Sunteți pe pagina 1din 17

tr8A N 9?3-29-0190 X

CUV1NT INAINTE

Identificarea judiciara

implinirea actului de

constituie o activitate indisolubil legati

anti-

ideritificarea recidivigtilor,

de

justilie qi

de prevenire a fenomenelor

determinarea

J""i"rJ.-5lr"op"tii"i

iea-comiterii'unor

pieluraritor

^""td

tinitta

infrlctorilor,

fapte

prola-

im-

penale'Ei a vinovdfiel,

precum

qi

in care .-^u' proa.rs,

de solutionarea

a altor situafii, .inclusiv

in

mod necesar

j{i:i"ll

ca

litigiilbr

civile, reclamd

Ea ne

stabilirea identitdtii persoanelor Ei

Principala

o repreziritd

.rr,

,iiito",

modalitate de a se

obiectelor'

aj918e-la

identificared

aqare

identificarea iriminalistici.

dar qi ca o premis6

nu numat

a identific5rii judiciare.

ci

Identificarea criminalisticd a pelsoanei

creator d"

,r-"

nu se

""ufi"a

care a ldsat urme sau

etc.),.

locului f_aptei,

de cercetiri de

a obiectului

a"-

limiteazd la procedeele tehnice

euprinde

confrun-

(traseologice, fizico-ctrimice, biologice-

i"

lTestimoniale,

"t").

il

cercetarea

primul

$i

i""eiligatii

iad "fi

t""o"stitiiri

uf

caz este vorba

aoifl"'-au u&irritali de urmdrire

penalS Ei de jude-

E]

qe.forma pro-

i"U.iruto.,

"iti.

l"aiterent de cine a fost fdcutd identificarea

s-a concretizat

fapte-

$i

cesualS in care

perchezilie

identificit

"o""fuziei

Li"

putea

partea 'diciara. Lste

"n

doua),

(expertizd, proces-verbal, interogator'

obiectul

etc.), conexiu"ea aintie

revine

in

.nels9anarcri

luaifiar-

exclusivitate orgahutui

cu

datel-e

Prin corobo-

.de

ru."i

;;;G,-le;;iificarea

de ldentitate

furnizate de

alte mijloace

criminalisticd devine judiciard. Relalia

raport

de

tipul parte-intreg,

fntregul

lor

dintre

in care

fi definiti ca un

identificarea criminalisticd iar

identificarea ju-

Aieasta decurge din succesiunea

din pozilia

p"

"It"

a

o ocupe

doua)

qi,

(prima precede pe a

este

qi am-

in cadrul probaliunii (prima

mai ales, din con{inutul

suboidonati ceiei de

ploarea fiecdreia.

fi

Astfel,

identificarea criminalisticd priveqte anu-

ce identificarea judiciar5

mite a*p.cte

,ru pout"

concret-individuale, in timp conceputS decit ca integrald,

prin luarea in consideratie

a tuturor probelor administrate in cauzi. Pe de alti parte, este

posibil ca identificarea criminalisticd

de identificare genericd

si fie incompletd, sub

formi

sau probabild,

ceea ce nu este de admis in

cazul identificdrii

judiciare,

care trebuie sd fie intotdeauna certd.

se recurge la prezum-

Dacd ansamblul probelor nu este concludent

{ia de nevinovifie,

Generalizarea dus Ia elaborarea,

ficdrii, util6

primii

dedusd din principiul in dubic pro ro;

jurisprudenlei qi a practicii

de expertizd a con-

a identi-

ln cadrul criminalisticii, a unei teorii

deopotrivd speciatiEtilor gi celor ce aplicd legea. Pentru

ea reprezintd o metodoiogie Ei un instrument de lucru, pentru

corectd a datelor determinate sti-

Apelind la experienfa celor 30 de ani de activitate gi la vastul

ceilal{i un ghid de interpretare

infific.

material bibliografic. de care am dispus,

principalele probleme Ei implicalii ale

contextul exigenfelor actuale de

vom incerca sd prezentdm

identificdrii criminalistice in

tehnicii in

.i

.ii:,.:

integrare a gtiinfei Ei

'

La prirna vedere nofiunile de ,,identitate(. gi

,,identificar"cr''par

simple. ln practica insd li se atribuie uneori sensuri variate si chiar

deformate, cu posibile

derii penale. De aceea, ne propunem

consecinfe pe planul vinova{iei gi aI rdspun-

sd desprindem semnifica{iile

de bazS qle identificdrii criminalistice, indeosebi dupd urme. Ca-

zuistiea laboratoarelor de criminalistici qi opiniile exprimate de al{i

aUtori lgi vor gdsi reflectarea, sperdm, adecvatd.

Cit

privegte metodele instrumentale, acestea au un caracter

sau ,de

preluate din

pur exemplificativ. Numeroasele tehnici proprii

alte qtiinte progreseazd mereu, pe cind principiile

p6streazd valabilitatea.

FireEte cd lucrarea nu

are preten{ia

aplicare igi

de a epuiza toate aspec-

tele, constituind doar o primd sintezl in {ara noastrd a teoriei qi

practicii in

materie de identificare. Adresatd in egald mdsurd spe-

celor interesali de un subiect prea

cialiqtilor qi juriEtilor,

precum qi

des

spune : Quod, erat demonstrandum.

asociat cu senza{ionalul, am fi

bucurogi dacd Ia sfirgit am rputea

A.utorii

Probl. crim. crtminol.

Arch. fiir Krim.

Rev. int. crim. Pol. tech.

Rev. int. pol. crim.

Journ. Foren. Sc. Foren. Sc. Int. Journ. Foren, Sc, Soc. Probl. med. jud. crim.

Vop, teor. krim. sud. exP.

Probl. sud. exp. Probl. teor. sud. exP.

Vop. krim. sud. exP.

Congr" IAFS

C" proc. pen. C. proc. civ.

ABREVIENI

,,Probleme

,,Archiv

,,Revue

de criminalistic6 9i criminologie"

fiir Kriminologie" internationale de criminologie et de

police technique" ,,Revue internationale de police criminelleo' ,,Journal of Forensic Sciences" .,Forensic Science International "

,,Journal of the Forensic Science Society"

,,Probleme de medicind judiciard

Iistic6"

gi crimina-

,,Voprosl teorii kriminelistiki i

pertizi"

sudebnoi ex-

,,Problemi sudebnoi exPertizl"

,,Problemt

,,Voprosi

Congres

teorii sudebnoi expertizl"

kriminalistiki i sudebnoi expertizl"

aI

Asocia{iei

Internalionale

de $tiiqfe

of

Fo-

Iircale (The,

Intdrnational Association

. rensic Sciences)

Codul de procedur6 Penali

Codul de procedurd civild

Activitatea de cercetare Etiinlificd

"uru"t"r-g"tuiut,

a.

tJut"

speciaiitate publicate

",l"oi;i"'t"I;;

9i de vaiorificare a prag-

ticii s-a concretizat

exoertizd sau cu

in elaborarea unor'monografil Pe ge-nuri de

in sesiuni Etlinlifice periodice 9i

departamentele interesate, precum qi

in

tar5.!i,in-ttt1tlaJ1,t-e' ln-nr9-

de

IlSr=i"i?i"";;e;;r;;;

in articole de

zent rdspinOir"u

revista,,probleme

e" _ criminalisticd este _asiguratd

a"-iri*i""listicd gi criminologie(( .editat5 trimes-

de'Ministerul Justifiei, Ia care se

caracter juridic gi tehnic'

trial de Procuratura Generali Ei

"auuga revistele cu

Ca$tolul lI

NOTIUNEA DE IDENTIFICARE CEIMINALISTICA

Conceptul de identitate

'

Identitatea constituie

unul'dintre conceptele fundamentale ale

de cercetare a obiec-

gindirii Ei, in acelagi timp, un mijloc important

telor lumii materiale, cu largd aplicare Ia cele mai diverse domenii

atre gtiinlei :

fizica, chimia, biologia etc., inclusiv criminali.stica.

proces aI gindirii

care sd se situeze in afara

Aproape cd nu existd

principiului identitSlii. Cunoaqterea nu se reduce insd Ia identi-

ficare, dar o inglobeazd ca element constitutiv aI u.nui proces com-

piex gi inultilateral.

Id,entic (de la id.em :

,,acelaEi lucru((, ,,1a fel(, ,,tot aEa() este

se aplici la :

dacd este cunoscut sub diferite denumiri ;

sale, cu toate schim-

c) doua sau mai multe

un concept _- dupd unii imposibit de definit

a)

ceea ce este unic, chiar

b) o persoand sau altd fiinfd, care este ,,aceeagic sau ,,identicd cu

ea insdqi( in diverse momente ale existenlei

birile considerabile ce pot interveni Ei

obiecte de gindire

ca prezentind

care, in stare numericl distinctS, sint considerate

exact aceleaEi proprietdli sau cantitdfi 1.

ldentitatea este caracterul a ceea ce este identic (unic) sau

unr,ri obiect de a

fi

Ei a rdmine cel pufin un anumit

este, calitatea sa de a-;i pdstra un anumit timp carac-

,,pnoprietatea

timp ceea ce

terele fundamentale( 2.

Sub

aspeCtui sdu cel mai general, prin identitate se inlelege

deci categoria care exprimd concordanla, egalitatea obiectului cu

sine insu.gi. Precizdm cd termenul de egalitate

in sensul

de egalitate a unit5lilor (Iucruri

nu este folosit aici

ce pot fi substituite) care

este altceva decit identitatea calitativd.

cu atit mai mult doud fiinte nu sint

Natura nu se dubleazd, nu se repetd, aga ci doud obiecte, qi

niciodatd la fel. Fiecare se

1 A. Lalande,

Vocabulaire technique et uitique de Philosoph.ie, Presses

ed. a 12-a, Paris, p. 454,

Universitaires de France,

2 Colectiv, Diclionar de tilosofie, Editura Politicd, Bucuregti, 1978, p. 341-

4 -

c.24

49

cele

deosebeqte

cd

multe

,,este

cele ,,doud

de toate celelalte'

identic

"""J-""

ii

-pui"

inclusiv de

a

fi

m-ai

aseminitoare' astfetr'

multe sau apare sub mai

Chiar si

ie ape; din zicerei popular5 nu sint identice

r'

t*iit?" ii

]-";e"1 sdu este unul"

aspecte au,

piceturi

privim?p5.ri.iii'""-ri-"ri

:#fir','"il

r5icaturi de apa ; identi-

decit dacd te

tii"a nr,oii asemdndtoare.

tatea tor este doar

Identitatea"orr""rrtt"u'iinsinetoateinsuqirile-saupropriet[lile

obiect,

alt

fenomei""ti-lii"ta

f.;;*;;

L#;;;;

tiiifr,"tf"

"tT

p1in

aceasta

le

deosebe$te

de

Si-

pttti"it

principiului de bazd

indiscernabilelor(,

obiect,

lui

tii"ia''

a"""-ii

"" fr"i ti

.,,identitate^a

itrair""rnabile, adicd identice ;

gi'nu .numai dupd

definegte-doar prin

dupd caracterele intrinreci,

Identitatei nu se

"b*'-'";

Ele sint dous concepte

este priv'egiat in

$i' "ii,fi;;;ia-""ii""r"i.

;;;;;'

"identicul

este

de neinchipuit( a'

unui

orice

at filosofiei

dou' obiecte sau

##;:"^;";;;i;;i

ele difera intotdeauna

pozitia lor in timp^^ii il;ii".

:;FJ'ii ilp;i;i';"i:

;;;ft;

d^iferen[a^;' aii;tu"tu purd

Teoretic qi practic trebuie se

se facA distinclie intre identitatea

u""'ii)Lriioiiz"'"irrr"rd

abstractd Si

icientitatea

concret5'

existd

num-qi pe pranur gindirii,

structura fiecdruia

atunci

cind obiectele sint ;frjid"}jl; in nedifeienlierea

contradictoiii,;;;;;;bi;ilor. din

au

""a"ru

Iaturiior

aceste obiecte. D#;;"iri-

,";

1or, cu ignorarea

dintre

ut logicii formale, orice

insuqi-pe intregul

tT'ilitl:?

T'*:

prac-

:t":,

ca neglijare

"

i3"?;

ca

i'til'#-;qti"ia""tr"-cu sinJ

"^f,'^t^"-.ff

obiect, fenomen

parcurs a1

existenfi 1 . *il i+,1 *ll"t:

a

opticd

ru

(,,pr incip ?tn

:#:$i it""il'""'i;aiscernabilitate

ticd a deosebirilot ".'

O

utu-""ea

obiectelor,

d"i?,I^1^*:t5:t^'"1fr?t

considerarea

li:i i#;"iil"iiir"i"- si"a"oi"ui.",

-"iilii;

L-i"

"i';-hi;'""itr.t-

bire nu exista.

Princi piul i de nti tali i

A,

deosebirilor

ia""titagi. or, identitate f 6rd deose-

i

l"t*

n

;;"

:lti" i

in

qi

1n!t'!y!''::

cum

se va vedea

con-

:i1t,c"?

nici

d5flfiY'ii"l,'fiii:;,;"i:;il{i;;iffi;;

tinuare, nu este suficient

lt"ffi;fr i,i

pentru.*"i*it{1,]y::

.9r'fibirile care survin

"1i11?;

Trebuie inleleasd

ti,il""Jli'HJ'-ti"#9,i9

de conexiunile

clintre ii"."ii.-faentitatea

in

ca stabi-

ntinrri

2

lr:#:?"'#'"-_'iiii"'ae pauzd

procesul de migcare continua

rnateriei.

aceea care relevS' unita

ulirtenlial orice obiect f

i

^^r

+i

Iclentitatea

"li?;;;;re,

concretd

se

considerd

ia ni.,et

iincl

di"rrlJ"rt'-T?ff;"

;;;;";;'

tu

o ti"tu'a ae taiuri contrare'

sJ.Lachelier,citatlnnot6deA'Lalande'op'cit''p'454'

a L.

; a

citat

o!'

bgici,

Boisse.

de A. Lalande,

T;;f'";i;;";;,-i;

?t.:.P.

,u^_u.,,

,n,^x

-i

Editura $tiin{iricd ei

Bucuregti, 1985, P. 144.

r.r

Encicropedi

50

Hegel remarca faptul cd principiul logic

,,este

conform cdruia A :

qi se pronun{a im-

,,iden-

A

fdrd conlinut Ei nu duce mai departe(

abuzului metafizic aI ,,identitdlii

potriva

inertec. Ardtind cd

titatea abstractd cu sine incd nu

inseamni via{d(', eI elaboreazd

conceptul de ,,identitate in unitate cu diversitatea(.

Preluind

ideea Ei transpunind-o

Engels sublinia in ,,Dialectica naturiirt

tin-1ie intre identitatea

intr-o viziune materialistd, necesitatea de a se face dis-

concretd Ei cea abstractS. Aceasta din urmd

A

cu construcfii ralio-

: A, in care orice lucru este identic

pas, dar in domeniul

vechiului continud sd-I opund

intr-insa deose-

este valabild doar in matematicd, care opereazd

nale. Frivitor Ia conceplia

cu sine insugi, se aratd cd ,,totul era considerat ca permanent -

sistemul solar, stelele, organismeie. $tiinfele naturii au dezminlit

aceastd tezd ln fiecare caz in parte, pas cu

teoriei ea persistd Ei astdzi qi adep{ii

noului ' un lucru nu poate fi in acelaqi timp el insuqi

9i altul. $i

Etiinlele naturii au demonstrat in ultimul timp in am5nunt

totugi

faptul

cd identitatea adevdratd, concretd, con{ine

birea, modificarea(( 6.

Iclentitatea abstractd nu este posibil6

orice celul[ vie

in natura organicS. Vege-

talele, animalele,

in fiece moment sint identice

cu ele dar in acelaEi timp se

deosebesc datoritd modificdrilor mole-

remarcd Engels -

este supus

,,identitatea

deose-

culare neintrerupte. ,,Orice corp -

in

permanen{d acliunilor

el mereu schimbdri, li

care produc in

modificd identitatea((. Folosind cunoscutul

mecanice, fizice, chimice

exemplu

cu sine insuEi are dintr-un inceput ca completare necesarl

aI celor doud cristale de sare, el conchide ci

birea de tot rcstul((.

Tot astfel, in filosofia romdneascd, Atanase Joja este de pdrere

insdgi faptul cd subiectul se dezvoltd,

De acord cu Hegel

in aceastd privinld

identitSlii con{ine mai

-

nu

Ei

mult decit

care se diferenliazd

identitatea gene-

in

altele

aratd cd legea identitS{ii concrete, ca re-

flectare logici a afirmaliei lui Fleraclid ,,unul

de

identitatea abstractd A

dar ea nu se fundamenteazi cu adevdrat dacd nu este dublati

cd ,,prin

reaza diferenla(.

socoteEte cd ,,principiul

se crede a exprima('. El

-

sine((,

este

,,unitatea

:

identitdlii qi diferenlei((, spre deosebire de

A. Legea identitdlii

este fundamentald,

concomitent de legea

Identitatea gi

identitd{ii concrete 7.

deosebirea dintr-un fenomen concret sint poli

care reprezintd o reaiitate numai in interacfiunea lor, de unde uni-

tatea dintre identitatea abstractd (absolutd) 9i identitatea concreti

6 F. Engels, Dialectica naturii, Editura Politicd, 1959, p. 196.

7 C. Noica,

O remarcabi.ld conceplie

filosoficd : legea identitd,fii concrete,

ln ,,Revista de filosofie", nr. 2, 1982. p. 186.

51

(nelativi).Dinfaptulc'Sstareadeidentitateexprimdegalitateacu

dat *

$;;-;

i;':JJi;iilarii-"ui"trerupte.--

iotaUtatii'i*"qirii""

ae ioentitaie

numai intr-un moinent

rezults c5 atunci

static

cind se anali-

i'ouiectelor trebuie s5

ar fi

se ia in conside-

zezzS.starea

,"ri"

"riiu "

;iJ-d";";i;;i

intensitatea impulsurilor

interne

modifics-

obiectelor, timpul scurs tntre

au utun]"rrt", "rrr11

;;li;;"a

factorilor externi, efemeritatea

a insuqirilor

iltt-rni"rosistemet'orl-Ei

stariledindiverseleperioadedeexisten{saieaceiuiaEiobiectetc.

oprimaparticularitatedefinitorieaidentitSliiconcreteconstd

inaceeacdesteostarecontradictoriealucrurilorgiproceselorin

cane fiecdrei laturi (tendinle) i se opune ccntrariul' Cu cit este mai

cornpfexa o.guniz"rJo materiei, cu

atit

va conline mai multe con-

tradicfii. O a doua

La faptul

particularitate a. stirii de identitate se referd

P5r!ile' tendinlele' direc- se intrepdtrund' trec din-

mij-

.unei noi forme

constd in

cA contrariif" ti"t inseparabile'

identitate

{lile

tr-unainalta,firdsdfievorbadeoimbinaremecanica'inconse-

contrare care se inclucl in

cinli, contopirea contrariilor nu duce la o medie' Ia ceva "de

O"rl,'ci Ia

(calitSg)

disparilia stdrii

materiale. In

de identitate gi la aparilia

Iupta

sfirgit, o a treia particularitate

in unitate'

dintre contrariil'e aflate

Toate contradicliiie identitdlii se exprimd

sensuri. Unui

intre iucruri

vedere, uOi"a p""pti"iutuu

in no{iunea de deose-

desemneazi un raport de

considerate identice dintr-un anumit punct

bjre. Termnrr.rl nr"'-Joud

al.teritate

fijnlelor

de

obie,ctelor' fenomenelor^qi

in iaturi

gi d-eosebiri,.

i"*r" a" altele, de a nu fi identice. celalalt sens

oplrs-e. cum. orice identi-

de a se diferenlia

semnifica ciedublarea-unitarului

tate este

urmd

lor in

un intre! atcatuit din asemdnlri

acestea din

constituie o caracteristicd determinante u

cunoaqtere nu este inferior asemdniirilor'

l,'"'''oilor iar rolul

Ignorinddeosebirileincalitatealordecaracteristiciobiective

nu oferd criterii de apre-

a.Le starii de iaeniitate, logica formala

ci.ere ale acestora. Or,

atit a ceea ce este stabil,

In concluzie, just

identitd!1i devirie

al

ingust gi uiilateral

caracterul

Conceptul dialectic afirira

ictrentificarea presupune determinarea corectd

cit Ei

a ceea ce este schimbdtor'

qi include

in sfera gindirii teoretice' conceptul formal

in sfera cunoaqterii reale'

relativ al identitilii

deosebirea"n"t"*",'tconstitutiv.Egalitateacusineinsuqipecare

nu este i'n''r'ubild' ci conline qi schimbdrile

";ea

factoril.or

interni Ei externi, astfel cd

o presupune ideniitatea

care se produc -;-;;,

identificareanrrqrmdreEtestabiiireaidentitSliiobiectrrluicusine

insuEi, separat

teriale.

a"-o"^"rg-iactori

qi de alte fenornene a1e lurnii ma-

52

Accepfiunea criminalisticd a identitdfii

Parte integranti a identificdrii' judiciare, identificarea crimi*

nalisticd este destinatd sd serveascd scopurilcr acesteia. Ca urmare,

cercetarea criminalisticd nu este chematd sd determine obiectul in

Ia o iclentitate probantd. Astfel, nu intereseazd

sine, ci sd ajungd

constatarea cd

sdqi

incdl{drnintea infractorului este identicd cu sine in-

ci faptul ci, datoritd reflectdrii carac-

intr-un anumit moment,

teristicilor sale in urma glsitd la locul faptei, ea poate fi identifi-

catd Ei servi ca mijloc de proba.

Este adevdrat cd, afirmind caracterul relativ al identitdlii, dia-

lectica o inlelege ca

cum schimbiiriie

pe

o determinare catritativd a obiectului, dar

lente nu afecteazd caracteristicile esnfiale, in-

searnnd cd clin punct

se poate considera

de vedere criminalistic noliunea de identitate

ca stabild, nai ales ci in rnajoritatea cazurilor

intervalul de timp care a trecut de la sivirqirea infracliunii 9i pind

FiS. 14. Identificarea racteristicilor tdtpii,:

inedlldmintei dupd

reflectarea ca-

A) Nlulajui urmei de la locul faptei;

B) Bocancul autorului furtului.

53

: A) Urma incriminatd ; B) Impresiune

Fig. 15. Comparafie dactiloscopicd

^

p"f*"ti

de Provenienla certd'

fixarea Ei ridicarea obiectelor

t"'

Ei urmelor nu este

Ia descoperirea,

Drea mare.

'dar

si celui

ti

ffi"i;

h;;;

il;;iJ$;

"umui principiului identitdlii'

potrivit

"ont'odictionis"l'

este

imposibil ca un

Aceasta corespunde

aI

contradicli-ei

;ffi;'

("principiii

;i;'iil-u"utu;i

raport

fie 9i sd nu fie(68'

este inerentd tuturor lucrurilor' fiinlelor

discutdm ea nu afecteazd

Chiar daca evoiulia

si fenomenelor,

in problema pe cqe- o

aL

'iatul

proprii unei

in tot

de cele mai multe 5;i ;;;;;.Ji-

digitaie' f--

impresiunilor

cd sint unice 9i cleci

stabile,

iae"tilicare. s5 1u5m exemplul

9e clesencle papilare

nu numal

dar ele sint qi

'it'g;t"-n"ttoitt"'

cririrt

i'i"1ii.

se mdre;te

din

Faptul cr celulele

dimensiunea creste-

moment ce detaliile'

in

ace-

qi

de '

practic ,.rur"rriiloite

dermei qi epidermei't"'ffi"iig'-"' 9?.

tor,

nu influenleaJd;i;.;ty'-ft;',111[''

qi

p;'i|i"

lor

ti

reciprocd r6min constante'

a fi

el insuqi'$i

forma, structura

lnsuqirea

,rn

lasi timp

a

se

oricarui obiect

pro""'

l"

de

9"^,::tYi:ti

sine

insuqi

practica

i"'"hlare' cle a

gi penlru

pt""""'

;i;il"ii

dgYa

egat'cu'

te"oria

gi

brice

din

identifi-

cleosebi de

sine, constituie

de

i"*^*"i- tG,

"^ia""iice'

'tilt

obiec-t este considerat

asumenari 9i deosebiri'

nu

In-

impri-

cdrii criminalistice lunciul

in

criminalisticf,

Reluind exempiut

vor

fi

niciodata

""";"

i;i;;

urme ale aceluiaEi deget

sint

'la

fel'

chiar Jace aparent

J"'

upfi'"ut"'

tensitatea diferitd

apdsdrii ' unghiul

a

s"i-puttiufl'

suprafala

"ut"'u*iuu^

matd (in intregime

urme, suportul diferit pe

pot genera

degetului-Ia

una dintre

care apar- etc' sint tot

atitea cauze care

Hd? Iil]pi"i"lt-u"pt" stabilirii originii

a"o'"iiii,

io-ntt"

a amPrentelor'

8 G. Enescu, oPt. cit', P' 286'

nu elaboreazd un concept de identitate

practic, izvorite

din specificul examindrii probelor materiale, apeleazd, cel pulin in

faza inifialS a cercetdrii, gi ia accepliunea

logica formaid. Lucrul este

moment, in care caracteristicile gi calitSlile unui

Stiinla criminaiisticii

diferit de cel dialectic, dar pentru raliuni de ordin

intr-un anumit

posibil,

pe care o dd identitdfii

datd fiind stabilitatea identitSfii

obiect pot fi considerate ca fixe. ln consecin{5, aplicarea legii iden-

titdtii

prin care se urmdreqte stabilirea unui obiect sau fiin{e, res-

acel obiect(t, cores-

pectiv rezolvarea problemei ,,este sau nu este

punde intru totul scopului

identificdrii criminalistice.

Analiza conceptul.ui de identitate ar fi incompletd dacd s-ar

anume identitatea

dintre obiecte. Celor

omite o a doua laturd, Ei

doud laturi Ie corespund doud aspecte ale identificdrii: a obiectuiui

cu sine insugi (stabilirea faptului

Ei dintre obiecte

cd obiectul examinat este acelagi)

asemdndtor ou alte

(stabilirea faptului cd anumite obiecte sint iden-

priveEte unele proprietdli). Orice obiect al

tice trntre ele in ceea ce

identificdrii este in

obiecte sau,

o,intrinsec

acelaEi timp individual Ei

extrinsec diferite((

dupd expresia lui

Ei

Ed. Goblot, obiectele sint totodatd

9.

Observdm cd intervine o

acelagi lucru cu

,,relafia dintre

fi definitd ca

comune,

practic

identice

noud noliune, gi anume ,,asemdnarea((, care este

,,analogia(( Ei ,,similitudinea((.

Ea

poate

cloud. sau mai multe obiecte care au anumite proprietS{i

in aga fel incit cel pulin dintr-un punct de vedere ele pot

fi

Fig.

16. Asemdndri grafice in

semndturile a doi frati.

e E. Goblot, Traitd de logique, Librairie Armand Colin, paris, 1932, p. sO.

55

in lume sint multe obiecte foarte ase-

u'"-at"rea dintre obiecte poate fi

nu este susceptibils de

confundate(

mdndtoare

to. tntr-adevir,

fdrd a

ii

dar

i[l"liJu' aEa oupa cum sint multe obiecte apa-

structura lor elementele de bazd

rent deosebite,

ale identitafii.

Pe d;

""*^"""ii"'in ;lu;;iu'

;ft:p:1i;hTa""lii"tea

;iia;i;i

mai rnare sau mar

gradare,

In

ndrii

fiind propiil

identificarea

d"-t i""eul intregii sale existenle'

principal al exami-

o totali-

criminalisticd continutul

uprecierea

it constituie

J"iA""ti"i"a 9i

asemdnerilor,

tate suficienta

de';#;;il;i#i

""il"iot de urrne

i"h*io"uie similare

qi implicit

c1e

cele

conducind La

la' deosebirea

identificarea oUiectr]ilri

totalitdlii acestor J;;;"ri.ft;asemanafoare

Dacd doui obiecte,

se caute in ce

cd asemdnarea este

urme' fenomene

sint'iA"tii"u 9i iq Se

fdi"i;fu"i

ti"'

si deosebirile pot

tele sau urmele

mitarea lor. In

";;;;;*I

"""ririltl"

rit'iil"iir?,

t"

ale altor obiecte"

aseam5nS' trebuie s5

astfel spune

alti

parte"

nu sint' putindu-sc-

Pe

de

iaentitati ui"Ltttu'

cognitiv'ieconcordanlele

coniriUuinJG

i;"+;q?"ritaie

dintre obiec-

ittAiniaualizarea Ei deli-

aceasta modalitate este

Ilt-{i'

in

cazux

se vor

chiar denu*lffi i;;;;'if;i'""eii'

unei scrisori

elimina

sau de

urrotii'tu

p"r.oun"tJ;;

picior goi

tJ

";-;;

;;

aiJ'iiitiere','D:

de

evolufie

ltlit:d

superioarS

persoanele

armele

I"ti;-i"r"tiot

t r" o urmd de

qi

incdl[Sminte

o

cu o aItS

avind

io'-Lx"l'au

put'tloTii

it"t

mdsurd nct diferitb ; ta proicctil" 19

idtime ;i inclinare a ghinturtlor

Un exemplu

de

levll'

oferS urmer"

Excoriatiile

muscdturd

i"fal*ia

excludere care limiteazi. cercul

P. 8., victima

in

",r-lt"i

cu

ctncavitatea

-":::p^"-"!'11::-tt

unei

agresil-lnr'

o

jos, indicau

suportului'

I{ematomu}

din

prin

a" pJ=--""ioi.J

a"

-

toi*a

arcuitS,

p"n"t,u"la in

regiune"

.P;;;;Gia'

o muEcatutd

p"

tr."tton

-ut"'Aittlitor'

'outoilta

i"ai"Jlt"

a"

*

tare al maxilarut#'ii

din regiun"u .tuil"iitoni*'a'indica

"'p'rt?tJr

nepenetranta'

au fost ridicate

cauzaelasticitdlii;;;;i.^u;uin

murai (imagine

rut?i"gfTil"

banuitului

G.

"Je"ilai-a"pa

!-; ::,i:*' :":Tt#i"(ifft'#:

""

"'*"re

experimentare'

ale

;:ffX'"?;'::[":11

B'

'J"'flu"

f";l;;

in

timp

Il""ti"C

importante deosebiri' Arcada superroara'

-titpt:"

incisill|-,tateral dirr'

locul

res-

cu' o n'uqa

ce

.pe

*tt\uit't tnentonului

marginea

triturantl a

Ju"i.u"tio"ase

unghiut^'format de fala

(ciria 45o)'

*"gitul

qi

caz in care

avea o edentalie

hemiarcada dreaptd),

pectiv prezenta

"

Lnui dinte.

Apoi, i;;iti;ii

irontali u"!u"

foarte

rnare

i"

tl"J

motiv pentru ca atare ar

fi

-e*coriatii mult mai late a"ecit cele existente in

nalatinald cu cea

care urmele lisate

trebuit s5 producS

menton. ln sfirqit, urme decit

i,

t'"'tint'tuta

t*tt" r'19

"t""

i*ititJ-r"t"ral stinga era mai redus qi nu crea

puteinice a dinlilor,

"orrii^iiifu'rtrttU""ii

rE G. Enescu, oP- cit', P. 21'

56

Fig.

17. Concluzie de neidentitate I

A) Urma de muEcdturd de Pe corPui

victimei

tare superioare

;

B)

Amprenta

de la

nuit5.

arcadei den-

Persoana bA-

Fig.

18. Semndturd copiatd o semndturd autenticd

(alb) dup&

(negru).

excorialiile produse de ceilalli dinli s-ar fi amplificat.

i;;i;Ji

nu

u.r"u dir,lit

tncilecali,

perfect, ci

de pe

motiv pentru

.o

linie

irintS'

ment^on,

B. a

urmau un arc

;;"$;;J""

In

t t-utbt

consecinfa, numilul G.

care

inugciturii

Arcada in-

incizale

marginiie

O asemenea

pozilie nu

sernilunar'

care erau dispuse

fost inl5turat ca

,,acesta

posibil autor atr

celdlalt(L

in

prezentate de victimA 11'

tipul

ln activititea

Judecata de asemdnare c1e

o

mare

importanla

;;;;;,

ii"u"iu

este Ia' fel ca

Ei,

de expertizd

in generaf

are

procesul proiratir,rnii,'fird sd echivaleze insd cu

judecata de identi-

ilig:6;

tiunii

,ratonr".

combdtuta tendinla de a exrinde stera no-

O eroare cle acest gen' frecventd

de identitate la asemdnare.

este cea

urme((,

a"

iJ"tt"tj"" l"Ji"ilta,

;;

care se face atunci cind se vorbeEte

cind in reaLitate ele sint doar asem6-

pe

documentui incri*

care s-au luat probe

cu iden-

:il;;tit"i""-"-a",ie

Afirmindu-t",

,,identic('

pildd, cd scrisul de

de la

se asearndnd

;;.t

;;li;"-;;-";fundd

este

cu scrisul persoanei

identificare^a

(a-grafismului).

autorului (a scrip.torului)

Experienla

aratd

iiti"ur"u

scrisului

cd specimenele

dar

nu vor

de scris ale aceleiaqi persoane

"or"*p,ttA"

4;-d;;

de

niciodati

intirnpla

in scrisul de

nutd numai prin ceea ce inseamnd

i.;";;;;a

"opG",

ia

intre ele'

?n cele mai mici detalii, pind Ia.suprapunere'

tipar

sau dactilografiat.

perfectd

scrisul

ob!i-

poate fi

,La

mind identitatea in sensul de asemdnare

deci

prin contrafacerea unui scris originaL,

in

acest mod nu ,provine de

scrisul ieaiizat

cereia ii uputii"e

modelul' In acest caz "identitatea(c

in colectiv'

Bucureqti, 1978"

11