Peste 600 de ani de tradiŃie şi credinŃă ortodoxă în

cetatea Romanului

Pentru Roman, tîrgul de la rascruce de ape şi de drumuri mai vechi sau

mai noi, data de 16 septembrie va rămîne mereu una de referinŃă în istoria
acestor locuri binecuvîntate de Dumnezeu. Plecînd de la tradiŃie şi de la
anumite fapte întemeiate documentar, majoritatea istoricilor noştri susŃin
că Episcopia Romanului a fost întemeiată de Alexandru cel Bun,
considerat "organizatorul ierarhiei bisericeşti moldovene", cel care, la 26
iulie 1401, a obŃinut recunoaşterea pe cale diplomatică a Mitropoliei
Moldovei şi a primului ei mitropolit, IOSIF I MUŞAT. Ulterior, la data
de 16 septembrie 1408, domnitorul dăruia prin carte domnească două
sate Bisericii Sf. Vineri din tîrgul Romanului unde odihneşte sfîntă
răposata maica noastră, cneaghina Anastasia Doamna. Se presupune că
la

1408 Episcopia nu exista deoarece în acest act nu se face referire la un

scaun episcopal la Roman, ci doar la o biserică din acest oraş-necropolă
domnească. În acest context, neavînd documente sigure care să ateste
anul cînd a fost întemeiată Episcopia Romanului, cercetătorii au folosit
elemente de ordin logic-istoric pentru a descifra acest lucru. Astfel, în
baza unor documente ale vremii, cea mai veridică ipoteză este cea
conform căreia Alexandru cel Bun ar fi întemeiat eparhiile de la Roman şi
RădăuŃi în perioada 1408-1413, după ce apariŃia statului feudal centralizat
a permis constituirea unei Biserici NaŃionale Autocefale organizată
ierarhic în cadrul acestei formaŃiuni statale.

Sfînta Cuvioasă Parascheva, o prezenŃă inedită şi centenară

În ceea ce priveşte prezenŃa unei biserici cu hramul „Sf. Vineri”, mai apoi
„Sf. Cuvioasă Parascheva”, în tîrgul Romanului, la începutul sec. al XV-
lea, acest fapt constituie o premieră în istoria Bisericii Ortodoxe
Romîne. Documentul emis de cancelaria domnească la data de 16
septembrie 1408 „întărea” bisericii „Sf.Vineri” din Tîrgul Romanului
două sate pe rîul Moldova, cu tot venitul lor, menŃionînd că „aici zace
sfîntrăposata mamă a noastră, cneaghina Anastasia”. Apoi, într-un
document datat 12 aprilie 1458, hramul bisericii este menŃionat ca fiind
„Sf. MuceniŃă Parascheva”, iar în alte acte de cancelarie din timpul
domniei lui Ştefan cel Mare ”(13 dec. 1465) „Sf. Parascheva” sau
„Sfînta şi Preacuvioasa noastră Parascheva”, 22 aprilie 1488, din acest
an biserica episcopală din Roman fiind menŃionată constant în documente
cu hramul „Prea Cuvioasa Parascheva”. „Pentru a nu da naştere unor
întrebări şi ipoteze legate de sfînta patronimică a Catedralei Romanului,
menŃionăm că alternanŃa de grafie privind hramul bisericii nu poate fi
decît din cauza confuziei de termeni, avînd în vedere faptul că în limba
greacă termenul „paraschevi” desemnează ziua de „vineri”, însemnînd
„pregătire” pentru o sărbătoare sau o călătorie”, a mărturisit Pr. Dr.
Florin łuscanu, Protopop de Roman, unul dintre cei care au contribuit
în mod deosebit la elaborarea albumului omagial „Catedrala Episcopală
Sfînta Cuvioasă Parascheva Roman”, tipărit cu ocazia împlinirii a 600
de ani de la atestarea documentară a acestui „chivot medieval”, cum este
denumit sfîntul lăcaş centenar. O descoperire de excepŃie rezultată în
urma săpăturilor arheologice efectuate de către prof. dr. Vasile Ursachi
(în perioada anilor 2003-2004) a scos la lumină fundaŃia vechii biserici
episcopale, ctitorie a Muşatinilor, menŃionată în documentul din 16
septembrie 1408. Surprinzător se prezintă faptul că vechea catedrală a
fost mai mare decît cea actuală. Monumentala Catedrală care poate fi
admirată şi în prezent străjuind incinta Centrului Eparhial romaşcan,
zidită de către voievodul Petru Rareş pe temeliile vechiului aşezămînt
înălŃat aici de către Petru I Muşat, se constituie ca o punte peste veacuri,
"una dintre mărturiile vii ale trecutului care dovedeşte statornicia,
cultura şi credinŃa ortodoxă în Ńinutul din centrul Moldovei".

Vasile Danci Moroşanu