Sunteți pe pagina 1din 17

Instalatii de incalzire cu circulatie fortata Instalatii de incalzire cu circulatie fortata Particularitatea principala a acestor sisteme, fata de cele cu circulatie

naturala, consta in faptul ca circulatia agentului termic se realizeaza cu una sau mai multe pompe, montate pe conducta de ducere sau intoarcere, la care se adauga si aportul presiunii termice. Aceste instalatii pot fi adoptate pentru toate categoriile de cladiri, indiferent de desfasurarea lor in plan sau pe verticala. Chiar daca devin dependente de energia electrica necesara actionarii pompelor, economiile realizate datorita micsorarii diametrelor conductelor le fac competitive si au cea mai larga aplicabilitate. .a. Instalatii de incalzire cu distributie individuala Sistemul este destinat cu precadere cladirilor de locuit si celor publice (tertiare) care au activitati individualizate. Elementul comun al acestor doua categorii de cladiri consta in necesitatea functionarii independente pentru fiecare destinatie, de unde decurg si particularitatile in dotarea tehnica . In alcatuirea acestor instalatii se disting doua componente importante primara, care include sursa de agent termic cu reteaua orizontala si verticala de distributie a acestuia, pana la accesul in apartament sau a unitatii individualizate! secundara in care sunt incluse circuitele de distributie a agentului termic in cadrul apartamentului sau a unitatii individualizate inclusiv corpurile de incalzire. "egatura dintre cele doua componente este facuta de un modul termohidraulic (#$%), care permite reglarea, contorizarea si distributia agentului termic. #odulul termohidraulic, reprezinta legatura dintre circuitul primar si cel secundar, numit uneori si bucla de apartament sau bucla secundara. Sistemele de incalzire individuala centralizata, pot fi realizate in mai multe variante, acestea depinzand de echiparea #$% sau modul de alcatuire a buclei secundare. &eferitor la modul de echipare al #$%, sistemele de incalzire individuala centralizata pot fi alcatuite in doua variante a) cu echipament pentru prepararea comuna a apei calde de consum, cunoscute si sub denumirea de modul 'Satelit' (( ).*.+.)! b) fara echipamente pentru prepararea comuna a apei calde de consum. ,upa modul de alcatuire al #$%, se pot distinge variantele cu racordare directa (#$%-)! cu distribuitor . colector (#$%*)! cu butelie de egalizarea presiunii (#$%/)! cu butelie de egalizarea presiunii si distribuitor . colector (#$% )). &eferitor la distributia agentului termic la nivelul apartamentului sau unitatii individualizate, solutiile adoptate sunt retea bitub cu distributie radiala, perimetrala sau inelara! retea monotub cu distributie perimetrala sau inelara. Alcatuirea sistemelor de incalzire prezinta avanta0ele urmatoare independenta functionala a buclelor de apartament sau a unitatii individualizate! izolarea unei bucle cu butelie de egalizare a presiunii (1EP) in raport cu sistemul global, fara a perturba stabilitatea hidraulica a buclelor ramase in functiune! reglarea termo.hidraulica individuala a buclelor, raspunzand cerintelor de ordin material, sau de confort! contorizarea energie termice la nivelul buclelor! gestionarea consumurilor de energie termica in acord cu cerintele de control si e2ploatare moderne. Sistemul bitub asigura o stabilitate hidraulica mai buna, in timp ce sistemul monotub poate fi considerat mai economic, in conditii de eficienta egale. Cele doua sisteme, analizate in mai multe variante de alcatuire sunt prezentate in figurile ).*.). pentru distributia bitub si ).*.+. pentru distributia monotub. Specific acestor variante, este faptul ca pozitionarea conductelor de distributie se face la nivelul plintei sau sub pardoseala, utilizand retele de tip radial, perimetral sau mi2t, precum si posibilitatea realizarii unor coloane de scara pentru ducere si intoarcere, de la care se poate realiza racordarea succesiva a apartamentelor sau spatiilor in proprietate unica. Compatibilitatea dintre aceste sisteme de distributie si variantele de alcatuire a buclelor de alimentare este prezentata in fig. ).*.). Se remarca faptul ca solutiile de alimentare dotate cu distributie si colectare centralizata prezinta cea mai mare elasticitate in functionare, cu posibilitati de a realiza mai multe variante de alcatuire. Adoptarea unei variante de distributie se face in functie de amplasarea in plan a corpurilor de incalzire! libertatea de montare a conductelor de distributie, fara a afecta elementele de rezistenta! accesibilitatea la traseele importante in caz de necesitate!

trasee economice in acord cu cerintele functionale si arhitecturale locale. 3 componenta importanta, comuna celor doua grupe de distributie o constitue contorizarea individuala, care se poate realiza in interiorul sau e2teriorul spatiului deservit de instalatia interioara. a.1. Instalatii bitub Schemele grupate in fig. ).*.). reunesc principalele echipamente ce pot participa la alcatuirea unor scheme bitub. 4iecare varianta prezentata se poate aplica intregii cladiri. Intrucat variantele se diferentiaza prin functionalitate, nivel de dotare si gestionarea simpla sau comple2a a energiei termice, nu este e2clusa posibilitatea racordarii la aceeasi coloana a mai multor variante dar cu conditia analizarii compatibilitatii functionarii in ansamblu. Sursa de energie termica se considera comuna, echipata cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termic se stabilesc printr.o reglare calitativa centrala, in functie de temperatura e2terioara sau de conditiile din interior. Separarea hidraulica a circuitului cazanului, prin prevederea unei 1EP de cel al retelei de distributie, asigura o elasticitate functionala fara a influenta consumatorii. &ezulta necesitatea prevederii unor dispozitive sau armaturi de echilibrare hidraulica a retelelor orizontale.

4ig. +.).Scheme de instalatii de incalzire cu distributie individuala in sistem bitub a . cu robinete individuale cu dubla reglare! b . cu robinete termostatice individuale! c . distributie si colectare centralizata si robinete individuale cu dubla reglare! d . cu butelie pentru egalizarea presiunilor si robinete termostatice individuale! e . cu butelie pentru egalizarea presiunilor! distributie si colectare centralizata cu robinete termostatice individuale si comanda si reglare diferentiata! f . cu distributie si colectare centralizata! robinet cu ) cai pentru unica racordare si reglare termostatica de capat! g . cu distributie si colectare centralizata, armaturi pentru racordare unica si reglare termostatica superioara! h . cu butelie pentru egalizarea presiunilor distributie si colectare centralizata cu armaturi pentru racordare unica si reglare termostatica superioara! i . cu butelie pentru egalizarea presiunilor distributie si colectare centralizata, robinete ) cai pentru unica racordare si reglare termostatica de capat! Ci . corp de incalzire! &dr . robinet cu dubla reglare! &i . robinet de inchidere! &r . robinet reglare! Ct . contor! &$S . robinet termostatic! 1EP . butelie pentru egalizarea presiunilor! , . distribuitor! C . colector! Pc . pompa de circulatie! A&5 . armatura pentru racordare unica! &5$S . robinet cu ) cai pentru racordare unica si reglare termostatica de capat! 3& . ansamblu de comanda si reglare diferentiata! &/C . robinet cu / cai! 6E7 . vas de e2pansiune inchis cu membrana! Cz . cazan! #$% - . modul termohidraulic cu racordare directa! #$%* . modul termohidraulic cu , . C! #$%/ . modul termohidraulic cu 1EP! #$%) . modul termohidraulic cu 1EP si , . C.

Elementele comune variantelor prezentate sunt contorizarea consumului de energie termica la nivelul fiecarei bucle de distributie, montarea contorului de energie termica putandu.se face pe conducta de ducere sau pe cea de intoarcere. Este de dorit ca bucla de contorizare sa poata fi amplasata la nivelul de distributie, in casa scarii, permitand accesul comod al serviciului de e2ploatare! prevederea unor robinete de concesionare, montate pe conducta de ducere, cu acces din nisa contorului, care sa permita oprirea voluntara a furnizarii energiei termice! prevederea unor robinete sau armaturi de echilibrare hidraulica a buclei de distributie in raport cu coloana de alimentare, cu conditia ca accesul la acesta sa fie permis personalului de specialitate. prevederea unor robinete de inchidere a buclelor de alimentare pentru izolarea buclei in caz de avarie in aval! analizarea posibilitatii de golire rapida a buclei de alimentare in caz de avarie sau in vederea parasirii pe termen lung a spatiului deservit! 6ariantele de alcatuire a buclelor de alimentare prezentate in figura ).*.). se pot aplica in functie de particularitatile locale constructive ale spatiului ce urmeaza a fi incalzit. Se considera ca solutii optime patru categorii de retele de distributie de plinta, radiala, lineara si mi2ta. ,upa modul de racordare la coloane si criteriile functionale buclele de alimentare cu energie termica se pot realiza astfel . racordare directa (fig. ).*.)., a si b). Schemele de alimentare se realizeaza cu distributie liniara si prezinta urmatoarele particularitati termo.hidraulice presiune disponibila mare in punctul de racord datorita traseului lung ( racord.corp de incalzire)! echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se realizeaza cu a0utorul robinetului de reglare! echilibrarea hidraulica a fiecarui corp de incalzire se realizeaza local prin robinetele cu dubla reglare! echilibrarea termo.hidraulica locala in functie de necesitati se obtine cu robinetele termostatice (fig. ).*.),b). . racordarea cu distribuitor.colector ( fig. ).*.)., c si g). Schemele de alimentare se realizeaza cu distributie de plinta, radiala sau mi2ta si prezinta urmatoarele particularitati termo.hidraulice echilibrarea hidraulica a buclelor in raport cu coloana se realizeaza cu a0utorul robinetului de reglare! echilibrarea hidraulica a fiecarui corp de incalzire se realizeaza cu robinetele cu dubla reglare! echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se realizeaza cu a0utorul robinetelor de reglare prevazute la distribuitor.colector! echilibrarea termo.hidraulica la fiecare corp de incalzire se realizeaza cu armaturile de racordare unica si robinetele termostatice ( fig. ).*.),g). . racordarea cu butelie de egalizarea presiunii (fig. ).*.), d). In general schemele de alimentare sunt cu distributie liniara si prezinta ca particularitati termo.hidraulice independenta hidraulica fata de regimul hidraulic al coloanei! echilibrarea termo.hidraulica a fiecarui corp de incalzire cu robinete termostatice! circulatia agentului termic in bucla de alimentare este asigurata de o pompa de conducta! . racordarea cu butelie de egalizarea presiunii si distribuitor.colector (fig. ).*.)., e, h si i), in care schemele de alimentare se realizeaza cu distributie de plinta, radiala sau mi2ta si prezinta urmatoarele particularitati termo. hidraulice independenta hidraulica fata de regimul hidraulic al coloanei! echilibrarea hidraulica intre ramurile de distributie se realizeaza cu a0utorul robinetelor de reglare prevazute in distribuitor.colector! realizarea unei reglari termo.hidraulice la fiecare corp de incalzire cu robinete termostatice (fig. ).*.),e), cu armaturi de racordare unica (fig. ).*.),i), cu robinete termostatice si armaturi de racordare unica! posibilitatea reglarii zilnice, saptamanale sau chiar sezoniere, precum si comanda de la distanta a functionarii si opririi instalatiei! circulatia agentului termic in bucla de alimentare este asigurata cu o pompa de conducta. b.2. Instalatii monotub 6ariantele de alcatuire a buclelor de alimentare, precum si racordarea acestora la coloana de distributie a agentului termic este prezentata in figura ).*.+. Elementele comune cu instalatiile bitub sunt contorizarea agentului termic care se realizeaza, montand contorul pe conducta de ducere sau intoarcere! echilibrarea hidraulica a buclei in raport cu coloana! izolarea buclei de alimentare de coloana! golire rapida! reglare locala termo.hidraulica. Avanta0ul sistemului monotub consta in economia realizata in cadrul retelei buclei de alimentare, utilizand o singura conducta. Corpurile de incalzire fiind alimentate cu agent termic de temperatura continuu descrescatoare, antreneaza o ma0orare progresiva a suprafetei corpurilor de incalzire de la intrare catre periferia sistemului.

Alcatuirea retelei in cadrul buclei de alimentare se poate face in varianta distributie de plinta sau linie. Schemele de alcatuire a instalatiilor pot fi analizate ca si cele bitub, grupandu.le din punct de vedere al modului de racordare la coloane racordarea directa (fig. ).*.+. a, b, c) utilizata in instalatii individuale comune din cadrul unei cladiri are urmatoarele caracteristici . presiunea necesara circulatiei agentului termic in cadrul buclei este data de presiunea disponibila in punctul de racord la coloana de distributie! . echilibrarea hidraulica a buclei de alimentare in raport cu coloana de distributie, se realizeaza cu robinete sau armaturi de reglare, montate pe conducta de intoarcere a fiecarei bucle. ,iferentele intre cele trei variante constau in modalitatea de reglare a energiei termice, astfel la . racordarea din fig.).*.+.a, reglarea termo.hidraulica este locala, la nivelul fiecarui corp de incalzire, cu robinete termostatice! . racordarea din fig.).*.+.b, reglarea temperaturii agentului termic sa se realizeze centralizat, in raport cu bucla de alimentare, printr.un robinet cu actionare directa, comandat de un termostat de camera. "ocal, la nivelul fiecarui corp de incalzire, pe conducta de intoarcere, robinetul sau armatura de reglare, permite reglarea hidraulica in cadrul buclei de alimentare

4ig. ).*.+. Scheme de instalatii de incalzire cu distributie a agentului termic in sistem monotub a . alimentare sus.0os cu reglare termostatica individuala! b . alimentare sus.0os cu reglare centralizata! c . cu armatura de alimentare unica, reglare termostatica superioara si reglare centralizata cu robinet cu / cai! d . cu armatura de alimentare unica, reglare termostatica superioara! e . alimentare superioara cu reglare termostatica individuala si racordare prin butelie pentru egalizarea presiunilor! f . alimentare superioara, reglare individuala inferioara cu reglare calitativa functie de temperatura ambientala! g . cu distributie si colectare centralizata, reglare termostatica individuala si reglare hidraulica inferioara! h . cu distributie si colectare centralizata, cu armaturi inferioare pentru racordare unica si reglare termostatica superioara! i . cu distributie si colectare centralizata,

robinete cu racordare unica si reglare termostatica de capat! 0 . cu distributie si colectare centralizat! racordare comuna a * corpuri de incalzire si reglare termostatica individuala! #$% - . modul termohidraulic cu racordare directa! #$%* . modul termohidraulic cu , . C! #$%/ . modul termohidraulic cu 1EP! Ci . corp de incalzire! &i . robinet de inchidere! && . robinet de reglare! Ct . contor! &$S . robinet termostatic! 1EP . butelie pentru egalizarea presiunilor! , . distribuitor! C . colector! Pc . pompa de circulatie! A&5 . armatura pentru racordare unica! &5$S . robinet cu ) cai pentru racordare unica si reglare termostatica de capat! $c . termostat de camera! &/C . robinet cu / cai! 6EI . vas de e2pansiune inchis cu membrana! Cz . cazan. . racordarea din figura ).*.+.c, prezinta particularitatea ca poate beneficia de reglarea termo.hidraulica atat local cat si centralizat la nivelul buclei de alimentare. Agentul termic poate avea paramertri variabili prin reglarea calitativa realizata de robinetul cu / cai, actionat de un termostat de camera. Prezenta robinetului cu / cai in retea, obliga la prevederea unei pompe de circulatie in aval, care sa acopere pierderile de sarcina suplimentare datorate acestei montari. "a nivelul fiecarui corp de incalzire, prin armaturile de racordare unica si a robinetelor termostatice se asigura o reglare termo.hidraulica individuala, in functie de cerintele energetice locale. racordare cu distribuitor.colector (fig ).*.+. g, h, i, 0) Schemele de alcatuire a instalatiilor prezinta urmatoarele particularitati comune . permit alimentarea mai multor apartamente sau unitati cu gestiune unica situate pe acelasi palier! . necesita presiuni disponibile mici in zona de racord la coloana! . pierderile de sarcina pe circuitul buclei de alimentare sunt acoperite cu pompe de circulatie montate pe fiecare circuit! . contorizarea consumului de enegie termica! . reglare termo.hidraulica la nivelul corpurilor de incalzire in functie de cerintele energetice locale. Cele patru scheme sunt diferentiate prin componentele care realizeaza stabilitatea termo.hidraulica locala si prin modul de racordare a corpului de incalzire sus.0os sau 0os.0os, astfel la schema de alimentare din fig. ).*.+. g . alimentarea corpurilor de incalzire se face in sistem sus.0os cu racorduri in diagonala! . stabilitatea termo.hidraulica a corpurilor de incalzire in raport cu conducta de agent termic a buclei de alimentare se realizeaza prin robinetul termostatic, montat la intrarea agentului termic in corpul de incalzire si a robinetului sau armaturii de reglare de pe racordul de intoarcere. Cele doua componente asigura reglarea locala si individuala a consumului de energie termica solicitat. schema de alimentare din fig.).*.+. h . alimentarea cu agent termic se face pe la partea inferioara a corpului de incalzire, pe aceeasi parte, cu circulatia agentului termic in corpul de incalzire sus.0os, utilizand armatura pentru racordare unica! . reglarea consumului de energie termica in acord cu cerintele energetice locale, este asigurata prin robinetul termostatic, montat in zona de acces a agentului termic in corpul de incalzire! . stabilitatea hidraulica a corpului de incalzire, in raport cu conducta de alimentare se realizeaza cu armatura pentru racordare unica de pe racordul de iesire a agentului termic. schema de alimentare din fig.).*.+. i . alimentarea cu agent termic se face in sistem 0os.0os pe aceeasi parte a corpului de incalzire! . temperatura medie a corpului de incalzire este in general mai mica comparativ cu sistemele sus.0os! . stabilitatea termo.hidraulica a fiecarui corp de incalzire se realizeaza prin armatura cu racordare unica si reglare termostatica de capat. schema de alimentare din fig.).*.+. 0 . se face racordarea comuna a doua corpuri de incalzire alaturate! . reglarea termo.hidraulica locala si individuala, se realizeaza prin robinete termostatice amplasate la intrarea agentului termic in corpul de incalzire si armaturi de reglare amplasate la iesirea agentului termic din corpul de incalzire. schemele de distributie din fig. ).*.+. d, e, f, prevazute cu butelie de egalizare a presiunilor . e2ista independenta fata de presiunile disponibile din zona de racord la coloana de distributie! . pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de alimentare sunt acoperite de o pompa de circulatie, montata in aval de butelia de egalizare! . amplasarea conductei de alimentare a corpurilor de incalzire se face la plinta sau perimetral sub pardoseala. &eferitor la modul de realizare a schemelor de alimentare cu agent termic se mentioneaza ca la schema de alimentare din fig. ).*.+. d . racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimentare se face cu armatura pentru racordare unica! . racordarea corpului de incalzire se face pe aceeasi parte, cu posibilitatea de circulatie a agentului termic in interiorul corpului de incalzire dupa schema sus.0os! . echilibrarea hidraulica individuala se realizeaza prin armatura de racordare unica! . reglarea locala si individuala a consumatorilor de energie termica se face cu robinete termostatice. la schema de alimentare din fig. ).*.+. e . racordarea corpurilor de incalzire se face in varianta sus.0os pe aceeasi parte sau in diagonala! . echilibrarea hidraulica se face cu robinete sau armaturi de reglare, montate la iesirea agentului termic din corpul de incalzire!

. reglarea locala si individuala a consumatorului de energie termica se face cu robinete termostatice (&$S), corespunzator cerintelor energetice locale! la schema de alimentare din fig. ).*.+. f . racordarea corpurilor de incalzire la conducta de alimentare se face in varianta sus.0os, in diagonala! . echilibrarea hidraulica locala se face cu robinete sau armaturi de reglare! . reglarea centralizata a consumului de energie termica cu termostatul de camera care actioneaza functionarea in regim de debit variabil a pompei de circulatie. Instalatiile de incalzire monotub pot utiliza ca armatura de racordare si un e0ector. E0ectorul ,IAS3" se bazeaza pe efectul 'venturi', realizand o diferenta de presiune intre punctele de racordare ale corpului de incalzire. Corpurile de incalzire pot fi alimentate cu agent termic in sistemul sus.0os, cu e0ectorul plasat in zona de racordare a conductei de intoarcere la reteaua monotub (v. fig. ).*.8. a), sau printr.un corp de e0ector cu duble racorduri (v. fig. +.8. b). In ambele variante de racordare, corpul de incalzire este prevazut cu robinet termostatic iar pe partea opusa alimentarii cu un dispozitiv automat de dezaerisire. ,istanta minima A intre racordurile de ducere si cele de intoarcere trebuie sa fie de 9: mm pentru e0ectoarele cu diametru mai mic de - -i)' si mai mare sau egala cu diametrul e0ectorului in caz ca diametrul este mai mare de -i)'. ,istanta minima A intre racordurile de intoarcere si cele de ducere pe circuitul derivat urmator trebuie sa fie minimum -+: mm pentru e0ectoare cu diametru mai mic de - -i)', iar pentru diametre mai mari, aceeasi distanta se ma0oreaza la echivalentul a ) diametre interioare. Conditiile de distanta sunt recomandate de catre furnizorul e0ectorului, motivand ca in cazul contrar apar scaderi de presiune dinamica influentand negativ repartizarea debitelor de agent termic in corpurile de incalzire. Amplasarea unor rezistente locale (coturi, curbe) in apropierea e0ectorului (v. fig. ).*.9. b);si a conductelor de racord ale corpului de incalzire, nu produce anomalii functionale, presiunea dinamica putand fi asigurata.

4ig. +.8. &acordarea corpurilor de incalzire cu e0ectoare ,etaliul <A= . e0ector simplu de intoarcere! ,etaliul <1= . e0ector dublu de ducere si intoarcere. a . racordare sus.0os cu e0ector montat pe intoarcere! b . racordare sus.0os cu e0ector pentru ducere si intoarcere! - . corp de incalzire! * . robinet termostatic! / . e0ector simplu! /> . e0ector dublu! ) . robinet automat de dezaerisire! + . circuit incalzire! 8 . iesire apa calda din corpul de incalzire! 9 . intrare apa calda in corpul de incalzire! ? . inel.

4ig. +.9. &ecomandari pentru racordarea corpurilor de incalzire cu e0ectoare ,IAS3" a . racordare pe circuit normal! b . racordare pe circuit cu rezistente locale! c . racordare pentru corpuri de incalzire montate in paralel! - . corp de incalzire! * . e0ector ,IAS3"! / . conducta circuit de incalzire! A . distanta dintre racord si e0ector. &acordarea in paralel (fig. ).*.9.c) nu este recomandata decat in cazuri e2ceptionale, solutia generand atat scaderi de presiune cat si caderi mari de temperatura in corpurile de incalzire. Corpurile de incalzire sunt prevazute cu dispozitive automate de dezaerisire, plasate in zonele de acumulare a aerului. b. Instalatii de incalzire cu distributie centralizata Aceste instalatii prezinta urmatoarele particularitati sursa de agent termic este unica pentru intreaga cladire! contorizarea consumului de energie termica se face pentru intreaga cladire ! racordarea corpurilor de incalzire se face la coloane comune! distributia agentului termic la coloane, se realizeaza printr.o retea cu doua conducte amplasate la partea inferioara sau superioara a cladirii. Instalatiile se grupeaza in trei categorii a. instalatii bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu dubla reglare si asigurare cu vas de e2pansiune deschis! b. instalatii bitub cu echilibrare termo.hidraulica locala si asigurare cu vas de e2pansiune inchis. c. instalatii monotub cu echilibrare termo.hidraulica locala si asigurare cu vas de e2pansiune inchis. Sursa de agent termic poate fi amplasata la subsol, parter sau la un nivel tehnic situat la partea superioara a cladirii. b.1. Sisteme bitub clasice Aceste instalatii de incalzire se e2ecuta cu distributie inferioara (fig. ).*.?. a) sau superioara (fig. +.?. b). Ambele variante au componente sau functionalitati comune si prezinta particularitatile

44ig. +.?. Scheme de instalatii de incalzire bitub clasice cu circulatie prin pompare A . cu distributie inferioara! 1 . cu distributie superioara! &i . robinet de inchidere! Pc . pompa de circulatie! $& . teu reglare! 6A . vas de aerisire! Cz .cazan! &a . robinet pentru dezaerisire! &c . robinet pentru circulatie! &s . robinet pentru semnalizare! &g . robinet pentru golire! &ga . robinet pentru umplere.golire! &dr . robinet cu dubla reglare! 6E, . vas de e2pansiune deschis! 6A . vas pentru dezaerisire! -, *, /, ), si + coloane! Ci . corp de incalzire. asigurarea cu vas de e2pansiune deschis (6E,), amplasat in zona superioara a instalatiei, la o cota corespunzatoare pozitiei pompei de circulatie in instalatie (vezi cap. +./.)! aerisirea instalatiei cu vase de dezaerisire (6A), prevazute corespunzator zonelor de evacuare sau acumulare a aerului, racordate sau nu la retele generale de conducte pentru dezaerisire! asigurarea stabilitatii hidraulice a retelei de alimentare cu agent termic, la nivelul coloanelor utilizand teuri de reglare! racordarea corpurilor de incalzire uni sau bilateral in raport cu coloana, cu circulatia agentului termic sus.0os, pe aceeasi parte sau in diagonala! golirea locala sau centralizata a instalatiei! amplasarea sursei de agent termic in zona inferioara a instalatiei, la subsol sau parter. @u poate fi e2clusa adoptarea schemei de alcatuire pentru o varianta de amplasare a sursei de agent termic la partea superioara a instalatiei, daca ratiuni tehnico.economice 0ustifica solutia. ,ezaerisirea coloanelor cu inaltime mai mica decat cele adiacente, se solutioneaza prin racordarea in sac a conductei de dezaerisire, la coloana cea mai apropiata (col.) din fig. ).*.?.A). ,istributia inferioara a agentului termic (v. fig. ).*.?.A), se adopta in cazul e2istentei subsolului tehnic, cu inaltime convenabila montarii si e2ploatarii instalatiei. In cazuri bine 0ustificate, aceasta distributie poate fi amplasata la parterul cladirii sub pardoseala, asigurand prevederea accesului la conductele de distributie. ,istributia superioara prezentata in figura ).*.?.1, ofera posibilitatea de amplasare a conductelor de distributie la partea superioara (v. coloanele ) si +) sau mi2t (v. coloanele -, *, /) cu conducta de ducere la partea superioara si cea de intoarcere la partea inferioara. Adoptarea uneia dintre variante se face in functie de spatiile oferite de cladire.

b.2. Sisteme bitub moderne Cresterea gradului de confort a spatiilor incalzite si gestionarea economica a energiei termice, se poate obtine modificand nivelul de dotare tehnica a instalatiilor de incalzire. Pentru a raspunde acestor e2igente in figura ).*.A. sunt propuse doua variante de alimentare cu agent termic a coloanelor cu retea de distributie inferioara (v. fig. ).*.A.A) si sursa de agent termic amplasata in subsol sau parter! cu retea de distributie superioara (v. fig. ).*.A.1) si sursa de agent amplasata in zona inferioara a instalatiei. 3ptiunea pentru una din variantele de distributie se face analizand conditiile locale, arhitecturale si de rezistenta oferite de cladire. Ca variante de racordare a corpurilor de incalzire la coloane, acestea se pot face cu a. robinete termostatice montate pe racordul de ducere al corpului de incalzire! b. armatura de racordare unica si robinet termostatic la intrarea agentului termic in corpul de incalzire! c. armatura de racordare unica si robinet termostatic inglobat, cu accesul agentului termic la partea inferioara! d. distributie orizontala a agentului termic in spatiul incalzit si racordare prin module termo.hidraulice. In alcatuirea unei instalatii de incalzire dintr.o cladire, se recomanda utilizarea uneia din variantele de racordare (a, b, c sau d) si numai in cazuri 0ustificate, pe baza analizei de compatibilitate termo.hidraulica se pot realiza si scheme mi2te Sursa de agent termic propusa, este facultativa, aceasta depinzand de sursa de energie termica. In alcatuirea schemei optime de organizare.alcatuire a sursei termice se au in vedere variantele prezentate in capitolul +./.'Centrale termice cu apa calda'. Schemele prezentate au elemente comune care se refera la functiunile sistemului sau al unor componente asigura stabilitate termo.hidraulica locala , realizata prin robinete termostatice! realizeaza aerisirea locala sau centrala cu dispozitive automate de aerisire! permite reducerea coloanelor de alimentare in cazul utilizarii modulelor termo.hidraulice de racordare! permite echilibrarea hidraulica a coloanelor, prin armaturile de reglare, prevazute la baza acestora! corpurile de incalzire pot fi racordate uni sau bilateral in raport cu coloana, cu racordare pe aceeasi parte a corpului de incalzire! in functie de sursa de agent termic, permite gestionarea economica a energiei termice, asigurand o reglare calitativa in functie de temperatura e2terioara si locala, in functie de solicitarea termica momentana, etc.! in functie de nivelul de gestiune acceptat se poate asigura functionarea in regimuri diferite (zilnic, saptamanal, etc.) cu comanda de la distanta. 4iecare varianta poate asigura e2igente de confort termic functie de componentele utilizate circulatia agentului termic sus.0os, reglarea termo.hidraulica fiind obtinuta numai prin robinetul termostatic. In caz de necesitate, la iesirea agentului termic din corpul de incalzire se poate prevedea o armatura suplimentara de reglare hidraulica. reglarea termo.hidraulica completa, prin robinetul termostatic amplasat la intrarea agentului termic in corpul de incalzire si a armaturii de racordare unica la iesire, mentinand circulatia agentului termic sus.0os! reglarea termo.hidraulica completa la nivelul corpului de incalzire, micsorand temperatura medie a acestuia. o distributie orizontala la nivel de eta0, cu preluarea avanta0elor conferite de utilizarea modulelor termo. hidraulice (v. cap. ).*.).-.-) b.3. Scheme monotub moderne Caracteristica principala a sistemului consta in faptul ca alimentarea corpurilor de incalzire se realizeaza de la o singura conducta. In alcatuirea schemelor propuse si prezentate in fig. ).*.-:., sunt utilizate variantele de racordare mentionate si la sistemul bitub (v. cap. ).*.).*.*.). E2ista posibilitatea realizarii mai multor variante de alimentare cu agent termic a coloanelor, folosind retea de alimentare inferioara, superioara si mi2ta. 3ptiunea pentru una din variantele mentionate mai sus, este dependenta de cladirea pentru care se proiecteaza instalatia de incalzire. Ca si in cazul instalatiilor bitub, la elaborarea schemei unei astfel de instalatii, se are in vedere o singura varianta de racordare a corpurilor de incalzire la o coloana de alimentare, fara insa a e2clude combinatii intre variante.

4unctional, variantele prezentate au urmatoarele caracteristici comune

reglare termo.hidraulica locala, capabila sa asigure energia termica in functie de solicitarea energetica locala! dezaerisire locala si generala cu dispozitive automate de dezaerisire! adaptare usoara la regimuri hidraulice variabile, atat la nivel de coloana cat si la nivel de retea de distributie! stabilitate hidraulica, obtinuta cu armaturile de reglare prevazute la nivelul coloanelor! in functie de sursa de agent termic, se poate realiza gestionarea economica a energiei termice printr.o reglare calitativa centrala si cu comanda de la distanta. Caracteristicile diverselor variante, sunt comune cu cele prezentate anterior ,.avanta0ele sistemului constand in reducerea lungimii retelelor de alimentare, posibilitatea de prefabricare si reducerea numarului de goluri prin plansee. "a alcatuirea acestor scheme se au in vedere avanta0ele mentionate la paragrafele. referitoare la utilizarea componentelor moderne de gestionare, reglare si distributie.

Panouri solare Instalatie mixta de incalzire cu panouri solare si combustibil solid (panouri solare si centrale termice cu combustibil solid)
Aceasta aplicatie presupune utilizarea unei instalatii solare cu panouri solare cu tuburi vidate active, indirecte, pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea spatiilor de locuit. Pe perioada iernii se foloseste o centrala termica pe combustibil solid pentru suplimentarea cantitatii de caldura necesara incalzirii locuintei.Rezervorul de stocare este folosit si pentru inmagazinarea caldurii, eliminandu-se astfel nevoia alimentarii centralei cu combustibil in flux continuu. In functie de cantitatea de apa din rezervor, dimensiunile cladirii ce trebuie incalzite si gradul de izolatie termica a acesteia, sistemul se poate dimensiona astfel incat centrala sa fie alimentata doar odata la cateva zile.

Pentru a contribui la incalzirea locuintei pe durata iernii, instalatia solara cu panouri solare cu tuburi vidate se poate dimensiona tinand cont de media de insolatie anuala sau la o valoare inferioara acesteia, insa nu mai mica decat media lunilor octombrie ianuarie. !urplusul de energie de pe durata verii poate fi folosit la incalzirea unei piscine redirectionand agentul termic care incalzeste boilerul printr-un sc"imbator de caldura auxiliar. #odul de racordare al acestui sc"imbator de caldura nu este reprezentat in figura.

#od de functionare a instalatiei solare cu panouri solare cu tuburi vidate si centrala termica
Pompa P!$ recircula agentul termic prin panouri solare cand temperatura agentului termic de pe returul panoului solar (%&) este mai mare decat temperatura apei din rezervorul de stocare (%'). &omanda pompei se realizeaza cu ajutorul controlerului d%. (alva de unic sens de pe circuitul colectorului solar previne circulatia apei din panouri solare prin termosifonare din rezervor inspre panouri solare, atunci cand temperatura la panouri solare este inferioara temperaturii apei din rezervor (de exemplu pe durata noptii). Pompa P!) recircula agentul termic din instalatia de incalzire cu panouri solare in pardoseala. Aceasta pompa este comandata de termostatul de ambient. &entrale termice pe combustibil solid incalzesc direct apa din rezervor. In aceasta cantitate de apa se stoc"eaza pe termen scurt caldura necesara incalzirii locuintei mai ales cu incalzire in pardoseala unde temperatura este de maxim *+ grade. Apa calda menajera este preparata folosind sc"imbatorul de caldura intermediar sau boilerul tan, in tan,.

Instalatii de incalzire cu circulatie naturala


Instalatii de incalzire cu circulatie naturala Aceste instalatii de incalzire, constituie inceputul incalzirii centrale, pentru zilele noastre si in mod particular pentru tara noastra, pot fi considerate inca utilizabile in zonele izolate, lipsite de energie electrica pentru alimentarea unor componente de modernizare. Argumentul care a impus parasirea in timp a acestora l.a constituit presiunea disponibila mica pentru vehicularea agentului termic, care conduce la diametre relativ mari pentru reteaua de distributie si de aici costuri mai ridicate ale lor in raport cu cele moderne. Aceste instalatii, cunoscute curent sub denumirea 'prin gravitatie' sau 'prin termosifon' se utilizeaza la cladiri de locuit, individuale sau colective, putin dezvoltate pe orizontala si in mai mare masura pe verticala. Sunt caracterizate prin amplasarea sursei de agent termic in aceeasi cladire cu consumatorii de energie termica! circulatia agentului termic se realizeaza datorita presiunii termice!

reteaua de distributie a agentului termic are diametre relativ mari, necesitand configuratii cu rezistente locale minime.

In functie de particularitatile constructive si arhitecturale ale cladirii, se pot realiza instalatii monotub sau bitub cu distributie inferioara, superioara sau mi2ta. A1. Instalatii bitub cu distributie superioara ,istributia superioara (fig. ).*.-.) se adopta in conditiile in care cladirea, nu dispune de un subsol tehnic, care sa permita montarea conductelor de distributie a agentului termic cu panta continua catre coloanele de alimentare a corpurilor de incalzire. Solutia adoptata este cu conducta de ducere montata la partea superioara, cea de intoarcere fiind montata la nivelul pardoselii sau sub aceasta. 6arianta cu ambele conducte de distributie la partea superioara, prezinta dezavanta0ul circulatiei greoaie a apei in conducte. 6arianta numai cu conducta de ducere la partea superioara prezinta avanta0ul unei circulatii mai active a apei in conducte deoarece la presiunea termica realizata prin racirea apei in corpurile de incalzire, se adauga si cea produsa prin racirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat si pe cea de intoarcere. 6arianta cu vas de e2pansiune deschis (6E,) (fig. ).*.-.a) este utilizata la ma0oritatea cladirilor prevazute cu pod. 6asul de e2pansiune se poate monta pe pardoseala podului, de preferat in apropierea cosului de fum (in cazul ca acesta e2ista), luandu.se masurile corespunzatoare de izolare termica. 6arianta cu vas de e2pansiune inchis (6EI) (fig. ).*.-.b), permite montarea acestuia intr. un spatiu adiacent cazanului, aerisirea putandu.se face prin dispozitive automate de aerisire amplasate in zona superioara a instalatiei.

4ig. +.-. Instalatie de incalzire bitub cu distributie superioara si circulatie naturala a . instalatie cu 6E,! b . instalatie cu 6EI! Cz . cazan! 1 . schimbator de caldura! Ci . corp de incalzire! 6E, . vas de e2pansiune deschis! 6E7 . vas de e2pansiune inchis! ,A . ventil automat de dezaerisire! SS . supapa de siguranta! Acc . apa calda de consum! Ar . apa rece! &s . robinet de semnalizare! &dr . robinet cu dubla reglare! &$ B robinet de trecere! AC . alimentare si golire.

Prepararea apei calde de consum se asigura in ambele cazuri cu schimbatoare de caldura alese si pozitionate corespunzator pentru a permite circulatia agentului termic primar numai pe baza presiunii termice. Pentru cazul unor subsoluri cu inaltime mica apa calda de consum se poate prepara local la fiecare consumator sau centralizat utilizand alte surse de incalzire. &eglarile necesare asigurarii stabilitatii hidraulice, se obtin prin prereglarea robinetelor cu dubla reglare, care preiau diferentele de presiune neacoperite rezultate din calculul retelei de distributie . Contorizarea se face numai la nivelul consumului de combustibil, deoarece pe circuitul agentului termic ridica probleme de pierderi de sarcina care nu pot fi acoperite de presiunea termica disponibila. In conditiile utilizarii echipamentelor moderne e2ista posibilitatea reabilitarii termice a instalatiilor vechi, unde in locul 6E, se prevede un 6EI. B2. Instalatii bitub cu distributie inferioara ,istributia inferioara se adopta pentru cladirile care dispun de subsol tehnic corespunzator amplasarii sursei de agent termic pentru incalzirea cladirii si prepararii apei calde de consum, precum si a conductelor de distributie a agentului termic cu panta necesara catre coloanele de alimentare a corpurilor de incalzire. Se poate realiza in doua variante de echipare (v. fig. ).*.*.) diferentiate prin sistemul de asigurare, de preparare a apei calde de consum si a modulului de dezaerisire.

4ig.+.*. Instalatie de incalzire bitub cu distributie inferioara si circulatie naturala a . instalatie cu 6E,! b . instalatie cu 6EI! Cz . cazan! 1 . schimbator de caldura! Ci .corp de incalzire! 6E, . vas de e2pansiune deschis! 6E7 . vas de e2pansiune inchis! ,A . ventil automat de dezaerisire! SS . supapa de siguranta! Acc . apa calda de consum! Ar . apa rece! &s . robinet de semnalizare! &dr . robinet cu dubla reglare! AC . alimentare si golire. Si in acest caz, prepararea apei calde de consum poate fi analizata in functie de combustibilul utilizat, cu posibilitate de preparare locala sau centrala. In cazul din urma, daca inaltimea subsolului tehnic nu permite asigurarea inaltimii minime pentru obtinerea presiunii termice necesara circulatiei agentului termic prin schimbatoarele de caldura, se pot utiliza alte surse independente. 6arianta din fig. +.*.a, necesita spatiu corespunzator pentru amplasarea vasului de e2pansiune deschis, care poate fi pozitionat in podul cladirii, daca acesta e2ista, sau in zona superioara a instalatiei (casa scarii) daca spatiul permite. In plan vertical, pe langa spatiile necesare coloanelor de agent termic, sunt asigurate si cele necesare amplasarii conductelor de siguranta si de preaplin de la 6E,. 6arianta din fig. ).*.*.b, cu 6EI si dispozitive automate de dezaerisire, prezinta avanta0ul eliberarii plafonului ultimului eta0 de reteaua de dezaerisire si a podului de spatiul necesar amplasarii vasului de e2pansiune. Instalatia devine mai estetica, fara a influenta buna functionare. Amplasarea sursei de caldura si a sistemului de asigurare la nivelul subsolului, faciliteaza o mai buna e2ploatare a instalatiei. Ca si in cazul precedent, stabilitatea hidraulica se asigura printr.o buna dimensionare a retelei orizontale si verticale de distributie, la care se adauga aportul robinetelor cu dubla reglare (care preiau e2cedentul de presiune).

a.3. Instalatii monotub Caracteristica importanta a acestui sistem, consta in aceea ca distributia agentului termic se poate face in zona superioara, colectarea in zona inferioara, iar coloanele sunt realizate numai cu o singura conducta. Comparativ cu sistemul bitub si distributie superioara, diferentele apar numai la alcatuirea coloanelor si a modalitatii de racord a corpurilor de incalzire la acestea. Instalatiile monotub pot fi realizate in mai multe variante dintre care unele sunt prezentate in figura ).*./.

4ig. +./. Instalatie de incalzire cu apa calda monotub cu circulatie naturala I . racordare unilaterala! II . racordare bilaterala! a si d . alimentare in serie! b.alimentarea cu conducta de ocolire realizata a2ial cu coloana! c si e . alimentare cu conducta de ocolire deza2ata! Cz . cazan! Ci . corp de incalzire! 6E, . vas de e2pansiune deschis. Cele doua variante au corpuri de incalzire numai pe o parte sau pe ambele parti. In cazul variantelor din fig. ).*./.. coloanele 'a' si 'd', apa se raceste succesiv in corpurile de incalzire, caderea de temperatura totala, intre ducere si intoarcere fiind de *: C, repartizata neuniform intre corpurile de incalzire. &ezulta ca temperatura apei de alimentare este cu atat mai scazuta cu cat numarul corpurilor de incalzire inseriate este mai mare. Aceasta duce la necesitatea maririi suprafetelor de incalzire cu cat acestea sunt mai 0os plasate. Alt dezavanta0 il prezinta faptul ca nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare corp, acestea putand opri circulatia pe coloana. 5nele imbunatatiri ale acestui sistem, sunt aduse prin introducerea conductelor de scurtcircuitare a corpurilor de incalzire, putandu.se astfel asigura o alimentare cu agent termic de temperatura mai ridicata, care se obtine prin amestecul apei din coloana cu cea de la corpul de incalzire precedent. Scurtcircuitarea corpurilor de incalzire se poate realiza ca in figurile ).*./. variantele coloanelor 'b', 'c' si 'e'.

"a aceste instalatii, consumul de metal in conducte este mai redus decat la cele bitub, in schimb creste consumul de metal aferent corpurilor de incalzire.