Sunteți pe pagina 1din 3

Scrierile iudeilor

Majoritatea datelor despre poporul si religia iudeilor sunt cunoscute din cartile Vechiului Testament. Aceste scrieri servesc la cunoasterea religiei evreilor pana in anul 70, cand Ierusalimul este asediat si daramat de catre romani. Dupa anul 70, odata cu dezvoltarea literaturii rabinice, gasim date si in "Misna" si "Ghemara" , care impreuna formeaza Talmudul. De asemenea, curentele mistice din iudaismul evului mediu au furnizat o seama de materiale cu date importante. Printre acestea mentionam "Cartea splendorii" , a lui Moise de Leon. Biblia evreiasca Biblia iudeilor e compusa din cele cinci carti ale lui Moise (Tora sau Pentateuhul), o sectiune a Profetilor si o a alta a Scrierilor. Biblia evreilor cuprinde Vechiul Testament al crestinismului, insa nu cu toate cele 39 de carti ale acestuia, ci doar un numar de 24 de carti. Tora Tora sau Pentateuhul, care cuprinde cele cinci carti ale lui Moise (Facere, Iesire, Levitic, Numeri si Deuteronom), inseamna "Legea" si este cea mai importanta parte a Bibliei evreilor, reprezentand comunicarea directa a voii lui Dumnezeu. In sens larg, Tora cuprinde toate invataturile si cartile profetice si hagiografice, iar in sens restrans, ea reprezinta doar Pentateuhul. Tora mai contine si un numar de 613 porunci, incluzand pe cele 10, care sunt explicate in Talmud. Ea ocupa un loc central in fiecare sinagoga, citindu-se in Sambete si de sarbatori, astfel incat ea ajunge sa fie citita in intregime in cursul unui an. Tora, revelata, deci sfanta, este esenta iudaismul. Profetii si Scrierile Profetii (Nebiim) contine cuvintele lui Dumnezeu, dar scrise in cuvintele autorilor, adica ale profetilor. Cartile scrise de profeti sunt, in primul rand: Iosua, Judecatori, Samuel I, Samuel II, Regi I, Regi II, Isaia, Ieremia, Iezechiel, iar mai

apoi inca o carte ce cuprinde alti 12 profeti: Osea, Ioil, Amos, Avdie, Iona, Miheia, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia si Maleahi. Scrierile (Ketubim) sunt carti comunicate in numele lui Dumnezeu, dar nu direct de la Dumnezeu. Scrierile cuprind urmatoarele carti: Psalmii, Proverbele, Iov, Cantarea Cantarilor, Rut, Plangerile lui Ieremia, Ecclesiastul, Estera, Daniel, Ezra, Neemia, Cronici I si Cronici II. Talmudul Talmudul este o alta carte importanta a iudaismului, ce cuprinde "Misna" si "Ghemara" (care in ebraica inseamna "adaugare") si care reprezinta o interpretare a textelor din Biblie. Aceste scrieri ar fi mai mult niste comentarii avizate asupra textului sacru. Rabinii interpretau scripturile si formulau legi pentru ca faptele savarsite in viata civila si religioasa sa fie facute in conformitate cu acestea. In Biblie gasim scris: "Citeau bucati din cartea legii lui Dumnezeu, pe care mai apoi le talcuiau, de se intelegea ceea ce se citise." Talmudul reglementeaza gesturile si faptele din viata de zi cu zi a poporului iudeu. Talmudul s-a pastrat in doua versiuni: una palestiniana si alta babiloniana. In prezent Talmudul este lucrarea dupa care credinciosii evrei isi conduc viata. Cu toate ca Talmudul nu poate fi luat in totalitatea sa drept un cod care are autoritate juridica absoluta, el ramane totusi un izvor de studiu pentru fixarea normelor de conduita. Misna si Ghemara Talmudul este format din Misna si Ghemara. Misna reprezinta comentariile facute la Tora, iar Ghemara consta in comentarii facute la Misna. Cabala Originile ei sunt nrdcinate n vechea antichitate, din timpul anticului Babilon (acum 5770 de ani). Ea a rmas practic ascuns omenirii. Tocmai aceast tinuire a meninut nemuritoarea atracie a Cabalei. Savani i filozofi renumii din multe ri, ca de exemplu Newton, Leibniz i Pico della Mirandola, au cercetat i au ncercat s neleag tiina Cabalei.

Termenul Cabala deriv de la cuvntul ebraic kabbalah, care nseamn primire, receptare. De fapt, limba ebraic, considerat una din limbile sacre, a fost dezvoltat n mod special de ctre i pentru cabaliti, pentru a-i ajuta s comunice despre chestiuni spirituale. Accesul larg la esoterismul Cabalei este realizat de abia la sfritul secolului XII, prin Cartea lui Zohar. (zohar = "strlucire", "splendoare", "aur") este o carte mistic ebraic despre Tora. Zoharul (controversat pe tema autenticitii) cuprinde, printre altele, discuii referitoare la Dumnezeu, originea i structura universului, natura sufletului i legtura dintre energia universal i om.

S-ar putea să vă placă și