Sunteți pe pagina 1din 62

` Facultatea de Management Financiar - Contabil

Specializarea :Contabilitate si Informatica de Gestiune


Centrul Teritorial
Foma de invatamant :I.D.













CONTABILITATE GENERALA

SC ALCOR SRL












www.referat.ro










CUPRINS




I. Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de
contabilitate a ntreprinderii:
1. Cunoasterea concret a ntreprinderii
2. Delimitarea obiectului de activitate
3. Regimul juridic al propriettii
4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilittii
5. Discutarea factorilor de influent
6. Regsirea practic a principiilor de organizare a sistemului complet de
contabilitate
7. Organigram
8. Grafic de prezentare a formei de contabilitate
9. Atributii si rspunderi legale n organizarea contabilittii
II. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si
registre - delimitarea activittilor pe grupe de operatii omogene:
1. Identificarea documentelor justificative pe operatii
2. Modul de completare, utilizare, circulatie si arhivare a documentelor
3. Alctuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea circulatiei
documentelor
4. Atributii si rspunderi de verificare, certificare, control si arhivare a documentelor
5. Organizarea intern a gestiunii documentelor, formularelor si imprimatelor
6. Formulare si registre cu regim special
7. Formulare si registre fiscale
III. Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnicile de nregistrare
n registrele contabile obligatorii -categorii de registre:
1. Continutul si forma registrelor
2. Mentiuni autentice (numerotare, snuruire, sigilare, parafare, autentificare)
3. Prezentarea registrelor sintetice realizate
4. Completare
5. Transpunerea operatiilor n registre
6. Registre analitice si operative
7. Incheierea periodic a registrelor
8. Deschiderea si nchiderea anual
9. Arhivarea registrelor


IV. Proiectarea sistemului de contabilitate pe conturi - grupajul
situaiei patrimoniului n conturi:
1.Deschiderea exercitiului, preluare solduri initiale
2.Inregistrare cronologic si sistematic
3.Calcule, punctaj, corelatii
4.Verificarea concordantei nregistrrilor ntre analitic si sintetic
5.Exactitatea nregistrrilor: balanta conturilor
6.Controlul faptic al realittii: inventarierea
7.Corectarea erorilor de nregistrare
8.Corelatii aritmetice de verificare
9.Inchiderea exercitiului, calcule de rectificare si regularizare


V. proiectarea sistemului de contabilitate pe documente de sintez,
situaia patrimoniului si calculul
rezultatului:
1.Lucrri contabile de nchidere a exercitiului financiar
2.Inventarierea elementelor de activ si de pasiv
3.Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor la inventar
4.Rectificarea si regularizarea situatiei conturilor
5.Balanta definitiv
6.Grupajul conturilor n bilant
7.Corelatii pe baz de bilant
VI. proiectarea monografic a unui ciclu complet de nregistrri pe una
din structurile patrimoniale reprezentative (capitaluri, imobilizri,
stocuri, teri, trezorerie, cheltuieli, venituri):
1.Delimitarea situatiei patrimoniului
2.Ilustrarea operatiilor reprezentative derulate pe parcursul perioadei
3.Operatii curente
4.Operatii de calcul
5.Rectificri si regularizri
6.Inventar
7.Calcule de nchidere a exercitiului financiar
8.Transpunerea nregistrrilor pe documente si n registre
9.Verificarea exactittii nregistrrilor
10.Verificarea realittii prin inventar
11.Vranspunerea n bilant
12.Influente calculate asupra rezultatului
13.Analiza si interpretarea adecvat a corelatiilor sistemului de contabilitate
VII.Bibliografie













I.Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de
contabilitate a ntreprinderii:

1.Cunoasterea concret a ntreprinderii:
SC ALCOR SRL a luat fiinta in data de 04.03.1991.Numarul si data inregistrarii la
Registrul Comertului este J04/1033/1991. Avand ca obiect principal de activitate ,,
Lucrari de
constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale cod CAEN 4120 , platitoare de
TVA.
In prezent isi desfasoara activitatea executand diferite lucrari de constructii ,
indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat avand sediul social in
Moinesti,judetul Bacau.
Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data
inmatricularii acesteia la Registrul Comertului. Capitalul subscris si varsat este de 200
RON .
Capitalul social se imparte in 20 de parti sociale egale, in valoare nominala de 10
RON fiecare, detinute in totalitate de asociatul unic.Societatea este administrata, pe
durata nelimitata , de o persoana fizica , cetatean roman. Asociatul unic incaseaza in
totalitate beneficiile si suporta in totalitate eventualele pierderi.
Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea prevederilor
Codului Muncii si regimilui de asigurari sociale.Are in prezent 15 salariati cu contract de
munca pe perioada nedeterminata. Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic,
imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub
limita legala.

2.Delimitarea obiectului de activitate
Societatea va avea ca domeniu de activitate constructii,iar obiectul principal de
activitate este :
4120 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale ;
Obiectivul de activitate secundara a societatii este urmatorul :
4211 Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor ;
4212 Constructia de poduri si tuneluri ;
4311 Lucrari de demolare a constructiilor ;
Activitati care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii.

3.Regimul juridic al proprietatii :
Forma juridica a societatii ,,ALCOR este de societate cu raspundere
limitata.Aceasta devine persoana juridica in momentul inregistrarii si va functiona
conform actului constitutiv si a legislatiei in vigoare.

4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilittii
Contabilitatea , in cadrul SC ALCOR SRL,se tine in compartiment distinct de catre
personal calificat ce rspunde de organizarea i conducerea contabilitii asigurand
condiii necesare pentru ntocmirea documentelor justificative privind operaiunile
economice,organizarea i conducerea corect i la zi a contabilitii ,organizarea i
efectuarea inventarierii elementelor de activ i pasiv , respectarea regulilor de ntocmire a
situaiei financiare anuale i depunerea la termen a acestora la organele n drept, pstrarea
documentelor justificative, a registrelor i situaiei financiare anuale,organizarea
contabilitii de gestiune adaptate la specificul activitii persoanelor juridice. Sunt avute
n vedere principiile continuitatii activitii , permanenei metodelor, prudenei ,
independenei exerciiului financiar,evaluarii separate a elementelor de activ i de pasiv ,
intangibilitatii , necompensarii.Toate aceste convenii i principii intr n organizarea
contabilitii, mpreun cu factorii principali i specifici care influeneaz maniera de
organizare a contabilitii si anume: forma de proprietate ,forma juridic de constituire ,
mrimea unitii patrimoniale.
5.Discutarea factorilor de influent
Sunt avute n vedere principiile continuitatii activitii , permanenei metodelor,
prudenei , independenei exerciiului financiar,evaluarii separate a elementelor de activ i
de pasiv , intangibilitatii , necompensarii.Toate aceste convenii i principii intr n
organizarea contabilitii, mpreun cu factorii principali i specifici care influeneaz
maniera de organizare a contabilitii si anume: forma de proprietate ,forma juridic de
constituire , mrimea unitii patrimoniale.

6. Regsirea practic a principiilor de organizare a sistemului
complet de contabilitate
Produs al unei activitati practice si teoretice indelungate ,contabilitatea s-a afirmat ca
sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial
Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind formulata in
lucrarea sa Summa di arittmetica ,geometria,proportioni et proportionalita care a aparut
la Venetia in anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli
privind inregistrarea in partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate
afacerile acestuia ,in ordinea in care au avut loc .In conceptia sa ,partida dubla este
definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital.Patrimoniul este constituit
din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect :Primul aspect (al
componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.
7.Organigram




8.Grafic de prezentare a formei de contabilitate
Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale
activitatii ce pot fi exprimate valoric.
Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :
-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific
-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate
-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi
principii la toate unitatile de acelasi fel
-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor
-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta

9.Atributii si rspunderi legale n organizarea contabilittii
Raspunderea pentru aplicarea reglementarilor contabile,in vederea efectuarii lucrarilor
contabile,revine directorului economic,contabilului-sef sau altei persoane imputernicite
sa indeplineasca acesta functie,impreuna cu personalul din subordine.

II. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si
registre - delimitarea activittilor pe grupe de operatii omogene:

1. Identificarea documentelor justificative pe operatii
Datele privind operatiile care se produc in activitatea unei unitati, consemnate in
documentele justificative, sunt inregistrate in ordine cronologica, grupate si sistematizate
in cadrul unor formulare denumite generic registre.
Notiunea si clasificarea registrelor
Registrele contabile sunt documente specifice cu ajutorul carora se realizeaza
RMC
Contabil sef.

ADMINISTRATOR
Director
tehnic
P.S.I
Aprovizionare Transport
Prot.muncii
Res.Umane
Desfacere
inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi si furnizarea, pe aceasta baza,
de informatii privind situatia si miscarea patrimoniului. Ele se prezinta sub forma unor
caiete, foi volante, fise sau documente informatice cu continutul si structura adecvate
scopului pentru care s-au deschis.
Teoria si practica contabila au generat o diversitate de forme privind continutul
registrelor. Astfel, din punct de vedere al modului de inregistrare a operatiilor economice
si financiare in cadrul sistemului de conturi, registrele pot fi pentru:
- evidenta cronologica;
- evidenta sistematica;
- realizarea combinata a celor doua feluri de evidente.

2. Modul de completare, utilizare, circulatie si arhivare a
documentelor
Contabilitatea are sarcina de a urmari, controla si inregistra situatia economica-
finandara si activitatea intreprindelor. Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea a
elaborat un procedeu corespunzator care sa permita cunoasterea fenomenelor si proceselor
economice in dimensiunile in care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta si
implicatiile pe care le produc. Procesul cunoasterii contabile incepe in mod obligatoriu cu
actiunea de conservare si de culegere a informatiilor, a datelor despre patrimonial
intreprinderii. Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea datelor ei pe
baza de acte scrise. Nici o operatie economica un se poate inregistra in contabilitate fara un
act scris in care sa fie consemnata operatia respectiva.
Documental serveste la formalizarea in scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu carcter
economic care produc modificari ale patimoniului.
Documentele sunt acte scrise in care se consemneaza cifric si letric, in etalon natural,
banesc sau de munca, de regula in momentul si la locul infaptuirii lor, operatiile
economice-financiare precum si evenimentele determinate de necesitati organizatorice si
administrative, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii acestor operatii si ca baza a
inregistrarii lor in contabilitate. in functie de continutul si destinatia lor rolul documentelor
se manifesta pe multiple planuri.


3. Alctuirea de grafice sau scheme operationale pentru ilustrarea
circulatiei documentelor.
Documentele stau la baza organizarii celor trei forme ale evidentei economice:
evidenta operativa, statistica si contabilitatea. Pentru inregistrarea unor operatii, cele trei
forme ale evidentei economice folosesc, in unele cazuri aceleasi documente. indeplinirea
acestor functii este conditionata de calitatea documentelor, de operativitatea intocmirii lor si
circulatiei pana la locul inregistrarii si valorificarii lor.
Totodata este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp, pentru a asigura
operativitatea informatiilor contabile, pentru conducerea activitatilor economice. De aceea,
intre producerea operatiilor economice si intocmirea documentelor justificative trebuie sa
existe o deplina concordanta. Toate operatiile economice efectuate trebuie reflectate in
documente. Documentele constituie baza inregistrarile in contabilitate si influenteaza
nemijlocit exactitatea si operativitatea informatiilor contabile.

4. Atributii si rspunderi de verificare, certificare, control si
arhivare a documentelor
Drumul pe care il parcurg documentele din momentul emiterii sau intrarii in
intreprindere si pana la arhivare constituie circuitul documentelor. Pentru asigurarea
circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in
contabilitate precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii, se pot intocmi grafice de circulatie
a documentelor. Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o anumita ordine dinainte
stabilita, nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un
compartiment sau altul. Necesitatea circulatiei documentelor este determinata de faptul ca
date din acelasi document sunt necesare mai multor compartimente si persoane din
inreprindere si un se poate asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator.
Inainte de a se inregistra in contabilitate, documentele economice trebuie sa fie
supuse unei verificari minutioase, care are ca scop sa descopere eventualele erori, actiunile
ilegale sau incorecte, asigurinduse exactitatea datelor contabile. Deci, urmeaza verificarea
documentelor care se face sub trei aspecte si anume: verificarea sub aspectul formei,
verificarea aritmetica si verificarea de fond.
Verificarea sub aspectul formei consta in controlul intocmirii documentelor pe
formulare corespunzatoare naturii operatiei economicee, completarea tuturor rubricilor,
existenta tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze, daca nu au avut loc
stersaturi sau corectari fara a fi certificate.
Verificarea documentelor, in general se efectueaza de alte persoane decit cele care le-
au intocmit. Controlul operatiilor inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre
persoanele care conduc contebilitatea, de cele care executa controlul financiar preventiv,
controlul financiar de gestiune sau alte persoane imputernicite de intreprindre.
Dupa completare si verificare, documentele sunt supuse operatiei de prelucrare.
Aceasta consta in gruparea documentelor pe operatii, exprimarea valorica a marimii operatiei
economico-financiare inregistrata in document, cumularea unor documente primare si
obtinerea celor centralizatoare.

5. Organizarea intern a gestiunii documentelor, formularelor si
imprimatelor
Documentele cu regim special vor fi inregistrate in mod obligatoriu in fisa
documentelor special deschisa in acest scop pentru fiecare tip de document de acest gen.
Documentele obisnuite, precum si cele cu regim special, de regula , nu vor fi puse spre
utilizare decit dupa justificarea prealabila a documentelor care au fost eliberate anterior,
justificindu-se utilizarea integrala si corecta. Acest fapt se poate asigura prin vizile ce trebuie
acordate pentru punerea in circulatie a acestor documente.
In compartimentul financiar-contabil, documentele se conteaza, adica se inscrie pe document
formula contabila. in baza documentelor contate se completeaza registrele contabile.
Faza finala a circulatiei documentelor o constituie clasarea lor la dosar, dupa
rezolvarea completa si definitiva a acestora. Prin clasare se intelege aranjarea documentelor
intr-o anumita ordine, strict determinata, in scopul asigurarii pastrarii lor in bune conditii si
pentru usor gasite in vederea obtinerii informatiilor nacesare.


6. Formulare si registre cu regim special
Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea
patrimoniala ,in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu
ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de
inventar , in ordine cronologica, pe baza documentelor primite.Este intocmit de seviciul
Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a
mijloacelor fixe intrate in unitate.
Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor fixe
se intocmeste intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix ;
Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru
utilajele si instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice ;
Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix se intocmeste la scoaterea
din functiune a mijloscelor fixe ;
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii materialelor :
N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate,pentru
incarcare in
gestiune,pentru diferentele constate la receptie, document de inregistrare in contabilitate.
Circula la gestiune , la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in
contabilitatea sintetica si analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de
insotire a marfii).Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie pentru consumul
de materiale, pentru scaderea din gestiune.Se ntocmeste n doua exemplare, circula la
magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute,la compartimentul
financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate,se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil.
Aviz de insotire a marfii serveste ca document de insotire a marfii pe timpul
transportului, sta la baza intocmirii facturii fiscale ,dispozitie de transfer al valorilor
materiale de la o gestiune la alta .Circula la furnizor, la delegatul unitatii care face
transportul la magazie , pentru incarcarea de gestiune ,la compartimentul financiar-
contabil, pentru inregistrarea in contabilitate
Fisa de magazie serveste ca document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor
de valori materiale ; Se ntocmeste ntr-un exemplar, pentru fiecare fel de material, si se
completeaza de gestionar.nregistrarile se fac document cu document. Stocul se poate
stabili dupa fiecare operatiune nregistrata, dar n mod obligatoriu zilnic.
Fisa de magazie a formularelor cu regim special serveste document de evidenta
intrarilor iesirilor si stocurilor de formulare, cu regim special ,de evidenta a formularelor
anulate .Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul
financiar-contabil.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii mijloacelor banesti.
Foaia de varsamant se intocmeste de casiera in doua exemplare , unul insoteste
banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa.
CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca
pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).
Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica
sau se depun banii in casierie . Se inregistreaza intr-un registru de numere, casiera
plateste sumele de bani sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate.Acestea
raman la Registrul de casa ca documente justificative.
Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani .
Registrul de casa lei tine evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar.Se
intocmeste zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se
arhiveaza in compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in
evidenta contabila a unitatii.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii drepturilor salariale
stat de salarii lichidare fluturas- se distribuie salariatilor se arhiveaza 50 de ani.
stat de salarii lichidare- cu toate datele conform legii un exemplar se arhiveaza 50 de
ani iar alt exempl se depune la ITM .
stat concedii de odihna- ramane ca act justificativ pentru inregistrarea in registrul de
casa.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si
veniturilor.
Jurnal de vanzari serveste pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau
prestarilor de servicii .Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza
zilnic elementele necesare pentru determinareaTVA colectata datorata. Circula la
compartimentul financiar-contabil si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si
sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
Jurnal de cumparari serveste pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a
prestarilor de servicii.Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza
zilnic elementele necesare pentru determinarea TVA deductibila.Circula la
compartumentul financiar-contabil si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si
sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
Factura(furnizor / client) serveste ca document de baza caruia se intocmeste instrumentul
de decontare a produselor si marfurilor,a lucrarilor executate sau a serviciilor prestateSe
arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Sistemul de documente privind organizarea contabilitatii generale.
Balanta de verificare
In cadrul SCALCOR SRL se foloseste balanta de verificare cu patru egalitati , este emisa
de programul de contabilitate serveste la verificarea exactitatii inregistrarilor,controlul
concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica intocmirea situatiilor financiare.Nu
circula fiind document de sinteza.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului
Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale
de activ si de pasiv sunt : decizia de inventariere ,declaratia de inventar ,lista de
inventariere ,decizia de imputare ,angajamentul de plata ,registrul-inventar ;

7.Formulare si registre fiscal
In cadrul SC ALCOR SRL , evidenta formularelor cu regim special se tine la
gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de formular o Fise de magazie a
formularelor cu regim special.Nu se elibereaza din gestiune asemenea formulare pana nu
se prezinta un raport in care se consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate
anterior.
Registrele contabile obligatorii.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, n contabilitate sunt: Registrul-
jurnal, Cartea-mare, Registrul-inventar,Registrul general de evidenta a salariatilor,
Registrul unic de control , Registrul de evidenta fiscala.
Registrul-jurnal este documentul n care se nregistreaza contabile, n mod
cronologic, operaiile patrimoniale,pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se listeaza la
sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscrie manual in registrul jurnal (formularul
tipizat) snuruit si inregistrat la Administratia finantelor publice la data infiintarii firmei.
Registrul Cartea-mare este un document n care se nscriu lunar, direct sau prin
regrupare pe conturi corespondente, nregistrrile efectuate n registrul-jurnal, stabilindu-
se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele debitoare, rulajele creditoare i
soldurile finale.Forma folosita drept registru este cea de fise de cont pentru operatiuni
diverse,se listeaza si arhiveza odata pe an la sfarsitul anului.
Registrul-inventar este documentul contabil n care se nregistreaz toate
elementele de activ i de pasiv, grupate n funcie de natura lor, conform posturilor din
bilanul contabil, inventariate potrivit normelor legaleAcest registru se completeaza odata
pe an avand la baza inventarele intocmite in fiecare gestiune.
Registrul general de evidenta a salariatilor cuprinde elementele de identificare a
tuturor salariatilor , data incheierii contractului individual de munca , data inceperii
activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii eta in
ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania(C.O.R.),
salariul de baza la data incheierii contractului, data incetarii contractului si temeiul legal .
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate
la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in toate domeniile.
Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilorcare au
stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit ,sunt
inregistrate in ordine cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind
impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general
consolidat. Registrul de evidenta se pastreaza la sediul fiscal .

III.Forma, continutul, mentiunile autentice si tehnicile de nregistrare n
registrele contabile obligatorii -categorii de registre:

1. Continutul si forma registrelor
Normele legale din tara noastra prevad ca principale registre de contabilitate:
Registrul - jurnal; Registrul inventar si Registrul "cartea mare".
Registrele de contabilitate reprezinta, alaturi de bilant si contul de profit si pierdere,
principalele documente pe care le produce contabilitatea.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile
patrimoniale inregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-
financiare, consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul
acestora.

2. Mentiuni autentice (numerotare, snuruire, sigilare, parafare,
autentificare)
Registrul este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, zilnic sau lunar,
in mod cronologic, operatiune cu operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate
operatiile privind miscarile patrimoniului. Este un document tipizat format A4, ce se
intocmeste intr-un singur exemplar, de catre regiile autonome, societatile comerciale,
institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, dupa ce
a fost numerotat, snuruit, certificat si parafat. Acest registru se parafeaza de catre
organele in drept, la inceperea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.

3. Prezentarea registrelor sintetice realizate
Forma de inregistrare contabila pe jurnale are ca trasatura esentiala utilizarea
jurnalelor pentru inregistrarea cronologica si sistematica a creditului fiecarui cont in
corespondenta cu conturile debitoare respective.
Formularele folosite in cadrul acestei forme de inregistrare contabila sunt urmatoarele:
- jurnalele multiple care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica proprie
conturilor sintetice (in unele cazuri se folosesc si pentru conturile analitice);
- situatii pentru debitul unor conturi (de exemplu, pentru debitul conturilor Casa si
Conturi curente la banci);
- Cartea mare, ce constituie un registru anual, care se completeaza in fiecare luna, pe baza
datelor preluate din jurnalele de credit (registrele - jurnale auxiliare).



4. Completare
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile
patrimoniale inregistreaza, periodic, cronologic si sistematic, operatiunile economico-
financiare, consemnate in documente justificative, care produc modificari in patrimoniul
acestora.

5. Transpunerea operatiilor n registre
Din momentul inregistrarii datelor in documentele primare si pana la prezentarea
lor spre analiza organelor de conducere, ele trec prin anumite etape succesive, dintre care
cele mai importante sunt urmatoarele: consemnarea operatiilor economice in
documentele primare, ceea ce se mai numeste culegerea datelor informationale;
prelucrarea documentelor justificative (sortarea, verificarea, contarea) si inregistrarea
acestora in sistemul de conturi; verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi cu
ajutorul balantei de verificare; verificarea realitatii datelor inregistrate in contabilitate cu
ajutorul inventarierii; sintetizarea si generalizarea informatiilor contabile, in vederea
cunoasterii de ansamblu a activitatii economice a unitatii patrimoniale, prin intermediul
documentelor contabile de sinteza (bilantul contabil).
Imbinarea si executarea etapelor din cadrul ciclului de prelucrare a datelor se realizeaza
prin forma de inregistrare contabila, denumita si forma de contabilitate.
In contabilitatea altor tari notiunea de forma de contabilitate este inlocuita prin cea de
sistem contabil, prin aceasta prezentandu-se structura interna a metodei contabilitatii.

6. Registre analitice si operative
Registrele pentru evidenta combinata se utilizeaza la unitatile mici, care nu
folosesc multe conturi si in care se efectueaza inregistrarile, atat in ordine cronologica,
cat si in mod sistematic
Dupa sfera de cuprindere a datelor, registrele de evidenta contabila se impart in:
- registre pentru evidenta sintetica, care se pot prezenta concret sub forma jurnalelor
pentru creditul conturilor sau Cartea mare-sah, in functie de forma de inregistrare
contabila folosita de unitate;
- registre pentru evidenta analitica ce se pot concretiza sub forma de fise valorice sau
cantitativ valorice sau diferite situatii al caror continut informational se stabileste de
unitatea patrimoniala;

7. Incheierea periodic a registrelor
Balanta de verificare se intocmeste lunar.Inregistrarile in evidenta sistematica
comporta in primul rand trecerea in fiecare cont a soldului initial din bilant, apoi a
fiecarei operatii economice, din jurnal, stabilindu-se soldul final.
Stabilirea soldului final se face prin relatiile:
Sfd =Sid+Rd-Rc
Sfc =Sic+Rc-R
In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin
diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Daca nu se asigura
aceste egalitati, s-au produs omisiuni sau greseli care trebuie depistate si apoi corectate
Erorile din evidenta cronologica se corecteaza numai prin formule contabile de stornare,
iar cele din evidenta sistematica prin taierea sumei gresite cu o linie si scrierea deasupra
cu cerneala a sumei corecte.In concluzie, balanta de verificare reprezinta un procedeu al
metodei contabilitatii prin intermediul caruia se asigura gruparea, centralizarea si
verificarea exactitatii datelor din conturi, legatura dintre conturile sintetice si cele
analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi, si dintre
conturi si bilantul final.

8. Deschiderea si nchiderea anual
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se
intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului,
situatia financiara si rezultatul obtinut.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este
bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei
financiare, cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania,
bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si
pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil. Bilantul
contabil in varianta simplificata se prezinta astfel :
1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare

9. Arhivarea registrelor
Institutiile publice au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a
celorlalte documente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza
inregistrarilor in contabilitate.
Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare.
Registrele de contabilitate si documentele justificative si contabile se pot arhiva, in baza
unor contracte de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane,
care dispun de conditii corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si documentelor
justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului
financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza
timp de 50 de ani. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani.
In caz de incetare a activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului
sau arhivele militare, dupa caz.
Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor justificative si contabile se face in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Documentele reconstituite potrivit legii, constituie baza legala pentru efectuarea
inregistrarilor in contabilitate.

IV. Proiectarea sistemului de contabilitate pe conturi - grupajul situatiei
patrimoniului n conturi:
1.Deschiderea exercitiului, preluare solduri initiale
Soldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei,
preluata din bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest
mod se asigura, prin intermediul balantei de verificare, legatura dintre
bilantul initial si conturi.
Rulajele reprezinta totalitatea miscarilor, iar soldul final diferenta dintre soldul initial,
plus cresterile, minus micsorarile elementului respectiv. Soldurile finale fiind preluate in
bilantul final, acesta face legatura si intre conturi si un nou bilant.
Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta
prin cele trei serii de egalitati ale balantei, si anume:
- suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare;
- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;
- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.
Daca nu se asigura aceste egalitati, s-au produs omisiuni sau greseli care
trebuie depistate.

2.Inregistrare cronologic si sistematic
Reflectarea n conturi a operatiilor economico-financiare respectiv a modificarilor
pe care aceste operatii le produc n masa elementelor patrimoniale se realizeaza prin
importantul element (procedeu) al metodei contabilitatii dubla nregistrare. Dubla
nregistrare n conturi reprezinta un principiu fundamental al metodei contabilitatii autor
al caruia se considera matematicianul italian Luca Pacioli. Dubla nregistrare n conturi
reese din necesitatea obiectiva ca operatiile economice determina modificari simultane n
valoarea a cel putin 2 elemente patrimoniale, astfel operatia economico-financiara
respectiva se reflecta n cel putin 2 conturi dintre care la unul din conturi n partea stnga
(de debit) iar la celalalt cont n partea dreapta (de credit) importanta dublei nregistrari n
conturi consta n:
-permite mentinerea permanenta a egalitatii dintre activ si pasivul bilantului respectiv
mentine aceasta egalitate n dinamica, adica daca Activul = Pasivul atunci Debitul =
Creditul.
-permite verificarea exactitatii nregistrarilor n conturi si asigura egalitatea miscarilor
reflectate n debit si creditul conturilor.

3.Calcule, punctaj, corelatii
Redactarea balantei conturilor cu titlu provizoriu pentru verificarea exactitatii
nregistrarilor din sistemul de conturi, calcule de corelatie, punctaje si analiza
componentei soldurilor.
Inventarierea patrimoniului si controlul realitatii factice a patrimoniului asigura
concordanta dintre marimea reala a existentei valorilor de patrimoniu si soldurile
scriptice nregistrate n contabilitate.
Punerea de acord a situatiei conturilor cu realitatea inventarului si nregistrarea
legala a diferentelor de inventar dupa natura lor (calcule trecerea pe cheltuieli a
pierderilor legale admise, dupa caz, imputarea lipsurilor de gestiune dovedite prin
vinovatia persoanelor angajate).
Redactarea balantei conturilor cu titlu definitiv, inclusiv cu rezultatele consemnate pe
baza inventarului.
.

4.Verificarea concordantei nregistrrilor ntre analitic si sintetic
Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se
inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte
pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei,
cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si
existentele finale.
Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale
impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati
desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia
elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate,
cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor
conturilor.
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei
contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in
conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si
conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de
verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice
preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii
dublei inregistrari si corespondentei conturilor.
Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine
si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o
unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente,
totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva.
Legea contabilitatii prevede ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a
operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare.

5.Exactitatea nregistrrilor: balanta conturilor
Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei
contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in
conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si
conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

6.Controlul faptic al realittii: inventarierea
Inventarierea reprezinta un ansamblu de oparatii prin care se constata axistenta
elemantelor de activ si pasiv,cantitativ si valoric.Inventariere are ca scop prezentare unei
imaginifidele,clare a existentei tuturor elementelor patrimoniale,a rezultatelor ecnomico
financiare.Particolului19821991persoanele juridice si fizice care au dreptul de a organiza
si conduce contabilitatea efectueaza inventarierea:
la inceputul activitatii cel putin o data pe an cu ocazia fuzionarii cu ocazia reorganizarii
gestiunilor
la incetarea activitatii la sfarsitul anului. Se efectueaza inventarierea in mod obligatoriu in
urmatoarele situatii:
-la cererea organelor de control
-de cate ori exista indicii ca exista plusuri sau minusuri in gestiune cu ocazia reorganizarii
gestiunilor bunurile din unitate se trec in liste de inventariere,iar bunurile apartinand altor
persoane fizice s-au juridice se intocmesc liste de inventariere separat pt desfasurare in
bune conditii a procesului de inventariere se formeaza o comisie care trebuie sa cuprinda
cel putin doi membri.Din aceasta comisie nu trebuie sa faca parte gestionarul unitatii
respective sau contabilul care tine evidenta gestiunii respective

7.Corectarea erorilor de nregistrare
In cursul activitatilor comerciale desfasurate de societatile comerciale, din diverse
motive, pot exista situatii in care anumite evenimente si operatiuni nu au fost inregistrate
in contabilitate la momentul efectuarii lor sau au fost inregistrate eronat, conducand la
inregistrarea si raportarea unui rezultat gresit.Corectarea erorilor contabile se efectueaza
in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu
modificarile si completarile ulterioare.


8.Corelatii aritmetice de verificare
Prin validare intelegem operatia de verificare a corectitudinii datelor. O data se
considera corecta daca respecta o serie de conditii aritmetice sau logice prestabilite.
Validarea datelor presupune precizarea urmatoarelor elemente:
Conditiile de verificare
Actiunile care trebuie executate cand data este corecta sau incorecta
Modul de semnalare a erorilor si structura mesajelor
Modul de corectie a erorilor
Modul de reintroducere a articolelor dupa corectia acestora
Validarea se poate face la nivel de camp (un camp respecta propriile sale
conditii), la nivel de articol (respectarea unor relatii intre campurile aceluiasi articol), la
nivelul mai multor articole (respectarea unor relatii intre campurile unor articole diferite,
completitudinea pe pachete de documente, corectitudinea unor totaluri pe pachete) sau la
nivel de fisier (completitudine, corectitudinea unor totaluri pe fisier).

9.Inchiderea exercitiului, calcule de rectificare si regularizare
Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex
de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind
situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza
intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la
redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite
lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind structurate astfel:
Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere pentru centralizarea si controlul
exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de
inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si
creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si
analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in
conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau
creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal
general.
Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care
se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se
determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :SNP = Activul
inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la valoarea actuala

V. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente de
sintez, situatia patrimoniului si calculul rezultatului:
1.Lucrri contabile de nchidere a exercitiului financiar
Situatiile financiare, in cadrul unitatii noastre, se intocmesc de directorul
financiar-contabil
si au la baza balanta de verificare si listele de inventariere.
Situatiile finaciare anuale se compun din:
- bilant
- situatia fluxurilor de trezorerie
- note explicative





2.Inventarierea elementelor de activ si de pasiv
Inventarierea elementelor de activ si de pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor
prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai
valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza.

3.Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor la inventar
Dupa ce s-au efectuat nregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la
inventariere, valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda
cu soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale
elementelor respective din evidenta operativa de la depozite (fisele de magazie).

4.Balanta definitiv
Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea
exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea
sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se
intocmesc situatiile financiare.
Balanta de verificare se intocmeste pe baza datelor preluate din Cartea mare
(sah) , respectiv din fisele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.
Pentru verificarea inregistrarilor in contabilitatea analitica se intocmesc
balante de verificare analitice. Balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar
iar balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care
se intocmesc situatiile financiare.
Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile institutiei urmatoarele
elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea inscrisa in planul de
conturi, soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii
precedente dupa caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor
debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. In balanta de
verificare pentru luna ianuarie rubrica solduri initiale se completeaza cu
soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.

VI.PROIECTAREA MONOGRAFICA A UNUI CICLU
COMPLET DE INREGISTRARI PE STRUCTURI PATRIMONIALE
REPREZENTATIVE.

CALCULUL SALARIILOR
1.1 Salariul Preul muncii

Salariul reprezint expresia bneasc a valorii forei de munc, preul forei de
munc, plata forei de munc. Mai simplu, salariul este definit ca plata, de regul
n form bneasc, a unei activiti depuse, preul muncii, plata muncii.
Prin legea nr. 53/2003 Codul Muncii se prevede:
Art. 154 (1) Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza
contractului individual de munc.
(2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc
fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat n bani.
Art. 155 Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte
adaosuri.
Art. 156 Salariile se pltesc naintea oricror alte obligaii bneti ale
angajatorului.
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezint:
- Pentru angajatori (societate comercial, regie autonom etc.), o cheltuial, ca orice
alt cheltuial, impus de necesitatea desfurrii activitii. Angajatorul, care face
plata muncii sub form de salarii, are obligaia:
De a se nregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezint o cheltuial
cu salariile, nregistrat n debitul contului 641 Cheltuieli cu remuneraiile
personalului, care este o cheltuial deductibil la calcului profilului impozabil
(adic admis a sa scdea din veniturile impozabile n scopul determinrii
profitului impozabil);
De a se nregistra n evidena financiar-contabil cu salariile pltite, respectiv
cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului, n creditul contului 421
Personal remuneraii acordate, i de a calcula i reine, prin stopaj la surs,
obligaiile bugetare (contribuia pentru omaj, pensie, sntate i impozitul).
Calculul i reinerea obligaiilor datorate statului reprezint o obligaie a
angajatorului (a celui care face plata salariilor) i se face prin stopaj la surs,
care const n faptul c nu se face plata salariilor pn nu se stopeaz, pn nu
se calculeaz i rein sumele datorate statului;
- Pentru salariat (angajat), un venit obinut prin munc, un venit acordat de angajator
dup ce s-au calculat i reinut de angajator toate obligaiile de plat datorate statului.
Din punct de vedere strict fiscal, sensul i coninutul noiunii de salariu se vor
nelege corect i pe deplin numai dac este privit ATT din punct de vedere al celui
care l acord (al angajatorului, care este pltitorul de salarii), ct i din punct de
vedere al celui care l primete (al salariatului, care este beneficiarul veniturilor din
salarii).
SALARIATUL este o persoan ncadrat cu contract individual de munc, cu timp
integral sau parial de munc, pe o perioad nedeterminat sau determinat. Att timp
ct nu exist un contract individual de munc, nu se poate vorbi de salariat sau
salariu.. calitatea de salariat se capt numai i numai prin ncheierea unui contract
individual de munc, care genereaz ntocmirea documentului carte de munc,
numit mai nou carnet de munc.
De reinut c unele activiti se pot desfura i pe baz de contracte civile, numite
convenii civile, ncheiate n baza Codului Civil, care nu genereaz raporturi de
munc, care nu se cuprind n statul ,de salarii i, ca urmare, (1) nu se supun
contribuiilor bugetare (pentru omaj, pensii, sntate) prevzute pentru veniturile din
salarii i asimilate salariilor, (2) nu se impoziteaz pe baza baremului lunar de
impunere, pe baza cruia se impun veniturile salariale i asimilate salariilor, (3) nu se
includ n venitul anual global impozabil.
Veniturile pe baz de contracte civile, ncheiate n baza Codului Civil, se
ncadreaz n Codul Fiscal (C.f.) la venituri din alte surse (art.83 C.f.), iar impozitul
se calculeaz cu cota de 10% pn la 31.12.2004 i cota de 16% dup 1.01.2005 (art.
85 C.f ).
CONTRACTUL reprezint Un acord ncheiat ntre dou sau mai multe persoane
spre a asigura un rezultat din care fiecare urmrete un beneficiu (Oxford. Dicionar
de politic, Editura Univeres Enciclopedic, Bucureti, 2001).
Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:
Art. 10 Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan
fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munca pentru el i sub autoritatea unui
angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii denumite salariu.
Art. 11 Clauzele contractului individual de munc nu pot conine prevederi contrare
sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective
de munc.
Art. 12 (1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat.
(2) Prin excepie, contractul individual de munc se poate ncheia i pe durat
determinat, n condiiile expres prevzute de lege.
Art. 14 (1) n sensul prezentului cod, prin angajator se nelege persoana fizic sau
juridic ce poate, potrivit legii, s angajeze for de munc pe baz de contract
individual de munc.
Art. 16 (3) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc i confer
salariatului vechime n munc.
Art. 35 (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcii, n baza unor
contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare
dintre acestea.
(2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) situaiile n care prin lege sunt prevzute
incompatibiliti pentru cumulul unor funcii.
(3) Salariaii care cumuleaz mai multe funcii sunt obligai s declare fiecrui
angajator locul unde exercit funcia pe care o consider de baz.
Art. 82 (1) Contractul individual de munc pe durat determinat nu poate fi
ncheiat pe o durat mai mare de 18 luni.
Art. 101 (1) Angajatorul poate ncadra salariaii cu program de lucru corespunztor
unei fraciuni de norm de cel puin dou ore pe zi, prin contracte individuale de
munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat, denumite contracte
individuale de munc cu timp parial.
(2) Contractul individual de munc cu timp parial se ncheie numai n form scris.
(3) Durata sptmnal de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de
munc cu timp parial este inferioar celei a unui salariat cu norm ntreag
comparabil, fr a putea fi mai mic de 10 ore.
Art. 108 timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul l folosete pentru
ndeplinirea sarcinilor de munc.
Art. 109 (1) Pentru salariaii angajai cu norm ntreag, durata normal a timpului
de munc este de 8 ore pe zi i 40 de ore pe sptmn.
Desfurarea unor activiti, pe ct de numeroase, pe att de diversificate, se face pe
baza unor contracte/convenii civile, ncheiate n baza Codului civil.
CONTRACTUL CIVIL este acordul ntre dou sau mai multe persoane n scopul de a
produce efecte juridice, constnd, n general, n realizarea unui produs, executarea
unei lucrri, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul n temeiul cruia
o persoan fizic, denumit executant/prestator, se oblig s realizeze un produs, s
execute o lucrare, s presteze un serviciu pentru i sub autoritatea unui beneficiar,
persoan fizic sau juridic, n schimbul plii convenite.
Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se ncheie cu timp integral de lucru i
nici cu timp parial de lucru, nu se ncheie nici pe durat nedeterminat, nici pe durat
determinat; ele au menirea de a produce efecte juridice constnd n a da, a face,
respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrri, de prestare a unui
serviciu.
PERSOANA juridic poate ncheia contracte civile nu n calitate de angajator, ci de
beneficiar. Persoana fizic poate ncheia contracte civile att n calitate de
beneficiar, ct i de executant. ESTE INTERZIS, sub sanciunea nulitii absolute,
ncheierea att a unui contract civil n scopul prestrii unei munci sau a unei activiti
ilicite ori imorale.
Munca prestat n temeiul unui contract civil nu-i confer executantului vechime n
munc. Persoanele care desfoar activitate pe baz de contract civil nu au calitate
de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligaia
legal de a nfiina un registru general de eviden al contractelor civile, respectiv al
prestatorilor.
Persoanele care desfoar activitate pe baz de contracte civile nu au funcie i
nici funcie de baz, nu pot cumula mai multe funcii i nu se pot afla n
incompatibilitate pentru cumulul unor funcii i nu sunt obligate s declare nici
unui beneficiar sau instituii de stat ce activiti desfoar pe baz de contract civil
(ntruct beneficiarul are obligaia legal s-i calculeze, rein i vireze impozitul).
Cap. III Calculul salariilor
3.1 Determinarea venitului brut
Salariul este expresia bneasc a prii din venitul naional destinat consumului
individual i repartizat celor ce muncesc, proporional cu cantitatea i calitatea
muncii depuse. Salariile se pltesc angajailor n dou trane: chenzina I (avans) i
chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza Listei de avans
chenzinal, iar plata chenzinei a II-a pe baza Statului de plat al salariilor.
Venitul reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat din: livrri de bunuri,
executri de lucrri, prestri de servicii, executri de obligaii legale sau contractuale.
Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani
i/sau natur obinute de o persoan fizic ce desfoar o activitate n baza unui
contract de individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent
de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se
acord, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate de munc.
Potrivit noii reglementri, sunt asimilate salariilor, pe lng veniturile prevzute n
Ordonana Guvernului nr. 7/2001, i sumele acordate de persoanele juridice fr scop
patrimonial i de alte entiti nepltitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori
nivelul stabilit pentru indemnizaia primit pe perioada delegrii i detarii n alt
localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, pentru salariaii din
instituiile publice.
Veniturile salariale obinute de angajai se compun din:
Salariu de baz + Alte drepturi salariale = Venit brut
Sau
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat
1) Salariul realizat calculat n funcie de salariul de baz i de forma de
salarizare aplicat (salarizare n regie pentru timpul lucrat; salarizare n
acord n funcie de normele de munc; salarizare n cote procentuale
calculat la volumul vnzrilor).
Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic dect salariul de baz
negociat. El reprezint o sum brut.
2) Adaosurile i sporurile din salariu (indemnizaie de conducere, indemnizaie
de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru n
subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) se calculeaz fie
n sum fix, fie ca procent din salariul de baz, proporional cu timpul lucrat
n alte condiii.
Prin nsumarea veniturilor brute lunare realizate de toi salariaii societii comerciale,
se obine Fondul de salarii brut realizat n luna respectiv. El constituie pentru
societatea comercial o cheltuial.

Ordonana de urgen nr. 138/2004 pentru modificarea i completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr.
1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005
Art. 3. La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 n funcie
de venitul brut lunar din salarii i de numrul de peroane aflate n ntreinerea
contribuabilului s-a utilizat urmtorul algoritm de calcul:
Pentru un venit brut lunar din salarii de pn la 1.000 lei:
Fr persoane n ntreinere: 250 lei
Cu o persoan aflat n ntreinere: 350 lei
Cu 2 persoane aflate n ntreinere: 450 lei
Cu 3 persoane aflate n ntreinere: 550 lei
Cu 4 persoane aflate n ntreinere: 650 lei
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre
1.000 lei 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive i urmeaz s fie
stabilite prin ordin al MF.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personal lunar este
0 (zero).
VBL venit brut lunar


3.2 Reineri din salarii
Prin nsumarea salariului realizat cu adaosurile i sporul la salariu, rezult Venitul
brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaz urmtoarele reineri
individuale:
a) Contribuia angajatului la asigurrile sociale de 9,5% x venitul brut realizat ->
constitue datorie fa de bugetul A.S.
b) Contribuia angajatorului la fondul de omaj de 1% x salariul de baz -> constituie
datorie fa de fondul de omaj
c) Contribuia angajatului la asigurrile sociale de sntate de 6,5% x venitul brut
realizat -> constituie datorie fa de Casa Naional a Asigurrilor de Sntate
d) Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de
16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului
e) Avansul achitat angajatului la chenzina I
f) Alte reineri rate locuine, chirii, pensii alimentare, imputaii etc. -> constituie
datorie fa de creditorii respectivi.
Dup scderea din venitul brut realizat a tuturor reinerilor individuale, rmne restul
de plat care se achit angajailor din casierie la data chenzinei a II-a.

3.3 Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar reprezentnd pli
anticipate, care se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri.
Impozitul lunar se determin astfel:
La locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de
calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat
prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii i a cheltuielilor
profesionale, i deducerile personale acordate pentru luna respectiv;
Pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra
bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe
fiecare loc de realizare a acestora.
Pltitorii de venituri din salarii care efectueaz regularizarea anual a impozitului
determin impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual
pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de
impozitare anuale, determinat ca diferen ntre venitul net anual corectat cu
diferena de cheltuial profesional i suma deducerilor personale cuvenite n acel an
i, dup caz, cotizaia de sindicat pltit conform legii.
n situaia n care contribuabilul realizeaz numai venituri de natur salarial la
funcia de baz ca fiind angajat permanent i beneficiaz de deducerile prevzute la
art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaiunea de acordare a deducerilor
i stabilire a impozitului pe venit se efectueaz de organul fiscal n a crui raz
teritorial se afl domiciliul fiscal al contribuabilului.
Ordin emis de ministrul finanelor publice, 10 ianuarie 2005
Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile
din:
a) Activiti independente;
b) Salarii;
c) Cedarea folosinei bunurilor;
d) Pensii;
e) Activiti agricole;
f) Premii;
g) Alte surse
este de 16% aplicat asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din
categoria respectiv










Notaii:
N.p..= numrul persoanelor n ntreinere, trecute la deduceri personale
suplimentare
V.iz.= venitul impozabil
V.br.= venitul brut
C.bg.= contribuii bugetare
V.nz.= venituri neimpozabile
S.j.= contribuia pentru omaj

Venitul brut (V.br.) 2008 2009

omaj (S.j.) S.j.= salariu tarifar x 1% x x


CAS= V.br. x 9,5% x x
Asigurri sociale (CAS)

CASS= V.br. x 6,5% x x
Sntate(CASS)

Cheltuieli profesionale C.pfs.=30lei x -
15% din DPB(2.00lei)
D.pb.=2.00lei x variabil
Deducerea personal de baz
(D.pb.)

D.ps.=D.pb. x 0,5% xN.p.= x cte un
=2.00 x 0,5 xN.p.= milion lei
Deducerea personal suplimentar =1.00x N.p. pt. fiecare
(D.ps.) pers.intre

Iz. = V.iz. supus baremului x Iz =16%
Impozit (Iz.)
V.ef.=V.br.-C.bg.-Iz.=
=V.br.S.j.CAS-CASS-Iz x x
Venit efectiv ncasat (V.ef.)
CAS= contribuia pentru asigurrile sociale (pentru pensii)
C.pfs.= cheltuieli profesionale = 30 lei lunar
D.pb.= deducerea personal de baz = 200 lei lunar
D.ps.= deducerea personal suplimentar, pentru maxim 4 persoane, care nu poate
fi mai mare de 2 x D.pb.

Ordonana de urgen nr.138/2004 pentru modificarea i completarea Legii
nr.571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, partea I nr.1281 din 30/12/2004)
Conform acesteia, ncepnd cu anul 2005:
1) Impozitul pe venit este n cot unic de 16%

3) Nu se consider avantaje cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor
minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor
similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei
de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei
persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, n limita a 150 lei

4) Determinarea impozitului pe salarii la funcia de baz se face prin aplicarea cotei
de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul net din salarii,
calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i
urmtoarele:
deducerea personal acordat pentru luna respectiv;
cotizaia sindical pltit n luna respectiv;
contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul
anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro

7) Pentru veniturile obinute nafara funciei de baz, impozitul se determin prin
aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitul brut i
contribuiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

8) Nu mai exist alte deduceri din impozitul pe venit cu excepia celor 3 precizate la
pct.7. Au disprut deducerile privind asigurrile private de sntate, reabilitarea termic a
locuinei, asigurarea locuinei.

9)Veniturile din alte surse, aa cum sunt definite prin norme, se vor impozita cu o
cot de 16%. Impozitul este final.


Determinarea impozitului pe venitul din salarii:
I. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care se
calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri
II. Impozitul prevzut la I. se determin astfel:
a. la locul unde se afl funcia de baz, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferen ntre venitul net sau prin deducerea din venitul brut a
contribuiilor obligatorii aferente unei luni, i urmtoarele:
- deducerea personal acordat pentru luna respectiv;
- cotizaia sindical pltit n luna respectiv;
- contribuiile la schemele facultative de pensii ocupaionale, astfel nct la nivelul
anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro
b. pentru veniturile obinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferena ntre venitul brut i contribuiile obligatorii pe
fiecare loc de organizare a acestora;
III. Pltitorul este obligat s determine valoarea total a impozitului anual pe veniturile
din salarii, pentru fiecare contribuabil.
Cap. IV Datorii sociale

Alturi de resursele materiale, fora de munc reprezint un factor principal n
producerea de bunuri i prestarea de servicii din cadrul unitilor economice. n schimbul
muncii depuse, personalul angajat primete un salariu, care se stabilete prin negocieri
ntre angajator i salariai, reprezentai de sindicate. n urma negocierilor se ncheie
contracte colective i individuale de munc, prin care personalul se oblig s efectueze
activitile prevzute n contract, iar angajatorul se oblig s-i remunereze pentru munca
prestat. Att unitile care au salariai cu contract de munc, ct i angajaii respectivi
trebuie s suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurrile i protecia social.

4.1 Contribuia de asigurrile sociale (CAS)
Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat au obligaie plii
contribuiei la sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, n
funcie de condiiile de munc n care este ncadrat personalul angajat, i anume:
31,5% pentru condiii normale de munc
36,5% pentru condiii deosebite de munc
41,5% pentru condiii speciale de munc
n contabilitatea agentului economic angajator, contribuia acestuia la asigurrile
sociale se nregistreaz:
a) Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator, reflectate cu ajutorul
contului 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale
b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul
sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, nregistrate n
creditul contului 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale.
Din contextul reglementrilor n vigoare, rezult c baza de calcul a
contribuiei agentului economic angajator la sistemul public de pensii i alte
drepturi de asigurri sociale este fondul total de salarii. n aceast baz de calcul
intr:
a) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti pe baz de
contract individual de munc;
b) Drepturile salariale brute ale persoanelor care i desfoar activitatea n funciile
colective sau care sunt numite n cadrul activitii executive, legislative ori
judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori din
organizaiile cooperaiei meteugreti;
c) Drepturile salariale brute ale persoanelor care desfoar activiti exclusiv pe
baz de convenii civile de prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut
pe an calendaristic echivalent cu cel puin trei salarii medii brute pe economie.
Contribuia angajatului la asigurrile sociale este n valoare de 9,5%, cot aplicat
venitul brut.
4.2 Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS)
Persoanele fizice i juridice care angajeaz personal salariat i nesalariat au obligaia
s contribuie la fondul special pentru asigurrile sociale de sntate ntr-o cot de 5,2%
aplicat asupra fondului de salarii.
Prin fondul de salarii asupra cruia se aplic cota de 5% se nelege suma veniturilor
n bani i/sau natur obinute de o persoan fizic pentru munca prestat n baza unui
contract individual de munc sau a unei convenii civile de prestri de servicii, ncheiate
potrivit legii, indiferent de perioada la care se refer. Potrivit acestor norme reglementare,
sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii i urmtoarele drepturi:
Indemnizaiile pentru plata concediilor medicale n caz de boal, prevenirea
mbolnvirilor, ntrirea i refacerea sntii, pentru primele 10 zile lucrtoare,
care, potrivit legii, se suport din fondul de salarii al angajatorului;
Indemnizaiile din activitile desfurate ca urmare a unei funcii de demnitate
public, stabilite potrivit legii;
Drepturi de sold lunar, indemnizaii, prime, premii, sporuri i alte drepturi ale
cadrelor militare, acordate potrivit legii;
Indemnizaia lunar brut cuvenit administratorilor la companii/societi
naionale, societi comerciale la care statul sau o autoritate a administraiei
publice locale este acionar majoritar, precum i la regiile autonome;
Sumele primite de reprezentani n comisiile tripartite, conform legii;
Alte drepturi i indemnizaii de natur salarial, acordate n bani i n natur de
ctre angajator.
Termenul limit de virare a contribuiei angajatorului la bugetul
asigurrilor sociale de sntate este data plii pentru chenzina a II-a, dar nu mai
trziu de 20 ale lunii urmtoare pentru luna expirat. Pentru perioada de ntrziere
se datoreaz majorri aferente ntrzierii achitrii impozitelor. Dc datoria nu se
achit n termen de o lun de la data scadent, Casa de Asigurri de Sntate va
introduce dispoziia de ncasare silit.
n contabilitatea angajatorului, contribuia acestuia la bugetul asigurrilor sociale de
sntate se nregistreaz:
a) Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453
Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.
b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul
asigurrilor sociale de sntate, reflectate n creditul contului 4313 Contribuia
angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate.
Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor sociale de sntate este n
valoare de 6,5%, cot aplicat venitului brut.

4.3 Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj
(fondul de omaj)
Persoanele fizice i juridice romne i strine, cu sediul n Romnia, care
angajeaz personal salariat romn, sunt obligate s contribuie la bugetul
asigurrilor pentru omaj, ntr-o cot de 0,5% aplicat asupra fondului total de
salarii brute realizate de urmtoarele categorii de asigurai:
a) Persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau
persoanele care desfoar activiti exclusiv pe baz de convenie civil de
prestri servicii i care realizeaz un venit salarial brut pe an calendaristic
echivalent cu 9 salarii de baz minime brute pe ar;
b) Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de
numire;
c) Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n
cadrul autoritii executive, legislative, ori judectoreti pe durata mandatului;
d) Militarii angajai pe baz de contract;
e) Persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator;
f) Alte persoane care realizeaz venituri din activiti desfurate potrivit unor legi
speciale;
n contabilitatea agentului economic angajator, obligat s conduc
contabilitatea n partid dubl, contribuia acestuia la fondul de omaj se
nregistreaz:
a) Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul
contului 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj.
b) Pe de alt parte, n obligaiile agentului economic angajator fa de bugetul
asigurrilor pentru omaj, reflectate n creditul contului 4371 Contribuia unitii
la fondul de omaj.
Contribuia angajatului la bugetul asigurrilor pentru omaj este n valoare de
0,5%, cot aplicat venitului brut.

4.4 Alte datorii

a. Contribuia pentru accidente de munc i boli profesionale calculat n cote de
0,5% din fondul de salarii realizat, care se adaug la cota de CAS datorat de ctre
angajator.
Potrivit art.5, modificat, sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
1) Persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc,
indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici;
2) Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite
n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului,
precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale
cror drepturi i obligaii sunt asimilate, n condiiile prezentei legi, cu ale
persoanelor prevzute la 1);
3) omerii, pe toat durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor
organizate potrivit legii;
4) Ucenicii, elevii i studenii, pe toat durata practicii profesionale.
Prevederile prezentei legi nu se aplic personalului militar i civil angajat pe baz de
contract i personalului asigurat n sistemul propriu al Ministerului Aprrii Naionale,
Ministerului Administraiei i Internelor, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de
Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Telecomunicaii
Speciale, precum i celui din structurile militarizate ale Ministerului Justiiei.
Cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc reprezint 80%
din media veniturilor salariale brute realizate n ultimele 6 luni.
n cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli
profesionale, beneficiaz de despgubire n caz de deces o singur persoan, care poate fi,
dup caz: soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, n
condiiile dreptului comun, sau, n lipsa acesteia, persoana care dovedete c a suportat
cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despgubirii n caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie,
comunicate de Institutul Naional de Statistic.
Cota de contribuie datorat de angajatori i de persoanele fizice care ncheie
contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc.
b. Comisionul datorat Casei Naionale de Pensii calculat astfel: 0,75 % din fondul
de salarii realizat pentru completare carnetelor de munc sau 0,25 % din fondul de
salarii realizat pentru verificarea i certificarea legalitii nregistrrilor;
ntreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, n limita unei cote de
pn la 1,5 % aplicat asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care
sunt deductibile fiscal, avnd ca destinaii principale:
- Funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate n administrarea
ntreprinderilor, cum ar fi: grdinie, cree, dispensare, cabinete medicale,
muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, coli;
- Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de procurarea unor daruri pentru
copiii salariailor.
- Acoperirea parial a cheltuielilor ocazionate de transportul salariailor la i de
la locul de munc.
- Acoperirea parial a cheltuielilor privind biletele de tratament i odihn pentru
salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora.
- Acordarea de ajutoare unor salariai care au suferit pierderi n gospodrie
proprii, ca urmare a unor calamiti naturale.
- Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei pri din
cheltuieli n cazul unor boli grave sau incurabile.
Sinteza obligaiilor de plat de natur salarial datorate de angajat i angajator
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009
Obligaia de plat Total, din care suportat de Persoane
fizice Total Angajat
or
Angaja
t
1 2 3 4 5
Contribuia de
asigurri sociale
(CAS)
Condiii normale de munc 41% 31,5% 9,5% 41%
Condiii deosebite de munc 46% 36,5% 9,5% 46%
Condiii speciale de munc 51% 41,5% 9,5% 51%
Contribuia de asigurri sociale de sntate(CASS) 13,5% 7% 6,5% 6,5%
Contribuia pentru asigurrile sociale de omaj(C.sj.) 4% 3% 1% 4%
Comisionul pentru asigurarea pentru accidentele de
munc i boli profesionale (C.a.b.)
0,5% Angajatorul i/sau
asiguratul personal
0,5%
Comisionul pentru pstrarea i completarea carnetelor de
munc (C.c.m.)
0,25%0,7
5%
0,25%
0,75%
- -
Impozitul pe salarii i impozitul pe venitul anual global
impozabil
16% - 16% 16%


Ordonan de urgen nr.139/2004 privind modificarea art.26 alin.(1) din Legea
bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2005 nr.512/2004 (Monitorul Oficial,
Partea I nr.1280 din 30/12/2004)
Prin prevederile acestei OUG, se revine la vechile cote de contribuii sociale.
Astfel, ncepnd cu 2009:
1) Cotele de contribuie de asigurri sociale se stabilesc dup cum urmeaz:
a. Pentru condiii normale de munc 31,5%
b. Pentru condiii deosebite de munc 36,5%
c. Pentru condiii speciale de munc 41,5%
Cota contribuiei individuale de asigurri sociale este de 9,5%, indiferent de
condiiile de munc.
2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat pe
anul 2005 este de 921,1 lei.
3) Cuantumul ajutorului de deces se stabilete, n condiiile legii, n cazul:
a. Asiguratului sau pensionarului, la 940 lei
b. Unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 470 lei
4) Cotele contribuiei pentru Fondul de omaj:
a. Contribuia datorat de angajatori conform art.26 din lege este de 3%
b. Contribuia individual datorat conform art.27 din lege este de 1%
c. Contribuia datorat conform art.28 din lege de persoanele asigurate n baza
contractului de asigurare pentru omaj este de 4%
5) Pentru anul 2005 cota contribuiei pentru asigurarea pentru accidente de munc i boli
profesionale, datorat de angajatori i de persoanele fizice care ncheie contracte
individuale de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, se stabilete n
funcie de riscuri, pe sectoare economice, ntre limitele de 0,5 i 4%, conform normelor
care urmeaz s fie emise.
Legea nr.583/2004 privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr.93/2004 pentru
modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.150/2002 privind
organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate (Monitorul Oficial,
Partea I nr.1228 din 21/12/2004)
Conform acestei legi, ncepnd cu anul 2005:
Contribuiile pentru categoriile de persoane enumerate mai jos se stabilesc prin
aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentnd valoarea a dou salarii de baz
minime brute pe ar:
a. Se afl n concediu medical
b. Se afl n concediu medical pentru sarcin i luzie
c. Se afl n concediu medical pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7
ani
d. Se afl n concediu pentru creterea copilului
Contribuiile astfel calculate se suport de ctre bugetul asigurrilor sociale de stat
(prin deducerea din contribuia datorat de angajator).
Pentru anul 2005 contribuiile pentru asigurrile de sntate rmn neschimbate:
a. 6,5% pentru angajai
b. 7% pentru angajator
Principalele fluxuri contabile privind decontrile cu personalul i bugetele de
asigurri i protecie social
































425=5311 421=425
(acordare avans) (reinere avans) 641=421
5311=5121 421=425 (nregistrare salarii)
(rest de plat)




4312=5121 421=4312
(pensie public)



4314=5121 421=4314
(fond sntate)



4372=5121 421=4372
(fond omaj)



427=5121 421=427




426=5311 421=426





423=5121 4311=423 6451=4311
(asigurri sociale)
4311=5121




4313=5121 6453=4313




5311 Casa n lei 425 Avansuri
acordate
personalului
421 Personal-
salarii datorate
641 Cheltuieli cu
salariile
personalului
5121 Conturi la
bnci n lei
4312 Contribuia personalului
la asigurrile sociale
4314 Contribuia angajailor la
asigurrile sociale de sntate
4372 Contribuia personalului
la fondul de omaj
427 Reineri din salarii datorate
terilor
426 Drepturi de personal
neridicate
423 Personal-
ajutoare materiale
datorate
4311 Contribuia
unitii la asigurrile
sociale
6451 Contribuia
unitii la
asigurrile sociale
4313 Contribuia angajatorului
pentru asigurrile de sntate
6453 Contribuia unitii pentru
asigurrile sociale
4371 Contribuia unitii la
fondul de omaj
6452 Contribuia unitii pentru
ajutorul de omaj




Cap. V Conturi i documente specifice evidenierii cheltuielilor salariale
5.1 Conturi specifice

Contabilitatea sintetic a decontrilor cu personalul se realizeaz cu ajutorul grupei
42 Personal i conturi asimilate, care cuprinde urmtoarele conturi de gradul I:

421 Personal-salarii datorate
ine evidena decontrilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia
n bani sau natur, inclusiv a adaosurilor i premiilor achitate din fondul de salarii. Dup
coninutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu salariile i alte drepturi cuvenite personalului.
Se debiteaz cu reinerile din salarii (contribuiile la asigurrile sociale, la asigurrile
sociale de sntate, la ajutorul de omaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior,
etc.) i cu salariile nete achitate personalului.
Soldul creditor reprezint drepturile salariale datorate.

D 421 Personal-salarii datorate
C
425
50,00
427
25,00
4281
25,00
4312
29,45
4314
20,15
4372
3,10
444
641
310,00
1,15
5311
141,15
RD
295,00
RC
310,00
TSD
295,00
TSC
310,00
SfC
15,00


423 Personal-ajutoare materiale datorate
ine evidena ajutoarelor de boal pentru incapacitate temporar de munc, a celor
pentru ngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. Dup coninutul economic, este un
cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu ajutoarele materiale datorate salariailor.
Se debiteaz cu reinerile din indemnizaii (contribuii privind asigurrile de sntate
i ajutorul de omaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) i cu ajutoarele
achitate personalului.
Soldul creditor reprezint ajutoare materiale datorate salariailor.

D 423 Personal-ajutoare materiale datorate
C
427
9,60
4282
9,60
5121
100,80
431
120,00
RD
120,00
RC
120,00
TSD
120,00
TSC
120,00


424 Participarea personalului la profit
ine evidena stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Dup funcia
coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia contabil,
un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.
Se debiteaz cu impozitul reinut i cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezint stimulentele din profit datorate personalului.

D 424 Participarea personalului la profit
C
444
16,00
5121
84,00
117
100,00
RD
100,00
RC
100,00
TSD
100,00
TSC
100,00


425 Avansuri acordate personalului
ine evidena avansurilor acordate personalului. Dup coninutul economic, este un
cont de creane fa de personal, iar dup funcia contabil, un cont de activ.
Se debiteaz cu avansurile din salarii acordate salariailor.
Se crediteaz cu sumele reinute pe statele de salarii reprezentnd avansurile
acordate.
Soldul debitor reprezint avansurile achitate personalului.

D 425 Avansuri acordate personalului
C
5311
80,00
421
50,00
RD
80,00
RC
50,00
TSD
80,00
TSC
50,00
SfD
30,00

426 Drepturi de personal neridicate
ine evidena drepturilor de personal neridicate n termenul legal. Dup coninutul
economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un
cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele datorate personalului, dar neridicate n termenul legal.
Se debiteaz cu sumele achitate personalului i cu drepturile de personal neridicate i
prescrise.
Soldul creditor reprezint drepturile de personal neridicate.
D 426 Drepturi de personal neridicate
C
421
15,00
RD
RC
15,00
TSD
TSC
15,00
SfC
15,00

427 Reineri din salarii datorate terilor
ine evidena reinerilor din salarii datorate terilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri,
pensii alimentare. Dup coninutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar
dup funcia contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele reinute de la salariai, datorate terilor.
Se debiteaz cu sumele achitate terilor.
Soldul creditor reprezint sumele reinute, datorate terilor.
D 427 Reineri din salarii datorate terilor
C
421
25,00
RD
RC
25,00
TSD
TSC
25,00
SfC
25,00

4281 Alte datorii n legtur cu personalul
ine evidena altor datorii n legtur cu personalul, cum ar fi: garanii gestionare
reinute, indemnizaiile pentru concediile de odihn neefectuate i alte sume pentru care
nu s-au ntocmit state de salarii. Dup coninutul economic, este un cont de datorii
salariale pe termen scurt, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu alte sume datorate personalului.
Se debiteaz cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezint alte sume datorate personalului.


D 4281 Alte datorii n legtur cu personalul
C
421
25,00
RD
RC
25,00
TSD
TSC
25,00
SfC
25,00

4282 Alte creane n legtur cu personalul
ine evidena altor creane n legtur cu personalul, cum ar fi: cota parte din
valoarea echipamentului de lucru suportat de personal, imputaii chirii, sume acordate i
nejustificate i alte debite. Dup coninutul economic, este un cont de creane, iar dup
funcia contabil, un cont de activ.
Se debiteaz cu sumele reprezentnd creane fa de personal.
Se crediteaz cu sumele ncasate sau reinute de la personal.
Soldul debitor reprezint creane fa de personal.
D 4282 Alte creane n legtur cu personalul
C
704
9,60

RD
9,60
RC
TSD
9,60
TSC
SfD
9,60


Contabilitatea sintetic a decontrilor cu bugetele de asigurri i protecie social se
realizeaz cu ajutorul grupei 43 Asigurri sociale, protecia social i conturi asimilate,
care cuprinde urmtoarele conturi:
431 Asigurri sociale se desfoar pe urmtoarele conturi de gradul II:
4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale i cu sumele datorate
personalului care se suport din bugetul asigurrilor sociale.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale.

Not: n cazul n care sumele datorate personalului depesc contribuia unitii la
bugetul asigurrilor sociale, diferena urmnd a fi recuperat de la acesta, soldul contului
4311poate fi temporar debitor, n acest caz contul respectiv va funciona ca un cont
bifuncional.


D 4311 Contribuia unitii la asigurrile sociale
C
5121
68,20
6451
68,20
RD
68,20
RC
68,20
TSD TSC
68,20 68,20


4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia personalului la asigurrile sociale.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale.
D 4312 Contribuia personalului la asigurrile sociale
C
5121
29,45
421
29,45
RD
29,45
RC
29,45
TSD
29,45
TSC
29,45


4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia unitii la asigurrile sociale de sntate.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri sociale de sntate.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate.
D 4313 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate
C
5121
21,70
6453
21,70
RD
21,70
RC
21,70
TSD
21,70
TSC
21,70


4314 Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu contribuia angajailor la asigurrile sociale de sntate.
Se debiteaz cu sumele virate bugetului de asigurri de sntate.
Soldul creditor reprezint sumele datorate asigurrilor sociale de sntate.


D 4314 Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate
C
5121
20,15
421
20,15
RD
20,15
RC
20,15
TSD
20,15
TSC
20,15


4371 Contribuia unitii la fondul de omaj
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de omaj.
Se debiteaz cu sumele virate, reprezentnd contribuia unitii la fondul de omaj.
Soldul creditor constituie fondul de omaj datorat.
D 4371 Contribuia unitii la fondul de omaj
C
5121
9,30
6452
9,30
RD
9,30
RC
9,30
TSC
9,30
TSC
9,30


4372 Contribuia personalului la fondul de omaj
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de omaj.
Se debiteaz cu sumele virate, reprezentnd contribuia personalului la fondul de
omaj.
Soldul creditor constituie fondul de omaj datorat.
D 4372 Contribuia personalului la fondul de omaj
C
5121
3,10
421
3,10
RD
3,10
RC
3,10
TSD
3,10
TSC
3,10


4381 Alte datorii sociale
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dup funcia
contabil, un cont de pasiv.
Se crediteaz cu sumele privind ajutoare materiale achitate n plus personalului.
Se debiteaz cu sumele virate asigurrilor sociale.
Soldul creditor reprezint alte datorii sociale.
D 4381 Alte datorii sociale
C
6453
70,00
6458
7,50
RD
RC
77,50
TSD
TSC
77,50
SfC
77,50

4382 Alte creane sociale
Este, dup coninutul economic, un cont de creane, iar dup funcia contabil, un
cont de activ.
Se debiteaz cu sumele cuvenite personalului sub form de ajutoare materiale, care
urmeaz a se ncasa de la bugetul de asigurri sociale.
Se crediteaz cu sumele ncasate de la bugetul de asigurri sociale.
Soldul creditor reprezint alte creane sociale.
D 4382 Alte creane sociale
C
7588
50,00
4313
50,00
RD
50,00
RC
50,00
TSD
50,00
TSC
50,00


Alte conturi specifice, utilizate pentru nregistrarea operaiilor privind salariile,
asigurrile i protecia social: 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, 641
Cheltuieli cu salariile personalului, 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale,
6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj, 6453 Contribuia angajatorului
pentru asigurrile sociale de sntate, 6458 Alte cheltuieli privind asigurrile i
protecia social.

444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
Este, dup coninutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dup funcia contabil,
un cont de pasiv.
Se crediteaz cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.
Se debiteaz cu impozitul virat bugetului.
Soldul creditor exprim impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.



D 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
C
5121
1,15
421
1,15
RD
1,15
RC
1,15
TSD
1,15
TSC
1,15



5.2 Documente specifice

STATUL DE SALARII
Se ntocmete n 2 exemplare, lunar, pe secii, ateliere, servicii etc., de
compartimentul care are aceast atribuie, pe baza urmtoarelor documente de eviden a
muncii, a documentelor privind reinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor
medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unitii a salariilor, se utilizeaz aceleai
formulare de state de salarii. Plile fcute n cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal,
lichidrile, indemnizaiile de concediu etc., se includ n statele de salarii, pentru a
cuprinde astfel ntreaga sum a salariilor calculate i reinerile legale din perioada de
decontare respectiv. Unitile pot s-i stabileasc, dac necesitile o cer, o alt machet
a formularului, dar care s conin informaiile necesare unui eventual control.
Statul de salarii servete ca:
- Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor, precum i al
contribuiei privind protecia social i a altor datorii;
- Document justificativ de nregistrare n contabilitate;
Circul:
La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata
(exemplarul 1);
La casieria unitii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);
La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de
cas, pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1 mpreun cu exemplarul 1 al
borderoului de salarii neridicate);
La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Se arhiveaz:
La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative
(exemplarul 1);
La compartimentul care a ntocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Remarc!
Statul de salarii este un document controversat datorit caracterului
confidenial al salariilor. Prin ntocmirea statelor de salarii acestea i pierd
confidenialitatea. Problema scoaterii lor din uz este mult discutat.



Macheta Statului de salarii:
STAT DE SALARII
pe lunaaugust..anul2009.
Nr
crt
Nume i
prenume
Salariu
de
ncadrare
Sporuri

Indem-
nizaii
Salariu
brut
CAS Fond
de
omaj
Fond de
sntate
Ch.
prof
Dedu-
ceri
Salariu
impo-
zabil
Impozit Avans Alte
rei-
neri
Rest
de
plat







LISTA DE AVANS CHENZINAL
Se ntocmete lunar n 2 exemplare, de ctre compartimentul care are aceast
atribuie, pe baza documentelor de eviden a muncii, a timpului efectiv lucrat, a
certificatelor medicale etc.
Lista de avans chenzinal servete ca:
- Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor ca avansuri
chenzinale;
- Document pentru reinerea n statul de salarii a avansurilor pltite;
- Document justificativ de nregistrare n contabilitate;
Documentul circul:
La persoanele autorizate s exercite controlul financiar i s aprobe plata (exemplarul
1);
La casieria unitii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);
La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 a registrului de cas,
pentru nregistrarea n contabilitate (exemplarul 1);
La compartimentul care a ntocmit lista de avans pentru a servi la ntocmirea statelor
de salarii la sfritul lunii (exemplarul 2).
Se arhiveaz:
- La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de
cas(exemplarul 1);
- La compartimentul care a ntocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).



Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d)
LIST DE AVANS CHENZINAL
Nr.
crt.
Nume i
prenume
Marca Salariu de
baz
Timp efectiv
Avans de
plat
Lucrat Concediu
medical
0 1 2 3 4 5 6
1 IVAN ION 600 22 200
2
BELCIU DAN
800 22 300

TOTAL
1.400 500



LISTA PENTRU PLI PARIALE
Se ntocmete n dou exemplare ori de cte ori se face o plat parial n cursul
lunii.
Servete ca:
Document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor pentru plile
pariale efectuate;
Document care st la baza ntocmirii statelor de salarii;
Document justificativ de nregistrare n contabilitate;
Se arhiveaz:
- La compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de
cas (exemplarul 1);
- La compartimentul care a ntocmit lista pentru pli pariale (exemplarul 2);
Lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d1 se ntocmete pentru prima plat parial, iar
lista pentru pli pariale cod 14-5-1/d2 se ntocmete pentru ce-a de-a doua plat parial
i pentru urmtoarele.





Modelul Listei de pli pariale cod 14-5-1/d1:
LIST PENTRU PLI PARIALE
reprezentnd pe luna.
Nr.
crt
Numele i
prenumele
Venitul
impozabil
Impozitul calculat
i reinut
Rest de plat Semntura


14-5-1/d1

Modelul listei de pli pariale cod 14-5-1/d2:



LIST PENTRU PLI PARIALE
reprezentnd pe luna..
Nr.
crt
Numele i
prenumele
Venitul
impozabil
calculat
anterior
Venitul
curent
Total
venit
impozabil
Impozitul
calculat
i reinut
Salariul
net
cuvenit
Salariul
net
acordat
anterior
Rest
de
plat
Semntura





























Contabilitatea trezoreriei

Utilizatorii informaiilor contabile nu se pot mulumi numai cu informaiile
cuprinse n situaiile financiare, deoarece interesul lor se manifest n legtur cu
evoluia poziiei financiare fa de situaia de la nceputul anului financiar ct i pentru
c utilizarea contabilitii de angajamente genereaz o dimensiune ipotetic a
performanelor ntreprinderii, n sensul c profitul prezentat la sfritul anului financiar
nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul disponibilitilor bneti la acelai sfrit de
an.
Informaii utile despre capacitatea ntreprinderilor de a genera numerar i
echivalente de numerar ct i despre utilizarea corespunztoare a fluxurilor de numerar
sunt oferite de operaiile cu numerar .

Aceste informaii permit evaluarea variaiei activului net i al structurii financiare a
ntreprinderii concretizat n gradul de lichiditate i gradul de solvabilitate al acesteia, ct
i asigurarea premiselor informaionale necesare pentru elaborarea unui buget de
trezorerie real, n deplin concordan cu posibilitile financiare ale acesteia.
Organizarea contabilitii elementelor de numerar trebuie s ndeplineasc mai
multe obiective astfel : realizarea unei coordonri riguroase a tuturor operaiilor privind,
pe de o parte, activele circulante bneti, iar pe de alt parte operaiile de pli astfel
nct s existe create premisele necesare pentru realizarea n permanen a decontrii
datoriilor la termenele prevzute; asigurarea unei evidene corecte i operative a tuturor
operaiilor cu numerar care s respecte prevederile legale i s permit efectuarea
controlului n ceea ce privete ncasrile i plile unitii de patrimoniu; contractarea i
utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate i numai n msura n care
acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditilor i meninerea capacitii de plat,
precum i pentru alte destinaii bine definite i eficiente din punct de vedere economic;
respectarea legislaiei financiar bancare i fiscale.
1.DEFINIREA I STRUCTURA TREZORERIEI UNITII PATRIMONIALE.

Trezoreria unei ntreprinderi constituie punctul su forte
deoarece de maniera n care vor fi dirijate fluxurile bneti i financiare de care dispune
aceasta va depinde, n final, situaia patrimonial i rezultatul exercitiului.
Conceptul de trezorerie se refer la ansamblul mijloacelor de finanare sub forma
lichiditilor i creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o unitate patrimonial,
la un moment dat, pentru a putea face fa plilor sale ajunse la scaden.
Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii nr.82 din 1991,
contabilitatea trezoreriei asigur evidena existenei i micrii titlurilor de plasament, a
disponibilitilor n conturi la bnci i n cas, a creditelor bancare pe termen scurt i a
altor valori de trezorerie.
Titlurile de plasament sunt achiziionate de ctre unitatea patrimonial n vederea
obinerii unui ctig pe termen scurt, de regul sub un an. Ele sunt denumite i investiii
temporare fiind constituite din : aciuni proprii rscumprate, aciuni emise de teri i
achiziionate de ntreprindere, obligaiuni proprii rscumprate, obligaiuni aparinnd
terilor i cumprate i alte titluri de plasament. Plasamentele financiare se efectueaz n
scopul folosirii , cu caracter temporar, a disponibilitilor bneti n operaiuni
speculative la bursa de valori prin cumprarea i revnzarea de aciuni i obligaiuni,ceea
ce are drept scop obinerea unor venituri suplimentare din diferenele de curs ale acestora.
O alt categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale primite
anterior i depuse spre ncasare sau scontare la bnci, denumite i valori de ncasat.
Acestea fac referin la diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.)
emise de ctre clieni , care, n contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor n
vederea decontrii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitilor bancare.
Disponibilitile bneti existente n conturi la bnci, n lei i n devize, asigur
efectuarea operaiunilor fr numerar. Prin utilizarea acestor conturi se asigur o bun
circulaie a banilor, precum i efectuarea decontrii drepturilor de ncasri i a plilor.
In majoritatea situaiilor, ncasrile sunt mai mari dect plile, iar soldul fiecrui cont
reprezint disponibilitile bneti deinute de unitatea patrimonial n unitatea bancar.
Exist, ns i situaii n care ncasrile sunt mai mici dect plile, stabilindu-se un sold
creditor al conturilor care reflect creditele acordate de banc pe baz de contract
ncheiat anterior, denumite i credite de trezorerie.
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe i creditele de la trezoreria
statului asigur completarea surselor proprii necesare desfurrii activitii de producie,
comer, servicii .a.. Pentru creditele primite este necesar s existe o garanie din partea
solicitantului de credite, sub forma valorilor materiale sau a resurselor bneti viitoare,
sau din partea unui ter prin care s se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum i
a dobnzilor aferente.
Disponibilitile bneti n numerar, n lei i n devize , permit efectuarea decontrii
obligaiilor i creanelor cu personalul unitii i alte persoane fizice, n cadrul unor limite
legale, respectndu-se regulamentul operaiilor de cas. n grupa acestor disponibiliti n
numerar sunt incluse i elementele patrimoniale denumite alte valori , unde se
ncadreaz timbrele fiscale i potale, biletele de tratament i odihn, tichetele i biletele
de cltorie .a
Acreditivele n lei i n devize reprezint disponibiliti bneti rezervate n conturi
distincte, la dispoziia terilor, n vederea efecturii plilor pe msura livrrii mrfurilor,
executrii lucrrilor i prestrii serviciilor.
Dintre toate structurile componente al trezoreriei, numerarul sau banii lichizi,
reprezint un bun al ntreprinderii cu o valoare bine determinat atunci cnd acoper
desfurarea operaiilor i activitilor firmei. El devine extrem de costisitor dac
ntreprinderea urmeaz s i-l procure prin imprumut.
Pentru a plti salariaii, furnizorii, impozitele i taxele ctre stat, pentru a efectua
alte pli, sunt necesari bani, acetia asigurnd continuitatea activitii ntreprinderii,
astfel c numerarul reprezint una din cele mai imporatnte forme de capital.
Lipsa de numerar, chiar n condiiile n care ntreprinderea dispune de alte valori
materiale poate determina eecuri i chiar falimente, asfel c acesta nu trebuie echivalat
cu alte bunuri sau risipit. Numerarul nu trebuie confundat nici cu beneficiile ntreprinderii
; dac activitatea este rentabil nu nseamn c firma poate s-i achite toate obligaiile la
un moment dat dac nu dispune de numerar.
Creterea rentabilitii este generatoare de numerar, dar o firm rentabil care face
investiii exagerate n active fixe, care nu colecteaz la timp sumele de la diferii
debitori, nu realizeaz ncasri ritmice, care face mprumuturi nejustificate i menine
stocuri mari, excedentare i mai ales uzate fizic i moral, se poate transforma repede ntr-
o victim a creditorilor i bncilor. Se impune deci, aplicarea de msuri de gestionare a
numerarului ct mai eficiente, sincronizarea intrrilor i ieirilor de bani, asigurarea
lichiditilor necesare continuitii activitilor economice i financiare.
Creterea lichiditii i chiar a rentabilitii impune stabilirea surselor i destinaiei
numerarului, cunoaterea evoluiei numerarului i a surplusului i deficitului de numerar,
analiza i controlul numerarului, spre a lua msuri operative i eficiente n funcie de
situaia trezoreriei.
Securitatea i gospodrirea raional a numerarului implic efectuarea unui control
sistematic asupra acestuia, control ce trebuie s vizeze modul de colectare, gestionare i
decontare a banilor lichizi spre a se preveni pierderile din eroare, fraudele sau risipa.
Controlul financiar intern poate fi considerat una dintre cele mai imporatnte forme
de control asupra numerarului, pentru prentmpinarea pierderilor bneti dac se
respect urmtoarele cerine: s nu se ncredineze controlul complet asupra operaiilor cu
numerar unei singure persoane, s se asigure protecia fizic a numerarului prin
depozitarea lui n spaii supravegheate, dotate cu dispozitive de siguran, s se separe
atribuiile de ncasare i distribuire a numerarului de cele contabile de nregistrare , s se
in evidene riguroase i s se informeze periodic organele competente asupra situaiei
numerarului, s se fac periodic expertize pentru examinarea evidenelor contabile
referitoare la numerar, s se asigure recuperarea pagubelor prin organizarea unui sistem
de garanii de la salriaii care gestioneaz numerarul.
Trezoreria poate fi definit ca o imagine a disponibilitilor monetare aprute din
evoluia curent a ncasrilor i plilor, disponibiliti care trebuie s fac fa
scadenelor n mod continuu.
Principalele sarcini ale trezoreriei constau n : prevederea i asigurarea diferitelor
fluxuri de intrare i iesire de bani; asigurarea lichiditii ntreprinderii ; aprecierea,
evaluarea diferitelor surse de finanare pe termen scurt; evaluarea diferitelor tipuri de
plasamente i plasarea excedentului de trezorerie.
2. DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIILOR CU NUMERAR
Operaiile cu numerar au la baz documentul denumit Registrul de cas folosit
ca document de nregistrare operativ a ncasrilor i plilor n numerar, efectuate prin
caseria unitii pe baza actelor justificative. El are rolul de a stabili la sfritul fiecrei
zile soldul de cas, precum i de nregistrare zilnic n contabilitate a operaiilor de cas.
Se ntocmete n dou exemplare, zilnic, de casierul unitii sau de alt persoan
mputernicit, pe baza actelor justificative de ncasri i pli. n cazul n care o sum
pltit se refer la dou sau trei conturi corespondente, n registrul de cas se trece
distinct fiecare operaie n parte. Se semneaz de ctre casier pentru confirmarea
nregistrrii operaiilor efectuate i de ctre persoana din compartimentul financiar-
contabil pentru primirea exemplarului 2 i a actelor justificative anexate. Se completeaz
zilnic, n ordinea efecturii operaiilor fr a lsa spaii libere. La sfritul zilei, rndurile
neutilizate se bareaz. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor
Regulamentului operatiilor de casa.
Soldul de cas al zilei precedente se reporteaz pe primul rnd al registrului de cas
pentru ziua n curs.
Se nregistreaz toate ncasrile, dup care acestea se totalizeaz ( inclusiv soldul de
cas reportat al zilei precedente ), se nregistreaz apoi toate plile, iar totalul acestora se
scade din sumele rezultate prin nsumarea ncasrilor, pentru a se stabili soldul de cas al
zilei respective.
Registrul de cas circul la compartimentul financiar contabil pentru verificarea
sumelor nscrise i respectarea dispoziiilor legale privitoare la efectuarea operaiilor de
cas. Se arhiveaz astfel : exemplarul 1 la casierie, exemplrul 2, la compartimentul
financiar-contabil.
Pentru operaiunile efectuate de ntreprindere n nunerar cu valut se utilizeaz
Registrul de cas n valut .Acesta are rolul de a nregistra operativ ncasrile i plile
n valut (numerar sau cecuri de cltorie) , pe baza documentelor justificative anexate.
De asemenea, stabilete la sfritul fiecrei zile soldul de cas pentru operaiunile n
valut. Pe baza documentului se efectueaz nregistrrile zilnice n contabilitate privind
operaiile de cas n valut. Formularul se completeaz astfel: n antetul coloanelor se
nscrie fiecare fel de valut care se ncaseaz sau se pltete. n coloanele formularului se
nregistreaz sumele n valut, iar n ultima coloan echivalentul acestora n lei, la cursul
de referin din data efecturii operaiilor din documentele n care s-au consemnat
acestea. Valutele care apar n dou sau mai multe cursuri se trec n coloane diferite.
n cazul n care numrul valutelor efective i al cecurilor de cltorie ncasate n
cursul unei zile depesc numrul coloanelor existente pe o fil, pentru ziua respectiv se
completeaz attea file cte sunt necesare.
Un alt document care evideniaz la sfritul zilei numerarul existent n casierie,
corespunztor mrfurilor comercializate n numerar prin magazinele proprii este
Monetarul. Este un document justificativ pe baza cruia se pred titularului de patrimoniu
numerarul ncasat prin cas de ctre casier, respectiv de vnztor.
Monetarul se utilizeaz numai n cazul vnzrii mrfurilor cu amnuntul. Potrivit
reglementrilor n vigoare, n condiiile utilizrii aparatelor de marcat electronice fiscale,
suma nscris n monetar trebuie s coincid cu suma din registrul de cas emis de aceste
aparate, inclusiv cu suma nscris de mn n registrul de cas, n cazul defectrii
aparatelor de marcat electronice fiscale.Documentul se ntocmete n dou exemplare de
ctre casier sau de o alt persoan mputenicit , la sfritul zilei, prin inventarierea
numerarului pe categorii de bancnote i monede.
Exemplarul numrul 1 circul la contabilitate pentru nregistrarea n registrul de
cas, iar exemplarul numrul 2 rmne la carnet n cadrul casieriei.
Des utilizat n operaiile cu numerar este i documentul intitulat Dispoziie de
plat ncasare ctre casierie cu caracter de document de dispoziie pentru casierie, n
vederea achitrii n numerar a unor sume, potrivit dispoziiilor legale, inclusiv a
avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum i a diferenei de ncasat de
ctre titularul de avans n cazul justificrii unor sume mai mari dect avansul primit.
Servete, de asemenea, ca dispoziie pentru casierie, n vederea ncasrii n numerar a
unor sume, potrivit dispoziiilor legale i ca document justificativ de nregistrare n
registrul de cas i contabilitate, n cazul plilor n numerar efectuate fr alt document
justificativ.
Se ntocmete ntr-un singur exemplar de ctre compartimentul financiar-contabil
astfel : ca dispoziie de plat cnd nu exist alte documente prin care se dispune plata,
pentru plata avansurilor n cazul cheltuielilor de deplasare, procurare de materiale sau ca
dispoziie de ncasare, cnd nu exist alte documente prin care se dispune ncasarea.
Documentul circul la persoana autorizat s exercite controlul financiar preventiv,
pentru viz n cazurile prevzute de lege, la persoanele autorizate s aprobe plata sumelor
respective, la casierie, pentru efectuarea operaiei de ncasare sau plat, la
compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas, pentru efectuarea
nregistrrilor n contabilitatea sintetic i analitic.
Pentru reflectarea sumelor predate de casierul unitii
mandatarilor pltitori, n vederea efecturii plilor se ntocmete Procesul-verbal de
pli . Acesta servete ca document justificativ al sumelor primite de mandatarul
pltitor ct i ca document de nregistrare n contabilitate a salariilor i altor drepturi
neachitate.
Se ntocmete ntru-un singur exemplar i se reine n casieria unitii ori de cte
ori se fac pli prin casieri pltitori astfel:faa formularului se completeaz de ctre
casierul unitii, care semneaz de predarea sumelor i a actelor de plat i de ctre
casierul pltitor pentru primirea acestora. Documentul se reine n casieria unitii pentru
justificarea sumelor ridicate de la banc i predate casierilor pltitori pn la termenul
legal de efectuare a plii sumelor respective. Verso formularului se completeaz de
casierul pltitor la restituirea sumelor neachitate, mpreun cu actele de pli, se semneaz
de acesta i se verific de casier. Documentul circul la compartimentul financiar-
contabil ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas.

3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR BNETI EFECTUATE PRIN
CASIERIE

Prin casieria ntreprinderii se desfoar o multitudine de
operaiuni care pot fi grupate astfel : operaiuni ce vizeaz numerarul n lei i n devize i
operaiuni legate de alte valori.
Corespunztor acestor dou tipuri de operaiuni n planul contabil general exist
dou conturi i anume : 531 Casa si 532 Alte valori .
Evidena numerarului din casieria unitii n lei i devize se ine cu ajutorul
contului 531 Casa. Dat fiind faptul c fluxurile bneti se desfoar att n lei ct i
n devize, evidena acestora se va efectua separat n lei i separat n devize cu conturile
sintetice de gradul II : 5311 Casa n lei i 5314 Casa n devize .
Contul 531 Casa ine evidena numerarului aflat n casieria unitii, precum i
a micrii acestuia, ca urmare a ncasrilor i plilor efectuate. Este un cont cu funcie
contabil de activ al crui sold debitor reflect numerarul existent n casierie la un
moment dat. Se debiteaz cu : sumele ridicate de la bnci, sumele ncasate de la clieni,
sumele ncasate de la asociai, sumele ncasate reprezentnd decontri n cadrul grupului
i decontri privind interese de participare, sumele ncasate reprezentnd aport la
capitalul social, sumele ncasate de la debitori diveri, sumele restituite n numerar ca
avansuri de trezorerie necheltuite, sumele ncasate reprezentnd imobilizri financiare pe
termen scurt cedate, sumele ncasate din prestri de servicii, vnzarea mrfurilor i alte
activiti, sumele ncasate din despgubiri, diferenele favorabile de curs valutar aferente
disponibilitilor n valut la ncheierea exerciiului financiar, valoarea creanelor
imobilizate i a dobnzilor ncasate, precum i a garaniilor restituite de furnizori, sumele
ncasate reprezentnd valoarea redevenelor, locaiilor de gestiune, chiriilor,.a. i se
crediteaz cu: depunerile de numerar la bnci, costul de achiziie al inevstiiilor financiare
cumprate n numerar, plile efectuate ctre furnizori, valoarea avansurilor acordate
pentru livrri de bunuri, prestri de servicii sau executri de lucrri, sumele achitate
personalului, sumele achitate terilor reprezentnd reineri sau popriri din remuneraii,
sumele restituite asociailor, dividende pltite acionarilor sau asociailor, sumele achitate
diverilor creditori, avansurile de trezorerie acordate, plile n numerar reprezentnd alte
valori achiziionate, diferenele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitilor n
valut la ncheierea exerciiului financiar, cheltuieli ocazionate de nfiinarea sau
dezvoltarea persoanei juridice, sumele nete achitate colaboratorilor, sumele reprezentnd
abonamentele , chiriile i alte cheltuieli efectuate anticipat,cheltuielile cu redevenele,
locaiile de gestiune, chirii, prime de asigurare, comisioanele i onorariile, de protocol,
reclam i publicitate, cu transportul de bunuri i persoane , servicii potale i
telecomunicaii, servicii executate de terti, pltite n numerar .a.
Contul 532 Alte valori ine evidena bonurilor valorice, timbre fiscale i potale,
biletelor de tratament i odihn, tichetelor i biletelor de cltorie, tichetelor de mas, a
altor valori, precum i a micrii acestora. Are funcie contabil de activ, iar soldul
contului reprezint alte valori existente.
nregistreaz n debit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale i potale,
biletelor de tratament i odihn, tichetelor de cltorie i a altor valori achiziionate, iar
n credit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale i potale, biletelor de tratament
i odihn, tichetelor i biletelor de cltorie i a altor valori consumate.
O categorie distinct de operaii de natur contabil o constituie cele privind
viramentele interne sau transferurile de disponibiliti bneti efectuate ntre conturile de
la bnci, precum i ntre aceste ultime conturi i casieria unitii patrimoniale. Fiecare
dintre aceste operaii de trezorerie se nregistreaz n cte dou registre auxiliare, unul
aferent contului din care se face virarea sumei, iar cellalt pentru contul n care se
depune suma virat , ns cele dou momente nu coincid n timp. ntre momentul virrii
sumei , pe baz de documente justificative, i cel privind consemnarea ei n contul unde
s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp , ceea ce nu permite
nregistrarea operativ a operaiei efectuate.
Pentru eliminarea acestor neajunsuri se utilizeaz contul 581 Viramente interne ,
care are funcie contabil de activ. Acest cont se debiteaz n momentul dispunerii
efecturii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie n alt cont, de
asemenea , de trezorerie, iar n creditul contului se reflect efectuarea propriu-zis a
transferului (viramentului) i implicit consemnarea acestuia n documente adecvate (
extrase de cont, registre de cas ) prin debitul conturilor de trezorerie. De regul, contul
analizat , nu prezint sold, ceea ce nseamn c toate sumele care se vireaz trebuie s fie
nregistrate n conturile pentru care s-a dispus transferul.
O form aparte de micare a numerarului se concretizeaz n avansurile de trezorerie,
care reprezint acele sume avansate persoanelor mputernicite s se ocupe de bunul mers
al activitii desfurate de agentul economic.Aceast form specific de micare a
numerarului este evideniat prin contul 542 Avansuri de trezorerie Contul are funcie
contabil de activ i se debiteaz cu valoarea avansurilor de trezorerie acordate,
diferenele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie n valut la
nchiderea exerciiului financiar i se crediteaz cu valoarea avansurilor de trezorerie
justificate prin achiziia de stocuri, plata de materiale nestocate, energie , ap , alte lucrri
i servicii executate de teri, alte valori, avansurile de trezorerie neutilizate restituite etc.
Soldul contului reprezint sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Operaiunile de ncasri i pli efectuate n numerar sunt foarte diverse, dar cele
mai frecvent utilizate n activitatea fiananciar au urmtoarea structur:
sume ridicate n numerar de la banc conform cecului de numerar, extrasului de cont i
registrului de cas ;
5311 = 581
Casa n lei Viramente interne
i
581 = 5121
Viramente interne Conturi la bnci
plusuri de inventar n numerar conform listelor de inventariere ;
5311 = 768
Casa n lei Alte venituri financiare
ncasri de la clieni, n limita unui anumit plafon, pentru livrri de produse, mrfuri,
materiale i prestri servicii ;
5311 = 411
Casa n lei Clieni
avansuri primite de la clieni pentru diverse livrri ulterioare ;
5311 = 419
Casa n lei Clieni-creditori
avansuri de trezorerie neconsumate i restituite ;
5311 = 542
Casa n lei Avansuri de trezorerie

ncasri din vnzarea mrfurilor n numerar ;
5311 = %
Casa n lei 707
Venituri din vnzarea
mrfurilor
4427
Tva colectat

depuneri de numerar n banc conform foilor de vrsmnt :
581 = 5311
Viramente interne Casa n lei
i
5121 = 581
Conturi la bnci Viramente interne
plata furnizorilor n numerar conform chitanelor emise de acetia :
401 = 5311
Furnizori Casa n lei
plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plat:
421 = 5311
Personal-remuneraii Casa n lei
datorate
plata ajutoarelor materiale datorate personalului conform documentelor de
plat :
423 = 5311
Personal-ajutoare Casa n lei
materiale datorate
acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasri n interes de serviciu :
542 = 5311
Avansuri de trezorerie Casa n lei



Contabilitatea operaiilor cu furnizori si clienti
n luna iunie a anului curent societatea Alcor SRL a nregistrat urmtoarele
operaiuni : 1) conform monetarelor i a bonurilor fiscale de cas anexate s-au nregistrat
vnzri de mrfuri n numerar la pre de vnzare cu amnuntul:
4111 = % 66 062,00 lei
Clienti 707 55.514,29 lei
Venituri din vnzarea
mrfurilor
4427 10547,71 lei
Tva colectat
2)pe baza chitanelor de ncasare n casierie asociaii au lsat la dispoziia societii, pe
parcursul lunii menionate sume de bani n numerar necesare desfurrii activitii :
5311 = 4551 10 000 lei
Casa n lei Asociai conturi curente

3)n conformitate cu chitanele primite de la furnizori s-au efectuat pli ctre furnizori
astfel :
401 = 5311 6475.81 lei
Furnizori Casa n lei
4)se pltesc obligaiile salariale nete datorate personalului conform centralizatorului
statelor de plat a salariilor :
421 = 5311 840,00 lei
Personal-remuneraii Casa n lei
datorate
5)se achit conform chitanei de trezorerie impozitul pe dividende datorat:
446 = 5311 1 004,29 lei
Alte impozite,taxe Casa n lei
i vrsminte asimilate
6)se achit conform chitanei impozitul privind taxa asupra mijloacelor de transport
aparinnd societii:
446 = 5311 25,50 lei
Alte impozite,taxe Casa n lei
i vrsminte asimilate
7)pe parcursul lunii a fost depus n banc numerar conform foilor de varsmnt:
581 = 5311 10.000,00 lei
Viramente interne Casa n lei
i
5121 = 581 10.000,00 lei
Conturi la bnci Viramente interne
8)asociaii i retrag sumele lsate la dispoziia societii conform
chitanelor
4551 = 5311 5 400,00 lei
Asociai conturi Casa n lei
Curente

Alte operaii economico-financiare efectuate de societate n luna de referin se refer
la :
9) plata impozitului pe profit datorat pentru perioada precedent conform extrasului de
cont i a ordinului de plat :
441 = 5121 6500.20 lei
Impozit pe profit Conturi la bnci

10) se nregistreaz uzura obiectelor de inventar aflate n folosin conform situaiei de
calcul a uzurii :
602 = 322 200,00 lei
Cheltuieli cu Uzura obiectelor de
obiecte de inventar inventar
se scot din folosin obiecte de inventar uzate conform procesului verbal de scoatere din
uz a obiectelor de inventar :
322 = 321 400.00 lei
Uzura obiectelor Obiecte de inventar
de inventar
aprovizionarea cu mrfuri conform junalului de aprovizionare aferent perioadei de
referin :
371 = % 33 292,2 lei
Mrfuri 401 19 933,59 lei
Furnizori
378 8 043,05 lei
Diferene de pre la
mrfuri
4428 5 315,56 lei
Tva neexigibil
nregistrarea tva deductibil aferent aprovizionrii cu mrfuri:
4426 = 401 3 787,38 lei
Tva deductibil Furnizori
nregistrarea salariilor brute conform statelor de plat :
641 = 421 690,29 lei
Cheltuieli cu salarii Personal-remuneraii
datorate
nregistrarea altor impozite i taxe datorate(impozit pe dividende i impozit pe mijloacele
de transport)
635 = 446 1 023,49 lei
Cheltuieli cu alte Alte impozite,taxe
impozite i taxe i vrsminte asimilate

i ) regularizare tva conform decontului de tva aferent lunii martie:
4427 = % 5 917,59 lei
Tva colectat 4426 3 787,38 lei
Tva deductibil
4423 2 130,21 lei
j) descrcarea gestiunii de mrfurile vndute :
% = 371 35665,76 lei
607 Mrfuri 22 307,15 lei
Cheltuieli cu mrfuri
378 8 043,05 lei
Diferene de pre la mrfuri
4428 5 315,56 lei
k) nchiderea conturilor de cheltuieli :
121 = % 24 420,93 lei
Profit i pierdere 607 22 307,15 lei
Cheltuieli cu mrfuri
635 1 023,49 lei
Alte chelt.cu impoz.taxe
641 690,29 lei
Cheltuieli cu salarii
602 400 lei
Cheltuieli cu obiecte de inventar
l ) nchiderea conturilor de venituri :
707 = 121 31 145,21 lei
Venituri din vnzarea Profit i pierdere
mrfurilor


VII BIBLIOGRAFIE
***Ministerul Finantelor Publice , Reglementari Contabile pentru Agentii Economici ,
Editura Economica , Bucuresti , 2002;
***Legea Contabilitatii nr.82 /1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 48
/ 14 ianuarie2005;
***O.M.F.P. nr. 1752 / 2005,pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene , Monitorul Oficial nr. 1080 / 30 noiembrie 2005 , ordin care se
aplica incepand cu data de 1ianuarie 2006 ;
***Legea nr. 571 / 2003 , privind Codul Fiscal ,publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei , nr. 927 / 23 decembrie 2003 , modificata de :
***Ordonanta n. 83 / 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 /
2003,privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 793 / 27 august 2004 ;
***Legea nr. 494 / 2004 , privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/ 2004 , pentru
modificarea si completarea Legii nr.571 / 2003 , privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial
al Romaniei , nr. 1092 / 24 noiembrie 2004 ;
***Ordonanta de Urgenta nr. 123 / 2004 , pentru modificarea si completarea Legii nr.
571 / 2003 ,privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1154 / 07 decembrie
2004 ;
***Legea nr. 96 / 2005 , privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 123
/ 2004 , pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 , privind Codul Fiscal ,
Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 325 / 18 aprilie 2005 ;
***Ordonanta de Urgenta nr. 138 / 2004 , pentru modificarea si completarea Legii nr.
571 / 2003 , privind Codul Fiscal , Monitorul Oficial al Romaniei , nr. 1281 / 30
decembrie 2004 ;
***Legea nr. 163 / 2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 138
/ 2004 , pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 / 2003 , privind Codul Fiscal ,
Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 466 / 01 aprilie 2005 ;
***Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si
contabila , Editura Imprimeria Statului , Buburesti 2004 ;
***Ordinul 1850 / 2004 ,privind registrele si formularele financiar contabile, publicat in
Monitorul oficial al Romaniei , nr. 23 / 07. ianuarie 2005;






Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate