea #e va da naUtere unei noi "lante' Ast&el+ %ermenul &iinSei umane se odi1neUte Tn sTnul Cosmosului+ aUte"tTnd o nouR tre$ire' Iar la sosirea a#estui moment+ EntitRSile s"irituale au dobTndite Tn alte Tm"re3urRri &a#ultRSi #e le vor "ermite sR a#Sione$e din nou asu"ra %ermenului uman'' *( VS"iritele TnSele"#iunii/ Ui au de$voltat Tn #or"ul lor eteri# o &a#ultate #e le "ermite sR se bu#ure de viaSR (#a "e Saturn!+ #it Ui sR e0tra%R din ea "ro"ria lor naturR+ "entru a o dRrui altor &iinSe' VS"iritele miU#Rrii/ sTnt a#um "e a#eeaUi trea"tR evolutivR "e #are se a&lau VS"iritele TnSele"#iunii/ "e Saturn' Inainte+ #el mai de 3os element al lor era un #or" astral9 a#um ele "osedR un #or" eteri#' La &el+ Ui #elelalte entitRSi s"irituale au atins un nivel evolutiv mai ridi#at9 #a urmare+ toate "ot a#Siona asu"ra %ermenului uman alt&el de#Tt "e Saturn'' ** Dar+ la s&TrUitul evoluSiei saturniene+ a#est %ermene uman se des#om"usese' De#i+ "entru #a &iinSele s"irituale evoluate Tntre tim" sR Ui "oatR #ontinua a#tivitatea de unde au Tntreru"t o+ %ermenul uman trebuie sR trea#R din nou+ re"ede+ "rin &a$ele evoluSiei lui saturniene'' Intr adevRr+ "er#e"Sia su"ra sen$oriala #onstata #a rudimentara &iinSR umanR rea"are Ui Tn#e"e sR se de$volte ea TnsRUi+ datoritR &orSelor "rimite "e Saturn' Ea a"are din Tntuneri# #a o entitate voinSR+ dobTndeUte o a"arenSR de viaSR Ui "si1ism+ "TnR la a se mani&esta sub &orma "ersonalitRSii maUinale "e #are o avea la s&TrUitul evoluSiei saturniene' Ci&rele in%rosate indi#a ras"unsuri la intrebari

Intrebari

( sistemati$ea$a #ontinutul ! &a$a saturniana ("a%' -)4 --.!

Stiinta o#ulta

I Cite #or"uri are &iinta umanaG II Care sunt starile "lanetare "rin #are a tre#ut si va tre#e in viitor PamintulG III Care sunt Ierar1iile s"irituale de sus in 3osG I< Cite &orme de #onstienta #unoastetiG -( * = () Din #e era &ormata atmos&era lui SaturnG Care este in#e"utul &a$ei saturnieneG Cum erau re"re$entate "lantele "e SaturnG Ce &a# ICriotetesG Re&le#ta #eva SaturnG ; Care este a#tiunea S"iritelor mis#ariiG -. In #e #onsta di&erenta dintre #or"ul astral al S"iritelor &ormei si al <irtutilorG 6 Care este a#tiunea E0usiailorG -4 Ce re"re$inta #aldura in stiinta s"iritualaG *= Cind a"are tim"ulG -? Din #e era al#atuit #or"ul &i$i# uman "e SaturnG 4 Care este rolul #aldurii "e SaturnG -* Cine atin%e #onstienta starii umane "e "laneta SaturnG -6 Cind in#e"e un &el de viata interioara "e "lanetaG -) Ce rol au luminile intermitenteG (4 Cum a"ar "rimii %ermeni ai or%anelor sen$oriale omenestiG -( Ce rol au %ermenii de or%ane sen$oriale omenestiG -= Ce nivel de evolutie are #or"ul astral al S"iritelor &o#uluiG

Care este a#tiunea Sera&imilorG In #e mod reali$ea$a S"iritele &o#ului #onstienta ima%inativaG (. Ce re"re$inta sunetele "er#e"ute in s"atiul #eres# #a un &el de mu$i#aG *) Cum a"are metabolismul "e SaturnG (( Cine &i0ea$a tem"orar &antomele umaneG (- Care este a#tiunea S"iritelor armoniilor si a in%erilor in ra"ort #u &antoma umanaG (; Ce #onstienta au 2iii vietii si #um a"are eaG (= Cum a#tionea$a Feruvimii asu"ra &antomei umaneG (6 Cine stabileste armonia dintre interiorul si e0teriorul &antomei umaneG 6) Cind a"are Atma si in #e stare se a&laG (* Care este starea de #onstienta a &antomei umaneG *. Ce mani&estari "ot &i asemanate #u mirosurile "e SaturnG *; Ce vi$uali$ea$a mai #lar+ "er#e"tia su"rasen$oriala+ "rivitor la S"iritele vointei la s&irsitul evolutiei saturnieneG *6 A"aritia #aror s"irite este insotita de o lumina "ur s"iritualaG *4 Ce e&e#te au a#tivitatile des&asurate de ierar1iile s"irituale asu"ra lor insile *? Ce se intim"la #u ierar1iile du"a #e isi in#etea$a a#tivitatea "e SaturnG *- Ce se intim"la #u %ermenul uman in tim"ul "au$ei du"a &a$a saturnianaG ** Ce se intim"la #u &iinta umana du"a "au$a saturnianaG *( Ce se intim"la #u S"iritele intele"#iunii si S"iritele mis#arii du"a "au$a saturnianaG

? .

Intrebari

( nu sistemati$ea$a #ontinutul ! &a$a saturniana ("a%' -)4 --.!

Stiinta o#ulta

I Cite #or"uri are &iinta umanaG II Care sunt starile "lanetare "rin #are a tre#ut si va tre#e in viitor PamintulG III Care sunt Ierar1iile s"irituale de sus in 3osG I< Cite &orme de #onstienta #unoastetiG -4 *= -? Ce re"re$inta #aldura in stiinta s"iritualaG Cind a"are tim"ulG Din #e era al#atuit #or"ul &i$i# uman "e SaturnG 4 Care este rolul #aldurii "e SaturnG -* Cine atin%e #onstienta starii umane "e "laneta SaturnG *- Ce se intim"la #u %ermenul uman in tim"ul "au$ei du"a &a$a saturnianaG -) Ce rol au luminile intermitenteG -- Din #e era &ormata atmos&era lui SaturnG * Cum erau re"re$entate "lantele "e SaturnG *. Ce mani&estari "ot &i asemanate #u mirosurile "e SaturnG (4 Cum a"ar "rimii %ermeni ai or%anelor sen$oriale omenestiG (( Cine &i0ea$a tem"orar &antomele umaneG = Ce &a# ICriotetesG -. In #e #onsta di&erenta dintre #or"ul astral al S"iritelor &ormei si al <irtutilorG *4 Ce e&e#te au a#tivitatile des&asurate de ierar1iile s"irituale asu"ra lor insile -( Ce rol au %ermenii de or%ane sen$oriale omenestiG ** Ce se intim"la #u &iinta umana du"a "au$a saturnianaG ; Care este a#tiunea S"iritelor mis#ariiG -6 Cind in#e"e un &el de viata interioara "e "lanetaG -= Ce nivel de evolutie are #or"ul astral al S"iritelor &o#uluiG (6 Cine stabileste armonia dintre interiorul si e0teriorul &antomei umaneG *? Ce se intim"la #u ierar1iile du"a #e isi in#etea$a a#tivitatea "e SaturnG ? Care este a#tiunea Sera&imilorG . In #e mod reali$ea$a S"iritele &o#ului #onstienta ima%inativaG (. Ce re"re$inta sunetele "er#e"ute in s"atiul #eres# #a un &el de mu$i#aG *) Cum a"are metabolismul "e SaturnG 6 Care este a#tiunea E0usiailorG (- Care este a#tiunea S"iritelor armoniilor si a in%erilor in ra"ort #u &antoma umanaG (; Ce #onstienta au 2iii vietii si #um a"are eaG () Re&le#ta #eva SaturnG (= Cum a#tionea$a Feruvimii asu"ra &antomei umaneG ( Care este in#e"utul &a$ei saturnieneG 6) Cind a"are Atma si in #e stare se a&laG (* Care este starea de #onstienta a &antomei umaneG *6 A"aritia #aror s"irite este insotita de o lumina "ur s"iritualaG *( Ce se intim"la #u S"iritele intele"#iunii si S"iritele mis#arii du"a "au$a saturnianaG

Stii nta o#ulta 2a$a saturniana re$umat

Din "un#t de vedere "ur raSional+ ne "utem Tntreba+ bineTnSeles+ de &ie#are datR #Tnd a3un%em la o ori%ine+ #are este ori%inea a#esteia' Dar Tn domeniul realitRSii a#est lu#ru nu este "osibil' Pentru a TnSele%e sR luRm un e0em"lu' Atun#i #Tnd vedem niUte urme "e un drum+ "utem Tntreba de unde "rovin' RRs"unsul ar "utea &i: VDe la o maUinR/' A"oi "utem Tntreba de unde venea Ui Tn#otro se du#ea maUina res"e#tivR' IarRUi este "osibil un rRs"uns Tntemeiat "e &a"te' A"oi mai "utem Tntreba #ine se a&la Tn maUinR+ #e intenSii avea+ #u #e se o#u"a+ et#' In #ele din urmR a3un%em la un "un#t Tn #are TnsRUi &a"tele "un #a"Rt+ bineTnSeles+ a#estui intero%atoriu' Cine Tl #ontinuR TnsR+ devia$R de la intenSia iniSialR Ui nu ar &a#e o de#Tt #a rutinR' In e0em"lul ales este uUor de a&lat momentul Tn #are &a"tele im"un s&TrUitul TntrebRrilor' Dar #Tnd este vorba de "robleme #osmi#e+ a#est lu#ru nu este la &el de evident' Privind mai atent+ vom observa #R ori#e Tntrebare re&eritoare la Vori%inea/ stRrilor "e #are le vom des#rie nu Ui mai are rostul9 #R#i suntem Tntr un domeniu Tn #are &iinSele Ui lu#rurile nu se 3usti&i#R "rin #eea #e le "re#ede+ #i "rin Tnsele' - Asa #a "le#and de la un "un#t anume trebuie sa stim #a in #osmos e0ista #u miliarde de ani in urma un &el de 88masa de$or%ani$ata88' E0aminTnd a#eastR masR de$or%ani$atR+ observaSia s"iritualR vede #um ea se or%ani$ea$a intr un &el+ #a"atand o #ara#teristi#a asemanatoare #u vointa' A#esta este "un#tul de "ornire al evolutiei si a#estei mase i se da denumirea de Saturn'#are nu era nimi# alt#evat de#Tt voinSR+ adi#R o stare "ur "si1i#R'' Da#R urmRrim de unde "rovine a#eastR voinSR+ a&lRm #R ea #onstituie emanaSia unor 2iinSe sublime+ in%eresti+ #are+ "ar#ur%Tnd tre"te #e #u %reu "ot &i ima%inate+ au a3uns atTt de sus+ Tn#Tt la Tn#e"utul evoluSiei saturniene erau #a"abile sR e0tra%R voinSa din "ro"ria lor naturR+ revRrsTnd o Tn a&arR' A#este &iinte se numes# S"iritele <ointei sau Tronuri+ in e$oterismul #restin+ si se a&la "e trea"ta a 4 a de evolutie'

( Ca Ui PRmTntul nostru+ Saturn era Tn#on3urat de o atmos&erR+ #u deosebirea #R a#easta era de naturR s"iritualR+ o emanaSie de 2iinSe sublime+ in%eresti+ #are ni#i ma#ar nu aveau nevoie de un #or" &i$i#'* Pe un asemenea #or" #eres#+ #um era Saturnul+ #ondiSiile nu erau delo# "rielni#e animalelor+ "lantelor Ui mineralelor+ Tn &orma lor a#tualR si trebuie sR avem Tn vedere &R"tul #R Tn a#ea vreme nu e0ista Tn#R nimi# din #reaturile Ui lu#rurile "RmTntene+ din toate #Tte astR$i &ormea$R re%imul mineral+ ve%etal Ui animal' A#estea au luat naUtere abia Tn "erioadele ulterioare ale evoluSiei' 6 In Saturn nu am &i "utut des#o"eri nimi# viu+ Ui totuUi el a#Siona Tnsu&leSind s"aSiul #eres# Tn#on3urRtor+ re&le#tTnd Tn a#est s"aSiu+ #a o o%linda+ viata 2iintelor s"irituale #e l in#on3urau Printre &iinSele sublime a #Rror viaSR era re&le#tatR Tn a#est mod+ se numRrR Ui #ele "e #are le "utem numi VS"iritele TnSele"#iunii/9 "entru UtiinSa s"iritualR #reUtinR+ ele sTnt VICriotetes/ sau VDominRri/ si se a&la "e trea"ta a ? a' A#tivitatea lor intervine imediat du"R Tn#e"utul &a$ei saturniene+ Tn "erioada #Tnd substanSa %lobului era in#a"abilR de a re&le#ta #eva' Inainte de a deveni #onUtiente de o%lindirea "ro"riei lor vieSi Tn Saturn+ &iinSele res"e#tive au trebuit sR l &a#R "e a#est Saturn #a"abil de a#eastR o%lindire' = Atun#i #Tnd Saturn a dobTndit &a#ultatea de a re&le#ta viaSa+ s a im"re%nat #u "ro"rietRSi #e TUi aveau lo#ul Tn #or"ul astral al s"iritelor #e se a&la "e trea"ta a = a si anume VS"iritele miU#Rrii88+ sau 88DCnamis88 sau 88<irtuti88' Urmarea a &ost #R Tn a#el moment+ Saturn "Rrea #R arun#R Tn s"aSiul #osmi# sen$aSii+ sentimente Ui alte &orSe "si1i#e' Intrea%a "lanetR "Rrea o &iinSR Tn$estratR #u su&let+ #e mani&esta sim"atii Ui anti"atii' In realitate a#este 'mani&estRri "si1i#e nu erau de#Tt rea#Siile "si1i#e ale VS"iritelor miU#Rrii/'' ? A#eastR a#tivitate a durat #Ttva tim"9 a"oi a Tn#e"ut a#tivitatea altor &iinSe: VS"iritele &ormei/ (E0usiai/ sau VPuteri/! #e se a&la "e urmatoarea trea"ta si anume a 6 a' Cel mai de 3os element al lor era tot un #or" astral+ dar a&lat "e un alt nivel evolutiv de#Tt #or"ul astral al VS"iritelor miU#Rrii/' Da#a 88S"iritele Mis#arii88 nu "rodu#eau Tn viaSa re&le#tatR de#Tt mani&estRrile unei sensibilitRSi #ole#tive+ a#Siunea #or"ului astral al /S"iritelor &ormei/ &a#e #a a#este mani&estRri sR "arR arun#ate Tn s"aSiul #osmi# de #Rtre &iinSe distin#te' Saturn seamana #u o mura ale #arei bobite re&le#ta viata in s"atiu' 4 Du"a a#easta intervin &iinSe al #Rror #el mai de 3os element este tot un #or" astral+ dar TnRlSat la un asemenea nivel evolutiv+ Tn#Tt el a#Sionea$R #a un VEu/ omenes# de astR$i' StrRbRtTnd a#este &iinSe+ VEul/ "riveUte s"re Saturn Ui Ui transmite natura &iinSelor vii #are "o"ulea$R' Ast&el+ #eva din Saturn este "roie#tat Tn s"aSiul universal+ #eva asemRnRtor a#Siunii "ersonalitRSii omeneUti Tn viaSa a#tualR' EntitRSilor #are "rodu# a#est e&e#t le vom da numele de VS"irite ale "ersonalitRSii/ (Tn e$oterismul #reUtin: VAr#1ai/ sau VPrin#i"ate/!' Ele #on&erR mi#ilor "arti#ule saturniene doar a"arenSa "ersonalitRSii+ #R#i "ersonalitatea "ro"riu $isR nu e0istR "e Saturn #i numai ima%inea+ TnveliUul ei e0terior' A#este s"irite "osedR adevRrata lor "ersonalitate Tn atmos&era saturnianR' Si to#mai din #au$R #R natura lor se re&le#tR du"R #um am vR$ut Tn #or"urile saturniene+ a#estora li se a#orda o substanSa subtila de naturR #alori#R' Pe Tntre% #u"rinsul lui Saturn nu e0istR ni#i o viaSR

interioarR+ dar VS"iritele "ersonalitRSii / re#unos# ima%inea "ro"riei lor vieSi interioare Tn #eea #e le vine de la a#est %lob sub &ormR de #RldurR'' ; Atun#i #Tnd se "rodu# toate a#estea+ VS"iritele "ersonalitRSii/ se a&lR la nivelul atins de omul a#tual Ui tre# "rin Vstarea lor umanR/' Da#R "rivim a#est lu#ru Tn mod obie#tiv+ trebuie sR ne "utem re"re$enta &a"tul #R o &iinSR "oate &i VumanR/ Ui &RrR a avea #onstituSia omului din $ilele noastre' De#i+ VS"iritele "ersonalitRSii/ sTnt Voameni/ "e Saturn' Cel mai de 3os element al lor nu este un #or" &i$i#+ #i un #or" astral Ui un VEu/' De a#eea+ ele nu "ot transmite e0"erienSele a#estui #or" astral unui #or" &i$i# Ui unuia eteri#+ #a omul a#tual' TotuUi+ a#este VS"irite ale "ersonalitRSii88+ nu numai #R "osedR un VEu/+ #i Ui Utiu de el+ datoritR #Rldurii "rimite de la Saturn' De#i ele sTnt VOameni/ Tn alte #ondiSii de#Tt #ele de "e PRmTnt' . Omul de a$i #u %reu TUi "oate ima%ina #eva al#Rtuit numai din #Rldura' Pentru el+ #aldura nu este o stare+ #i numai nivelul de tem"eraturR a #or"urilor %a$oase+ li#1ide sau solide' De e0em"lu+ &i$i#ianul va #onsidera absurd &elul Tn #are vorbim ai#i des"re #RldurR' <a s"une: VE0istR #or"uri solide+ li#1ide Ui %a$oase9 TnsR #Rldura nu este de#Tt starea Tn #are se a&lR unul dintre a#este #or"uri' Atun#i #Tnd "arti#ulele unui %a$ se a&lR Tn miU#are+ a#eastR miU#are este "er#e"utR sub &ormR de #RldurR' Ca urmare+ a#olo unde nu e0istR ni#i mR#ar %a$+ nu "oate &i vorba de vreo miU#are de a#est %en+ de#i ni#i de #RldurR/' Pentru #er#etRtorul s"iritual lu#rurile se "re$intR TnsR alt&el' El vorbeUte de #RldurR #a des"re un %a$+ un li#1id sau un solid+ #1iar da#R o #onsiderR dre"t substanSR mai subtilR de#Tt #ea a unui %a$' A#esta din urmR nu este de#Tt #RldurR #ondensatR+ du"R #um li#1idul este %a$ #ondensat Ui solidul+ li#1id #ondensat' Pentru UtiinSa s"iritualR+ e0istR #or"uri #alori#e tot aUa #um e0istR Ui #or"uri %a$oase sau va"oroase'' Da#R vrem sR l urmRrim "e #er#etRtorul s"iritual Tn a#est domeniu+ este ne#esar sR admitem "osibilitatea unei "er#e"Sii "si1i#e' In lumea a##esibilR simSurilor &i$i#e+ #Rldura se "re$intR Tntr adevRr #a o stare "arti#ularR a unui #or" %a$os+ li#1id sau solid9 dar a#eastR stare nu este de#Tt as"e#tul e0terior al #Rldurii sau+ mai bine $is+ e&e#tul ei' 2i$i#ienii nu #unos# de#Tt a#est e&e#t al #Rldurii+ Ui nu natura sa lRuntri#R' In#er#aSi de#i sR &a#eSi #u totul abstra#Sie de #Rldura emanatR de #or"urile materiale Ui sR evo#aSi numai sen$aSia avutR atun#i #Tnd s"uneSi: VMi e #ald/ sau VMi e &ri%/' A#eastR e0"erienSR interioarR este sin%ura #are "oate da o idee des"re #eea #e era Saturn Tn a#eastR &a$R a evoluSiei sale' Am &i "utut strRbate Tntre% s"aSiul o#u"at de Saturn+ dar nu am &i TntTlnit ni#i un %a$ #are sR "oatR e0er#ita vreo "resiune Ui ni#i un #or" li#1id sau solid #are sR "oatR "rodu#e o im"resie luminoasR+ TnsR Tn ori#e "un#t al a#estui s"aSiu am &i avut+ &RrR vreo im"resie din a&arR+ sentimentul e0istenSei unei anumite #Rlduri interioare' -) Ceea #e numim Vtim"/ a"are "entru "rima datR odatR #u starea #alori#R a lui Satura''Intr adevRr+ stRrile anterioare sTnt atem"orale9 ele a"arSin a#elui domeniu din univers "e #are UtiinSa s"iritualR Tl numeUte VPermanenSR/' Din a#eastR #au$R+ atun#i #Tnd va &i vorba Tn a#eastR #arte de stRri #e &a# "arte din VPermanenSR/+ e0"resiile re&eritoare la #ondiSiile tem"orale nu se &oloses# de#Tt #om"arativ+ "entru o mai uUoarR TnSele%ere' Limba omeneas#R nu "oate des#rie #eea #e "remer%e Vtim"ul/ de#Tt #u a3utorul termenelor #e im"li#R noSiunea de tim"'

De asemenea+ trebuie sR mai s"unem #R+ #1iar da#R "rimele trei &a$e ale lui Satura nu s au su##edat Tn sensul a#tual al #uvTntului nu le "utem des#rie de#Tt una du"R alta9 Tn "lus+ #u toatR V"ermanenSa/ sau simultaneitatea lor+ ele de#ur% una din alta+ Tn aUa &el Tn#Tt a#eastR de"endenSR "oate &i #om"aratR #u o su##esiune Tn tim"' A#este indi#aSii re&eritoare la "rimele stRri saturniene arun#R o ra$R de luminR Ui asu"ra ori%inii a#estor stRri' -- Dar #e era inainte de in#e"utul tim"uluiG Dar #e era Tnainte de a"ariSia stRrii #alori#eG A#ele mani&estRri saturniene nu se mai "ot #om"ara #u ni#i una din realitRSile a##esibile simSurilor e0terioare' Starea "re#edentR #Rldurii de "e Saturn nu "oate &i #unos#utR de omul a#tual de#Tt Tn viaSa sa interioarR' Atun#i #Tnd se #u&undR Tn %Tndurile sale+ &RrR a &i #onstrTns de vreo im"resie e0terioarR+ Tn ele se "etre#e #eva im"er#e"tibil simSurilor &i$i#e+ #eva a##esibil numai vi$iunii su"erioare' Intr adevRr+ starea #alori#R a lui Saturn este "re#edatR de mani&estRri e0istente numai "entru #ine "er#e"e su"ra sensibilul' Putem numi trei dintre a#este mani&estRri : #Rldura "ur "si1i#R im"er#e"tibilR Tn e0terior lumina "ur s"iritualR #are Tn a&arR este Tntuneri# Ui o esenSR s"iritualR de o "er&e#Siune absolutR+ #are nu are nevoie de ni#i o e0istenSR e0terioarR "entru a &i #onUtientR de sine' -( In #ontinuarea evoluSiei+ "e Saturn Tn#e" sR se des&RUoare &enomene de altR naturR' Da#R "TnR ai#i totul era numai o%lindire a unei vieSi Ui a unei sensibilitRSi e0terioare+ a#um Tn#e"e un &el de viaSR interioarR' In lumea vieSii saturniene a"ar+ i#i Ui #olo+ lumini #are se a"rind si a"oi se stin%'' In unele lo#uri a"ar li#ariri tremuratoare+ &ul%ere #are brR$dea$R #erul Tn altele' Cor"urile de #RldurR Tn#e" sR s#Tnteie$e+ sR strRlu#eas#R Ui #1iar sR radie$e' Wi "rin atin%erea a#estei tre"te a evoluSiei+ noi entitRSi dobTndes# "osibilitatea e0er#itRrii unei a#tivitRSi' -* Este vorba de /S"iritele &o#ului/+ #unos#ute Tn #reUtinism sub numele de VAr1an%1eli/' A#este entitRSi au "er#e"Sii #e #onstau Tn amintitele &enomene luminoase de "e Saturn+ &enomene #are #onstituie Tntr un &el VEul/ lor' -6 A#este &iinSe "osedR un #or" astral+ TnsR la a#est nivel al evoluSiei lor nu i "ot da ni#i un im"uls9 da#R nu ar "utea a#Siona asu"ra #or"urilor de #RldurR saturnianR+ VS"iritele &o#ului/ n ar &i #a"abile sR tre$eas#R vreo sen$aSie sau vreun sentiment Tn #or"ul astral9 a#eastR a#tivitate le dR "osibilitatea #onUtienti$Rrii "ro"riei lor e0istenSe' Ele nu Ui "ot s"une: VE0ist/+ #i doar: VAmbianSa mea Tmi "ermite sR e0ist/' -= Luminile intermitente de "e #or"urile de #aldura tre$es# Tn VS"iritele &o#ului/ o anumitR #onUtientR+ "e #are o "utem #onsidera #a Vima%inara/+ asemRnRtoare #u #ea a omului a&lat Tn stare de vis+ dar mult mai Tnsu&leSitR9 este vorba de ima%ini nu #oerente Ui &u%are+ si #are au o adevRratR le%RturR #u 3o#urile de lumini de "e Saturn' -? A#est s#1imb Tntre VS"iritele &o#ului/ Ui luminile de "e #or"urile #alori# saturniene &a#e de asemenea sR a"arR+ "e #alea evoluSiei+ "rimii %ermeni ai or%anelor sen$oriale omeneUti'' Or%anele #u a3utorul #Rrora omul "er#e"e astR$i lumea &i$i#R+ Tn#e" sR se mani&este Tn "rima lor &ormR de subtile rudimente eteri#e' 2antomele omeneUti la #are nu am vedea alt#eva de#Tt ar1eti"urile luminoase ale or%anelor lor sen$oriale devin "er#e"tibile vi$iunii #larvR$Rtoare' A#este or%ane sTnt de#i rodul a#tivitRSii VS"iritelor &o#ului/9 -4 dar a#estea nu "arti#i"R sin%ure la &ormarea lor' Wi alte &iinSe "Rtrund odatR #u ele Tn universul saturnian' STnt entitRSi a&late "e "rimul nivel

evolutiv+ atTt de ridi#at+ Tn#Tt se "ot servi de a#este or%ane sen$oriale rudimentare "entru a #ontem"la mani&estRrile vieSii saturniene' Ele sunt VS"irite ale iubirii/ sau VSera&imii/ #reUtinismului' 2RrR ele+ VAr1an%1elii/ (88 S"iritele 2o#ului 88! nu ar "utea avea #onUtienta "e #are am des#ris o mai Tnainte' VSera&imii/ ( S"iritele Iubirii! observR a#este mani&estRri Tntr o stare de #onUtientR #e le "ermite #omuni#area lor VAr1an%1elilor/ sub &ormR de ima%ini' Ele renunSR la toate avanta3ele #e le ar "utea obSine de "e urma a#estei #ontem"lRri+ la ori#e satis&a#Sie+ la ori#e "lR#ere+ lRsTnd totul Tn &avoarea VAr1an%1elilor/' -; Du"R a#este e0"erienSe+ o nouR erR se des#1ide Tn e0istenSa saturnianR' In interiorul lui Saturn se "rodu# un &el de &rRmTntRri de sen$aSii %ustative9 se resimt+ Tn di&erite re%iuni+ %usturi dul#i+ amare sau a#re+ "er#e"ute Tn s"aSiul #eres# sub &ormR de sunete+ #a un &el de mu$i#R' -. A#este &enomene dau unor noi entitRSi "osibilitatea sR des&RUoare o a#tivitate "e Saturn' Este vorba de V2iii #larobs#urului/ sau V2iii vieSii/+ "e #are #reUtinismul Ti numeUte VIn%eri/' Intre a#este &iinSe Ui &rRmTntRrile de sen$aSii %ustative #are au+ Tn interiorul %lobului+ o miU#are de du te vino se stabileUte un ra"ort+ &a"t #e "ermite #or"ului eteri# al a#estor &iinSe sR intre Tn a#Siune+ a3un%Tnd la un &el de metabolism' Ele &a# sR "RtrundR viaSa Tn Saturn+ #eea #e du#e la "rodu#erea "ro#eselor de nutriSie Ui se#reSie' Wi asta nu &iind#R a#este &iinSe ar #onstitui #au$a dire#tR a a#estor "ro#ese #i a#tivitatea lor le "rovoa#R Tn mod indire#t' () A#eastR viaSR internR o&erR Ui altor entitRSi "osibilitatea de a interveni Tn %lobul saturnian9 sTnt + VS"iritele armoniilor/+ "e #are #reUtinismul le numeUte VFeruvimi/' A#eUtia transmit V2iilor vieSii/ sau VIn%erilor/ un &el de #onUtientR obs#urR mai va%R Ui mai obs#urR de#Tt #onUtienta de vis a omului din $ilele noastre asemRnRtoare #u #ea "e #are omul o are Tn somnul &RrR vise (adi#R este atTt de li"sitR de intensitate+ Tn#Tt nu "utem &i #onUtienSi de ea!' Wi totuUi e0istR9 ea di&erR de #onUtienta din starea de ve%1e atTt "rin intensitatea+ #Tt Ui "rin natura sa' (- A#eastR V#onUtientR a somnului "ro&und/ o au Ui "lantele a#tuale' C1iar da#R nu transmite ni#i o im"resie a lumii e0terioare+ ea #oordonea$R totuUi "ro#esele vitale+ armoni$Tndu le #u &enomenele #osmi#e' In &a$a saturnianR des"re #are vorbim+ V2iii vieSii/ nu Ui "ot da seama de a#eastR a#tivitate de #oordonare9 TnsR VS"iritele armoniilor/ o #unos# Ui+ de a#eea+ ei sTnt adevRraSii a%enSi' ToatR a#eastR viaSR se des&RUoarR Tn #eea #e am "re$entat #a V&antome umane/' A#estea a"ar vi$iunii su"ra sen$oriale #a &iinSe vii+ TnsR viaSa lor nu este de#Tt a"arentR+ Tn realitate &iind vorba de #ea a V2iilor vieSii/+ #are se &oloses# Tntr un &el de ele "entru a Ui mani&esta "ro"ria lor e0istenSR' (( SR ne Tndre"tRm a#um atenSia asu"ra a#estor &antome umane Tn$estrate #u viaSR a"arentR' In #ursul "erioadei saturaiene des"re #are vorbim+ ele TUi s#1imbR mereu &orma9 iau #Tnd o Tn&RSiUare #Tnd alta' Du"a un tim" a#este &orme se &i0ea$R+ "RstrTndu se tem"orar' Wi asta datoritR &a"tului #R ele Tn#e" sR &ie in&luenSate de a#ele s"irite #are au intervenit #1iar la Tn#e"utul evoluSiei saturaiene+ adi#R de VS"iritele voinSei/ (sau VTronurile/!' (* Ca urmare+ &antoma umanR TnsRUi se "re$intR Tntr o stare de #onUtientR dintre #ele mai rudimentare+ mai sim"lR Ui de#Tt #ea a somnului &RrR vise' (6 Este starea de #onUtientR a mineralelor din $ilele noastre''

Ea stabileUte armonia dintre natura interioarR Ui lumea e0terioarR' (= Pe Saturn+ #oordonarea a#estei armonii este reali$ata de VS"iritele armoniilor/+ ast&el Tn#Tt omul a"are #a o ima%ine a TnsRUi masei saturniene' (? In a#eastR eta"R+ #eea #e Saturn este la nivel ma#ro+ omul este la nivel mi#ro' Wi ast&el a a"Rrut+ "rimul %ermen a #eea #e Ui astR$i+ la omul a#tual+ se a&lR Tn stare de %ermen : Omul S"irit sau Atma' (4 In interiorul masei saturniene+ a#eastR voinSR umanR obs#urR ( #onstienta de mineral! se de$vRluie "er#e"Siei su"ra sen$oriale "rin mani&estRri #e "ot &i asemRnate #u mirosurile' (; In e0terior+ s"re s"aSiul #osmi#+ se mani&estR #eva Tn %enul unei "ersonalitRSi #are+ Tn lo# sR &ie diri3atR de un VEu/ lRuntri#+ este mTnuitR din a&arR #a o maUinR iar #ei #are o mTnuies# sTnt VS"iritele voinSei/' Da#R revedem e0"unerile &R#ute "TnR ai#i+ vom observa #R+ Tn#e"Tnd #u "erioada de mi3lo# a evoluSiei saturniene+ &a$ele a#estei deveniri "ot &i #ara#teri$ate #om"arTnd e&e#tele lor #u im"resiile noastre sen$oriale' La Tn#e"ut Saturn se mani&estR sub &ormR de #RldurR9 a"oi se "rodu# &enomenele luminoase+ du"R #are intrR Tn 3o# %usturile Ui sonoritRSile9 Tn s&TrUit a"are #eva #are se mani&estR Tn interiorul %lobului sub &ormR de sen$aSii ol&a#tive+ iar s"re e0terior #a un VEu/ omenes# a#SionTnd maUinal' Intrea%a evoluSie saturnianR "oate &i de#i #onsideratR #a o "relu#rare sRvTrUita de VS"iritele TnSele"#iunii/+ VS"iritele miU#arii/+ /S"iritele &ormei/+ et#'+ asu"ra emanaSiei VS"iritelor voinSei/' (. Prin a#eastR a#tivitate+ TnseUi a#este entitRSi s"irituale "ar#ur% o evoluSie' De e0em"lu+ du"R #e viaSa le a &ost re&le#tatR de Saturn+ VS"iritele TnSele"#iunii/ se TnalSR #u o trea"tR' Rodul a#tivitRSii lor de$voltR &a#ultRSile "ro"riei lor naturi' Ca urmare+ *) du"R #e Ui au Tn#1eiat a#tivitatea+ ele tre# "rintr o stare asemRnRtoare somnului' Perioadele lor de a#tivitate "e Saturn sTnt urmate de altele+ Tn de#ursul #Rrora trRies#+ Tntr un &el Tn alte lumi' Atun#i interesul lor nu mai este Tndre"tat s"re Saturn' Din a#eastR #au$R+ "er#e"Sia #larvR$Rtoare distin%e Tn evoluSia saturnianR o "antR as#endentR+ urmatR de una des#endenta' 2a$a de ur#are durea$R "TnR la &ormarea stRrii #alori#e' A"oi+ odatR #u a"ariSia &enomenelor luminoase+ Tn#e"e de#linul' Wi atun#i #Tnd datoritR VS"iritelor voinSei/ &antomele umane au #R"Rtat &ormR+ entitRSile s"irituale Tn#e" sR se retra%R "uSin #Tte "uSin9 lumea saturnianR "iere Ui a"oi dis"are' Intervine un &el de "au$R+ de tim" de odi1nR' *- Bermenul uman se de$or%ani$ea$R9 nu dis"are+ dar intrR Tntr o stare #om"arabilR #u #ea a unei seminSe #are se odi1neUte Tn "RmTnt+ aUte"tTnd %erminarea #e va da naUtere unei noi "lante' *( Iar la sosirea momentului %erminarii+ EntitRSile s"irituale au dobTndit Tn alte Tm"re3urRri &a#ultRSi #e le vor "ermite sR a#Sione$e din nou asu"ra %ermenului uman' VS"iritele TnSele"#iunii/ Ui au de$voltat Tn #or"ul lor eteri# o &a#ultate #e le "ermite sR se bu#ure de viaSR (#a "e Saturn!+ #it Ui sR e0tra%R din ea "ro"ria lor naturR+ "entru a o dRrui altor &iinSe' VS"iritele miU#Rrii/ sTnt a#um "e a#eeaUi trea"tR evolutivR "e #are se a&lau VS"iritele TnSele"#iunii/ "e Saturn' Inainte+ #el mai de 3os element al lor era un #or" astral9 a#um ele "osedR un #or" eteri#' La &el+ Ui #elelalte entitRSi s"irituale au atins un nivel evolutiv mai ridi#at9 #a urmare+ toate "ot a#Siona asu"ra %ermenului uman alt&el de#Tt "e Saturn'' Dar+ la s&TrUitul evoluSiei saturniene+ a#est %ermene uman se des#om"usese' De#i+ "entru #a &iinSele s"irituale evoluate

Tntre tim" sR Ui "oatR #ontinua a#tivitatea de unde au Tntreru"t o+ %ermenul uman trebuie sR trea#R din nou+ re"ede+ "rin &a$ele evoluSiei lui saturniene' Intr adevRr+ "er#e"Sia su"ra sen$oriala #onstata #a rudimentara &iinSR umanR rea"are Ui Tn#e"e sR se de$volte ea TnsRUi+ datoritR &orSelor "rimite "e Saturn' Ea a"are din Tntuneri# #a o entitate voinSR+ dobTndeUte o a"arenSR de viaSR Ui "si1ism+ "TnR la a se mani&esta sub &orma "ersonalitRSii maUinale "e #are o avea la s&TrUitul evoluSiei saturniene' Ci&rele in%rosate re"re$inta ras"unsuri la intrebari

Intrebari Stiinta o#ulta &a$a saturniana ("a%' -)4 --.! re$umat

I Cite #or"uri are &iinta umanaG II Care sunt starile "lanetare "rin #are a tre#ut si va tre#e in viitor PamintulG III Care sunt Ierar1iile s"irituale de sus in 3osG I< Cite &orme de #onstienta #unoastetiG ( * Care este in#e"utul &a$ei saturnieneG Din #e era &ormata atmos&era lui SaturnG Cum erau re"re$entate "lantele "e SaturnG

Ce &a# S"iritele Intele"#iunii G Care este a#tiunea S"iritelor Mis#ariiG Care este a#tiunea S"iritelor 2ormei G Care este rolul #aldurii "e SaturnG Cine atin%e #onstienta starii umane "e "laneta SaturnG Ce re"re$inta #aldura in stiinta s"iritualaG -) Cand a"are tim"ul G -- Ce era inainte de in#e"utul tim"ului G -( Cind in#e"e un &el de viata interioara "e "lanetaG -* Ce rol au luminile intermitenteG -6 Ce nivel de evolutie are #or"ul astral al S"iritelor 2o#uluiG -= In #e mod reali$ea$a S"iritele 2o#ului #onstienta ima%inativaG -? Cum a"ar "rimii %ermeni ai or%anelor sen$oriale omenestiG -4 Care este a#tiunea Sera&imilorG -; Ce re"re$inta sunetele "er#e"ute in s"atiul #eres# #a un &el de mu$i#aG -. Cum a"are metabolismul "e SaturnG () Ce #onstienta au 2iii <ietii si #um a"are eaG (- Care este a#tiunea S"iritelor Armoniilor si a In%erilor in ra"ort #u &antoma umanaG (( Cine &i0ea$a tem"orar &antomele umaneG (* Care este starea de #onstienta a &antomei umaneG (6 Cine stabileste armonia dintre interiorul si e0teriorul &antomei umaneG (= Cum a#tionea$a Feruvimii asu"ra &antomei umanG (? Cind a"are Atma si in #e stare se a&laG (4 Ce mani&estari "ot &i asemanate #u mirosurile "e SaturnG (; Cine diri3a$a Eu l masinal al &antomei umane G (. Ce se intam"la #u Ierar1iile s"irituale "rin a#tiunile lor G *) Ce urmea$a du"a &a$a saturniana G *- Ce se intam"la #u %ermenele uman du"a "au$a G *( Cum se "re$inta Ierar1iile S"irituale du"a "au$a G

6 = ? 4 ; .

Ru%a#iune "entru vii si morti

In numele Tatalui si al 2iului si al S&intului Du1+ Amin, Slava Tie Dumne$eul nostru+ Slava Tie, Im"arate #eres#+ Ma%aietorule+ Du1ul adevarului #are "retutindenea esti si toate le im"linesti+ <istierul bunatatilor si Datatorule de viata+ vino si Te salasueste intru noi si ne #urateste "e noi de toata intina#iunea si mintuieste 7unule+ su&letele noastre' S&inte Dumne$eule+ S&inte Tare +S&inte &ara de moarte+ miluieste ne "e noi, ( de trei ori!' Slava Tatalui si 2iului si S&intului Du1 si a#um si "ururea si in ve#ii ve#ilor' Amin, Preas&inta Treime+ miluieste ne "e noi+ Doamne #urateste "a#atele noastre+ Sta"ane+ iarta &aradele%ile noastre' S&inte+ #er#etea$a si vinde#a ne"utintele noastre "entru numele Tau' Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste, ' Slava Tatalui si 2iului si S&intului Du1 si a#um si "ururea si in ve#ii ve#ilor ' Amin, Tatal nostru #are esti in #eruri+ s&inteas#a se numele Tau+ vie Im"aratia Ta + &a#a se voia Ta "re#um in #er asa si "e "amint' Painea noastra #ea de toate $ilele da ne o noua asta$i si ne iarta noua %reselile noastre+ "re#um si noi iertam %resitilor nostri' Si nu ne du#e "e noi in is"ita #i ne i$baveste de #el vi#lean' Amin, Miluieste ne "e noi Doamne #a ne"ri#e"indu ne de ni#i un ras"uns+ a#easta ru%a#iune adu#em Tie+ #a unui Sta"an+ noi "a#atosii+ robii Tai+ miluieste ne "e noi' Slava Tie , Doamne miluieste ne "e noi #a intru Tine am nada3duit9 Nu Te minia "e noi &oarte+ ni#i "omeni &aradele%ile noastre+ #i #auta si a#um #a un Milostiv si ne i$baveste "e noi de vra3masii nostri+ #a tu esti Dumne$eul nostru si noi suntem "o"orul Tau9 Toti lu#rul mainilor Tale si numele Tau #1emam' Usa milostivirii des#1ide o noua+ 7ine#uvintata Nas#atoare de Dumne$eu+ 2e#ioara+ #a sa nu "ierim #ei #e nada3duim intru Tine din nevoi' A#ela #e #u i#onomia Ta #ea ne"atrunsa ai "re%atit "a#ea s"re binele #el vesni#+ 1otarind tuturor vremea si &elul s&irsitului+ iarta+ Doamne+ "a#atele #elor din vea# adormiti' Primeste i in la#asul luminii si bu#uriei si le des#1ide bratele "arintesti' Au$i ne+ Milostive+ "e noi #ei #e le &a#em "omenirea si stri%am: Tatal nostru+ Iubirea #ea nemar%inita+ odi1neste su&letele adormitilor robilor Tai, Pe Adam #el #a$ut si "e tot neamul i$bavindu l de "ier$area #ea vesni#a+ ai trimis in lume+ Doamne+ "e 2iul Tau rasadindu ne viata vesni#a "rin Cru#ea si invierea Lui' S"re mila Ta nada3duim+ aste"tam Im"aratia #ea nestri#a#ioasa+ a slavei+ #erem im"artasirea la Domnul #elor adormiti si ne ru%am : Tatal nostru+ &a #a sa uite ei toate s#irbele si intristarile "amintesti' Tatal nostru+ veseleste su&letele #elor #1inuiti in valurile vietii' Tatal nostru min%iie i "e ei la sinul Tau "re#um man%aie mama #o"iii' Tatal nostru %raieste lor: 88Pa#atele vi s au iertat,88 Tatal nostru+ "rimeste i in limanul #el &eri#it si linistit+ des#1ide le #amarile in%erilor si s&intilor' Tatal nostru+ "e "arintii nostri si &ratii nostri #ei adormiti invredni#este i vesni#elor Tale bunatati' Tatal nostru+ Iubirea #ea nemar%inita+ odi1neste su&letele adormitilor robilor Tai, Ne adu#em aminte de #uvantul lui Isaa# Sirul + #are s"une :88Inima #are iubeste si "e oameni si "e dobitoa#e se roa%a intotdeauna #u la#rimi

"entru #a toata $idirea sa se #urateas#a'88 De#i si noi #u indra$nire #erem la Dumne$eu a3utor tuturor #elor din vea# adormiti+ sri%ind unele #a a#estea : Tatal nostru+ usurea$a intristarea "arintilor "entru "ierderea &iilor' Tatal nostru+ #ei #e nu Te au #unos#ut "e Pamint+ sa te #unoas#a ma#ar in Cer' Tatal nostru miluieste "e #ei #e au &ost in%ro"ati &ara ru%a#iuni' Primeste in la#asurile Tale "e #ei #e au murit na"ra$ni# de s#arbe sau de bu#urie' Tatal nostru+ tuturor #elor #e mor+ trimite le "a#ea si odi1na S&intilor' Pentru ru%a#iunile #elor #e au "atimit &ara vina iarta "e #ei "a#atosi' Tatal nostru ru"e $a"isul "a#atelor "arintilor si &ratilor nostri ra"osati' Tatal nostru+ iubirea #ea nemar%inita+ odi1neste su&letele adormitilor robilor Tai, Doamne+ daruieste+ tuturor #arora le ai luat viata din &ra%eda tinerete+ tuturor #arora le ai dat #ununa #u s"ini+ tuturor #elor #e nu au #unos#ut &eri#irea "amanteas#a+ mila Ta #ea nes&irsita' Tu le vei ras"lati #u ra$ele iubirii Tale desavirsite din#olo de mormant iar noi str%am asa :Tatal nostru+ ras"lateste #elor #e au murit sub sar#inile %rele ale ostenelilor' Tatal nostru+ "rimeste in #amarile Raiului "e adormitii "run#i si &e#ioare' Invredni#este i veseliei la Cina 2iului Tau' Tatal nostru+ odi1neste i "e #ei sin%urati#i+ "e or&anii si strainii "entru #are nu are #ine sa se roa%e' Sa se stin%a "a#atele lor de ra$ele #alde ale iertarii Tale' Tatal nostru+ daruieste robilor Tai mai inainte "reaslaviti "arinti si &rati ai nostri 1aina alba a biruintei' Tatal nostru+ iubirea #ea nemar%inita odi1neste su&letele adormitilor robilor Tai, Tatal nostru+ ne intristam "entru 1ulitorii de s&intenie si "entru &aradele%ile lor9 Tatal nostru + &a sa &ie si asu"ra lor+ voia Ta #ea de mantuire' 2ie Ti mila de #ei raniti #u ne#redinta #ea "ier$atoare' Iarta i "e #ei #e s au s&irsit &ara "o#ainta' Mintuieste "e #ei #e s au "ierdut in "a#ate %rele si intune#ate' Tatal nostru+ &a #a sa se stin%a &la#ara ne#redintei in marea 7unatatii Tale' I$baveste de osindirea in Iad "e "arintii si &ratii nostri+ #ei mutati din lume' Este %ro$av intuneri#ul su&letului de"artat de Dumne$eu+ #1inuit de #onstiinta+ de s#rasnirea dintilor + de &o#ul #el nestins si de viermele #el neadormit' Tremur si eu Doamne %indind #a "oate a#eea va &i si soarta mea' De#i + eu "entru mine insumi ma ro% si "entru #ei #e su&era in Iad #a sa se #oboare "este noi mare Mila Ta' Fristoase Dumne$eule #oboara Te din nou intre #ele mai de 3os ale "amantului si s#oate intru bu#urie "e #ei #e s au des"artit de Tine #u "a#atele+ insa de tine nu s au de"artat' Tatal nostru+ miluieste "e #ei #e au "ri%onit adevarul din nestiinta' Tatal nostru+ &ie mi3lo#itoare 7isrei#a "entru #ei morti sa le &a#a s#ara #atre #er' Tatal nostru indura Te de ei "entru solia Preas&intei 2e#ioare si a tuturor S&intilor' Iarta Parinte #eres# "arintii "entru nerautatea "run#ilor ' Pentru la#rimile mai#ilor+ ras#um"ara "a#atele &iilor' <a veni $iua vaietelor+ $iua #ea mare si in&ri#osata a Eude#atii de A"oi #ind se vor des#o"eri #ele as#unse oamenilor si se va des#1ide Cartea Cunostintei' A3uta ne Doamne sa ne im"a#am #u Tine mai inainte de a#ea $i' Doamne a3uta ne + si #u la#rimile #elor vii+ im"lineste nea3unsurile #elor morti' Invredni#este ne de mila #ea adu#atoare de bu#urie' Te ru%am Tata Ceres# sa daruiesti adevarul #elor #e s au #uratit "rin ne#a$ul lumii a#esteia "amantesti+ si sa in#unune$i #u slava "e #ei #e au su&erit mun#i "entru tine si "entru a"roa"ele' Tatal nostru+ iubirea #ea nemar%inita+ odi1neste su&letele adormitilor roblior Tai ,

Tatal nostru+ invredni#este i maririi Tale "e "arintii si "e &ratii nostri si "e #ei de a"roa"e' Mintuieste "e #ei #e mi au binevestit mie #uvintul Tau' Aste"tam bu#uria intilnirii #u Domnul+ aste"tam ra$ele luminoase ale Invierii+ aste"tam s#ularea din morminte a #elor a"ro"iati ai nostri+ si imbra#area lor #u slava vie' Tatal nostru tu ai $idit lumea s"re biruinta bu#uriei si a binelui' Ridi#a ne Doamne din adin#ul "a#atului la s&intenie' 2ie #a Fristos Domnul sa &ie + ra"osatilor lumina "ururi a"rinsa' Tatal nostru da ne si noua lumina ta #a im"reuna sa "ra$nuim Pastile Nestri#a#iunii' O, Preaindurate Parinte+ Cela #e esti &ara de in#e"ut si voiesti #a toti sa se mantuias#a+ Cel #e ai trimis la #ei "ierduti "e 2iul Tau si Dumne$eul nostru + si ai turnat "este ei+ Du1ul #el de viata datator+ miluieste+ iarta si mantuieste "e rudeniile noastre si "e toti #ei din vea# adormiti+ #u solirile lor+ #er#ete$a ne "e noi #a im"reuna #u ei sa #intam Tie+ Mantuitorului si Dumne$eului nostru + #antarea Aleluia, O+ Preas&inta Nas#atoare+ #atre Tine Prea#urata na$uim' Tu esti #etatea tare si mi3lo#itoare si a#o"eramantul tuturor #elor #e alear%a la tine #u #redinta si nade3de' Ceea #e esti bine#uvantata + te ru%am+ as#ulta ru%a#iunea nevredni#ilor robilor tai si soleste intotdeauna "entru adormitii robii tai' Te ru%am sa mi3lo#esti "entru #ei #e te #instes# "e tine #u drea"ta #redinta+ si #are alear%a sub a#o"eramantul tau+ si se roa%a #u #redinta "entru #ei bolnavi+ na"astuiti si intristati+ insa mi3lo#irea Ta si ru%a#iunea Ta ne este si mai de trebuinta du"a moarte' Mai#a a Domnului roa%a "e 2iul tau si Dumne$eul nostru sa daruias#a #elor adormiti iertarea "a#atelor' O+ Pres&inta+ Im"arateasa si Sta"ana+ tu esti "odul #are du#e la #er "e #ei de "e "amant' Tu esti des#1iderea usilor Raiului si tie slava iti inaltam si Tatalui si 2iului in ve#ii ve#ilor: Amin, Doamne Isuse Fristoase + &iul lui Dumne$eu te ro% ai mila de mine si atun#i #and su&letul meu se va in&atisa inaintea Ta sa nu l inde"arte$i de la 2ata Ta' Te ro% Doamne sa binevoiesti a ma "rimi in la#asurile tale #eresti #a in ve#i sa Ti #ant si sa te slaves# , Amin, Ru%a#iune "entru bolnavi

O+ S"irit Divin+ um"le ma+ Dor adan# de sanatate+ Um"le ma in su&letul meu9 Sanatate si #ura3 mare+ Su&letului meu da i "utere tare+ Cura3 mare #e mi strabate membrele+ Putere tare si inimii mele+ Le strabate #a un nobil dar divin+ Inimii mele #are Te #auta Dar divin de la Tine+ S"irit Divin Te #auta #u dor adan#+ O+ S"irir Divin+ um"le ma ,

Psalmul (* Al Domnului este "amantul si im"linirea lui La lo# de "asune+ a#olo m a salasuit9 La a"a odi1nei m a 1ranit Su&letul meu l a intors+ Povatuitu m a "e #aile dre"tatii+ "entru numele Lui Ca de voi umbla #1iar in mi3lo#ul mortii+ Nu ma voi teme de rele9 #a#i Tu #u mine esti Toia%ul Tau si var%a Ta +a#estea m au man%aiat' Batit ai masa inaintea mea im"otriva #elor #e ma ne#a3es#' Uns ai #u untdelemn #a"ul meu Si #u "s1arul Tau m ai ada"at #a Atot"uterni# #e Esti Mila Ta ma va urma in toate $ilele vietii mele+ Ca sa lo#uies# in #asa Domnului+ Intru lun%ime de $ile Domnul este "astorul meu+ Nimi# nu mi va li"si Pe iarba "roas"ata ma lasa sa ma #ul#9 Si s"re #urentul viu al vietii ma #ondu#e' Su&letul bolnav imi le#uieste+ Si ma a3uta sa umblu "e #alea adevarului In &orta #e "ulsea$a a Eu lui sau mare C1iar de as a3un%e in abisul intune#atei umbre a mortii Nu ma mai tem de al Raului "eri#ol+ Ca#i Tu esti lan%a mine' Toia%ul Tau mi e rea$em+ man%aiere+ Si n &ata #elor #e mi vor raul+ Tu masa mi "re%atesti+ Si #a"ul #u ulei mi l un%i Pa1arul Tu mi l um"li "ana sus' O bunatate nes&arsita ma "oarta ntrea%a viata+ Si n #asa Domnului #e n mine Eu l il rosteste+ Pe ve#i vreau sa raman' Amin ,

Psalmul

=)

Milueste ma Dumne$eule+ du"a mare mila Ta+ si du"a multimea indurarilor Tale+ ster%e &aradele%ea mea' Mai vartos ma s"ala de &aradela%ea mea si de "a#atul meu ma #urateste #a &aradele%ea mea eu o #unos# si "a#atul meu inaintea mea este "ururea' Tie Unuia am %resit si rau inaintea Ta am &a#ut+ asa in#at dre"t esti Tu intru #uvintele Tale si biruitor #and vei 3ude#a Tu' Ca iata intru &aradele%i m am $amislit si in "a#ate m a nas#ut mai#a mea' Ca iata adevarul ai iubit9 #ele nearatate si #ele as#unse ale intele"#iunii Tale+ mi ai aratat mie' Stro"i ma vei #u iso" si ma voi #urati9 s"ala ma vei si mai vartos de#at $a"ada ma voi albi'

Au$ului meu vei da bu#urie si veselie9 bu#urase vor oasele mele #ele smerite' Intoar#e &ata Ta de la "a#atele mele si toate &aradele%ile mele ster%e le' Inima #urata $ideste intru mine+ Dumne$eule+ si du1 dre"t innoieste intru #ele dinlauntru ale mele' Nu ma le"ada de la &ata Ta si Du1ul Tau #el s&ant nu L lua de la mine' Da mi mie bu#uria mantuirii Tale si #u du1 sta"anitor ma intareste'

Invata voi "e #ei &ara de le%e #aile Tale si #ei ne#redin#iosi la Tine se vor intoar#e' I$baveste ma de varsarea de san%e+ Dumne$eule+ Dumne$eul mantuirii mele9 7u#ura se va limba mea de dre"tatea Ta'' Doamne+ bu$ele mele vei des#1ide si %ura mea va vesti lauda Ta' Ca de ai &i voit 3ert&a+ Ti as &i dat9 arderile de tot nu le vei binevoi' Eert&a lui Dumne$eu : du1ul umilit9 inima in&ranta si smerita Dumne$eu nu o va ur%isi' 2a bine+ Doamne+ intru buna voirea Ta+ Sionului+ si sa se $ideas#a $idurile Ierusalimului'

Slu3ba "entru #ei morti

de Rudol& Steiner

<oi+ #ei #are ve%1eati "este su&letele din s&erele #osmi#e, <oi+ #are ur$iti la substanta su&letelor a&latoare in #osmos, <oi #are v ati nas#ut din Intele"#iune Pentru a a#tiona in Iubire, <oi #are o#rotiti &iinta omeneas#a Cea a"rinsa in stare de su&let, SPIRITELOR, Priviti iubirea noastra+ As#ultati ru%a#iunile noastre+ Ce voies# a se im"leti+ 2luviului &ortelor voastre Adu#atoare de a3utor+ S"re a "resimti mai bine S"iritul Si "entru a radia Iubire, Din S"irit i$voraste toata &iintarea+ In S"irit isi are rada#inile intrea%a viata+ S"re S"irit evoluea$a toate &iintele' Sa ne indre"tam a#um s"re s&erele s"irituale+

Cu iubirea si &idelitatea "e #are am tre$it o in noi S"re a ne uni #u su&letul lui'''''''''( numele !'''''''' Tu su&lete al lui'''''''''''''' Cu iubire trebuie sa intilnesti %indurile noastre+ Cind din re%iunea luminoasa in #are "lane$i a#um+ Dorinta ta te indrea"ta #atre su&letele noastre S"re a %asi ai#i #eea #e tu aste"ti de la noi' 2ie #a iubirea noastra sa &ie "rimita #a o 3ert&a Si intretesuta vesmintului #are a#um "e tine te invaluie Ra#orind a ta &ierbinteala In#al$ind #eea #e #a %erul invaluie &iinta ta Inaltat de iubire Strabatut de lumina+ Sa ur#i s"re inaltimi, Ceea #e in #osmos &iintea$a Nu e0ista de#it "entru a #rea "remisele unei vieti noi' Su&letul nu #edea$a in &ata mortii+ De#it "entru a evolua #u un elan nemuritor S"re &orme de viata mereu reinoite ' In%eri+ Ar1an%1eli+ Ar1ai+ Primes# in tesatura eterului Destinul ur$it "e Pamint de #atre iubitul (a! nostru ''''''(numele!''''''''''' E0usiai+ DCnamis+ ICriotetes + In#or"orea$a vietii astrale a #osmosului Conse#intele &a"telor savirsite "e Pamant de #atre iubitul nostru''''''''''''''' In sinul Tronurilor+ Feruvimilor si Sera&imilor+ Invie #a re&le0 al naturii lor+ A#tiunile #reatoare savirsite "e Pamant de #atre iubitul nostru'''''''' P O+ tu + o#rotitor al su&letului lui'''''''''''''' Pa$itor "lin de %ri3a, 2ie #a ari"a ta Sa du#a iubirea im"loratoare a su&letelor noastre+ 2iintei omenesti a lui'''''''''''

Care in s&ere+ Este in#redintata "a$ei tale+ Pentru #a ru%a#iunile noastre+ Unite #u "uterile tale+

Sa o#roteas#a "rin iradierea lor Pe '''''''''''' #are #u dra%oste te #auta, Imi inalt "rivirile sore tine+ iubitul (a! nostru'''''''''' Le inalt in lumile s"irituale unde te %asesti de a#um in#olo' 2ie #a iubirea mea+ Sa "otoleas#a sen$atiile &ri%ului #are te #1inuie, 2ie #a iubirea mea sa ti aline arsurile, 2ie #a ea sa te "atrunda si sa te asiste+ In tim"ul #and din intunei#ul adin#urilor Tu te indre"ti s"re lumile s"iritului, 2ie #a su&letul meu sa te "oata urma Prin re%iunile s"irituale Cu iubirea si &idelitatea #are il um"lea "e Pamant "entru tine+ Atun#i #ind o#1ii mei te mai vedeau in#a, 2ie #a iubirea mea sa "oata &i un balsam Pentru #eea #e a#um #a un sloi de %1eata+ te #u"rinde 2ie #a ea sa "oata trai "entru tine in unirea Pe #are nu a "utut o des&a#e tre#erea "ra%ului, In lumina %indurilor #osmi#e+ A#tionea$a a#um su&letul lui''''''''''''' Care "e Pamant a &ost unit #u su&letul meu' 2ie #a viata #e arde in inima mea Sa te a3un%a #a un su&lu de #aldura A3utindu te sa tre#i "rin #eea #e #a %erul te asaltea$a, Sa te a3ute #a su&lul unui Me&ir ra#oros In tot #e asemenea &la#arilor #a de &o# te #u"rinde In#at %andurile mele sa traias#a in %indurile tale In#at %andurile tale sa traias#a in %indurile mele, II Prin viata+ S"iritul nu si mani&esta de#at &orta Prin moarte+ El isi mani&esta "uterea taini#a De a mer%e s"re o viata mai inalta Tre#and "rin &ie#are moarte Pentru a invia tot mai mult' In%erii+ Ar1an%1elii+ si Ar1aii+ Primes# in tesatura eterului Destinul ur$it "e "amant de #atre iubitul (a! nostru ''''''(numele!''''''''''' E0usiaii+ DCnamisii+ ICriotetesii In#or"orea$a vietii astrale a #osmosului Conse#intele &a"telor savirsite "e Pamint de #atre iubitul nostru''''''''''''''' In sanul Tronurilor+ Feruvimilor si Sera&imilor+ Invie #a re&le0 al naturii lor+ 2a"tele #reatoare savarsite "e Pamint

De #atre ra"osatul''''' P La in#e"ut era Cuvantul Si Cuvantul era la Dumne$eu Si un Dumne$eu era Cuvantul' A#esta era la in#e"ut la Dumne$eu Totul "rin El s a &a#ut Si nimi# nu s a &a#ut De#it numai "rin Cuvant' In Cuvant era viata Si viata era Lumina oamenilor+ Sine ori%inara din #are toate au "ur#es+ Sine ori%inara in #are toate se intor#+ Sine ori%inara #are traiesti in mine+ S"re tine as"ir eu' Iubirea inimii se inalta Devine iubirea su&letului Caldura #e radia$a Devine Lumina a S"iritului Eu "ot "rin a#este eta"e Sa ma a"ro"ii de Tine Bandind #u Tine ale S"iritului %anduri, Simtind im"reuna #u Tine Iubirea #osmi#a <oind #u Tine vointele divine 2iind una #u Tine Ra"osatul ne vorbeste In #eea #e stralu#este #a lumina+ A#olo este a#tionanda viata mea+ Moartea m a tre$it din somn' In du1ul meu eu dormeam Eu voi &i+ Eu voi &a#e Ceea #e Lumina va &a#e Sa stralu#eas#a in mine La in#e"ut era "uterea amintirii Puterea amintirii trebuie sa devina dumne$eias#a O &iinta dumne$eias#a+ a#easta va &i "uterea amintirii Tot #e se naste in Eu Trebuie sa devina ast&el In#at sa ia &iinta din amintirea Trans&ormata de Fristos+ Trans&ormata de Dumne$eu' In ea trebuie sa &ie viata

Si in ea sa &ie lumina #are radia$a Care din %andirea #e si aminteste Isi trimite ra$ele in intuneri#ul din "re$ent+ In tenebrele asa #um ele sunt a$i' 2ie #a ele sa "oata #u"rinde lumina amintirii Devenita dumne$eias#a, Eram #u voi unit+ Ramaneti in mine uniti+ Im"reuna vom vurbi Cuvantul vietii vesni#e' Noi vom a#tiona im"reuna Noi vom trai in S"irit A#olo unde %andurile oamenilor Se inte%rea$a #uvantului %andurilor vesni#e' III In%erii+ Ar1an%1elii si ar1aii Primes# in tesatura eterului Destinul "e #are si l a ur$it "e Pamant Ra"osatul''''''''' E0usiaii+ DCnamisii si ICriotetesii Inte%rea$a vietii astrale a #osmosului Conse#intele &a"telor traite "e Pamant De #atre ra"osatul''''''''' In sanul Tronurilor+ Feruvimilor si Sera&imilor Invie #a un re&le0 al naturii lor+ 2a"tele #reatoare savarsite "e Pamant De #atre ra"osatul''''''' E0 Deo nas#imur+ In Cristo morimur Per S"iritum San#tum revivis#imus, Amin, Din Dumne$eu ne nastem+ In Fristos murim+ Prin Du1ul S&ant ne renastem,

Amin

Ru%a#iune "entru sanatatea Pamantului Doamne Dumne$eule+ in %enun#1i te ru%am+ a3uta ne #a#i suntem ne"utin#iosi si "o&tele ne im"in% #ontinuu la "a#ate' Prin solii Tai ne ai atras atentia asu"ra "a#atului su"rem de a distru%e a#easta bi3uterie a

universului+ sin%ura "laneta #unos#uta "lina de viata si de &rumusete+ #are este Pamantul nostru' Suntem ti#alosi+ Doamne+ si asemenea lui Lu#i&er #are a vroit sa se ur#e mai sus de#at Dumne$eu+ a#easta dorim si noi' Bustul "uterii ne &a#e sa nu avem masura si intele"#iune in #eea #e &a#em si sa ne tal1arim unii "e altii si "lini de i"o#ri$ie sa urmarim de &a"t "uterea si im"linirea "o&telor "e toate "lanurile' In %enun#1i Te ru%am Tata #eres#+ sa ne dai intele#iunea de a &i #1ib$uiti si de a nu distru%e #asa a#easta minunata "e #are Tu ne ai daruit o' Ne ai averti$at "rin solii Tai sa ne #om"ortam #uviin#ios #u "laneta noastra si "ana a#um tot nu am vrut sa te as#ultam' Ne bati #u &urtuni+ #u e0tinderea deserturilor+ #u inundatii+ #u li"sa a"ei+ #u to"irea %1etarilor+ #u in#al$irea #limei+ #u se#eta+ #u sara#ie+ #u im"artirea lumii in bo%ati si sara#i+ #u &oamete+ #u boli+ et#' si tot nu intele%em' Te ru%am Tata S&ant sa ne ierti "entru #e am &a#ut "ana a#um si sa ne dai intele"#iunea de a nu mai "olua Pamantul nostru s#um" ni#i &i$i# si ni#i moral ast&el #a sa ti &im "la#uti Tie si sa ne "rimesti in Im"aratia Ta #ea "lina de Lumina+ de 7unatate + de 2eri#ire + de Pa#e si Dre"tate+ de Milostivire si Intele"#iune in ve#ii ve#ilor' Amin ,

7atrana #ersetoare

de

B1eor%1e 7la3an

Nu mi arun#ati+va ro%+ma#ar un leu+ Desi s"re voi intinsa mi e o mana' N aveti #um sti #at de bo%ata s eu + Cand ma vedeti in $drente si batrana' Nu vreau sa va induiose$ #u ea + O la#rima din o#1i de mi e "relinsa' Ma ro% in %and #a bo%atia mea+ De ni#i un rau sa nu &ie atinsa' Sara#a doar atun#i as "utea &i+ Cand as a&la #umva Doamne &ereste, Ca mi a "le#at vreunul din #o"ii Sau #a vreunul din ne"oti boleste' Pana a#um+ Pe unde or De l "aste Ne#a$ul sa ' Il du# mai bine eu+nu este asa G din #e am "utut a&la+ &i+ sunt sanatosi si bine vreun ne#a$ "e #areva+ se dre"te #atre mine

Cu ele sunt de ani si ani de"rinsa S a"oi #e da#a vantul va su&la In lumanarea mea9 i a"roa"e stinsa Sa De Si Sa nu se atin%a insa de ale lor+ abia au in#e"ut sa se a"rinda+ le va &i si lor "esemne dor si vada #o"ilasii dati de %rinda'

Si totusi+ni#i un leu nu mi dati va ro%+ Dasi intinsa mana mi este' O bo%atasa nu e un milo%+ Si mi am adus aminte &ara veste+ Cum am "utut uita asa de tot G De o #um"arati+ in san am o i#oana ' De vine "e a#asa vreun ne"ot+ Sa nu i dau si eu barem o bomboana G

Conditia umana

de

Adrian Paunes#u

Conditia umana e n "eri#ol de#i+ Cand se s&arseste vea#ul doua$e#i' Nu numai armele #are ne au "odidit+ Ci &a"tu n%ro$itor #a le am %andit' Inseamna #a "rime3dia i ai#i in noi+ De%eaba amanam a#est ra$boi' Peri#olul va doar tre#e n #li"a #and+ Ne vom s"ala "e #reier de a#est %and' Nu mai lu"tati #u &umul #a tot n aveti noro#+ Intoar#eti va %andul #atre &o#' Nu blo#uri+ tari sau oameni #i "riviti lu#id+ Conditia umana e la $id' Si omul insusi moare+#at e el de om Si "ar#a nu avem ni#i un sim"tom' Civili$atiile ne ama%eau mereu+ Si omu n #er "area un ultim Meu'

Ce bine "oarta+ iata+#a "e un dul#e dar+ Bio#ond+ a$i+ vestonul militar' Pamantul are un miros de %lonte tras Si surdo mutii se intre# la %las' Natura e Si lumea Pamantul Si l du# bolnava de im"re3urari I numai ierar1ii si s#ari nostru este tuns #1ilu% + in#1i$itorii #atre ru%'

Lalele "ot muri si "ot si invia+ Dar nu m"us#ati ideea de lalea' Ce i %rav nu i raul meu si nu I ni#i raul tau Ci #a ne am invatat #u a#est rau Tot inervam Si ne miram O sa #adem+ Cu masti #u Pamantul de atatia ani #a ne ras"und vul#ani' #andva+ in univers in bot s#ar+ #u s#aune #u tot

S-ar putea să vă placă și