Sunteți pe pagina 1din 25

ARGUMENT

Odat cu dezvoltarea tehnologiei, calculatoarele devin i ele din ce n ce mai per ormante! Multe dintre ele produc "unete, cite"c #d$uri i prin intermediul microproce"oarelor per ormante permit comutarea rapid ntre programe! Mai mult, n zilele noa"tre po%i a"culta &vocea' calculatorului mult mai uor, %in(nd cont de diver"i icarea di"pozitivelor audio! Am ale" acea"ta tema a)andu$ma in principal pe pa"iunea mea, muzica! Mi "e pare a"cinant modul in care acea"ta a*unge la noi, prin di erite cai, ga"indu$ne "i in cele mai indepartate locuri! +i cum "ecolul ,,- poarta numele de &"ecolul in ormatiei', am incercat, incet$incet, "a o.tin cat mai multe detalii "i lucruri intere"ante de"pre puterea "unetului, viteza ace"tuia "i modul in care "e propaga! +tand in ata calculatorului, am con"tatat ca nu "tiam mai nimic de"pre "unet! Multi pro.a.il ca il de ine"c ca iind &ceva ce aud'! /ar lucrurile nu "tau chiar atat de u"or, ele complicandu$"e in momentul in care tu incerci "a apro undezi, "a de"coperi lucruri noi! O prima intre.are pe care mi$am pu"$o a o"t &#e e"te "unetul0' iar variantele de ra"pun" au o"t multe! #ea mai u"or in"a de intele" e"te acea"ta 1 2i.ratiile corpurilor materiale "e propaga prin aer 3 in general prin orice alt gaz4, "i a*ungand la ureche produc "enzatia auditiva pe care noi o numim "unet! Tre.uie "a mentionez in"a ca nu toate o"cilatiile receptionate de ureche "unt percepute auditiv! O.iectul acu"ticii il con"tituie "tudiul producerii "i propagarii "unetelor, inglo.and aici nu numai vi.ratiile auditive, ci "i pe cele care nu produc "enzatie auditiva, cum ar i ultra"unetele! 2i.ratiile produ"e intr$un punct al unui mediu ela"tic "e propaga in acel mediu din aproape in aproape "u. orma de unde! E)i"ta numeroa"e mi*loace, cu care putem produce "unete, mai ale" in domeniul audi.il! #ele mai intre.uintate "unt1 diapazoanele, luierele, "i coardele vi.rante! /upa cum .ine "tim, perceperea "unetelor de catre om "e realizeaza prin intermediul urechii! +u. actiunea unui "unet de inaltime data, vi.reaza anumite i.re, e)citant terminatiile core"punzatoare ale nervului auditiv, care, la randul "au tran"mite e)citatia la creier! +e con"tata ca recventa "unetelor e"te cuprin"a apro)imativ intre 56

7z "i 89999 7z! Ace"te limite variaza in"a de la per"oana la per"oana , "i in general, cu var"ta, a"t el la aceea"i per"oana limita "uperioara "cade! Revenind la muzica, ormata .ineintele" din "unete "i note muzicale, pot "pune ca modul in care acea"ta a*unge la noi con"tituie un element oarte importat! /epinde oarte mult de di"pozitivul audio detinut! /aca ace"ta e"te unul per ormant, atunci "unetele a*ung la noi ne"chim.ate, naturale, iar daca di"pozitivul e"te unul nu oarte reu"it, atunci "unetele "u era "chim.ari "i nu a*ung la noi a"a cum ar tre.ui! /i"pozitivul audio e"te un an"am.lu de pie"e legate ntre ele ntr$un anumit el 3de o.icei imo.il4 i care ndeplinete o unc%ie .ine determinat ntr$un "i"tem tehnic! Ace"tea iind "pu"e, "per ca lucrarea de ata "a ie un document in ormativ pentru cei intere"ati, la el ca "i mine, de domeniul "unetelor, a di"pozitivelor audio i a plcilor de "unet! Mai mult, "per ca ideile punctate aici "a ai.a o reala importanta in de"coperire unor lucruri noi in ace"te domenii!

#U:R-N+
Argument!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5 #ap!- :;A#A /E +UNET <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<!= 5!5 #aracteri"tici!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!= 5!8 >unc%ionarea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!55 #ap!-- -N+TA;AREA :;A#-- /E +UNET !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!56 8!5 #onectarea adaptorului la placa de "unet !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!56 8!8 -n"talarea adaptorului !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5? 8!@ #onectarea .o)elor la :# "i inalizarea in"talarii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5A 8!= Remedierea pro.lemelor legate de placa de "unet !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5A 8!B #on licte hardCare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!5D 8!6 Rezolvarea con lictelor hardCare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!89 NORME /E :ROTE#T-A MUN#-- !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!85 #ON#;UE-- !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8@ F-F;-OGRA>-E !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!8=

Cap I Placa de sunet 1.1 Caracteristici.


+unetul e"te un enomen izic n%ele" ca o varia%ie rapid a pre"iunii aerului! /epla"area unui o.iect creeaz n a%a o.iectului o zon de pre"iune ridicat, iar n "patele ace"tuia o zon de pre"iune *oa"! :re"iunea ridicat mpinge aerul n toate direc%iile, dup care aerul "e mprtie i pre"iunea "cade! +impla mutare a unui o.iect creeaz un curent de aer! +unetul apare atunci c(nd o.iectul e"te depla"at cu vitez mare, ntr$o micare o"cilant! :entru a "e propaga, "unetul are nevoie de un mediu de tran"mi"ie! 2iteza ace"tuia nu depinde de o.iectul depla"at, n" depinde de den"itatea aerului 3"au a mediului de tran"mi"ie4! #u c(t den"itatea e"te mai mare, cu at(t e"te mai mare viteza "unetului iar inten"itatea "cade o dat cu di"tan%a, pe m"ur ce tot mai mult aer intervine n ciclurile de comprimare$decomprimare! #orpul omene"c po"ed un mecani"m numit ureche, care detecteaz varia%iile de pre"iune "au undele "onore! Ace"ta e"te un di"pozitiv mecanic, un convertizor reglat " reac%ioneze la varia%iile de pre"iune care creeaz "unetul! :entru a manipula "unetele, :#$ul are nevoie de o orm convena.il, core"pondenta "unetului din electronic denumit componenta audio analogic, care olo"ete "emnale electrice pentru a reprezenta inten"itatea undelor acu"tice! Ace"te "emnale "unt tran" ormate n interiorul :#$ului n "emnale audio digitale, compati.ile cu microproce"oarele, cu alte circuite digitale i cu "i"temele acu"tice! Gn plu", calculatorul poate genera propriile "ale "emnale digitale prin proce"ul denumit "intez! :entru a re ace "unetele ini%iale din ace"te "emnale digitale "e utilizeaz un circuit propriu audio denumit plac de "unet care include convertorul digital$analogic i un ampli icator 3con%ine un el de "intetizator4! Ultima etap e"te de a tran"mite "emnalele convertite la di uzoarele e)terne, care le tran" orm n unde acu"tice!

A. Componenta audio analogica


+unetul e"te un enomen analogic, cu dou caracteri"tici de .az1 inten"itatea 3amplitudinea4 i recven%a H care variaz ntr$un domeniu oarte mare de valori! Frecvena "e m"oar n hertzi, domeniul recven%elor recep%ionate de om iind 89 la 5B999 7z "au chiar 89999 7z! >recven%ele *oa"e core"pund notelor de .a", iar cele nalte "unetelor ridicate, "tridente care compun tonurile "uperioare din muzic! >recven%ele *oa"e au lungimi de und mari, de ordinul a @ m pentru notele de .a" mi*locii i ceea ce permite ocolirea uoar a o.iectelor i umplerea unei camere cu un "ingur di uzor! Auzul uman nu e"te "en"i.il la recven%e *oa"e, deci "ur"a recven%elor *oa"e nu poate i localizat uor, ceea ce permite proiectan%ilor utilizarea unui "ingur di uzor pentru recven%e *oa"e, denumit "u.Coo er! Amplitudinea de"crie inten"itatea "au puterea "unetului i e"te denumit nivel de pre"iune "onor! :ragul auzului uman e"te de 9,9998 micro.ari, adic 5IB!999!999!999 din pre"iune atmo" eric normal, urechea uman iind un detector oarte "en"i.il la varia%iile de pre"iune! Decibelii "unt utiliza%i la m"urarea nivelului inten"it%ii "onore! Unitatea de .az e"te .elul, denumit dup Ale)ander Graham Fell, dar uzual "e lucreaz cu deci.elul, care e"te de apt o rela%ie ntre dou valori m"urate! Un .el e"te raportul dintre dou puteri e)primate n orm logaritmic de e)emplu, o "ur" "onor puternic are 5 Catt, iar una mai "la. un miliCatt, ceea ce duce la un raport de 599915! ;ogaritm din 5999 e"te @, deci rela%ia e"te de @ .eli "au @9 deci.eli adic un Catt e"te mai puternic cu @9 deci.eli dec(t un miliCatt! /eci.elii de"criu cu apro)ima%ie puterea "unetelor, pentru urechea uman un "unet de dou ori mai puternic nu are o "ur" de dou ori mai puternic datorit unc%iei logaritmice a auzului uman! :entru om, un "unet de dou ori mai inten" tre.uie generat cu o putere de 59 ori mai mare, ceea ce n"eamn o cretere a nivelului cu @ deci.eli 3log59J9!@.eliJ@ deci.eli4! #el mai r"p(ndit la "i"temele acu"tice e"te "i"temul de m"urare n dFm! 9 dFmJ5miliCatt n circuitul de 699 ohmi! Unit%ile de volul "e m"oar cu 2Umetre, 9 "emni ic(nd nivelul de =dF pe"te 9 dFm!

Impedana: toate circuitele "tr.tute de curent "e nclze"c, datorit caracteri"ticii numit rezi"ten%, m"urat n ohmi! Opu"ul rezi"ten%ei e"te conductivitatea, m"urat n mho! Opozi%ia circuitelor audio la lu)ul de curent alternativ, "en"i.il la recven%a curentului "e numete reactan%! +uma rezi"ten%ei i reactan%ei unui circuit la o recven% dat "e numete impedan%! #(nd impedan%a "ur"ei nu core"punde cu cea adi"pozitivului de"tina%ie "e pierde putere electric! Adaptarea impedan%elor e"te cea mai important pro.lem la conectarea di uzoarelor! /ac un di uzor are o impedan% prea mic poate genera curen%i pe"te capacitatea circuitelor de ieire ale ampli icatorului de ect(ndu$l! ;a circuitele audio de nivel "czut mai important e"te volta*ul "emnalului, nivelurile de ten"iune ateptate tre.uind " ie identice pe circuitele conectate! #ele mai multe circuite de nivel "czut olo"e"c cone)iuni de tip punte, n care o intrare cu impedan% mare e"te conectat la o ieire cu impedan% mic! Multe plci de "unet nu au dec(t ieire pentru di uzor! /e regul pot i conectate direct la ieirea AU, a ampli icatorului "tereo r pericol de "uprancrcare a circuitelor datorit neadaptrii impedan%ei! Un ampli icator de 5 Catt cu o impedan% de A ohmi produce 58B milivol%i "u icient pentru AU, care "unt ntre 599 i 5B9 m2! /ea"emenea, ctile au impedan%a de 699 ohmi, a"t el nc(t "e pot cupla r pro.leme la ieirile di uzorului de A ohmi, utiliz(ndu$"e de apt doar 5I?B din puterea "emnalului! Distorsiunea e"te o de ormare mic a "unetului aplicat de ampli icatoarele audio analogice i "e e)prim ca raportul dintre "emnalele nece"are dorite i cele nedorite, "u. orm de procent! #ele mai .une ampli icatoare "unt cele cu di"tor"iuni mici! :lcile de "unet produc mult di"tor"iune, mai atenuat la olo"irea "emnalului "tereo!

B. Componenta Audio Digitala


/up ce "emnalul core"punztor "unetului e"te tran" ormat din orma analogic n orm digital, putem "pune c nregi"trarea digital a "unetului tran" orm muzica n numere! :laca de "unet analizeaz ormele undelor "onore de mii de ori pe "ecund i atri.uie o valoare numeric triei "unetului n iecare analiz, apoi nregi"treaz

numerele! Reproducerea muzicii "e

ace inver", numerele nregi"trate regener(nd

"emnalul core"punztor la intervale de timp egale cu cele olo"ite la analiza "emnalului original, rezult(nd o copie aproape e)act a "emnalului audio original! Gnregi"trarea digital e"te in luen%at de c(teva varia.ile1 recven%a cu care e"te e)aminat "emnalul audio original, denumit recven% de eantionare i codul numeric atri.uit iecrui eantion!

Frecvena de eantionare limiteaz r"pun"ul n recven% al unui "i"tem, cea mai mare recven% la care poate i nregi"trat i reprodu" digital iind *umtate din cea de eantionare! +i"temul audio digital pentru #/ utilizeaz o recven% de ==,5 K7z! Alte recven%e de eantionare "unt1 Rate 37z4 Application BB6@!6 Apple Macinto"h, loCe"t LualitM ?=5A!@ Apple Macinto"h, loC LualitM A999 Telephone "tandard A958!A Ne,T CorN"tation" 55,98B :#, loC LualitM 35I= #/ rate4 55,58?!@ Apple Macinto"h, medium LualitM 56,999 G!?88 compre""ion "tandard 5A,D99 #/$ROMI,A long$plaM "tandard 88,9B9 :#, medium LualitM 35I8 #/ rate4 88,8B=!B Fa"ic Apple Macinto"h rate @8,999 /igital radio, N-#AM, long$plaM /AT, 7/T2 @?,A99 #/$ROMI,A higher$LualitM "tandard ==,9B6 :ro e""ional video "M"tem" ==,599 Fa"ic #/ "tandard =A,999 /2/, Audio #odec OD?, :ro e""ional audio recording D6,999 /2/ at highe"t audio LualitM

Rezoluia, numrul de .i%i dintr$un cod digital "au pro unzime 3.it depth4, "ta.ilete nr! de valori di"tincte ce pot i nregi"trate! Un cod digital pe A .i%i poate reprezenta 8B6 de o.iecte di erite! +i"temele acu"tice de nalt calitate olo"e"c minim 56 .i%i pentru a micora di"tor"iunea i zgomotele! !r"imea de band! H pentru un "emnal audio "tereo "e olo"e"c o recven% de eantionare de ==,5 K7z i un cod digital de 56 .i%i, ceea ce n"eamn c tre.uie proce"a%i 5B9 K.I"ec, adic D M.Iminut! :entru a "alva "pa%iu pe di"c, plcile de "unet pot olo"i valori mai redu"e pentru recven%a de eantionare i pentru pro unzime! #inteza H 7ermann 7elmholtz a de"coperit c orice ton muzical e"te compu" din vi.ra%ii ale aerului care core"pund unei orme de und periodice! #ircuitul de .az olo"it pentru generarea recven%elor, o"cilatorul, produce un ton oarte curat, a"t el nc(t "unetul pare ireal H electronic, deoarece "unetele naturale nu "unt "imple recven%e ci colec%ii de mai multe recven%e de trii di erite! Generarea unui "unet pre"upune de apt realizarea com.ina%iei corecte de recven%e, apt po"i.il prin "intez! #inteza substractiv! H primele "intetizatoare au olo"it tehnologia analogic, create pe principilu "intezei "u."tractive! +intetizatoarele generau "unete cu a*utorul unor o"cilatoare "peciale, denumite generatoare de orm de und, care creeau "unete .ogate n armonici! Gn locul "unetelor clare ale undelor "inu"oidale, ele generau unde ptratice, ca din%ii de ier"tru i alte orme intermediare! Tehnologia digital aprut ca "olu%ie alternativ, a cut ca "intetizatoarele digitale " o ere un control oarte mare al "unetelor i po"i.ilitatea de a crea "unete complet noi, nlocuind in"trumentele muzicale oarte "cumpe! P#inteza aditiv! H opu"ul "intetizatorului "u."tractiv e"te cel aditiv care con"truiete "unetele prin metoda cea mai logic H alturarea recven%el orce compun un "unet muzical! P#inteza F$ 3cu modula%ie de recven%4 H opereaz a"t el1 e"te generat o recven% "au "unet numit purttoare com.inat cu o a doua recven% numit modulatoare! #(nd cele dou au recven%e apropiate rezultatul e"te o und comple)!

Un "i"tem de "intetizare >M are nevoie de dou o"cilatoare pentru producerea undelor "inu"oidale, iecare numit operator! #ele mai cuno"cute "intetizatoare >M au =$6 operatori! Totul ncape pe un "ingur cip, ceea ce duce la un co"t mic de implementare! P#inteza pe baza unui tabel de unde, numit i eantionare, olo"ete n loc de tonuri orme de und reprezentative pentru anumite "unete! Reprezentarea "e ace olo"ind orma de und e)act a "unetului, toate ormele de und ce pot i produ"e de "i"tem iind memorate entr$un ta.ellectronic! /ezavanta*ul e"te c nece"it un "pa%iu mare de "tocare a ta.elului! P%e&nici avansate H cea mai nou tehnic "e .azeaz pe modelarea in"trumentelor reale, n loc " de"compun orma de und creat de in"trument, "e con"truiete cu apro)ima%ie orma de und la el cum o ace in"trumentul! Avanta*ul e"te un control "porit a"upra opera%iilor! P#istemele audio 'n Internet H cea mai mare pro.lem e"te lrgimea de .and, de e) o "impl conver"a%ie @99 H @999 7z nece"it 69 KI"ec, mult pe"te po"i.ilit%ile unui modem @@699! Gn plu" -nternetul a o"t g(ndit ca o re%ea a"incron cu comutare de pachete, utiliz(nd protocolul T#:I-: care nu poate tran"mite date izo"incrone 3tran"mi"iile directe4! :entru acea"ta "e utilizeaz produ"e pentru prelucrarea datelor audio ca -nternet Qave i RealAudio! Comprimarea, olo"it pentru a "toca mai multe "unete pe o "upra a% a di"cului! Algoritmii de comprimare decomprimare "unt denumi%i codecuri! QindoC"ul DB$DA includ "uport "o tCare pentru codecuri! $P() utilizat de regul ca "tandard video, de"crie i in orma%iile audio ataate imaginii n micare! +i"temul "u de comprimare e"te olo"it pentru /2/! Modelul de .az are @ "traturi, ce ormeaz o ierarhie1 "trat 5 @8 H ==A N.i%iI"ec optim 5D8 N.i%iI"ec aplicat la /igital #ompact #a"ette "trat 8 @8 H @A= N.i%iI"ec optim 58A N.i%iI"ec aplicat la MU+-#AM 3/i uzare4 "trat @ @8 H @89 N.i%iI"ec optim 6= N.i%iI"ec aplicat la /2/, "unete -nternet

59

1.* Funcionarea
2ocea din calculatorul tu care te anun% c(nd ai primit un nou e$mail e"te cut po"i.il cu a*utorul plcii de "unet! /e dinaintea apari%ii plcii de "unet, calculatoarele per"onale erau limitate la .eep$uri dintr$un mic di uzor de pe placa de .az! +pre " (ritul anilor RA9, plcile de "unet au nceput " lucreze n calculatorul multimedia i au du" *ocurile pe calculator la un nivel total di erit! Gn 5DAD, #reative ;a." a introdu" placa de "unet #reative ;a." +oundFla"terS! /e atunci, multe alte companii au introdu" plci de "unet, iar #reative a continuat " per ec%ioneze plcile +ound Fla"ter!

A. Anatomia unei placi de Sunet


O plac de "unet con%ine1 Un proce"or de "emnal digital 3/+:4 care controleaz computa%iile Un convertor digital$analog 3A/#4 pentru audio ce intr n calculator Memorie read$onlM 3ROM4 "au memorie >la"h pentru "tocare de date -nter a% pentru in"trumente muzicale digitale 3M-/-4 pentru conectarea echipamentelor muzicale e)terne 3pentru ma*oritatea plcilor, game portul e"te olo"it de a"emenea pentru conectarea unui adaptor M-/- e)tern4

55

TacN$uri pentru conectarea di uzoarelor i micro onului, la el i alte intrri i ieiri Un game port pentru conectarea a unui *oM"ticN "au gamepad :lcile de "unet curente deo.icei "e in"taleaz n "lot$ul :#-, pe c(nd altele mai

vechi i ie tine "e in"taleaz pe .u"$ul -+A! Multe din calculatoarele din ziua de azi incorporeaz placa de "unet ca un chip"et direct pe placa de .az! Acea"ta la" un "lot li.er pentru alte peri erice! +oundFla"ter :ro e"te con"iderat actorul "tandard pentru plcile de "unet! Aproape toate plcile de "unet de pe pia% n ziua de azi includ cel pu%in compati.ilitate cu +oundFla"ter :ro! /e"eori, di erite mrci de plci de "unet de la productori di eri%i olo"e"c acelai chip"et! #hip"et$ul de .az vine de la un productor de chip"et$uri! :roductorul de plci de "unet adaug di erite unc%iuni i programe pentru a putea di eren%ia produ"ele lor! :lcile de "unet pot i conectate la1 cti di uzoare cu ampli icator "ur" de intrare analogic micro on radio decN cu ca"et #/ plaMer "ur" de intrare digital ca"et audio digital 3/AT4 #/$ROM "ur" de ieire analogic H decN cu ca"et "ur"a de ieire digital /AT #/ in"cripti.il 3#/$R4

#(teva din plcile de "unet oarte per ormante o er ieiri pentru = di uzoare i o inter a% de ieire digital printr$o mu ! :entru audio ili, e)i"t o nou genera%ie de plci 58

de "unet digitale! O plac de "unet digital e"te practic pentru aplica%ii care au nevoie de "unet digital, cum ar #/$R i /AT! Rm(n(nd digital r conver"ie de la "au ctre analog a*ut " previn ceea ce e"te numit &pierdere genera%ional'! :lcile de "unet digitale au intrri i ieiri digitale, pentru a putea tran" era date de pe /AT, /2/ "au #/ direct pe hard di"N$ul din calculator! Gn mod normal, o plac de "unet poate "a ac = lucruri cu "unet1 " reproduc muzic nregi"trat, 3de pe #/$uri "au iiere audio, cum "unt Cav "au M:@4, de la *ocuri "au de pe /2/$uri " nregi"treze audio n di erite ormate media de pe di erite "ur"e e)terne 3micro on "au decN de ca"et4 " "intetizeze "unete " proce"eze "unete e)i"tente

/A# 3controler audio digital4 i A/#$ul 3convertor analog$digital4 aduc modul pentru tran"miterea n i n a ara plcii de "unet n timp ce /+:$ul 3proce"or de "unet digital4 "upravegheaz proce"ul! /+:$ul "e mai ocup i oricare alt altera%ie a "unetului, cum ar i ecoul "au "unetul @/! /in cauz c /+:$ul "e concentreaz la proce"area "unet$ului, proce"orul principal al calculatorului "e poate ocupa cu alte tre.uri! :lcile de "unet vechi olo"eau sintetizator F$ pentru a crea "unete! +intetizatorul >M ia tonuri de recven%e variate i le com.in pentru a crea o apro)ima%ie a unui anumit "unet, cum ar i cel a unei trompete! Gn timp ce "intetizatorul >M "$a dezvoltat p(n la punctul n care "un oarte reali"t, el nu "e compar cu sintetizatorul +avetable! +intetizatorul Caveta.le unc%ioneaz prin nregi"trarea unei mici pr%i din "unetul in"trumentului actual! Acea"t parte e"te c(ntat n continuu pentru a "una e)act ca in"trumentul nregi"trat cu o acurate%e incredi.il! +intetizatorul Caveta.le a devenit noul "tandard pentru ma*oritatea plcilor de "unet, dar unele mrci ie tine nc mai "intetizatorul >M! :u%ine plci de "unet le includ pe am.ele! olo"e"c

5@

:lcile de "unet oarte "o i"ticate au un "uport mai mare pentru in"trumente M-/-! >olo"ind un program de muzic, un in"trument echipat cu M-/- poate i ataat la placa de "unet pentru a$%i permite " vezi pe ecran notele muzicale a melodiei tale!

B. Producerea sunetului
+ zicem ca vor.eti n micro onul calculatorului tu! :laca de "unet creeaz un iier audio n ormat Cav din intrarea de date din micro on! :roce"ul de tran" ormare a acelui "unet ntr$un iier ce va i nregi"trat pe calculator e"te1 5! :laca de "unet primete n continuu, "unet analog 3n orm unor valuri4 din *acN$

ul de intrare de micro on! +emnalele analogice primite variaz i n amplitudine i n recven%! 8! +o tCare$ul din calculator "electeaz care intrri vor i olo"ite, depinz(nd dac

"unetul e"te mi)at cu un #/ din #/$ROM! @! +emnalul analog n orm de Uval' mi)at e"te proce"at n timp$real de un

convertor analog$ digital 3A/#4, cre(nd o ieire .inar 3digital4 de 9$uri i 5$uri! =! -eirea digital de la A/# trece n /+:! /+:$ul e"te programat de o "erie de

in"truc%iuni "tocate ntr$un alt chip de pe placa de "unet! Una din in"truc%iunile /+:$ului e"te "a compre"eze in orma%ia digital pentru a p"tr "pa%iu li.er! /+:$ul mai la" i proce"orului calculatorului " lucreze alte in orma%ii n timp ce ace"ta lucreaz! B! -eirea din /+: e"te tran"mi" n .u"$ul de date al calculatorului prin modul de

conectare a plcii de "unet! 6! -n orma%ia digital e"te proce"at de proce"orul calculatorului i trimi" ctre

controlerul hard$di"N$ului! Apoi e"te trimi" pe hard$di"N ca un iier Cav nregi"trat! :entru a a"culta un iier Cav nregi"trat, proce"ul e"te pur i "implu inver"at1 5! -n orma%ia digital e"te citit de pe hard di"N i trimi" ctre proce"orul central!

5=

8! @! =!

:roce"orul central trimite apoi in orma%ia ctre /+:$ul de pe placa de "unet! /+:$ul decompre"eaz in orma%ia digital! -n orma%ia digital decompre"at din /+: e"te proce"at n timp real de ctre

circuitul convertorului digital$analog 3/A#4, cre(nd un "emnal analog pe care l auzi n cti "au n di uzoare, depinz(nd de ce e"te conectat n *acN$ul de ieire a plcii de "unet!

5B

Cap.II I,#%A AR(A P ACII D( #-,(% .ADAP%/R- -I A-DI/0

*.1 Conectarea adaptorului la placa de baza


-nainte de a putea in"tala o placa de "unet, e"te nevoie ca acea"ta "a ie pozitionata in unul din "loturile :#- a late pe placa de .aza! -n igura ? "e prezinta modul in care utilizatorul poate conecta placa de "unet la placa de .aza prin intermediul portului :#-! Fig. 7 Porturile PCI de pe placa de baz n care se poate monta placa de sunet

56

-n cazul in care calculatorul are mai multe porturi :#- li.ere e"te indicat ca, adaptorul audio "a ie introdu" intr$un port apropiat unuia dintre colerele de pe proce"or "au de la "ur"a!

Fig. 8 Setarea portului PCI n care se monteaz placa de sunet

*.* Instalarea adaptorului

5?

/upa pozitionarea corecta in "lotul :#-, utilizatorul tre.uie "a in"taleze anumite drivere pentru ca placa de "unet "a ie recuno"cuta de "i"temul de operare! Ace"te drivere, in general, vin in pachetul placii de "unet direct de la producatorul adaptorului! +i"temele de operare ca QindoC" 8999I,: au o magazie proprie de drivere dar ace"tea "unt doar pentru irmele renumite! :entru ca placa de "unet "a unctioneze cat mai .ine utilizatorul e"te nevoit "a caute drivere noi compati.ile placii de "unet, iar ace"tea "e pot ga"i pe "ite$ul irmei producatoare! /upa ce driverul placii de "unet a o"t in"talat, in QindoC" +M"tem TraM va aparea pictograma unui di uzor! /aca pictograma nu e"te vizi.ila, atunci acea"ta poate i in"talata prin intermediul pictogramei AddIRemove :rogram" din #ontrol :anel! +u. QindoC" ,:, "e de"chide pictograma +ound" and Audio /evice", "e e)ecuta un clic pe eticheta 2olume, apoi pe ca"uta :lace 2olume -con in the Ta"N.ar!

*.1 Conectarea bo2elor de PC si 3inalizarea instalarii


/upa ce placa adaptoare a o"t in"talata, la mu ele *acN pentru di uzoare e)terne puteti conecta .o)ele! /e o.icei, pentru a comanda .o)ele, placile de "unet urnizeaza puterea de patru Cati pentru iecare canal! /aca "e dore"te olo"irea unui "i"tem de .o)e B!5 e"te nece"ar citirea cu atentie a modului de conectare a ace"tuia! :entru a olo"i .o)ele "pate pentru "emnal audio @/ e"te nece"ara a*u"tarea proprietatilor cu a*utorul "o tCare$ului de control al mi)erului, urnizat cu placa de "unet! ;a el ca .o)ele :#, unei placi de "unet i "e poate conecta o "tatie "tereo pentru ampli icare!

*.4 Remedierea problemelor le"ate de placa de sunet


:entru a unctiona, un adaptor audio are nevoie de re"ur"e hardCare la nivelul -RW, o adre"a de port -IO de .aza "i canale /MA, care nu intra in con lict cu alte di"pozitive! #ele mai multe adaptoare "unt precon igurate "a olo"ea"ca re"ur"ele adaptorului +ound Fla"ter "tandard, care a inceput "a ie a"ociat cu adaptoarele audio! Totu"i, ocazional apar pro.leme, chiar "i in cazul adaptoarelor :lug and :laM! /epanarea poate in"emna modi icarea unor parametri olo"iti

5A

de F-O+$ul "i"temului pentru di"pozitive :n: 3:lug and :laM4, mutarea placii de "unet in alt "lot "au chiar recon igurarea celorlalte di"pozitive din calculator!

*.5 Con3licte &ard+are

#ea mai o.i"nuita pro.lema legata de adaptoarele audio e"te aptul ca ele intra in con lict cu alte di"pozitive in"talate in calculator! E"te po"i.il ca adaptorul audio, de"i e in"talat corect, pur "i "implu "a nu unctioneze, repeta la ne" ar"it acela"i "unet "au ace :#$ul "a "e .locheze! Acea"ta "ituatie "e datoreaza unui con lict de hardCare! :entru ce "e .at oare0 -n principal, pentru acelea"i linii de "emnal ale magi"tralei "au canale utilizate pentru a conver"a cu :#$ul! -n ta.elul urmator "e prezinta alocarea re"ur"elor tipice ale placilor de "unet care olo"e"c un "lot :#-! /i"pozitiv Audio :ort M-/+intetizator >M :ort de *oc -ntrerupere -RW B $ $ $ :orturi -IO 889h$8@@h @@9h$@@5h @AAh$@AFh 899h$89?h #anal /MA 56 .iti /MA B $ $ $ #anal /MA A .iti /MA 5 $ $ $

-n cazul in care utilizatorul olo"e"te programe "au *ocuri M+$/O+ ace"ta tre.uie "a veri ice ca "o tCare$ul care olo"e"te placa de "unet e"te con igurat corect 3 igura A4!

5D

*.6 Rezolvarea con3lictelor &ard+are


#on lictele de re"ur"e "unt de"tul de rare pe adaptoarele audio :#- actuale, multumita "uportului prin tehnologia :lug and :laM "i caracteri"ticilor :#- de parta*areIredirectinare -RW permi"a de QindoC" , precum "i "eturile de cipuri recente! -n cazul in care utilizatorul olo"e"te, inca, QindoC" RDB "au un adaptor audio -+A, ace"ta poate intampina pro.leme "erioa"e datorita con lictelor -RW "i /MA!

89

,/R$( D( PR/%(C%IA $-,CII

:entru evitarea oricaror accidente in proce"ul de depanare a calculatoarelor "e impun re"pectarea cu "trictete a normelor de protectie "i "ecuritate a muncii!Ma"urile generale ce tre.uie"c "tiute "unt urmatoarele1 5!E ectuarea in"tructa*ului de protectia muncii la anga*are "i periodic! 8!-nterzicerea de" a"urarii activitatii intr$un loc de munca daca nu are in"tructa*ul con"emnat in i"e! @!#alculatoarele care "unt alimentate direct la retea "au prin tran" ormator "e vor alimenta printr$un tran" ormator "eparator avand raportul de tran" ormare 515 =!#onectare la una "au mai multe prize de pamant a carca"elor e)terioare ale aparatului de ma"ura "i a inveli"ului metallic al ciocanului de lipit! B!#onectare aparatelor de ma"ura in interiorul calculatorului atunci cand ace"ta e"te alimentat de la retea, "e recomanda a i acuta cu o "ingura mana, pentru cealalta avand gri*a "a nu vina in contact cu partile metalice de pe ma"a ale altor aparate de ma"ura a late in monta*! 6!Ma"urile in circuit >-T "e vor ace re"pectand urmatoarea ordine de lucru1 $conectarea aparatului de ma"ura in interiorul circuitului in care "e ace ma"urarea! $deconectarea calculatorului de la retea!

85

$de"carcarea conden"atoarelor electrolitice "au de >-T "i apoi deconectarea aparatului de ma"urare! ?!Evitarea atingerii ane)elor metalice ale organelor de comanda e)terioare in cazul "coaterii "au caderii .utoanelor care leizolau electronic la calculator ara tran" ormator pe retea,perioada cand cordonul de alimentare e"te introdu" in priza retea!

A!;a e ectuarea oricaror operatii de depanare "e recomanda ca operatorul "a ai.a mainile u"cate, "a poarte eventual manu"i de cauciuc, iar "u. picioare "a ai.a un covor izolat din cauciuc "au material pla"tic! D!/upa deconectarea de la retea a calculatorului inainte de a atinge orice pie"a, conden"atoarele electrice "i cele >-T "e vor de"carca la ma"a, iar anodul TK "e va de"carca de "arcinile electrice reziduale cu a*utorul unui conductor care are capat conectat la ma"a!

88

8@

#ON#;UE-#a o concluzie la cele "cri"e mai "u", pot "pune ca di"pozitivele audio "unt indi"pen"a.ile unui calculator, mai ale" atunci cand e"ti intere"at de di erite "unete, "au, ca in cazul meu, de muzica! Ra" oind ace"t material, am a lat ce in"eamna "unetul1 vi.ratiile corpurilor materiale "e propaga prin aer3 in general prin orice alt gaz4, "i a*ungand la ureche produc "enzatia auditiva pe care noi o numim "unet, cum "e produce "i cum "e propaga! Mai departe am invatat ce e"te o placa de "unet, cum "e utilizeaza "i din ce e"te ormata! +i de"pre di uzor am a lat lucruri noi, con"tructia "i tipologia "a! /e retinut ar i "i de initia di"pozitivului audio, care e"te un an"am.lu de pie"e legate ntre ele ntr$un anumit el 3de o.icei imo.il4 i care ndeplinete o unc%ie .ine determinat ntr$un "i"tem tehnic! -n concluzie pot "pune ca mi$a acut placere "a realizez ace"t proiect cu o tema atat de intere"anta, am a lat lucruri noi "i utile "i "per ca "i voi, la randul vo"tru, va veti .ucura de ace"t material "i ca va va i olo"itor!

8=

7I7 I/)RAFI(
#arti1 :# depanare "i modernizare$editura Teora :# pa" cu pa" 3editia a --$a revazuita "i adaugita4$editura :olirom

+iteuri1 CCC!audio$"o t!com9 CCC!c$media!com CCC!"oundcard!com CCC!totul$de"pre$calculator!ro CCC!CarezFF!ro

8B