Univ.

Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Drept

DREPT INTERNAI NA! PU"!IC

Platoul continental al #$rii Nordului%

RF& c. Dane'arca (i RF& c.

landa

n dreptul internaional i n dreptul maritim au fost i vor fi diferende ntre state legate de diverse motive, care variaz de la delimitarea granielor maritime ale statelor pn la demarcarea zonelor n care statele i exercit drepturile suverane, spaii n care au fost descoperite mai recent resurse enorme de petrol sau gaze naturale. Totui, dup mai multe runde de negocieri s-a ajuns la un consens, sta ilindu-se o serie de principii care s guverneze relaiile n dreptul maritim, principii n conformitate cu dreptul internaional , dar i o serie de instituii a ilitate pentru soluionarea eventualelor diferende survenite ntre state. !oluionarea diferendelor din domeniul maritim este guvernat de mai multe principii, care determin cutarea i gsirea celor mai potrivite rezolvri n fiecare caz n parte. !-au conturat principiile" -soluionrii prin mijloace panice a litigiilor# -imparialitii i promptitudinii# -ec$itii i nediscriminrii, unei-credine etc. %isputa dintre &epu lica 'ederal (erman pe de o parte si %anemarca impreun cu )landa a fost formulata oficial *urii +nternaionale de ,ustiie pe -. fe ruarie /012. 3ceasta privea cererea prilor cu privire la delimitarea rmurilor 4rii 5ordului , ins nu o delimitare fizic, propriu-zis. &'( i %anemarca i respectiv &'( i )landa, nu au solicitat *urii s sta ileasc efectiv linia de delimitare, ci doar s indice principiile i normele de drept internaional aplicabile, o ligndu-se s realizeze delimitarea pe aceast aza. 4area 5ordului este partea )ceanului 3tlantic situat ntre 5orvegia i %anemarca la extremitatea estic, 4area 6ritanie la vest i coastele nordice ale (ermaniei, )landei, 6elgiei i 'ranei la sud. *ontextul geografic particular in acest caz a fost caracterizat prin concavitatea coastelor &'(, care erau incadrate de coastele celorlalte dou state, implicnd un anumit dezavantaj pentru aceast ar in cazul folosirii de exemplu, a metodei ec$idistanei. *urtea a respins cererea %anemarcei si a )landei care solicitau delimitarea platoului continental in aza principiului ec$idistanei ,intlnit in articolul 1 al *onveniei de la (eneva din /078 cu privire la marea teritoriala si platoul continental , preciznd faptul c &'( nu ratificase acest tratat si ca atare nu era inut de prevederile art.1 . %e asemenea *urtea nu consider principiul ec$idistanei ca fiind o ligatoriu in materia drepturilor maritme i nici nu il numeste ca un principiu cutumiar.

Totui, art. 1 din *onvenia de la (eneva propune anumite criterii de delimitare a platoului continental in funcie de aezarea statelor unul fa de cellalt. n cazul rilor ale cror coaste maritime sunt fa in fa , mprirea tre uie s se fac in aza unei inelegeri a statelor. +n lipsa acesteia, si in lipsa unor alte circumstane in aza crora s se poate face delimitarea, reperul va fi considerat linia median . +n cazul in care platoul continental este adiacent mai multor state limitrofe, si din nou nu exista nici o intelegere intre ele si nici alte repere in funcie de circumstane speciale, linia de delimitare se va calcula pe aza principiului ec$idistanei . 9rin sta ilirea $otarelor platoului continental cu ajutorul celor dou principii " Principiul liniei de echidistan n zonele de delimitat unde rmurile sunt limitrofe i principiul liniei mediane n zonele unde rmurile sunt fa n fa , se va ine cont de $art i aspectele geografice reinute i de asemenea se vor fixa pe teritoriul rii puncte de referin clare. *urtea a clarificat si faptul c fiecare parte avea un drept iniial aspura platoului continental , care reprezenta prelungirea natural a teritoriului propriu fiecrei ri in parte , atat deasupra ct i su mare . 5u era cazul unei porionri sau impriri ale acelor suprafee , ci doar se cerea delimitarea lor pe aza unor principii specifice. 3stfel , *urtea a decis ca aceasta delimitare s se fac in aza unei inelegeri intre state, in concordan cu principii ec$ita ile i a sta ilit in acest scop anumii factori clari , de care prile erau o ligate s in cont. %e acum era rndul statelor s se ineleag in aza principiilor la care au fost de acord. 3ciunea in justiie pentru delimitarea platoului continental intre &'( si %anemarca si &'( si )landa au inceput la -. fe ruarie /012 prin inregistrarea la *urte a doua cereri cu privire la aceast pro lem care privea exclusiv zona platoului continental fr a lua in calcul ariile apropiate rmului , acestea fiind $otrte prin deciziile din / dec /01: si 0 iunie /017 . *urtea a inceput la -1 aprilie /018 soluionarea conflictului si a decis cele dou cazuri intr-o singura $otrre , voturile fiind de // la 1. n $otrrea sa , *urtea a analizat in contextul delimitrilor in cauz , pro lemele legate de cadrul juridic ridicate de nenelegerile dintre pri. *adrul legal era acela ca &'( nu era o ligat s aplice principiul ec$idistanei fie su puterea *onveniei de la (eneva din /078 , fie su considerarea acestui principiu ca fiind o norma cutumiar. 9rin urmare, nu mai inea de competena *urii sa sta ileasc dac situaia rmului (ermaniei era sau nu o circumstan special. ;rmurile 4rii 5ordului sunt foarte crestate acest fapt ingreunnd aplicarea principiului ec$idistanei , care era considerat de ctre (ermania a ii fi defavora il. %anemarca i )landa erau ineneles favora ile aplicrii lui neconsidernd situaia (ermaniei una special aa cum cerea *onvenia de la (eneva n cazul lipsei acordului ntre pri , ins (ermania cerea delimitarea direct proporional cu lungimea rmului pe care l avea la 4area 5ordului considernd a fi o metod just si ec$ita il . ) alt nenelegere dintre pri a privit o ligaia (ermaniei de a se supune art. 1 de la (eneva. *u toate c cele trei pri au semnat tratatul , la nivel naional , doar %anemarca si cu

)landa l-au ratificat , (ermania nu. ;innd cont si de conduita statelor sau de acte normative interne, *urtea a sta ilit ca (ermania nu poate fi o ligat nc la aplicarea art 1. 3naliznd in continuare pledoaria %anemarcei si a )landei , *urtea a tre uit sa justifice daca principiul ec$idistanei are sau nu valoare cutumiar.%oar in acest caz, avnd in vedere lipsa ratificrii conveniei la nivelul (ermaniei, aceasta ar fi tre uit sa se supun art 1. &spunsul a fost negativ , acesta azndu-se pe diverse argumente. 3stfel s-a dat ca exemplu 9roclamaia Truman din /0:1 de unde deriv principiile de az in materie de delimitare , potrivit creia !tatele <nite si restul statelor implicate tre uiau s decid printr-o inelegere in aza principiilor egale si juste. !e mai recunotea si dreptul original natural si exclusiv al !tatelor <nite asupra unei anumite pri din platoul continental. =xperii care au propus principiul ec$idistanei nu au pus azele unei teorii neaprat drepte ci au ncercat sa sta ileasc o metoda uoar de delimitare. 3rticolul adoptat a dat prioritate delimitrii pe aza principiului egalitii , nu ec$idistanei , precizndu-se si existena unei excepii in cazul unui context special . *urtea a considerat c att )landa ct i %anemarca au interpretat greit articolul 1 al *onveniei. !-a mai precizat si faptul ca principiul ec$idistanei nu a fost propus de ctre *omisia de %rept +nternaional ca fiind o regul a dreptului internaional cutumiar, deoarece articolul inc nu a reusit sa formeze o astfel de regul in conduita statelor. 3cest lucru era confirmat si prin faptul c statele pot manifesta rezerve cu privire la semnarea sau ratificarea conveniei. 'actorul timp denot alturi de lispa unei practici generale si uniforme a statelor, faptul ca principiul ec$idistanei nu este o regula cutumiar . *$iar dac au fost date ca exemplu /7 state care au folosit acest principiu in soluionarea litigiilor cu privire la delimitarea platformei continentale, relevana este sczut , deoarece nimic nu poate asigura ca statele au adoptat o asemenea conduit in aza *onveniei de la (eneva , simindu-se o ligate s respecte articolul 1 sau pentru ca soluia era una enefic pentru toate prile implicate. 3stfel , cazurile citate nu au reprezentat motive suficient de relevante. *urtea a $otrt , in concluzie, c practica statelor pn la acea dat nu poate forma o regula in favoarea principiului. 3adar prile nu sunt o ligate sa recurg la principiul ec$idistanei nici in aza *onveniei de la (eneva si nici in aza unei existene a acestui principiu la nivel de regul de drept internaional. 9rin urmare, nu mai este necesar considerarea sau nu a rmului (ermaniei ca fiind o situaie excepionala , in aza art 1. , *urtea fiind o ligat sa prezinte prilor principiile de care tre uie sa in cont in delimitare. !tatele erau o ligate sa ia parte la acest acord cu intenia clar de a ajunge la o finalitate si sa nu trateze totul doar ca o procedur formal o ligatorie , necesar pentru a ajunge mai apoi la o delimitare in aza unor metode anume de delimitare . %e asemenea , potrivit proclamaiei , statele tre uiau sa in cont si s analizeze opiniile contrare , deoarece insistnd asupra propriilor preri, un acord devenea aproape imposi il de sta ilit. &eprezint o regula de drept aplicarea unor principii care s nu conduc la nendreptirea unei dintre pri , aa cum ar face in acest caz aplicarea principiului ec$idistanei. =xist si alte metode care singure sau coro orate pot duce la rezultate corecte si satisfctoare .

n multe cazuri ce au urmat, *urtea nu a considerat principiul ec$idistanei sau alte metode anume ca fiind o ligatorii, sprijinind acordul dintre state, incercarea ajungerii la o inelegere, in aa manier inct s se in cont de toate circumstanee relevante i s lase prilor ct mai mult din platoul continental care constituie o prelungire natural a teritoriului propriu , fr nclcarea teritoriului statului vecin . n cazul in care apar arii suprapuse , pentru dou state, separea se va face in mod egal sau in funcie de procentul din platoul continental , al fiecrei ri in parte . n timpul negocierilor, tre uie s se in cont de " forma rmurilor statelor parte la conflict, precum si prezena oricrei trsturi speciale sau neo inuite , de strucutra geologic a platoului precum si de resursele naturale , de procentajul din platoul continental ce revine fiecrei pri , ce tre uie sa fie direct proporional cu lungimea rmului aferent , dar s se ia in considerare si alte efecte actuale sau posi ile a oricror alte delimitri in acea regiune. n concluzie, prile , &'(, )landa si %anemarca, nu au o ligaia de a realiza printr-un acord delimitarea platoului continental in aza principiului ec$idistanei , ci in aza unor principii mai vec$i , de drept internaional pu lic, care nu las loc apariiei unei impriri incorecte ,care ar putea defavoriza in special (ermania, in spea de fa.