Sunteți pe pagina 1din 17

CUV1NT INAINTE

tr8A N

9?3-29-0190

Identificarea judiciara constituie o activitate indisolubil legati de implinirea actului de justilie qi de prevenire a fenomenelor antiJ""i"rJ.-5lr"op"tii"i infrlctorilor, ideritificarea recidivigtilor, prolaiea-comiterii'unor fapte penale'Ei a vinovdfiel, determinarea impieluraritor in care .-^u' proa.rs, precum qi a altor situafii, .inclusiv ^""td tinitta de solutionarea litigiilbr civile, reclamd in mod necesar stabilirea identitdtii persoanelor Ei obiectelor' Principala modalitate de a se aj918e-la identificared j{i:i"ll aqare nu numat ca o repreziritd identificarea iriminalistici. Ea ne judiciare. .rr, ,iiito", dar qi ca o premis6 a identific5rii Identificarea criminalisticd a pelsoanei care a ldsat urme sau tehnice a obiectului creator d" ,r-" nu se limiteazd la procedeele euprinde ci etc.),. biologicefizico-ctrimice, (traseologice, a"""ufi"a i""eiligatii lTestimoniale, cercetarea locului f_aptei, confrun$i "fi de cercetiri de iad t""o"stitiiri "t"). il primul caz este vorba penalS de urmdrire Ei de judeu&irritali aoifl"'-au i"U.iruto., i" uf proqe.forma l"aiterent de cine a fost fdcutd identificarea E] interogator' proces-verbal, "iti. cesualS in care s-a concretizat (expertizd, perchezilie etc.), conexiu"ea aintie fapte- $i .nels9anarcri obiectul coroboidentificit revine in exclusivitate orgahutui luaifiar- Prin mijloace de alte furnizate de ldentitate cu datel-e .de ru."i "o""fuziei criminalisticd devine judiciard. Relalia dintre ;;;G,-le;;iificarea putea fi definiti ca un raport de tipul parte-intreg, in care Li" "n Lste identificarea criminalisticd iar fntregul identificarea jupartea 'diciara. Aieasta decurge din succesiunea lor (prima precede pe a o ocupe in cadrul probaliunii (prima este doua), din pozilia p" "It" suboidonati ceiei de a doua) qi, mai ales, din con{inutul qi amploarea fiecdreia. Astfel, identificarea criminalisticd priveqte anumite a*p.cte concret-individuale, in timp ce identificarea judiciar5 ,ru pout" fi conceputS decit ca integrald, prin luarea in consideratie

probelor administrate in cauzi. Pe de alti parte, este posibil ca identificarea criminalisticd si fie incompletd, sub formi de identificare genericd sau probabild, ceea ce nu este de admis in cazul identificdrii judiciare, care trebuie sd fie intotdeauna certd. Dacd ansamblul probelor nu este concludent se recurge la prezum{ia de nevinovifie, dedusd din principiul in dubic pro ro; Generalizarea jurisprudenlei qi a practicii de expertizd a condus Ia elaborarea, ln cadrul criminalisticii, a unei teorii a identificdrii, util6 deopotrivd speciatiEtilor gi celor ce aplicd legea. Pentru primii ea reprezintd o metodoiogie Ei un instrument de lucru, pentru ceilal{i un ghid de interpretare corectd a datelor determinate stiinfific. Apelind la experienfa celor 30 de ani de activitate gi la vastul material bibliografic. de care am dispus, vom incerca sd prezentdm principalele probleme Ei implicalii ale identificdrii criminalistice in contextul exigenfelor actuale de integrare a gtiinfei Ei in ' .i tehnicii .ii:,.:

a tuturor

ABREVIENI

Probl. crim. crtminol.

,,Probleme de criminalistic6 9i criminologie"

Arch.

fiir Krim.

,,Archiv

La prirna vedere nofiunile de ,,identitate(. gi ,,identificar"cr''par simple. ln practica insd li se atribuie uneori sensuri variate si chiar deformate, cu posibile consecinfe pe planul vinova{iei gi aI rdspunderii penale. De aceea, ne propunem sd desprindem semnifica{iile de bazS qle identificdrii criminalistice, indeosebi dupd urme. Cazuistiea laboratoarelor de criminalistici qi opiniile exprimate de al{i aUtori lgi vor gdsi reflectarea, sperdm, adecvatd. Cit privegte metodele instrumentale, acestea au un caracter pur exemplificativ. Numeroasele tehnici proprii sau preluate din alte qtiinte progreseazd mereu, pe cind principiile ,de aplicare igi p6streazd valabilitatea. FireEte cd lucrarea nu are preten{ia de a epuiza toate aspectele, constituind doar o primd sintezl in {ara noastrd a teoriei qi practicii in materie de identificare. Adresatd in egald mdsurd specialiqtilor qi juriEtilor, precum qi celor interesali de un subiect prea des asociat cu senza{ionalul, am fi bucurogi dacd Ia sfirgit am rputea spune : Quod, erat demonstrandum.
A.utorii

Rev. int. crim. Pol. tech. Rev. int. pol. crim. Journ. Foren. Sc. Foren. Sc. Int. Journ. Foren, Sc, Soc. Probl. med. jud. crim.

police technique" ,,Revue internationale de police criminelleo' ,,Journal of Forensic Sciences" .,Forensic Science International " ,,Journal of the Forensic Science Society" ,,Probleme Iistic6"

,,Revue internationale de criminologie et de

fiir

Kriminologie"

de medicind judiciard gi

crimina-

Vop, teor. krim. sud. exP. Probl. sud. exp. Probl. teor. sud. exP. Vop. krim. sud. exP. Congr" IAFS
C" proc. pen. C. proc. civ.

,,Voprosl teorii kriminelistiki pertizi"

i sudebnoi ex-

,,Problemi sudebnoi exPertizl" ,,Problemt teorii sudebnoi expertizl" ,,Voprosi kriminalistiki i sudebnoi expertizl" Congres aI Asocia{iei Internalionale de $tiiqfe Iircale (The, Intdrnational Association of Fo-

rensic Sciences) Codul de procedur6 Penali Codul de procedurd civild

a pragActivitatea de cercetare Etiinlificd 9i de vaiorificare de ge-nuri unor'monografil Pe ticii s-a concretizat in elaborareain sesiuni periodice 9i Etlinlifice exoertizd sau cu precum qi interesate, "uru"t"r-g"tuiut, departamentele tJut" a. IlSr=i"i?i"";;e;;r;;; ln-nr9in articole de speciaiitate publicate in tar5.!i,in-ttt1tlaJ1,t-e' este criminalisticd e" _asiguratd de zent rdspinOir"u ",l"oi;i"'t"I;; _ trimesrevista,,probleme a"-iri*i""listicd gi criminologie(( .editat5 care se Ia Justifiei, de'Ministerul trial de Procuratura Generali Ei gi juridic tehnic' caracter revistele cu
"auuga

Ca$tolul

lI

NOTIUNEA DE IDENTIFICARE CEIMINALISTICA

Conceptul de identitate

' Identitatea constituie unul'dintre conceptele fundamentale ale gindirii Ei, in acelagi timp, un mijloc important de cercetare a obiectelor lumii materiale, cu largd aplicare Ia cele mai diverse domenii atre gtiinlei : fizica, chimia, biologia etc., inclusiv criminali.stica. Aproape cd nu existd proces aI gindirii care sd se situeze in afara principiului identitSlii. Cunoaqterea nu se reduce insd Ia identificare, dar o inglobeazd ca element constitutiv aI u.nui proces compiex gi inultilateral. Id,entic (de la id.em : ,,acelaEi lucru((, ,,1a fel(, ,,tot aEa() este un concept _- dupd unii imposibit de definit se aplici la : a) ceea ce este unic, chiar dacd este cunoscut sub diferite denumiri ; b) o persoand sau altd fiinfd, care este ,,aceeagic sau ,,identicd cu ea insdqi( in diverse momente ale existenlei sale, cu toate schimbirile considerabile ce pot interveni Ei c) doua sau mai multe obiecte de gindire care, in stare numericl distinctS, sint considerate ca prezentind exact aceleaEi proprietdli sau cantitdfi 1. ldentitatea este caracterul a ceea ce este identic (unic) sau ,,pnoprietatea unr,ri obiect de a fi Ei a rdmine cel pufin un anumit timp ceea ce este, calitatea sa de a-;i pdstra un anumit timp caracterele fundamentale( 2. Sub aspeCtui sdu cel mai general, prin identitate se inlelege deci categoria care exprimd concordanla, egalitatea obiectului cu sine insu.gi. Precizdm cd termenul de egalitate nu este folosit aici in sensul de egalitate a unit5lilor (Iucruri ce pot fi substituite) care
este altceva decit identitatea calitativd.

Natura nu se dubleazd, nu se repetd, aga ci doud obiecte, qi cu atit mai mult doud fiinte nu sint niciodatd la fel. Fiecare se
1 A. Lalande, Vocabulaire technique et uitique de Philosoph.ie, Presses Universitaires de France, ed. a 12-a, Paris, p. 454, 2 Colectiv, Diclionar de tilosofie, Editura Politicd, Bucuregti, 1978, p. 341-

c.24

49

-pui"inclusiv deosebeqte de toate celelalte'

sub mai a fi m-ai multe sau apare cd ,,este identic """J-"" r' sdu este unul" Chiar si multe aspecte au, ii t*iit?" ii ]-";e"1 popular5 nu sint identice cele ,,doud piceturi ie ape; din zicerei r5icaturi de apa ; identidecit dacd te privim?p5.ri.iii'""-ri-"ri tii"a nr,oii asemdndtoare. tatea tor este doar :#fir','"il Identitatea"orr""rrtt"u'iinsinetoateinsuqirile-saupropriet[lile deosebe$te de Si- p1in aceasta le unui obiect, fenomei""ti-lii"ta de bazd pttti"it principiului orice alt obiect, f.;;*;; "tT tii"ia'' indiscernabilelor(, at filosofiei lui L#;;;; a"""-ii ti .,,identitate^a adicd identice dou' obiecte sau tiiifr,"tf" "" fr"i itrair""rnabile, dupd gi'nu .numai prin ele difera intotdeauna dupd caracterele intrinreci, definegte-doar se nu pozitia lor in timp^^ii il;ii". Identitatei Ele sint dous concepte
;

de cele aseminitoare'

astfetr'

"b*'-'"; ##;:"^;";;;i;;i $i' ;;;;;' este priv'egiat :;FJ'ii ilp;i;i';"i: "ii,fi;;;ia-""ii""r"i. a' "identicul neinchipuit( de este purd

in

;;;ft;

intre identitatea Teoretic qi practic trebuie se se facA distinclie abstractd u""'ii)Lriioiiz"'"irrr"rd Si icientitatea concret5' atunci existd num-qi pe pranur gindirii, ignorarea cu 1or, nedifeienlierea in cind obiectele sint ;frjid"}jl; fiecdruia dintre Iaturiior contradictoiii,;;;;;;bi;ilor. din structura formale, orice logicii ut aceste obiecte. D#;;"iri- au ""a"ru sinJ insuqi-pe intregul obiect, fenomen ,"; i'til'#-;qti"ia""tr"-cu tT'ilitl:? parcurs a1 existenfi 1 . i+,1 *ll"t: :t":, "^f,'^t^"-.ff neglijare pracca it""il'""'i;aiscernabilitate a obiectelor, " d"i?,I^1^*:t5:t^'"1fr?t opticd ticd a deosebirilot ".' O utu-""ea i3"?; ca deosebirilor ru considerarea li:i i#;"iil"iiir"i"- si"a"oi"ui.", f 6rd deoseidentitate or, ia""titagi.

d^iferen[a^;'

aii;tu"tu

:#:$i

*il

T'*:

L-i" "i';-hi;'""itr.tbire nu exista. i..l"t* :lti" Princi piul i de nti tali i (,,pr incip ?tn n 1n!t'!y!'':: in iconse va vedea A, d5flfiY'ii"l,'fiii:;,;"i:;il{i;;iffi;; ;;" cum tinuare, nu este suficient pentru.*"i*it{1,]y:: survin :i1t,c"? qi nici

-"iilii;

care "1i11?; lt"ffi;fr i,i ti,il""Jli'HJ'-ti"#9,i9 .9r'fibirile inleleasd ca stabiTrebuie de conexiunile clintre ii"."ii.-faentitatea ntinrri 2 continua lr:#:?"'#'"-_'iiii"'ae pauzd in procesul de migcare
rnateriei.

unita concretd se considerd aceea care relevS' ^^r +i Iclentitatea "li?;;;;re, f iincl obiect orice ia ni.,et ulirtenlial di"rrlJ"rt'-T?ff;" ;;;;";;' tu o ti"tu'a ae taiuri contrare'
i

Hegel remarca faptul cd principiul logic conform cdruia A : ,,este fdrd conlinut Ei nu duce mai departe( qi se pronun{a impotriva abuzului metafizic aI ,,identitdlii inertec. Ardtind cd ,,identitatea abstractd cu sine incd nu inseamni via{d(', eI elaboreazd conceptul de ,,identitate in unitate cu diversitatea(. Preluind ideea Ei transpunind-o intr-o viziune materialistd, Engels sublinia in ,,Dialectica naturiirt necesitatea de a se face distin-1ie intre identitatea concretd Ei cea abstractS. Aceasta din urmd este valabild doar in matematicd, care opereazd cu construcfii ralionale. Frivitor Ia conceplia A : A, in care orice lucru este identic cu sine insugi, se aratd cd ,,totul era considerat ca permanent sistemul solar, stelele, organismeie. $tiinfele naturii au dezminlit aceastd tezd ln fiecare caz in parte, pas cu pas, dar in domeniul teoriei ea persistd Ei astdzi qi adep{ii vechiului continud sd-I opund noului un lucru nu poate fi in acelaqi timp el insuqi 9i altul. $i ' naturii au demonstrat in ultimul timp in am5nunt totugi Etiinlele faptul cd identitatea adevdratd, concretd, con{ine intr-insa deosebirea, modificarea(( 6. Iclentitatea abstractd nu este posibil6 in natura organicS. Vegetalele, animalele, orice celul[ vie in fiece moment sint identice cu ele dar in acelaEi timp se deosebesc datoritd modificdrilor moleeste supus remarcd Engels culare neintrerupte. ,,Orice corp - produc in - fizice, chimice care in permanen{d acliunilor mecanice, el mereu schimbdri, li modificd identitatea((. Folosind cunoscutul exemplu aI celor doud cristale de sare, el conchide ci ,,identitatea cu sine insuEi are dintr-un inceput ca completare necesarl deosebirea de tot rcstul((. Tot astfel, in filosofia romdneascd, Atanase Joja este de pdrere cd ,,prin insdgi faptul cd subiectul se dezvoltd, identitatea genein reaza diferenla(. De acord cu Hegel in aceastd privinld - nu Ei altele socoteEte cd ,,principiul identitSlii con{ine mai mult decit - a exprima('. El aratd cd legea identitS{ii concrete, ca rese crede flectare logici a afirmaliei lui Fleraclid ,,unul care se diferenliazd de sine((, este ,,unitatea identitdlii qi diferenlei((, spre deosebire de identitatea abstractd A : A. Legea identitdlii este fundamentald, dar ea nu se fundamenteazi cu adevdrat dacd nu este dublati concomitent de legea identitd{ii concrete 7. Identitatea gi deosebirea dintr-un fenomen concret sint poli care reprezintd o reaiitate numai in interacfiunea lor, de unde unitatea dintre identitatea abstractd (absolutd) 9i identitatea concreti

sJ.Lachelier,citatlnnot6deA'Lalande'op'cit''p'454' a L. Boisse. citat de A. Lalande, o!' ?t.:.P. ,u^_u.,,_.,n,^x -i r.r Encicropedi bgici, Editura $tiin{iricd ei ;

a T;;f'";i;;";;,-i;
144.

Bucuregti, 1985, P.

ln

6 F. Engels, Dialectica naturii, Editura Politicd, 1959, p. 196. 7 C. Noica, O remarcabi.ld conceplie filosoficd : legea identitd,fii concrete, ,,Revista de filosofie", nr. 2, 1982. p. 186. 51

50

(nelativi).Dinfaptulc'Sstareadeidentitateexprimdegalitateacu * $;;-; iotaUtatii'i*"qirii"" numai intr-un moinent dat static

Accepfiunea criminalisticd a identitdfii

i;':JJi;iilarii-"ui"trerupte.--

rezults c5 atunci cind se analitrebuie s5 se ia in considei'ouiectelor ioentitaie ae zezzS.starea impulsurilor interne ,"ri" au utun]"rrt", "rrr11 ar fi intensitatea modificsefemeritatea externi, "riiu " ;iJ-d";";i;;i ;;li;;"a factorilor obiectelor, timpul scurs tntre insuqirilor a iltt-rni"rosistemet'orl-Ei stariledindiverseleperioadedeexisten{saieaceiuiaEiobiectetc.

oprimaparticularitatedefinitorieaidentitSliiconcreteconstd inaceeacdesteostarecontradictoriealucrurilorgiproceselorin Cu cit este mai cane fiecdrei laturi (tendinle) i se opune ccntrariul' multe conmai cornpfexa o.guniz"rJo materiei, cu atit va conline se referd identitate tradicfii. O a doua particularitate a. stirii de tendinlele' direcLa faptul cA contrariif" ti"t inseparabile' P5r!ile' trec din{lile contrare care se inclucl in identitate se intrepdtrund' tr-unainalta,firdsdfievorbadeoimbinaremecanica'inconsemij"de cinli, contopirea contrariilor nu duce la o medie' Ia cevanoi forme O"rl,'ci Ia disparilia stdrii de identitate gi la aparilia .unei constd in (calitSg) materiale. In sfirgit, o a treia particularitate Iupta dintre contrariil'e aflate in unitate' de deoseToate contradicliiie identitdlii se exprimd in no{iunea de raport un bjre. Termnrr.rl nr"'-Joud sensuri. Unui desemneazi anumit punct al.teritate intre iucruri considerate identice dintr-un fijnlelor de vedere, uOi"a p""pti"iutuu obie,ctelor' fenomenelor^qi sens celalalt identice. de a se diferenlia i"*r" a" altele, de a nu fi identiorice cum. oplrs-e. iaturi semnifica ciedublarea-unitarului in acestea din tate este un intre! atcatuit din asemdnlri gi d-eosebiri,. iar rolul urmd constituie o caracteristicd determinante u l,'"'''oilor lor in cunoaqtere nu este inferior asemdniirilor' Ignorinddeosebirileincalitatealordecaracteristiciobiective aprestarii de iaeniitate, logica formala nu oferd criterii de
a.Le

Parte integranti a identificdrii' judiciare, identificarea crimi* nalisticd este destinatd sd serveascd scopurilcr acesteia. Ca urmare, cercetarea criminalisticd nu este chematd sd determine obiectul in sine, ci sd ajungd Ia o iclentitate probantd. Astfel, nu intereseazd constatarea cd incdl{drnintea infractorului este identicd cu sine insdqi intr-un anumit moment, ci faptul ci, datoritd reflectdrii caracteristicilor sale in urma glsitd la locul faptei, ea poate fi identificatd Ei servi ca mijloc de proba. Este adevdrat cd, afirmind caracterul relativ al identitdlii, dialectica o inlelege ca pe o determinare catritativd a obiectului, dar cum schimbiiriie lente nu afecteazd caracteristicile esnfiale, insearnnd cd clin punct de vedere criminalistic noliunea de identitate se poate considera ca stabild, nai ales ci in rnajoritatea cazurilor intervalul de timp care a trecut de la sivirqirea infracliunii 9i pind

determinarea corectd ci.ere ale acestora. Or, ictrentificarea presupune atit a ceea ce este stabil, cit Ei a ceea ce este schimbdtor'

formal concluzie, just in sfera gindirii teoretice' conceptul reale' cunoaqterii sfera in gi uiilateral al identitd!1i devirie ingust al identitilii qi include Conceptul dialectic afirira caracterul relativ

In

deosebirea"n"t"*",'tconstitutiv.Egalitateacusineinsuqipecare qi schimbdrile o presupune ideniitatea nu este i'n''r'ubild' ci conline astfel cd externi, care se produc -;-;;, ";ea factoril.or interni Ei identificareanrrqrmdreEtestabiiireaidentitSliiobiectrrluicusine fenornene a1e lurnii mainsuEi, separat a"-o"^"rg-iactori qi de alte
teriale.
52

FiS. 14. Identificarea inedlldmintei dupd reflectarea caracteristicilor tdtpii,: A) Nlulajui urmei de la locul faptei; B) Bocancul autorului furtului.
53

Fig.

^ 15. Comparafie dactiloscopicd

p"f*"ti

de Provenienla certd'

: A) Urma incriminatd ; B)

Impresiune

Stiinla criminaiisticii nu elaboreazd un concept de identitate diferit de cel dialectic, dar pentru raliuni de ordin practic, izvorite din specificul examindrii probelor materiale, apeleazd, cel pulin in faza inifialS a cercetdrii, gi ia accepliunea pe care o dd identitdfii logica formaid. Lucrul este posibil, datd fiind stabilitatea identitSfii intr-un anumit moment, in care caracteristicile gi calitSlile unui obiect pot fi considerate ca fixe. ln consecin{5, aplicarea legii identitdtii prin care se urmdreqte stabilirea unui obiect sau fiin{e, respectiv rezolvarea problemei ,,este sau nu este acel obiect(t, corespunde intru totul scopului identificdrii criminalistice. Analiza conceptul.ui de identitate ar fi incompletd dacd s-ar omite o a doua laturd, Ei anume identitatea dintre obiecte. Celor doud laturi Ie corespund doud aspecte ale identificdrii: a obiectuiui cu sine insugi (stabilirea faptului cd obiectul examinat este acelagi) Ei dintre obiecte (stabilirea faptului cd anumite obiecte sint iden-

obiectelor Ei urmelor nu este Ia descoperirea, fixarea Ei ridicarea principiului identitdlii' t"' Drea mare. Aceasta corespunde potrivit "umui 'dar si celui aI contradicli-ei ("principiii "ont'odictionis"l' ca un

;ffi;' ;i;'iil-u"utu;i ffi"i; il;;iJ$; sd nu fie(68' h;;; ti

raport este imposibil

fie 9i tuturor lucrurilor' fiinlelor Chiar daca evoiulia este inerentdo discutdm ea nu afecteazd pe cqesi fenomenelor, in problema aL iae"tilicare. s5 1u5m exemplul de cele mai multe 5;i ;;;;;.Jinu numal papilare clesencle impresiunilor digitaie' f-- 'iatul 9e sint qi ele dar cd sint unice 9i cleci proprii unei 'it'g;t"-n"ttoitt"' celulele cr cririrt i'i"1ii. Faptul stabile, practic ,.rur"rriiloite in tot se mdre;te dimensiunea crestedermei qi epidermei't"'ffi"iig'-"' 9?. din moment ce detaliile' tor, nu influenleaJd;i;.;ty'-ft;',111['' r6min constante' forma, structura qi p;'i|i" lor reciprocd in ace9"^,::tYi:ti lnsuqirea oricarui obiect de a fi el insuqi'$i qi de ' insuqi sine cle a ti egat'cu' lasi timp ,rn pro""' l" i"'"hlare' identifipractica gi te"oria a se cleosebi de sine, constituie gi penlru brice obiec-t este considerat cdrii criminalistice lunciul de pt""""' ;i;il"ii din asumenari 9i deosebiri' in criminalisticf, """;" i;i;; deget nu tG, dgYa urme ale aceluiaEi "^ia""iice' Reluind exempiut i"*^*"ifel' Inaparent sint Jace chiar vor fi niciodata 'tilt 'la imprisuprafala J"' upfi'"ut"' tensitatea diferitd a apdsdrii ' unghiul "ut"'u*iuu^ degetului-Ia una dintre matd (in intregime s"i-puttiufl' apar- etc' sint tot atitea cauze care urme, suportul diferit pe care stabilirii originii pot genera a"o'"iiii, Hd? Iil]pi"i"lt-u"pt" io-ntt" a amPrentelor'
8 G. Enescu, oPt. cit', P' 286'

tice trntre ele in ceea ce priveEte unele proprietdli). Orice obiect al identificdrii este in acelaEi timp individual Ei asemdndtor ou alte obiecte sau, dupd expresia lui Ed. Goblot, obiectele sint totodatd o,intrinsec identice Ei extrinsec diferite(( 9. Observdm cd intervine o noud noliune, gi anume ,,asemdnarea((, care este acelagi lucru cu ,,analogia(( Ei ,,similitudinea((. Ea poate fi definitd ca ,,relafia dintre cloud. sau mai multe obiecte care au anumite proprietS{i comune, in aga fel incit cel pulin dintr-un punct de vedere ele pot fi practic

Fig.
e

16. Asemdndri grafice in semndturile a doi frati.


1932, p. sO.

E. Goblot, Traitd de logique, Librairie Armand Colin, paris,


55

sint multe obiecte foarte aseconfundate( to. tntr-adevir, in lume cum sint multe obiecte apaaEa oupa mdndtoare fdrd a ii i[l"liJu' structura lor elementele de bazd dar deosebite, rent fi ""*^"""ii"'inu'"-at"rea dintre obiecte poatede ale identitafii. Pe d; ;lu;;iu' susceptibils este nu mai rnare sau mar ;ft:p:1i;hTa""lii"tea d"-t i""eul intregii sale existenle' gradare, fiind propiil continutul principal al examiIn identificarea criminalisticduprecierea asemdnerilor, o totalindrii it constituie J"iA""ti"i"a 9ii"h*io"uie similare conducind La ""il"iot de urrne qi implicit la' deosebirea tate suficienta de';#;;il;i#i identificarea oUiectr]ilri c1e cele ale altor obiecte" totalitdlii acestor J;;;"ri.ft;asemanafoare aseam5nS' trebuie s5 t" ti"' Dacd doui obiecte, urme' fenomene astfel spune putindu-scsint' nu se caute in ce sint'iA"tii"u 9i iq Se alti parte" de iaentitati ui"Ltttu' Pe cd asemdnarea este fdi"i;fu"i obiecdintre cognitiv'ieconcordanlele si deosebirile pot deliEi ittAiniaualizarea ";;;;;*I coniriUuinJG tele sau urmele """ririltl" este In rit'iil"iir?, i;"+;q?"ritaie aceasta modalitate

Fig. 17. Concluzie de neidentitate I A) Urma de muEcdturd de Pe corPui victimei ; B) Amprenta arcadei dentare superioare de la Persoana bAnuit5.

;iia;i;i

Fig.

18. Semndturd copiatd (alb) dup& o semndturd autenticd (negru).

mitarea lor.

cazux aiJ'iiitiere','D: Ilt-{i' inse i;;;;'if;i'""eii' vor superioarS evolufie de ";-;; ltlit:d unei scrisori urrotii'tu incdl[Sminte I"ti;-i"r"tiot t r" o urmd de

chiar denu*lffi

elimina p"r.oun"tJ;; ;; put'tloTii qi persoanele avind o sau de picior goi tJ io'-Lx"l'au it"t i"fal*ia armele cu o aItS mdsurd nct diferitb ; ta proicctil" 19 idtime ;i inclinare a ghinturtlor levll' cercul -":::p^"-"!'11::-tt Un exemplu de excludere care limiteazi. agresil-lnr' unei victima 8., P. o oferS urmer" a" pJ=--""ioi.J jos, indicau in ",r-lt"i Excoriatiile a" toi*a arcuitS, cu ctncavitatea suportului' -ut"'Aittlitor' 'outoiltaI{ematomu} muscdturd p"n"t,u"la in regiune" .P;;;;Gia' i"ai"Jlt" maxilarut#'ii tare al din "'p'rt?tJr o muEcatutd nepenetranta'prin din regiun"u .tuil"iitoni*'a'indica ridicate fost a" p" tr."tton au murai (imagine

experimentare' ale "Je"ilai-a"pa * !-; ::,i:*' :":Tt#i"(ifft'#: ;:ffX'"?;'::[":11 "'*"re Arcada superroara' "" rut?i"gfTil" deosebiri' -titpt:" banuitului G. B' 'J"'flu" importante incisill|-,tateral dirr' n'uqa avea o edentalie f";l;; cu' o locul resce .pe *tt\uit't tnentonului a hemiarcada dreaptd), in timp triturantl marginea pectiv prezenta Il""ti"C Ju"i.u"tio"ase fala de " i;;iti;ii irontali u"!u" unghiut^'format pentru Lnui dinte. Apoi, rnare (ciria 45o)' motiv nalatinald cu cea t'"'tint'tuta foarte i" tl"J *"gitul qi ca atare ar fi t*tt" r'19 care urmele lisate -e*coriatii existente in

cauzaelasticitdlii;;;;i.^u;uin

"t"" mult mai late a"ecit cele qi nu crea trebuit s5 producS stinga era mai redus menton. ln sfirqit, i*ititJ-r"t"ral puteinice a dinlilor, caz in care urme decit i, "orrii^iiifu'rtrttU""ii
rE

excorialiile produse de ceilalli dinli s-ar fi amplificat. Arcada incare marginiie incizale i;;i;Ji u.r"u dir,lit tncilecali,.omotiv pentru O asemenea pozilie nu irintS' linie ci perfect, nu urmau un arc dispuse sernilunar' erau ;;"$;;J"" t t-utbt de pe ment^on, care posibil autor atr ca inl5turat fost a In consecinfa, numilul G. B. 11' victimA de prezentate inugciturii Judecata de asemdnare c1e tipul ,,acesta este Ia' fel ca celdlalt(L Ei, in generaf in are o mare importanla ln activititea de expertizd judecata de identicu procesul proiratir,rnii,'fird sd echivaleze insd noexrinde a de tendinla ilig:6; ;;;;;, ii"u"iu combdtuta eroare cle acest gen' stera frecventd O la asemdnare. identitate tiunii de cind se vorbeEte iJ"tt"tj"" l"Ji"ilta, este cea care se face atunci doar asem6sint ele in reaLitate cind ;; :il;;tit"i""-"-a",ie urme((, incri* pe documentui de scrisul pildd, cd a" ,ratonr". Afirmindu-t", probe luat s-au care la ;;.t este ,,identic(' cu scrisul persoanei de(a scrip.torului) cu idenidentificare^a autorului ;;li;"-;;-";fundd (a-grafismului). Experienla aratd cd specimenele iiti"ur"u scrisului de scris ale aceleiaqi persoane se asearndnd intre ele' dar nu vor niciodati ?n cele mai mici detalii, pind Ia.suprapunere' "or"*p,ttA" scrisul de tipar sau dactilografiat. ,La scrisul 4;-d;; intirnpla in de mind identitatea in sensul de asemdnare perfectd poate fi ob!ideci prin contrafacerea unui scris originaL, nutd numai prin "opG", ieaiizat in acest mod nu ,provine de scrisul ia ceea ce inseamnd i.;";;;;a cereia ii uputii"e modelul' In acest caz "identitatea(c
11 L. Bobos, Identificarea perso.anei-d'upd urmere .!: gili: in colectiv' -citiliatisttcd, Ministerul Justiliei, Bucureqti, 1978" 20 de ani. ae erpertiLi p. 167.

G. Enescu, oP- cit', P. 21'


57

56

sub aspectul identificdrii criminalistice' materiala devine, priviti ;;rdffliT!?i. pulin adevdrat "u i:o;;:3"$;"*U:"39:ffs::; ti'mar a' m a te r i ar d"' l a " i"a ffi ?::;i' Jl|'J.li'.?' ":1"1'y:t #il3l'lil#; a"i P'tu?l existente' t":"*"iti""tj"" subiectiv (numere abstractic d" "''r"'tJ airu'"t't" plan a'""i-ipu p"'toia identitut" cdci ""-L"itta

**

egale, marimi ^"g"iEf

thi**.*""fl lti"f;i:ni"fi ::Jif'",1*nis*0,:i"!**;;t


asemdndtoare. De

i"o;'ili-"s*; ffi;""#],ul"1?:"1?;X ;!

T#":t-x:'i*:,ij*:*#3:}{i3i"'r,"JniiH*;;;;')tn":"'iff 't1 digitald obiecte sau rellec "lii"i-"ii'm1tia' a"

e"""r "impresiunea a"E"iJ r" JJ f,li'i'ut-""" a" gdsitr pe cas.a th"':::;::;tyt#l!

cu L'"t"' In iesdturdsint i1"#:',""i',T"11",?uit$"tri"{ll4*!ff;"t"i*'roA"-'B'in-care nu sint oese;i"#i-iir"tite-ate,t["iti"Ei

aceasta notam

"' -ii"ntitot"o ;'9lt9!ta sinonimi. co,"'po"i"iiiq

ci B

doud semnaturi' deci Iii^"?'i''i'"51 nutd, dupa ih-"ititut"u]^ este chema, ,, *fiUilLlrli' venienla cert6'

'#;;;"ii-a"-"iau"ti;A?ryi """dTt11ite-(( sau a impresiuni di^gitale 3-9""a jo'iia a acestora' poate fi ob!i-

"r*

n1;1*"i;t;
"i

;stJqt 9d expertul nu adicd pro""tenticitatea'

Specificul identificirii criminalistice


care constituie un concept de logica ln Asa cum s-a ardtat' identitatea ao*""ii-ui" """ou;turii' In nu se pot dispen'J';;;;;;;; ['"# a" ;i"#-f;;;i" una conforin "r"-ei"ditii^c^orecte' ea reprezinta ;il;; i" J"t""tute alte stiinte ,'ot""'"i'"ti" folositd ". ;i;"i" cu sarcinile fiecdreia' poalg" fi e: definitd r^+i-i+x ca stabilirea prln ^o qtahi' criminatisticd IdentiJicarea fiinte sau a unui obiect tet mijloace Ea este subordonatd scopu'ico-qti#iffi';"il"ititafli^.rr,"i 'care are legatura ;'il;;11'"1i**"i6' .ii* pt""itE aie cercetdrii judiciare' primul rin4' din nece-ii rezult6' in ln acest context specificut ei probantd' de tit"utii cu valoare stricte ale lesitatea descoperirii;#'i;f li"-i^i""p.ititJ in limitete unde obiigativitatJa]" ,a gislaiiei Procesuale'

doilea rind, specificul identificdrii criminalistice decurge cd cercetarea are lntotdeauna un caracter retrosdin imprejurarea -fiind ulterioard comiterii faptei. Evenimentul trecut nu poate pectiv, ^fi. observat nemijlocit, direct, ci doar reconstjtuit prin descifrarea qi interpretarea informa{iilor confinute in reflectdrile sale. In al treilea rind, dacS in criminalisticd scopul final al identificdrii iI reprezinti stabilirea concret-individuali a obiectelor 9i persoanelor, iar determinarea apartenenlei generice doar prima btapd a procesului de identificare, in alte Etiin{e aceasta se considera de regula incheiata cu stabilirea genului, speciei, t-ipului, cu subdiviziunil*e respective. in plus, in criminalisticd aria de examir:lare este mult mai largd decit in fizicd, chimie, biologie etc. intnucit, pe lingd analiza iaracteristicilor esen{iale com_une obiectelor de acelagi fel] se pun in valoare Ei particularitSlile de- provenien{6 intimpidtoare': inipuritdfi, abateri de la tehnologia de fabricafie, uzuri rezultate din exploatare etc. ln aI patrulea rind, spre deosebire de alte gtiin{e, in criminalistic5 pr"ii.rta o deosebit5 importanla nu numai stabilirea identitefii dar Ei stabilirea neidentiidlii, prin care se infirmd o ipotezi sau versiune de anchetd. In practica judiciard, identificdrii criminalistice i se mai atribuie unbori qi un alt inleles, ;i anume de individualizare a unui obiect clupd irn semn distinctiv, distrus sau modificat, intenfionat sau accidental. De pildd, relevarea seriei poansonate pe un corp rnetalic (identificarei seriei unui motor sau a unei arme), reconstituirea num[rului imprimat pe un document rdzuit, lPalat ori ars didentificarea unei birrcnote,- obligalii CEC, act de identitate etc.).

In ai

Fig.

19.

Relevarea seriei de motor pilite'

Acest sens oarecum diferit al no{iunii de identificare este valabil qi pentru fiin{e, cum ar fi identificarea persoanei care a desfdqurat o inumitd activitate sau care s-a aflat intr-o anumiti situafie, fdr6 sa fie insd vorba de stabilirea identitdtii in modul descris mai sus {dupn Semnalmente exterioare, amprente digitale, danturS, scris, voce etc.). Un exemplu ne va ldmuri cel mai bine.
59

1'J.Gayet,Mon'ueldepolicesei'entifique'Payot'Paris'1961'
5B

totog"iiiita in radialii infraroqii'

Fiq'

20.

Obligalie CEC arsd"

Varietatea problemelor pe care Ie ridicd identificarea in practica juiticiard a tondus la elaborarea unei teorii a identificdrii. ieoria ictentiJi.cdrii criminatisti,ce se constituie ca un sistem de notiuni, requli Si metode pe baza cdrora se stabileEte identitatea a iu.i n"iO"ttTitatea, cuprinzind totodatd gi criteriile- de .evaluare p,rocea metodologii conciuziilor de identiiicare. Elaborarea unei sului cie identificare asigurS o tratare unitari a problemei identi;;t[ p;!];;-orice fel de i,r-", Iucruri Ei fiinle care formeazi obiect cie cercetare criminalisticd' Apdrutd ca rezultat firesc al generalizirii cazurilor tiqice de stabiliie a identiti{ii, teoria identiflcdrii criminalistice s-a dovedit de iud-qcLte-' r ii ittAi.punsabild practicii de expertiz5, d-e ang',hetii 9icriminalisticd ig;otir*J posibilitd^filor pe care le oferi identificarea iiltr-un anumit stadiu de dezvoltare a gtiinlei gi tehnicii, ca Ei interpretarea eronatd a datelor obfinute- i f5cut ca fapte _i'rportante s5 r5mina necunoscute, impieclicind sau intirziind descoperirea
e"devdrulul.

in c.ndifii meteorutiere nefacirc'lincl cu vitezd excesivd qicu mizga inghelate - y^tt -a vorabile -- piatr. ."Ui"a-"""p"ritl Sr s-a brusc spre stinga ^?":": virai unui turism a derapat ca urmare lovitdeuntreiler"*--ttuqio'''up"pu't"ucarosabiia'Dincoliziune moartea unuia dintre cer ,Ei ciuzr' a rezultat uvuri*reJ*u;;;il;i;d"1ui s-a cerut sd se idenin doi ocupanli. Ilrin ;ptt;i;; d;pusd Expertul criminalist 9i

";i;;;;"t expertizi au cbnstatat id locaiizatirice perso"tu our"'T?"'#"t-1il;;tu"i;;;i' medicul legist care ;; la autopsie se corer.ea externa Ei interrii ul"r-i""ilor'inresistrate drean"ta a autoturismului' provoIcazd cu distrtrgerea'i+ii Ji" f"!d stinga ale-'trailerului' cata de impactul i,";iiti"'ai'bl" {h"eaie L'azinut ;i toracele -1numal ltli Lcziuniie ccte mai-Jt"t;: lnt"re'i'-'A fi,produse puteau izbire,situate in zona ro"6i"pri".ipur"-a9 iata' Aceasth concluzie s-a oasagerului care "JftJ t;;i;;;-;;pta de persoana rdmasd to;J;'iH*,tJ;+'-;iiot'*"r"tit" coroborat q, fatS' aqezdrii u""tt"iu pe locui din stinga in vialA, "u"u"u doar indicau leziunilor "o,uJpu-ndea Astfel, repartilia,

"#;;;"j"ii-i"t""titutea uncontactcuanumitepiesedininteriorulcabinei(ogiindaretrot"'Yil:L lo:5:" centrifugi pu'urotu".'i j: v rzo ar e, parasurdr"'1' Yrzoare' creatS' : forla ^:: -":ili'r"""#1? rr"a"5rl
"""ia""t"r proiectarea. corpului spre ffiil;",t",-1""t ;fllli[, evitindu-se-"rii"ii"t"ndarea .rot*.rntti in piept. ln raport

tilJ::"J;

;"i'ii;';

Legat cle conlinutul icientificdrii criminalistice s-ar-r exprimat mai multe puncte de vedere. s. M. Potapov - considerat ca primul teoretician- c1e seami care s-il ocupot cle aceasta problemi - susfinc cd .iclerrtificarea reprezint5 o metodd uniuersuld. c1e stabillre a adevlrului in procejudiciare, rezotrvarea oricirrui aspcct care apare in u'..r} "rrnou;terii cursul urmSririi penale sau judecdlii reducindu-se la icientificare' Fentru a rdspuncle Ia clasicele intrebdri ,,cine ?{{' ,,ce ?((' ,,cum ?(( .,cincl ?(( qi ,,1n .sauce scop ?({ ar fi hecesar sd se stabileascai intotcleauna neidehtitatea in cadrul sitr-ialiei de fapi examinate' ;dentitatea ar fi astfel scopul principal al tuturor investigaliilor klentificarea criminalistice, atit tehnice cif Ei t-actice, Ei, in acelagi timp, mijlocul de recunoaEtere a oricdrui fapt ce are sall ar putea avea valente probatorii {3. Alli auiori, printre care S. P' Mitricev, A. I. Virrrberg qi A'.4: Eisman, vdd ln ldentificarea criininalistici un proces gi o slrcind 11'. de examinare Ia care I. K. Crlov adaugd Ei metoda de cercetare constituie nofiune complexS Identificarea criminalisiic5 probrantd, valoare cu identitdlii a stabilire de mijloc de fapt un orru ru reallzeiz|, prin diverse metode concrete elaborate cle ;tiin{a criminalisticd sau preluate clin alte gtiinfe 9i adaptate specificu-

lui

sdu.

dreapta, ci persoana decedat6 a stat in fa{6 cle cele constatate, t-;";;;;hi. a condus autoturismul" cireapta, iar persoana care a supravietuit
60

tr S. M. Potapov, Prinlipi krimi.nalisticeskoi identilica[iL, in ,,Sovetskoe i pravo", nr. 1. 1940' p. 66. 14 I. K, orlov, spornie aoprosi, teorii id.entiJicalii; Ioghikognosologhiceskie ispecti, in,;Probl' teor' iud. exp.", Sbornik 44, 1'980' p' a2'
gosudartsvo
61

9"ittn"J:i^.:i O altd problemd discutatd este. cea-a. in aceastS privinld nu Nici principiilor identifi&rii""riil".ristice. atttur' limitinclu-n1Ia opiniille se constatd o ,r.u""'liiut"-au ""an51' romAn5' remarcdm cd unlr exprimate in literat'#1"i" tpt"ialitate obiecteLor identificSrii' in timp i"lli,riii"r"" auiori pnn accent"i;; jrli *u"1io"ot' qi stabilirea caractegene!=#;;j;i ce al{ii inc}ud, i" u"."";"*iu aJtnt-inarea identitAtii' metodologia proristicil.or ale esenliale "ur" ;'t;; ;i i"l.t", cotnponeutele rald de cxaminare, ice ului r mul ar e a u nor pr in cipr 3; i:Tlili""fl: ;tT'"tX"T",ii. " i3" ro apticaree in practicd ;g;liit;; 5i Intelescrca i,rrti u"nnii;;i;; pcltr? ;i'il;;!.,ti"i*nt" " ': -1j:ls:,,r3 :-lt:lllffi::: "t",'T$;'P.f; vauttiut,' multe din aqa-zisele prtnciptr. eristenla lor' respectil-.:" au inteautori 1; conclitiile ;;;1" p"ntr" se Gi' au Lazd- pe care toare de element f;;i;"J"t"i:-t*" meiaz6 o teoric gtiinlific5'
s

con{inutuiuti

crinninalistice Fremisele ;tiinlifice ale ielentificXrii

a discerne' g i::]11 ^1""?:t1ugu'u A identifica inseamnd probLema obiecte aseindnitoare sau' in Ae it' nt'otnf dintr-un obiect urrne 1n de creatoare prezumiiv care ne intereseazi, cle oUiecte ta"tiiti"urea criminalisticb esle conditiile sdvirEirii'f"|i"i"pu""f."l stabiiita{ii relative q! reobicctiv posibila o"t";It"^iriJividualitalii, ir".liuitaiii lucrurilor sl fiinlelor'

Lrn

af

Fig. 2l.Identificare pe baza c-oncordan{ei crestelor P-?PtJ3It' ii.*, aieiiale de p^e geam ; B) Impresiunea degetului creator.

I'ndiuictualitatel''il'il';;il;idualitateaY:::."::::ti:"ill;",]r'-?t?
I
r

:ill'3i:,Hll?'{i'i:,1""#,lil Hiil":'#i:4;'",:ir$;:t.,:hr!"".fr cu alte obiecte raport obiect"in neaz'a singularitat";;;i i'*"ta dc proprietalea * otlii ee fantrrl cd cste slngur in spela "' irrir"rtitiii'tj =o d"ot"r'""qte. de-brice alt-obiect' ittt.tgiti-proprii m-rrnaiI
triecare obiect prezinti u" n.r-ul"a" culitate' in virtuqi trui, sinteza u"n.to'uiffi;':;t;t*.ia-tr" "ut"goria un-iyciu este :::.1 "" esteit'rtea cSreia ,,intr-un ,irt;;;; ;eratii obiect unui tnaiviaualitatea "to*"iti"it"tea noate fi cleterrninat lJ'a"".Iuiiiia. sa fatd de alte caiitativ.a' a"t"'-it'"'" o seamni dcci obiectulr:ri' l"Jii''ii;;it:ur"-"r" rucruri. Ea este d"#';;-;;*oi a" clar 9i de celle o"--lun"l"utie' de r:ildd "*t" p"ot'ni-'ii'i ir"-ptocesul decit atit' mult l'tii qi dobindite ulterior' ;il toio''ii'" ""piouiuie' ai:solut intimpldtor' Forin cazul- asocierii rott'"" ii"-""t"' "pdiute observatia cd indird1". ticularizarea devine mai pronunlatd. "i"i eualuati'on of cssa ---; D. A Stoney, Fund'amental. princi'ples i'n tlte 1987. Vancouver' tiue euiaeni' 6o*"itit""u Congr' rAFS'
18

dualitatea este nai bine exprimati la nivel de deta!.iu, constatare .riUUta nu numai pentru uimele carc reclamd examindri traseologic", au. qi pentru alte genuri c1-e urme, cum ar-fi scl'isutr' Astfei' E"t"' ,rrai indivicluale gest*uri grafice sint cele rer.luse ca amploare, iii.rd ,,ur".rnse(( chiar-qi pent"ru titularul scrisului, ca si nu mai vorbim cle falsificator. bintre acestea notim, pentru exemplificare, sedila minusculelor ,,9((, ,,!((, cdciuJ'a minusculelor ,,5c(, ,,i((, barele

Fig, 22. Gesturi grafice neaparente


63

Dlc!'ionar d"e Jilosofie' P' 93'

62

trdsdturile slab impriTu!:^':1:'intrerupte aer(l si trdsdturile de legare, 1uE*tt,t"iitele migc'ri ,,in cu toate ca migcarsel' ;" l;;i;a qi ,,fit"l" de P[ianien()' neconceput in afara generaIndividualul lsingularui) e.ste cle i"'"-"*- g*eralul' - se manifesti

sul

Fig1. 23.

aceleiaqi persoane
de 50 ani.

Variabilitate graficd

Ia

: Scriinterval

iului. Ambete atcatuftif'J^l"it"tu^in siie ee'neralui' Trec-erea de Ia orin individuat, iar ?c"Jsi" """!1-t" qi-e" ia acesta la individual se i;ttryqt particula la conceput ca seneral 'iteiU i"ai"idttdri"a'e-' Getteralul' 7 ealizeaz'' pri,' opJioiifi; informational' ;;";l;;oniinutut o sferi largf, de ""tt'J'i'i, ;;'^;;i Prin restringerea proorezintd mai multS'g.t#'.g" Seneralitate. airr.tge la individual' gresivf, in favoar.eJ Sreqterii "orrtir,,rt"i"i--t" irulfime' Delimila obiectul ,o, r""qu singulard :"t:!"!'ai"tiio trei etafrl ui-"""o"qt"rea -obiectului' grupd de tarea inclividuatujui'purc,irg" sau
clasd'

Fig" 24. Deregldri grafice in scrisul unui sinucigag.

sale' adica ce reprczintf ff;)'il";dt-:.?'Ju'#; obiectului jii" .iuuili.* identitalii obiecte ; c) individ,rniirurJo tocmai if .c^onstituie .individualiTemeiut qtiintific ii'ia"Jiii"lrii tumii""mui""iti" qi posibilitatea de -pti"itu^ ;;;;il;. ultim tatea, irepetabititatla -""' se transform6 d9 .991". similute iuit''t ]1'^acest intota separa un obiect aspeit notdm cd posibilitatea principiuia a"t"ritd {ie insuficientei ceauna intr_o p"riilii;;il1""ri, """;r"ii, terrnice de investigafie neconclitiiiormanifestdri a insugirilor, fie satisf Sciitoare. vizttt' mi5caren are un caStabiiitatea retutLu(t' AEa cum arn

jl;i",,::-Htjlll:J; ractercontradictoril,fi ;;';;*p"t:^":.:fl.3i"" Ln .Irri*nutu, intre tttigcare qi repaus' slabil i'tate caf itcltiud tempo.c1e sub forma .,rrui "ttiiittu'ii"i-i"' "6';i;; ttt't;; iEi^'pattt""z6' pentru o anumiti 'rsrd a sistemelor' ceea ce este('17' it't'i" *
nerioadd, un numdr

;; "a-i"a concretizdrii "u'n uou'u "n-'t"-"i"l ilespunsul "rtt'1"sit "'fti1";;-;i;l iar pe pd";'5;":;gi: os"n1ei", ,""",lf:l,l1:"i :H:Tin:I"' acliunea fac=-""5i#ff schirnbsri sub iimp' ;;;;;; i" ": i'r,tir*"i; .;;;; ru "'"* rroat' #' i si.cxterm' ';;";ne ::i:t nterni s mirsinterni o r'o r i Jf; t tcrilor 4: g:"f'-T* Continua nt,t." b

t;J.t;;i

',";*;i,i*,:1,*:':i*i:",x'-I?"1;;li':l1; ::Htrilxl;;:,,i1"*"f o"umite intervale de timp ''ir,tJ:lt:"111" riat'J,a?*.';;:;;{ :ffi, esenliale' identif icarea rdmine iliui],t, T;^1 **t:Jilt,.llri,ll. individualitatea apare be obicei, identificaie"'"riirrirruriutica
tt

";:;;

"1."?1ii:

i" """tt context obiectelor varlaza in funcTrebuie ins5 precizat cd stabiiitateaUnele se moclificdL mai uqor ay' tie de natura i"suqiiiil p" "o'" |e^ futiouoi T"l 1ll"t"ngata' si mai repede, urt"i"'ioui!*"-qi .intr-J vl"'oza tocmal aceasti ultima
Filoso|ie. Materialismul d.ialectic .Oaeogice, Bucureqti. 19?5' P' 73'
64

si

istoric, Editura DidacticS

gi

Pe-

categorie, prin explorarea caracteristicilor cu o stabilitate pronun{atd, in care modificdrile sint neglijabile. Sub acest aspect, obiectele supuse examenelor de identificare pot fi clasificate in : a) Practic nemodificabile, de pildd desenul papilar care, dupd cum am vdzut, este unic, neschimbdtor gi nealterabil, decit cu riscul producerii cicatricelor. Creqterea dimensiunii amprentelor pe mdsura inaintirii in virstS nu atrage Ei o modificare a configurafiei desenului, acelaEi pentru toati viala. b) Relativ modificabiie, de pildd scrisul de min5, caracterizat prin variabilitate. Degi suferd un proces evolutiv, de Ia formare gi pind la dezorganrzare datoritd bitrinefii, in majoritatea cazurilor formele grafice rdmin constante. Tulburdri ale coordondrii miEcSrilor (disgrafii) pot apare ca o consecinld a st5rii psihosomatice deosebite a scriptorului ; oboseal5, stdri nervoase, stres, emofii puternice, stare de ebrietate, sl5birea vederii, cele mai diverse boli (in special mentale). Alte modificdri pot fi determinate de cauze de rnoment, cum ar fi suportul neobiEnuit sau instabil pe care se scrie, pozifia incomodd, instrumentul de scriere nefamiliar. De obicei asemenea schimbdri nu au repercusiuni notabile asupra identificdrii scriptorului, mai ales dacd pentru comparalie se dispune de specirnene date in aceleasi conditii.
5 "-. e. 24

65

deteriorate prin uzurb (inc) Modificabile, de pilda obiectele nrin traqeri repetate' anveulT."i ciltlmintea prtn purta'u' 1"uuu a!- scris frin dactilografiere] maqinii lopa prin rulare, ";;;ilt"'l" (topirea zdpezli in care externi sau prin inrcrvenlrl';;;;^i";i;ri t"^"tot LnLi accident de circus-a inaprimat o talpd, distrugerea tr.J,rt^ ,rill*iot, corodarea levii de catru ,rchfiir;i;";;il uu tatie '"1h1"ii"." canalului)' Ji[it"[a microprofilul . ---r:-^: cnminalistice ^-:^ In afara tuctorilor iiiurati, practica experti_zei in scopu' intenlionati, _it"titi"i"1d, cunoa'te Ei cazuri',il;iliil"r.i alghizu;ea'propriului,scris, Etirbiderut'rii cercetdrili-:"i"il-i"." ' iifiirea voitd a degetelor' qtergerea rea toporului prin i;ti;i;;i'irilocrrirea pieselon urmelor, spilarea rt"i""i"t, -utilarea. "uOutt*t"i' -1lY.i-d"cumen:' avariate de Ia ""ili;;;''^*"rititttitea-- ^pagi$t9" lor coaprecierea Ei pentru justa deter*iru." a acestor.modificiri 'revine de a sarcina ii -0" descoperi cauzeie rect5 ln procesul ia""iiti"a.ii, criminaiisticii. a iae"tituieu, studia factorii J;" il-'tfii "fotoau[a' sd elaboreze che'ratd este ea care genereazd deo'sei'itiil' urmelor $ii modificdrii p"n""""ii"-a noi rietode tetrnico-iuctice de de coneficiente gi procedee precum obiectelor de Ia locul faptei, servare a stirii lor inifiaie'

reflectate'

cogreflectarea exprimd esenta relatiei Mi'existen{a' s'i |"fiil'ii;tta. nitive dintre iubiect qi obiect, ;fi't;" obiectelor qir carea lumii materiale se realizeila"rlt"ii"i"l"t;c{iunea

In

sens eoistemologic'

--

a i'd'enti!.ieotion rnag be Just M.C' Arrowood, A posi'tioe p' 440' " tg87' a,t&lt,lirie lJ*ttll", tt"' igt4'
66

quarter

Fig. 26. Deteriorarea lamei toporului prin tdieri repetate in materiale dure ; in detaliu tdietura unui cablu metalic. fiin{elor, intr-un proces de influenlare reciprocS. In acest cadru, reflectarea constd in insugirea sistemelor materiale de a reproduce particularitSlile obiectelor aflate in conexiune, vizi-nd pe de o parte urma ca rezultat aI acliunii exterioare, iar pe de altd parte reacfia de rdspuns la aceasti acliune. De cele mai multe ori reflectarea se identifice cu rezultatul acliunii unui obiect asupra altuia. Insuqirea materiei de a se reflecta este cu atit mai complexd cu cit forma de migcare este mai evoluatd, mergind de la cele rnai simple forme de reflectare mecanicd din lumea anorganici qi pin-d la J'omplicatele procese din materia superior organrzati, cum ar fi creierul uman care reflectd realitatea prin intermediul percep{iilor' reprezentdrilor, noliunilor Ei celorlalte modalitdli de cunoagter:e. Reflectarea corpurilor aflate in interacfiune reproduce structura lor exterioari (reflectarea fizicd). Capacitatea de imprimare reciprocd qi totodatd de modificare a suprafe{elor care vin ln contact ia complicatele procese din materia superior organizatS, cum ar fi ea nu redd insd intreaga structurd a obiectelor, totalitatea insuqirilor acestora, astfel cd imaginile rezultate nu vor reprezenta niciodatd o ogiindire perfectd gi integralS. Cu alte cuvinte, nu toate insugirile obiectelor sint impiicate in interacliune Ei, dealtfel, nici nu este necesard pentru identificare o paritate, o echivalen{d a reflectdrilor. De reguld, reflectarea caracteristicilor obiectului in urmd este departe, de a fi ideald. Imperfecliunile se pot dbtora fie obiectului primitor, fie celui creator, precum qi mecanismului de formare a urmei. De aceea, deosebirile, de fapt caracteristici denaturate, pot avea ca origine o reflectare defectuoasd sau incompletd, datoriti rnodului de lmprimare (presiune redusd, alunecare pe suport), deformdrilor (proiectile ricoEate, tampondri in accidente), insuficientei plasticitdli Jau aderenle a obiectului primitor (pdmint cu granulalie
67

stratificate mare, suprafald rugoase)' imbicsirii urmei cu substanlele parliala doar sau inexactd tudut"u (singe, noroi, tuq -posiUii ca urma sd con{ind "caracteristici esie a caracteristicilor"t"Jl*fl"'ii.".tu exemplarul original, Ei care astfel Ia real corespondeni fdri false(., deosebiri ; de exemplu' intreruperi' conil;; i" ;;a "to""t^at"pl topiri de creste pupilur-e-arlifi"iul", datorate imprimdrii defectuoase a --bupa natura lor reflectSrile lmbraci urmStoarele forme pre- degetului dominante : terioare ale obiectelor qi fiinlelor;

28. Urma de infundare prolig. dusd in pdldria victimei cu o 6ard


de lemn.

a)reflectaresubform5deurmecareredauparticularitaliieexi##"i epri ncrern"l !! "', ::,i"1"-l:, ;; pe "?::'ii *: *.r, Tir;;;;;;A Gi, a" vorbire in convorbirile inregistrate

i:h:ffi;;;6

',ir.iiiiriiiiii',l,,

il::ifti:,riril]]

ri.:::!rl. tr,i::lf

banda magneticd);

t"

sub forma imaginilor "i;.;i.;-;";t iretoda "TlJ*:,.1f1".t11?,?,131'"" ,,portretului vorbit(') ; .#ti=iJr";;;, film, d) reflectarea sub forma imaginilor vizuale (fotografii'

; ;;i;;*;

c) modificdri polimorfe, care nu fixeazd structura generalS qi nici cea individuaid a obiectelor aflate in interac{iune, intrucit cel pu{in unul dintre acestea nu posedd o structurd stabild (substan{6

krandl video)' obiectele' fiinlele Din muititudinea de interacliuni in care intrdgenuri principale' trei pot deiimita Ei fenomenete, crimilr"fitii" i" anume: rezultate 9i il };;"ti" de'csracterul schimbdrilor care re{1u as; izomorfe, de genul ,,original-copie((' rzv'rvrrv a'' " lii-Ie (figuia persoane Ei (figura unei Er 'ruur'L.rr r^ crrrrnrrr*l inehisiv detaliile a9!1"i--oaifi"ari ^ de ^-'{lordin structural,.inclusiv pecte ci qmy\rpnte ^r' r-^^^{,rr:ri j,1-?,Tp::l:: i'il!=t#l;i'i;;#;riA-'a"s""urPgp+3'-it1:u*yl:lmicrorelierur cana!{Xg n -i:t' tras) proiectilul ; pe t*ii si striatiunite de ili"i ---*bt*oAiti"ati' c?{e,t"ilg"td,l homomoife'' ,IiHt3H::'f;t'itli.""h""|f""::H;Hir;l;,_;"-"icaracteristicire ". oblecJltli a" e T3:slT\"" de infunleziunea produs ii1, """ih;'i,;'-"il J ""-t* "1" "u." s-a ::T:: 3;i:Tffir"[ijilr" "i""-"";i,ri-",' ; dare in calota craniand)

$:5;;;i;h';;?si"fi ,;i;;;,

;l;;

lichid6, viscoasd, pulverulentd). Criminalistic vorbind, noliunea de reflectare nu cuprinde orice rezultat elementar aI interacliunii corpurilor materiale gi nici orice fel de modificare a stdrii de identitate, oricit de infimd ar fi. R,eflectarea care intereseazd procesul de identificare constS in acea schimbare prin care pe sau intr-un obiect se produce'o modificare de substan{d, imprimarea imaginii altui obiect sau a unora dintre insuqirile acestuia. in acest caz obiectul creator va fi cel reflectat iar obiectul primitor cel care reflectS. De observat cd reflectarea primului de cdtre al doilea apare ca o imagine inversatd. Este vorba de simetria ,,reflectatd(t, aEa numita ,,chiralitatett (de la grecescul adicd de o reflectare transformatd a obiectului ,,kheir(( - mind), prin inversiune, conform cdreia imaginea in oglindd a miinii drepte este mina stingd. Fentru o mai exactS. inlelegere a valorii identificatoare a reflectdrii in criminalisticd, ca efect de un gen aparte al interac{iunii obiectelor, fdrd semnifica{ie pentru alte gtiinle, credem cd se impun qi alte explicalii.

Fi.o. 27. Identificarea arirei pe baza strialiunilor formate de canalul tevii : A) Proiectilul corp-delict ; B) Proieciilul tras exPerimental'

Fig. 29. Parafd falsificat6 : A) Imaginea hegativS; B) imaginea


pozitivd. 69

Fig.
t

" ti,13ur*ll5tLt; o"""j&,|tl$Hru?"'ru'.p"irl

;;:'; " #trl"r

\sclqrrs/ . 1 ). tr'alsificaru 9"-. DancnoH e) Bancnota lalsa (rnragine.pozitiv5).

ii#;;;;;;atlva);

"

- " "t

ar

ea

i'l ^," 1".-, :""*,i "lactiv poate J; ;: obiectul e.tl"i, ^ "f,,1,"


*

,,, ^; ^t
",?

Tit?::1

digitald' configuraiiei cxterioare (amprcnta a mdqtii giitu;ttt"i i" ir.el't"#"ii"i, l*irt"ii"""i urma de adincime d clegte, despicarea ir"i""t""t" a unui autovehicul) ; ro' cu c, un cleEte' (tdicrea b) ca o ""l'i""ii "o^t""ffi"" cutoporul,p".tu'"u'Itameniutuiti''"'i'il"-uprinsqi'spart'urmele
.
i

Fi.91,

I(jl

il "ri"t"o""tutn;' i caracterr-^t^n^ d^ de inlnalcloilearind,inreflectare.sereproducnunuma, procesului ale j;;"; qi';ut" ,"1i"""i, g"' obiectului enerristicile teractiune'

31. Urme reciproce create prin coliziunea a doud autovehicule: pdtrun(ia capetelor gasiuiui de la Skoda (stinga) in portiera de la Wartburg (dreapta).

r,utt,"'l'i'(;+*;i,'chimica' biologica)' d" opri*::^;"Fffit'"["*f';:tj:;,ff" "ffi ;:,;i;^;il;tq lt


i:",".:t': "t^:f schimburi o"
ff l,:i,' "; "i' J : T,",i::i3' T," lff "lit
"

nivclul
ct

Genurile identificdrii crirninalistice


r"r:rrzd,

""gil'i

"r,"riin,-iran.mite*sau plenituAinea reufllttar?i'

"Ui""l.rf ;':T#;;;;t;i;1.Jiil-ri'1'.";i*'13,"1ffi

*tt"rl

criminaiisticd ^reprezint' :tt.',;lti$""' esential p.""T: presupus a fi aclionat' oui""i"r Ei aiif;";"ilil;;. compatibilitat"a
'

"1:

ff :lL"#]" t:1l'.htff

"i'"T.""?ti""""?a "t?";:;:,,:l:l?"q1f"",; ai n t re. obr e tur " iffiru ; "' e-aii"ii


i i c

ac tii' J".i"' ;;' " ii !' e, io ntr Gradul turstanta' Je t";;;;;;; depinde qi de

"

il

EianumedacdreflecL'*-(tt"nu)''"to"Jiiuiecatacteris^ticileobiecd"'t;il; acliunea' orice reflecfortului creato, qi -o;;'f;" ;;;^;:; asupra originii Ei mecanismului tare contjne in sine iniormalii p"t-?i- a"tl1minu11"-obiectului a obiectului ori mirii sale, care in"";;;i'" condilii reftectar-ea,'"u-i*ugir're nagterel;;li"i, care i_a dat a insugirilor acstula. cuilbLrLurs """'-"--i' ainsueiritorn""rrr"iul"{:iii'ii?,-i"*'^'":.1t':T;tl":TJT#;i: sens pozitiv, de determ fie criminalisticd' iaentificarea negativ' lJ""rt a obiectuiui' fin^i"t sens sau cu ;";Jiiit"*
<

nare certd excludere a acestuia

ormele rnultiple de reflectare la care ne-am referit contuin ultima instanfd, doud genuri de identificare distincte : lclentificarea dupA irnaginiie fixate material gi identificarea dupi 'inraginile fixate in memorie. Primul reprezintd modalitatea cea rnai cles intilnitd Ei se obfine, in principal, prin compararea urmelor cu olciectele presupuse a le fi creat sau cu reflectdrile acestora. Al cioilea gen de identificare se bazeazd pe puterea de memorizate a sr:biectului care, in anumite condi{ii spaliale gi temporale, a perccput car acteristicile unui obiect, fiin{e sau fenomen. Deqi in opinia rroastrS imaginile mentale nu reprezintd urme, ele permit identifilrrca in urmdtoarele doui situalii : cincl obiectul de identificat este clescris de subiect: invi- victima, martorul relateazd cu privire la persoanele vdzute r.rr.ritul, nr locul faptei, la obiectele sau anirnaiele abandonate, pierdute, disprirute sar furate, la zgomotele gi luminile percepute (de un anumit t,ip, frecven!5.9i intensitate) ; * cind subiectului i se d,escriu trasdturile obiectului de ideniificat de catre anchetator sau o altd persoand. In ambele cazuri, dupa audierea subiectului, se poate proceda l;r recunoagterea obiectului sau fiinlei fie direct, fie dupd imagineaF
7,1

CaPitolul IV CRIMINALISTICE ETAPELE IDENTIFICAtsIT

sau.

oricdrui obiect. Pe cale de consecin{d, s-an acredita ideea falsd, cE pe lingd obiecte ,,individuale( ar exista gi obiecte ,,neindividuale( r. 1r:l sens contrar, s-au exprimat pdreri potrivit cdrora determinarea apartenen{ei generice Ei identificarea individuald ar reprezenta pro,cese independente, cu sarcini qi scopuri propriil cu -doud metode- gi concluzii diferite, gi deci ar constijui miitoace inaefendente de probd. Incontestabil cd, ponderea lor in pr6baqiune diierd, dar aceasta nu impieteazd asupia uniciti{ii procesului'in intregui

Unitatea procesului dc identificare


general se rea\izeaz6' treptat' de la trdentificarea criminalisticd ui" obiecielor' fiinlelor' sint tipula particula.. t'atait"'irt lu'uct"ri'tio" g"rrtrri, speciei, grupei, subgrupei' final serectate prin deterJnui"u la i.rai.tia.tifizeirct .scopul gralui. modelului etc.,'pi"i"."-.funge acestei treceri al oricdrci cercetiri itt"tt""tttd*]Co'u=putzitor pu'"t"g"-'dot'i rnari etape : determidatc, proccsul de identificare - t i *: rylt:;:l::^ 1l'*"',1;*t na r e a aparte nent e t' de identi;;;""sului unic ih-i'" logici a celei de-a

ficare
uott

t;

criminalisti"","piii-r]'i"*,'it*";"p;;;isa
eser'liald. eserrl
a. acestul

;':;:;* ;; "i:l}il":f ;ffiT;Gei;;

i"

i;}:l:

practica de expertizd existd cazuri in care nu sint parcurse - In ceie doud etape ale identificdrii. Astfei, atunci cind din examenul coml:arativ rezultd deosebiri cat_egorice in ceea ce priveqte genul, concnuzia va fi de excludere a identitdtii gi, ca atare^, cercetarea se opreste Ia prima etapi. In acelaEi stadiu se rdmine si atunci cind caracteristicile individualizatoar.e slnt insuficiente, urma este defectuos imprimat5, obiectul creator a suferit modificdri, de unde absenla particularitSfiior necesare identificdrii individuale. se cunosc insd gi situalii in care stabilirea identitatii nu este precedati in mod obtiga,toriu de o determinare genericd. De pildd un texb scurt, dactilografiat, dar care con{ine caricteristici specifice (."^tllc grafice deformate sau tocite, vddite dezalinieri etc) oferd suficiente elemente pentru a conchi,le ci a fost scris la o anumitd Ftg" 43. Defecte de uzurd 9i dezalinieri cu valoare identificatoare: litere din act';i in litigiu (stinga) Ei de la magina
expertizatd (dreapta).

'Ir6situra r..ut,ura

tt::::,, :"":tii r::ffi X1# ob{inu intermediare ,,ritut"


qG
c nnate vorbi dc

#;

ii:":}"'", ili#':'J::ff :"'lJ';iiTl:,i?q1*:d;",txT:":1il;J"ffi Curn orice obiect^ "91;


iautt*lti"itii.
^+-n^ "ii:' j: lT*iTi';';,lf' ::::"^ :t*?l:J;rbi ":i;' "1" dif er#'i"ia{'ti1?ll1l", 'Tf

"tb.q"1ll^

cle con{inutur

-"^T;-iff i:J:l'#";?"?'i#:?,"?*T:iT:l:",l::9,",?l#,J*"-" r-- t cea ii ruErru[lLs^r^ g":f:*,:ii5;,31


decit redusEr redusa dec1tr

ff#:"

o con( ?l'"tt",1ai"J?fii " identificarii ind ividuale include lmptsiuilitatca "#;i categoric' an iau"tiift# F;;-*# I*"'po"o""lni :1ft:1"' caracterist '

;:t.,tt:it?*i"tu[;*;;fi

'i""!tf*li ""r?;#; *:ti:"

"5;::l;ffi

t E. S. Kentler, citat de R. S. Bellrin si A. t. d.lcaziudnie, Iuridiceskaia literatura, Mositva,


102

L-Vinberg
1969,

p.

in Kriminalistika

110.

nu apare in.toate caz'il-' -genericd masind. prin urmare, apartenenla tiina neridicind proeviaentS'sau rile ca o etapd airtiiiti"i""i""r,i, este impliciti' absorbit6
bleme speciale. o"
;T

De exemplu, ctrasificarea autovehiculelor se intregeqte cq clasificanea anVelopelor dupd marcA, clasificarea maEinilor de scris se comptreteazd cu clasificarea semnelor de pe taste'

infazaadoua(inexempluldemaisus'identificareamaEiniiincluder ;i;;ii;cestei a)' constd in stabilirea a ceea Determrnar"" "p"tt""iitt"i'generice datA' naturo sa' ce- 1oc ocup6' urma ce reprezintd in sine obiectul sau etc' ii aparline' gen' cdrui .;pe3ie'-suUspecie in siitemul lucrurilir, astfel cd detucrurilor, Sistemule,rluturiuiil""la i"-"f"'.ificarf'aieln mare misurd de arn-

ffi,*Jl F=i:XP' "t

ffi#ft;il

terminarea

;:#H;j-p;t;;il"; ^
obiect intr-o

upurt""l'f,tli;";;t;;;'ddi"dt
ac"estor

Clasifi.ur"u

probatiunii iudiciare clasificarea-

este narcotic)' dar qi ca (de exemplrr, g9"1 ose stabileascd apoi "'U'ta"p "utt"'o*"te etapd intermedrara itip"r ti"t'-ticului' r"pr.ri"ta "i"tJ-ta o etaps a identiliorovenienlu). at,rr"\"5iiiH;;ii;;;;;' obiectulrri ;;!'-i;^'ii"uaiui*" "lii td.ii, expurtur trebuie sd contin". in tentativa de a sq

"ot!titi'ii""" niri punct ;""""d; criminatistic ut,r*iti'trlJ' upu'u*ou L sarcini independenti

opera1ie losicd de inciudere

clasiricdri'

tl:tut"

lr

qi

a!'

*ui ingusta' intr-o unitate a" trliti"lt" individual' rnai mutt de . ,^-^^-:^^ d^ onarae "ii a"t"r-i'r,Ii";';;;ffi",ts'- q:1"1'.::-:,"^-"p-".1-",?:,i ""t"oi" ijentru ll ,lll. 5-i Eriinielor..naturii si tertt *,rr "rill"i"":#ii#;ii" $l:r;il"tyi1Tr" refle care ." iut-"uracJeristicile a substan-' nice. Drept criterii i"'"j"iiti*r" ctrimici tut-t structura construclia obiectelor, "o"iiozitia fiziologice etc' psihice' *ice' lelor, iar pentru fiifid" #:i;t-t+F crinninaLispe de alta parte,'"r"riii"aritu intureiina'identificarea de a anume 's;;r;';r^;"" acesteia, Ei rp""tti"ur ticS trebuie s5 lind face

'

acest aspect putindu-se servi ca mijloc d" p;;;'i; l"ttiti"i suu urmdtoarele observa{ii' narticularitatea de a a Clasificarea criririnalisticd prezint5 grupe rninimale de obit dreot sarcina prioritai! d'ete'minargu 3rttui ;;;5;"i;;iiitSze identificarea celui cdutat' Incrimindiisticdvaloareacriteriilordectrasificarediferddecl,e&; 00ate fi extrem de irnpor: din alte domenii. alti-j,""^"rracteristicS iti"ulie in ai clorlea' tantd in primul "J"'ii' ffpriril. a" ori"l nu asiguri o sufi+ to*"nii Atunci cina crJsifici"fiu- Ait'u'"urot ""rot elaboreaZS clasificdri -a" cienti individualir"r" i "Ui""teior, criminuiitti." fi clasificarea obiectelof i"t"i"if" a-" oronrii. in funclie urmelor dtipi "u'ute' clasificarea iAentiticarii, ctasific"at*"tit"tif"*opica' loviretle $i de sprrmodul de formare, llutitit"'"a instiumLntelor. de sc-risurilor clasificarea sere, clasificarea J;;i;;";i*muni{iiior' reprodus' de aitpoiitivelor u' mine. clasificarea #"iiir1";'a"'i.rir, l :ilrft1";;;;^."*""r*"ntelor persoanei' , r^^^ *^-l^ nr din, care face parte obiectul d'( In scopul restringerii grupei la clasificdri suplirnentaroi identi{ieat, ln criminJlistici se recurge
10,.

specific criminalistjcii este Ei clasificarea obiectului dup5 ma-ir nautrte'criterii. Astfel, urmele de picioare sint clasificate dupd profilul tdlpii, dupd caracteristicile morfologice ale plantei, dupd parr icularitdlile mersului. Totatritatea caracteristicilor obiectelor Ei fiin{elor permite' incluclerea lor in grupe tot mai restrinse de clasificare. De piidd, arrnele de vindtoare se clasificd in arme lise, cu ghinturi Ei combinate' La rlndul lor, cele ]ise se impart in arme cu o leavd 9i cu doud !evi' Considerind categoria armelor de vindtoare drept gen, cele lise vor reprezenta specia, iar cele cu o {eavd sau doud subspecia. La fel clasificarea in arme cu leavd lungd. qi scurtd (genul), iar acestea din ulrr:ld in revolvere Ei pistoale (specia), care la rindul lor se subclivid.' ln funclie de aLte elemente constructive (subspecia). Stabilirea genului sau grupei imbracd un caracter general sau special. De exemptru, pistoiul ,,Browing model 1960(( apare ca o nofiune speciaiS* fa{a de no{iunea generald de pistol ,,Brrwing((, iar aceasta ca o nogiune speciata taqa de cea de ,,armd de foc de mind((. Xn literatura de specialitate se poartd discufii in legdturd cu' clenumirea celor doud etape ale procesului de identificare criminalisticd. Curn controversele nu au un caracter pur terminologic, ci I'izeazd lnsegi noliunile de identitate 9i identificare, socotim necesar6 o incursiune in aceastd problem5. Unii autori sint pentru termenii de ,,identificare genericS$ Ei' ,,identificare individual5(. Allii ii considerd nepotrivili 9i propun' folosirea expresiilor,,deterrninarea apartenenfei grupale( saLl,,sta'bilirea aparteneu{ei generice( Ei,,stabilirea identitetii(. Referitor la aceste discu{ii se pune mai intii problema rapor-' ttrl.ui clintre noliunea de gen gi cea de grupd'. Pentnu cei mai rnul{i, lntre ,,apartenen{a genericd(( qi ,,apartenenla grup,ald(' nu_ existd nici' o diferen{a sau }.}u o cautd. in realitate fiecare dintre ele re}rnegte' s;i delirniteazd obiectele pe baza altor criterii, Ei anume genul dup6 caracteristicile materiei, ale substanlei, iar grupa dupd caracteristicitre specifice ale cazului concret, cum ar fi condiliile de formare sau de eristen![ (exploatare, depozitare, transport etc.)' Atunci cind se stal:ilegte apartenenfa Ia un gen, specie sau Ia o altd impdrfire' cle clasificare vorbim de ,,apartenenfa genericS((, de exemplu' r1atura chirnic5 a cernelei. Dacd lnsd se stabileqte apartenen{a la o' gnup5 special delimitatd, alcdtuitd prin luarea in considerafie a' imprejuiqritror concrete ale cauzei Ei ale scopului probaliunii, vom' lntrebuinla expresia de ,,apartenente grupald(, de pildl provenienla a clou6 mostre de cernealS din acelagi lot de fabrica{ie.,
105

parte din aceeaEi c5Fresupunind cd se poate stabiii cd 1u fdcut in situa'tia ulul afla vom ne Limard sau ,"r"rio" de stilou, apartenenlei determinarea ;;Gcin!5, 1; ,identificdri individuai;. al un ca sau ,grupaie ne apare * "" ut doit"u st'adiu lntr-un caz "substadiu" constatat s-a primei etape a proJ.rul"i de identificare. s-au omis doua procese tehci la tiparir"u ,r.ror""fiiui" a" ip".tu"ol perfoiu"t" tolorate cu rol de proteclie Eiin nologice : aplicarea conLuindu-se ""ui contramarcd' rarea in vederea ,rutu.,"tii *drcii de mai stabilit s-a tuEului' hittiti ei siderafie caracterisii;ii; l];;FiYf , proveneau' unde de i"iii upu.t"nenla ["""ti"a, inclusiv imorimeria ei'1g"ra, ry Pi:?^?T::T,'P' 3'i?il3l"|"; biletele, qi apoi generice calitatea de' "p"?;;;;;fi """iTi"Tl'5;;i';".e contesti apartenenlei rrru iepr-ezenta. urr E'|u q"i--l*:; ,identificar" criminalistici, socotind ce ar reprezenra. ,identificare ""avans s-a opini.e' 2. aceastd ".i-i.,"ilriid^t"""ii"ti-cd ,J""d""i a" in legdturi cu 'I# ff "x"*i.tut" a L Ta."fii ti c?1" ",. s pe ci f icE *i"Tl?li'l1l : j1 echivarenta determinsrii apartenen' d";J,;;;;i;; "iusili"are(, 'tei generice, care 'vederea "J""-i"ari1e-lntreprinse i-;.i" fi^ a" "o-p"t""e^::t:l"iil::*:r,+t-t::1 determindrii na in $ "|.ii"; la ouiecletol p'"venienleicare ';1' *::"9 1Y^TT:" "'1. 't"'iili biologie etc'*::"1 fizicd,-chimie, din ;;": "'"r5;td.i^ a"-bf".ifi"are qtiinteie qi naturaie',19: tehnice -t""t"""r! a" .pu"iuiL,Ui in * ;;;it" ; pregitire criminalistiq? D: 1"::::l:::"* "t"-T,91-"-11 o. exry1!13.1^qe1 este necesar ca in toute cazurile sd se dispund pildd pentril, t!l?yt::: :: de generice, O"l""."i"utea apartenenlei a stabili dacd un cu pentru sau vindloare i" ffiilTH;-"Jit"E armi a1b5' asemenea probler ;;-i;ti;;tie induitrial[ este sau-nu judiciar'. putind fi rezolvatc de organul Aceste puncte Ou-.t?J"t""restrictivc nu s-au !1"^t:ti:" plan ieoretic Ei, cy atit mai mult' practic-' tr'xpel -"""fi" -ur*-u"ol, fe de la a9a-zisa """p"tti31,1-" .'rit"i"ufitt iru'poate-ii ":l etapd,a cercetarilor in prima, constituie ficare(( intrucit u"uu-=tu^de. tlil11Yt parte' altd Pe identitalii' ptortemei ;;il;"; .:?1. 'tizd d.e identiticare'i nu este adecvat $i-."igi nu acoperd irrtrei ;; a; preo"upari a expertizei criminali:!1::;-?:td-,"Y:,:u^i qi fapte ce ,a nu.se reduce tu piontd*a identificdrii, cuprinzind stabilirea fi Etergerii t Od identitate, cum ar ;;ffi"r;p"ri"r ':..rir,-i"."ilstituirea sciisutui inifiai, depistarea addugirilor et'c'

ili, ;;il;i;;

i:

Privitor la termenii de ,,identificare genericds Ei ,,identificare individualS(, unii autori obiecteazd cd, intrucit, filosofic vorbind, un obiect poate fi identic numai cu sine insuEi, termenul de identificare geheric6 ar fi incorect. Contra acestei opinii se pronunld M. I. Sega,i care pleacd de Ia faptul cd in filosofie nu se are in vedere numai obiectui individual determirrat, ci Ei substanla sa ca nofiune general5. In consecinfd, este justificat ca nu numai in chirnie, fizicl etc. sd se vorbeascd de identificarea colorantului, a hirtiei, a sticlei e,tc. ; obieotul de identificat nu va fi nurnai unul singular, ci un anume material, substanfi, astfel ci s-ar impune men{,inerea in criminalisticd a tertnenilor de ,,identificare genericS( Ei ,,identificare individuald( Mulli autori opteazd pentru termenul de ,,apartenenfd genericd(, motivind cd ce1 de ,,identificare genericdri ar putea fi confundat cu ,,identificarea individualS(. Noi nu credem ci termenul de ,,identificare genericd( gi ,,identificare individualdtt ar fi greEi[i' Cu privire la prirnul, cind se determind un obiect, o substanld etc., se siabileqte iatura sa, prin diferen{ierea de toate celelaite obiecte sau substante avind alte caracteristici, deci alt gen. Cit priveqte termenul de ,,ider.rtificare individuald((, s-ar putea obiecta cd ,,individual.ul( se include in ,,identitate(( qi, ca atare, precizarea apare inutila, constituind o tautoiogie. intr-un fel a;a qi este, dar numai atunci cind se adoptd pentru prima etapd denumirea de ,,apartenenfd genericd(. Cind se folosegie insd cel de ,,identificare genericd(, pentru delimitarea celor doud etape se impune in mod necesar addugarea adjectivului,,individual(. Independent de disculiile purtate, se poate considera deci ci terrnenul de ,,determinare a apartenenlei genericert este echivalent din punctul de vedere al fondului problemei cu ceL de ,,identificare generic6(. Tot aga, termenii de ,,identificare(( (propriu-zisn) 9i 'rqt1bilire a ide,nti,td$ii( sint echivalen{i cu cei de ,,iclentificare indivi1*.

dual5(c.

Determinarea apartenenfei genenilce Determinarea apartenenfei generice reprezintS, a,:a

A. r. Vinberg, osnounie _pri.n[ipl. .soue.ts.\"i -Yyi!jy*tf::::i:^2f. u saete- xsparT, voproit' teorii identificalii rwroskvi,'r.qes 'iiriiiitin" ; v' 5" Mit"i""',,,er krirninatisticeskoi ?I'itiaoi'tur"g:::":o t-it^irisuii;_" ,o p' 11' 1969' nr' II, krim. sud. exp'", i" ,,V"F.-t""r. 3 A. A. Eisman, fr"iiii'i"*ioi'oi' t6o:,ti issleilouania -oescest-uennih trv'' P' e Y:-9; Moskva' 199-21-p:.!"i Go-slurzoar' f,Yru>rv4' iiililliltiii-Cosiut'aat, rnzntetsu. in in voprosi Voprosi kr|m,ina,llstlKl' +azatelsu,
2

am vdzut, pririra etapd a identificdrii crirninatristice. In cazul unui rezultat pozitiv, adicd atgnci cind se constat5 ci obiectele compain Krirninalistika i

dupi cum

nate prezintd aceleagi caracteristici generale, se continud examinarea pind la determinarea identitdlii. Aceastd etapi poate sd nu mai
4 M. L Segai, Krirninalkticeslcais. d,ebnai,a ercpertiza, Kiev, 1957.

h:;ffi. 'p,;;";i;'1"-";;;i;;;'"{,i"iiihfiii"i'ioi
$..958,

I1i,'i"it;ttr"'i";;;i";,;";;;;,;ii;;:;;iiminatisTiceskoierpertizi'
p.
31.

9Fl7!t!?i

jn

Materiati

nc

i.dentificatia

stt-

106

LG7

S-ar putea să vă placă și