Sunteți pe pagina 1din 20

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

CUPRINS

CAP.1. Prezentarea temei

1.1.

Schiţa piesei

1.2.

Descrierea funcţionalităţii piesei şi analiza tehnologică a acesteia

CAP.2. Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului

2.1.

Stabilirea caracteristicilor materialului piesei

2.2.

Analiza procedeelor de semifabricare

2.3.

Definirea formei şi dimensiunilor semifabricatului

CAP.3. Proiectarea tehnologiei de execuţie

3.1.

Proiectarea reperului şi fazele de prelucrare

3.2.

Calculul adaosului de prelucrare

3.3.

Alegerea maşinilor unelte

3.4.

Planul de operaţii

3.5.

Calculul rezistenţei de aşchiere

3.6.

Normarea tehnică

3.7.

Calculul timpului operativ

3.8.

Fişa tehnologică

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

Capitolul 1 Să se proiecteze tehnologia de execuţie a reperului „Culisă”

1.1. Schiţa piesei

1.2. Descrierea funcţionalităţii piesei şi analiza tehnologică a acesteia

Clasificarea ghidajelor culisă

Există mai multe criterii de clasificare ale acestora, unele dintre acestea fiind prezentate mai jos:

- ghidaje de alunecare;

- ghidaje de rostogolire;

Ghidajele cu alunecare se utilizează pentru maşini unelte şi maşini de forţă.

Ghidajele cu rostogolire se utilizează pentru deplasări manual, pentru deplasări precise de reglaj ca de exemplu: la maşinile de găurit în coordinate, la maşini cu comandă program, pentru deplasi cu viteze mari.

O soluţie modernă este ghidajul hidrostatic care amortizează bine vibraţiile. La aceste ghidaje nu se manifestă mişcarea cu intermitenţe, deci uzarea este neglijabilă. Se poate regla atât presiunea cât şi grosimea filmului de lubrifiant.

La maşinile unelte raportul dintre lungimea de ghidare şi lăţimea meselor şi săniilor se allege cel puţin 1,5…2. Ghidajele trebuiesc etanşate prin etanşări confecţionate din cauciuc, pâslă folosindu-se şi apărători cu scopul împiedicării pătrunderii aşchiilor.

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

Capitolul 2 Stabilirea formei şi dimensiunilor semifabricatului 2.1. Stabilirea caracteristicilor materialului piesei

Piesa va fi executată di oţel laminat de scule marca OSC 10, având următoarele caracteristici:

Tabelul 1

Marca de STAS

   

Compoziţia chimică (%)

 

Duritatea HB max

 

1700-90

 

C

Mn

Stare recoaptă

 

OSC 10

0,95-1,04

0,10-0,35

 

221

 

Tabelul 2

Element

Si

P

S

K

Cr

Ni

Cu

%

0,15-0,35

0,030

0,025

0,050

0,20

0,25

0,25

Oţelurile carbon pentru scule se simbolizează cu grupul de litere OSC ( unde: O- oţel carbon; S-scule; C- de calitate) urmat de una sau două cifre, care indică conţinutul de carbon exprimat in zecimi de procent.

Oţelul OSC 10 se foloseşte pentru scule care nu sunt supuse la lovituri puternice şi bruşte ce necesită o oarecare tenacitate şi care au tăişuri ascuţite: filiere, burghie pentru roci mai dure şi filiere pentru filetat matriţe pentru monede, scule pentru fabricarea şuruburilor şi acelor, scule pentru extrudare: inele de tras, inele de ambutisare, dornuri cuţite de tăiat cauciuc, calibre de forme simple, fierăstraie mecanice.

2.2. Analiza procedeelor de semifabricare

Laminarea este un procedeu de prelucrare prin deformare plastică la cald sau la rece prin care materialul este forţat să treacă prin doi cilindri în mişcare de rotaţie. Utilajul folosit se

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

numeşte laminor, procedeul de deformare purtând numele de laminare iar produsele rezultate fiind produse laminate.

Laminarea se poate efectua atât cu cilindri netezi în cazul produselor plate cât şi cu cilindri care au prevăzute caneluri inelare numite calibre, pentru obţinerea semifabricatelor laminate profilate.

Semifabricatele de la care se pleacă pentru obţinerea produselor laminate sunt lingourile.

Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastică la cald efectuată cu ajutorul preselor şi ciocanelor. Calitatea pieselor forjate obţinute se face prin controlul asupra deformaţiei plastic produse.

Turnarea metalelor in piese constituie o metodă tehnologică foarte răspândită de modelare în stare lichidă a metalelor în vederea obţinerii în stare solidă a unor piese cu o foarte mare varietate de forme cu adaosuri minime de metal şi cu proprietăţile dorite. Prin piesă turnată se înţelege obiectul metalic obţinut prin turnarea materialului lichid într-o formă din material refractar, cu spaţii goale corespunzătoare negativului piesei în care are loc solidificarea. În cazul în care se pot realiza unele piese şi în alte moduri, avantajele economice şi în acelaşi timp productivitatea muncii sunt inferioare celei prin turnare.

Compactitatea, structura şi rezistenţa mecanică a pieselor turnate sunt însă inferioare celor obţinute prin deformare plastică.

Oţelurile cu 0,36…0,45 %C, OT 45 şi cu 0,46…0,55 %C, OT 60 se întrebuinţează la turnarea pieselor solicitate puternic, cilindri de fortă, roti dinţate, şuruburi de avans, părţi component de dispositive, etc.

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

2.3. Definirea formei şi dimensiunilor semifabricatului

Pentru materialul oţel carbon pentru scule, marca OSC 10 semifabricatul va fi formă de bară laminată la cald cu secţiune dreptunghiulară.

adoptat sub

laminată la cald cu secţiune dreptunghiulară. adoptat sub Fig. I Semifabricat cu secţiunea dreptunghiulară Am ales
laminată la cald cu secţiune dreptunghiulară. adoptat sub Fig. I Semifabricat cu secţiunea dreptunghiulară Am ales
laminată la cald cu secţiune dreptunghiulară. adoptat sub Fig. I Semifabricat cu secţiunea dreptunghiulară Am ales
laminată la cald cu secţiune dreptunghiulară. adoptat sub Fig. I Semifabricat cu secţiunea dreptunghiulară Am ales

Fig. I Semifabricat cu secţiunea dreptunghiulară

Am ales un semifabricat laminat cu secţiunea dreptunghiulară.

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

Capitolul 3 Proiectarea tehnologiei de execuţie 3.1. Proiectarea reperului şi fazele de prelucrare

Lista operaţiilor şi fazelor de prelucrare, auxiliare este prezentat în următoarea variantă de itinerar tehnologic:

Operaţia 1 – Frezare plană

Faza:

1.1 Frezare plană orizontală 24x90

1.2 Frezare plană verticală

58x90

1.3 Frezare plană verticală

24x58

Operaţia 2 – Frezare cilindrică

Faza:

2.1 Frezare cilindrică exterioară R21x16

2.2 Frezare cilindrică exterioară R6 x16

Operaţia 3 – Frezare cilindro frontală

Faza:

3.1 Frezare canal 6x58

Operaţia 4 – Găurire 1

Faza:

4.1 Burghiere 2 găuri Ø12,6x16

4.2

Burghiere 4 găuri Ø6x24

4.3

Teşire 4 găuri Ø6x24

4.4

Lărgire 2 găuri Ø15,2x16

Operaţia 5 – Găurire 2

Faza:

4.1 Burghiere Ø8x20

4.2

Teşire 1 x45º

4.3

Filetare M4

Operaţia 6 Filetare Faza: 5.1 Filetare 4 găuri M6

Operaţia 7 – Rectificare plană Faza: 7.1 Rectificare plană 16x90

Operaţia 8 – Alezare cilindrică Faza: 8.1 Alezare cilindrică 2 găuri M6

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

3.2. Calculul adaosului de prelucrare

B Ap2 L H Ap3 Ap1
B
Ap2
L
H
Ap3
Ap1

Fig. 2.1. Adaosul de prelucrare pentru semifabricatul ales

Adaosul de prelucrare la frezarea frontală în două treceri se calculează astfel:

degroşare (Ra = 12,5 ÷ 25µm);

µ R z rugozitate medie în care R z , S L sunt parametrii de pentru treapta de precizie 11 (Tabel 4.12

[1.1]);

R z = 50 µm; S D = 50 µm.

(

)

finisare (Ra = 3,2 µm).

(

)

R z = 32 µm;

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

S F = 30 µm.

Adaosul de prelucrare total:

A P2 = A P2minD + A P2minF = 200 + 124 = 324 µm

Lungimea semifabricatului:

L s = L p + (2 * A P2) + |a i |

Unde:

L p = 90 mm;

a i = -0,370 (Tabel 2.15 [4.1]);

δ

90 + 0,648 + 0,370 + 1,04 = 92,058

δ = 0,01 * L = 0,9 (Tabel 4.11 [ 4.1]) pentru semifabricate debitate cu fierăstrău;

L = 90 mm;

H= 28 mm. Adaosul de prelucrare este determinat pentru operaţia de frezare, faza de frezare frontală într-o singură trecere:

degroşare

A P1min = 2 * (R z + S) |a i | + 2 * ρ

R z = 63 µm, (Tabel 4.9 [1.1] pentru frezare de degroşare treapta de precizie 11;

S = 60 µm;

a i = -2,2 mm, (Tabel 4.1 [1.1] pentru L - 104.

ρ = 2 * Δ * L p = 2 * 1,5 * 90 = 270 µm

Δ = 1,5 µm;

A P1min = 2 * (0,063 + 0,060) + |2,2| + 2 * 2,7 = 7,846 mm

Rezultă L min = L + A P1min = 90 + 7,846= 97,846 mm. Se adoptă semifabricat oţel laminat de scule:

LxBxH = 100x60x30 (90x58x24)

Maşinile unelte

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

3.3. Alegerea maşinilor unelte

vor fi alese in funcţie de caracteristicile şi performanţele tehnice ale

acestora. Maşinile unelte folosite pentru realizarea reperului sunt urmatoarele:

- maşina de frezat;

- maşina de găurit;

- maşina de filetat cu tarodul;

- maşina de rectificat.

3.4. Planul de operaţii

Nr. Operatia Schiţa operaţiei Maşina Scule Scule, tehnologică unealtă Dispozitive, Crt. Verificatoare Faze
Nr.
Operatia
Schiţa operaţiei
Maşina
Scule
Scule,
tehnologică
unealtă
Dispozitive,
Crt.
Verificatoare
Faze
1
1.1
Frezare
Maşina
Freza
Şubler
plan
de frezat
cilindro-
orizontală
24x90
frontală
1.2
Frezare
plan
verticală
58x90
1.3
Frezare
plan
verticală
24x58

9

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

2

2.1

Frezare

 

Maşina

Freza

Şubler

cilindrică

de frezat

cilindro-

exterioară

Micrometru

R21x16

frontală

2.2

Frezare

2.2 Frezare

cilindrică

exterioară

R6 x16

3

3.1 Frezare

 

Maşina

-freza

Şubler

canal 6x58

 
canal 6x58   de frezat cilindro- Micrometru

de frezat

cilindro-

Micrometru

 

frontală

 
 

4

4.1

Burghiere

 

Maşina

- Burghiu

Şubler de

2

găuri

de găurit

elicoidal

interior

Ø12,6x16

4.2

Burghiere

 

Ø12,6

 

4 găuri Ø6x24

4 găuri Ø6x24      
     
4 găuri Ø6x24      

4.3

Teşire 4

4.3 T eşire 4 Burghiu
4.3 T eşire 4 Burghiu

Burghiu

găuri Ø6x24 4.4 Lărgire 2 găuri

elicoidal Ø6

Ø15,2x16

 
Ø15,2x16   Lărgitor Ø6
Ø15,2x16   Lărgitor Ø6

Lărgitor Ø6

 

Lărgitor

Ø15,2

10

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

5 5.1 Burghiere Maşina Burghiu Şubler de Ø8x20 de găurit elicoidal Ø8 interior 5.2 Teşire
5
5.1
Burghiere
Maşina
Burghiu
Şubler de
Ø8x20
de găurit
elicoidal Ø8
interior
5.2
Teşire
1
x45º
Maşina
Tarod
Pasametru
5.3
Filetare
M8
de filetat
M 8x1
Calibru
6
5.1
Filetare 4
Maşina
Tarod
Pasametru
găuri M6
de găurit
M 6x1
Calibru
cu
tarodul
7
6.1Rectificare
Maşina
Şubler
plană 16x90
de
rectificat

11

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

8

7.1

cilindrică

găuri

Ø15,2x16

Alezare

2

ECONOMICĂ 8 7.1 cilindrică găuri Ø15,2x16 Alezare 2 Maşina de găurit Alezor Şubler 3.5. Calculul rezistenţei

Maşina

de găurit

Alezor

Şubler

3.5. Calculul rezistenţei de aşchiere

Operaţia 1 – Frezare plană Faza: 1.1 Frezare plan orizontală

1. Adâncime aşchiere

t = 2 mm

2. Avansul

S = S d * z = 0,037 * 20 = 0,74 [mm/rot]

Unde:

z

= 20, (z – număr de dinţi);

S

d = 0,037 (Tabel 14.26).

3. Viteza de aşchiere

Unde:

T = 80 min;

t 1 = 6 mm;

t 3 = 6 mm;

K v = 1, (Tab 14.8);

4. Viteza economică

12

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

v e = v * K e = 79,57 * 0,52 = 41,37 [m/min]

K e = 0,52.

5.

Turaţia

n = 1000 * v e = 1000 * 41,37

* D

* 94

= 140,09 rot min

Operaţia 2 – Frezare cilindrică Faza: 2.1 Frezare cilindrică exterioară

 

1.

Adâncimea de aschiere

t

= 3 mm

2.

Avansul

S

= S d * z = 0,037 * 20 = 0,74 [mm/rot]

Unde:

z

= 20, (z – număr de dinţi);

S

d = 0,037 (Tabel 14.26).

3. Viteza de aşchiere

Unde:

T = 80 min;

t 1 = 6 mm;

t 3 = 6 mm;

K v = 1, (Tab 14.8);

4. Viteza economică

v e = v * K e = 79,57 * 0,52 = 41,37[m/min]

K e = 0,52.

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

5. Turaţia

= 1000 * v e = 1000 * 41,37

n

Operaţia 3 – Frezare canal

Faza: 3.1 Frezare canal

*

D

*

94

= 140,09 rot min

 

1.

Adâncimea de aschiere

t

= 5 mm

2.

Avansul

S = S d * z = 0,037 * 20 = 0,74 [mm/rot]

Unde:

z

= 20, (z – număr de dinţi);

S

d = 0,037 (Tabel 14.26).

3. Viteza de aşchiere

Unde:

T = 80 min;

t 1 = 6 mm;

t 3 = 6 mm;

K v = 1, (Tab 14.8);

4. Viteza economică

v e = v * K e = 79,57 * 0,52 = 41,37[m/min]

K

e = 0,52.

 
 

5.

Turaţia

 

= 1000 * v e = 1000 * 41,37

n

*

D

*

94

= 140,09 rot min

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

Operaţia 4 – Găurire 1 Faza: 4.1 Burghiere 2 găuri Ø12,6x18

1. Adâncimea de aşchiere

2. Avansul

S

= K s * C s * D 0,6 = 1 * 0,047 * 12,6 0,6 = 0,21 [mm/rot]

K

s = 1, (Tabel 16,2 [4.2]);

C s = 0,047.

3. Viteza de aşchiere

Unde:

K

Vp = K Mv * K Tv * K Lv * K Sv = 1,37;

(

)

(

)

K

Vp = 1,37;

C V = 3,7, (Tabel 16.22 [4.2])

Z V = 0,4; m = 0,2; y v = 0,7; T = 8 min, pentru Rp3 oţel aliat.

4. Turaţia

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

Operaţia 4 – Lărgire Faza: 4.4 Lărgire 2 găuri Ø18,2x18

1. Adâncimea de aşchiere

t = 2,7 [mm]

2. Avansul

S = C s * 18 0,6 = 0,4 [mm/rot]

3. Viteza de aşchiere

Unde:

C v = 16,3, pentru oţel carbon, lărgitor cu coadă;

m = 0,3;

x v = 0,2, (Tabel 16.49 [4.2])

y v = 0,5;

z v = 0,3.

4. Turaţia

3.6. Normarea tehnică

Operaţia 1 – Frezare plană Faza: 1.1 Frezare plană orizontală

l 1 = l 2 = 25 mm

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

Operaţia 2 – Frezare cilindrica exterioară

Faza: 2.1. Frezare cilindrică exterioară R26,33x18

l 1 = l 2 = 10 mm

Operaţia 4 – Găurire 1 Faza: 4.1 Burghiere

i = 2 găuri Operaţia 4 – Lărgire 1 Faza: 4.4 Lărgire

i = 2 găuri

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

3.7. Calculul timpului operativ

Timpii auxiliari sunt dependenţi de acţiunile suplimentare de deservire a instalaţiei tehnologice, sculelor, dispozitivelor etc. şi sunt determinaţi în funcţie de:

dimensiunile de gabarit ale piesei (volumul geometric);

masa piesei;

tipul operaţiei de prelucrat

tipul procesului de aşchiere.

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ

PROIECT T.F.P. INGINERIE ECONOMICĂ