Sunteți pe pagina 1din 6

Libertatea si autoritatea politica

Liber este cel ce se supune numai legilor Incepand cu secolul XVIII gandirea filosofica confera noi semnificatii legaturii dintre libertate si necesitate.Se observa o noua intelegere a necesitatii pe care legile juridice o exprima, forta lor de constrangere asupra oamenilor.In conceptia lui Jean Jacque Rousseau libertatea nu poate exista decat in corelatie cu justitia si cu legile juridice.In conceptia sa a fi liber nu inseamna a face ce vrei, ci a te supune vointei altuia.Nici stapanul nu poate fi liber ,in virtutea faptului ca ,limitand libertatea celorlalti este supus la randul sau unei vointe dezordonate. sadar, nu exista libertate acolo unde sunt legi sau unde o anumita persoana se situeaza deasupra legilor.!ousseau se refera si la libertatea popoarelor afirmand ca un popor liber se supune conducatorilor nu ca o sluga stapanului sau ,ci se supune ,in primul rand,legilor statului. In concluzie, un popor este liber in masura in care guvernantii reprezinta cu adevarat organul legii si nu anumite interese ale unor indivizi sau ale unor grupuri sociale. Libertate negativa si libertate pozitiva "ibertatea negativa este acea forma de exprimare a libertatii in care orice interferenta cu libertatiile semenilor este de natura sa restranga libertatea unui individ.Singura libertate care merita acest nume este aceea de a urmari propriul nostru bine dupa cum credem de cuviinta.#ocmai aici sta problema.$ste adevarat ca doar urmarindu%ti propriul interes poti sa atingi maximum de eficienta, insa cum ar arata o societate in care nu ar exista un minim de reguli prestabilite in interiorul carora individual sa se poata misca& cesta ar intra foarte repede in conflict cu o serie de alti indivizi al caror scop poate sa interfereze ,fie si intamplator cu cel al individului in cauza.'ine rezolva conflictul daca nu exista nici un fel de regula&(e aici si pana la instituirea unui arbitru nu mai este decat un pas.In concluzie ,libertatea negative este acea libertate rational posibil a fi exprimata in cadrul unei societati guvernata de un stat de drept,care intervine in limitele unor reguli prestabilite numai acolo unde libertatea individuala este incalcata si in care fiecare individ isi exprima propria libertate pana la limita la care aceasta lezeaza libertatea altui individ. "ibertatea pozitiva ,intr%un concept strict,deriva din dorinta fiecarui individ de a fi propriul stapan.$ste rezutatul egoismului spiritului uman care vrea sa%si satisfaca propriul interes fara a fi impiedicat de ceva sau cineva. )lacerea de a te simti perfect stapan in ceea ce priveste propria%ti persoana,de a nu fi sclavul dorintelor nimanui,,de a lua decizii numai in functie de propriile dorinte si nevoi,cam acesta ar fi idealul oricarui adept al libertatii totale. "inia de demarcatie dintre cele doua tipuri de libertate,daca exista,este foarte fragila,existand cazuri in care una este negata sau ani*ilata de cealalta.

+I",S,+I$ $#I' - .IN$"$ SI ! /"

#eorii morale 0. 1edonismul este o doctrina etica ce identifica binele cu placerea. #ermenul provine din limba greaca 2 *edone 3 placere. $xemplu 2 filosofia sofistilor ,cirenaicilor 4 ristip5 ,epicurienilor. 6. $udaimercismul2 scopul vietii este fericirea. , viata fericita este o viata conforma cu virtutea. $xemplu 2 etica lui ristotel, a lui )laton. 7. $tica deontologica 2 constituirea unei teorii care sa conduca actiunea in functie de reguli 4principii normative5 universale. !erezentand 2 I. 8ant. 9. $tica aplicata rerezinta studiul aspectelor etice ale politicilor si practicilor colective sau ale liniilor de conduinta individuala. $tica aristotelica ristotel 47:9%766 i.1.5 considera ca omul este o fiinta rationala a carui viata este condusa de ratiunea practica indreptata catre atingerea binelui ultim. cest bine ultim este fericirea. +ericirea este un scop sine, este dorita pntru sine si nu pentru altceva . ,noarea, placerea, inteligenta sunt dorite atat pentru ele insele ,dar mai ale pentru faptul ca prin ele se ajunge la fericire. , viata fericita este cea dusa conform cu virtutea , este viata dedicata efortului de a indeplini un anumit obiectiv. $tica eudaimerista este o etica teleologica pentru ca justifica si explica valorile etice prin raportatrea la un scop ultim care este fericirea. ;. St. <ill 40:=>%0:?75 'onceptia moarala a lui <ill este una utilitarista 2 fericirea este scopul actiunilor omenesti si principiul suprem al moralitatii. ctiunile omului sunt bune daca aduc fercirea si rele daca au ca rezultat contrariul fericirii. +ericirea este acelasi lucru cu placerea sau cu absnta suferintei 4este o etica *edorista5. Valoarea actiunilor omenesti este consecinta dobandirii placerii, respectiv a uitarii suferitei 4durerii 5. <ill introduce principiul diferentierii calitative a valorilor 2 cu cat o valoare este impartasita de mai multi oamenii, cu atat ea este mai superioara celorlalte valori. (e asemenea ,placerile spirituale sunt superioare placerilor trupului prin durata ,certirudinea si intnsitatea lor. )entru ca fericirea sa nu ramana la stadiul de ideal, fiecare individ trebuie sa beneficieze de un spatiu privat de libertate. +I",S,+I$ #$< 2 "I.$!# #$ "ibertatea face parte din categoria conceptelor corelative , care nu pot fi gandite in lipsa semnificatiei altui concept. "ibertatea este absenta limitelor , aceasta este definitia libertatii in modul clasic . "ibertatea este limitata in momentul in care se afirma ca natura sau omul sunt supusi unei relatii cauza - efect . Intrucat actiunile oamenilor si evenimentele naturale sunt

determinate de o cauza ele nu sunt libere . ceasta conceptie poarta numele de determinism. "iberul arbitru +ilosofia crestina considera divinitatea ca fiind creatoarea lumii si a omului . (aca este asa , inseamna ca ele nu sunt libere . Singura forma de libertate a omului ar ramane libertatea intelectului prin constientizarea limitelor . Intelectul converteste necesitatea in libertate prin intelegerea adecvata a naturii divine . stfel , omul devine liber in (umnezeu . Vasile cel <are si mai apoi Sf. ugustin recunosc omului liberul arbitru , adica libertatea de a alege intre posibilitatile ce i se ofera . stfel raul si eroarea sunt alegeri gresite de care omul este direct responsabil . $xecitarea libertatii presupune si manifestarea responsabilitatii . !esponsabilitatea presupune asumarea consecintelor alegerilor personale , ale propriilor fapte. !esponsabilitatea este caracteristica principala a existentei umane in aceste timpuri . ,mul este responsabil fata de propria libertate . +ilosofii existentialisti ai secolului XX vorbesc despre libertatea absoluta si responsabilitatea absoluta. ;. I. Sarte 2 #ot ceea ce i se intampla unui om este al sau , depinde de el pentru ca el a ales , el a *otarat . ,mul este responsabil pentru ca a decis @ c*iar si in cele mai grave situatii se putea sustrage. In domeniul politicului 2 nu societatea se subordoneaza statului , ci statul se subordoneaza societatii 2 nu se sacrifica libertatea de dragul egalitatii si al ec*itatii @ ci e sacrifica cerintele de egalitate si ec*itate pentru a mentine liertatea individuala . ;. ;. !ousseau 2 liber e cel ce se supune numai legilor . (aca fiecare face ce%i place , de cele mai multe ori face ceea ce nu place altora . "ibertatea nu inseamna a face ce vrem , ci a nu fi supusi altuia , a nu supune vointa voastra vointei altuia . "ibertatea fara justitie este o adevarata contradictie . Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi , sau unde cineva este deasupra legilor . Soarta libertatii este legata de soarta legilor . 8. ;aspers 2 libertatea este legata de democratie . )uterea legitima este cea intemeiata pe alegeri , cea nelegitima se bazeaza pe teroare . )uterea nelegitima starneste violenta si pentru a%si mentine pozitia creste teroarea asupra populatiei . )uterea bazata pe legitimitate , c*iar daca nu este perfecta , poate fi perfectionata , c*iar sc*imbata . (emocratia presupune alegeri libere , exprimarea vointei si opiniei proprii . (aca cei aflati la putere nu satisfac asteptarile celor care l%au laes , pot fi usor sc*imbati la

urmatoarele alegeri . #ot asa si cu legile . (aca o lege nu este buna sau a devenit depasita de noile actualitati , poate fi usor sc*imbata de catre parlamentul tarii . In concluzie , fara libertate individuala , nici o societate nu poate fi cu adevarat libera . +I",S,+I$ #$< 2 ,</" !eflectia asupra omului este miezul oricarui demers filsofic. Socrate spunea 'unoaste%te pe tine insuti pentru ca a%l cunoastepe celalalt inseamna a te cunoaste pe tine in primul rand. 8ant argumenta ca intregul domeniu al filosofiei se poate reduce la patru intrebari 2 05 'e pot sa stiu& 65 'e trebuie sa fac& 75 'e pot sa sper& 95 'e este omul& !aspunsul la primele trei intrebari nu poate fi dat fara a intelege ce este omul. (e%a lungul timpului filosofii au incercat sa descopere esenta omului , ceea ce%l face deosebit de oricare alta vietuitoare. .. )ascal vorbea despre maretia omului in raport cu universul . ,mul este constient , stie ce i se intampla , este constient si cand moare . In acelasi timp , omul este o ingramadire de cotradictii , omul este in acelasi timp depozitar al adevarului , dar si bantuit de incertitudini si erori . )ascal il aseamana pe om cu o trestie ganditoare pentru ca este fragil ca o trestie , dar puternic prin gandire. !. (escartes ne spune ca omul este o fiinta cugetatoare , adica se indoieste , intelege , afirma , neaga , imagineaza si simte . 'ugetarea porneste de la indoiala metodica 2 <a indoiesc , deci cuget , cuget , deci exist . 1. .ergson considera ca acea caracteristica definitorie pentru om si care%l face superior animalelor este faurirea uneltelor . #ransformarile suferite de societatea omeneasca sunt determinate de evolutia uneltelor , a masinilor . (e exemplu , inventarea masinii cu abur si%a pus amprenta pe o epoca istorica . Istoria nu ar mai trebui judecata in functie de revolutiile sau razboaiele care au avut loc , ci de uneltele care au fost construite. $l spune ca daca omul ar renunta la orgoliu , ar trebui sa se numeasca *omo faber nu *omo sapiens . +ilosoful si poetul roman "ucian .laga vede in existenta intru minister si pentru revelare esenta omului . 'aracteristica animalelor este existenta intru imediat si pentru conservare . ctele omului sunt creatoare , creatiile omului au caracter metaforic si stilistic si sunt judecate dupa norme imanente lor. )entru realizarea destinului sau creator omul este in stare sa renunte la securitate , la avantajele ec*ilibrului . +ilosoful antic grec ristotel considera ca omul este din natura o fiinta sociala , el se naste cu instinctual social , iar statul este o institutie naturala . (in natura sa statul este anterior familiei si oricaruia dintre voi . Statul asigura cadrul legal pentru existenta familiei si a fiecarui individ in parte . In fiecare om exista instinctul pentru comunitate , dar o comunitate neorganizata , fara legi este o tragedie pentru om , este sursa celor mai mari rele . Spre deosebire de ristotel , ;. ;. !ousseau sustine ca de fapt viata in societate a

alaturat natura omului . ,mul nu mai izbuteste sa%si cunoasca adevarata natura din cauza trecerii timpului si a transformarilor aduse de viata sociala . #otusi adevarata natura a omului este starea de om salbatic , omul natural , asa cum a fost el inainte de afi transformat de societate. +I",S,+I$ (!$)# #$ In relatiile sociale dintre indivizi ne raportam permanent la conceptual de dreptate , apreciem formele de guvernare in functie de asigurarea sau nu a dreptatii in societate. #ipuri 4si teorii drepte5 de dreptate2 0. dreptatea procedurata2 dreptatea corecta in respectarea regulilor sau legilor din societate. In fata legilor oamenii sunt egali , incalcarea lor e sanctionata in acelasi fel , indiferent cine este cel care nu respecta legea. 6. dreptatea sociala2 distributia bunurilor intr%o societate risca sa fie nedreapta daca este lasata in seama legilor pietei in exclusivitate. Intr%o societate dreapta oamenilor trebuie sa li se asigure o egalitate a sanselor. ;o*n !auols 40A60%6==65 (repatatea sau justitia se manifesta prin desemnarea impartita a drepturilor si prin impartirea egala a repetatelor cooperarii sociale. )rincipiile teoriei dreptatii sau a justitiei ca sociala sunt2 0. fiecare persoana sa aiba un drept egal la cea mai mare libertate compatibila cu o libertate similara pentru altii@ 6. inegalitatile sociale si economice sa fie reglementate in asa fel incat 2 a5 sa aduca folosul maxim celor care sunt cei mai dezavantajati b5 sa fie legate de pozitii sociale si de sluje desc*ise tuturor , in conditii de autentica egalitate a sanselor. !obert NBI'840A7:%6==65 $ste de parere ca nu putem accepta idealul distributiei centralizate a bunurilor intrucat nici o persoana si nici un grup nu sunt indreptatite sa controleze si sa decida modalitatea de redistribuire a lor. #eoria indreptatirii elaborate de NozicC se refera la problematica dreptatii privind proprietatile. $a are trei puncte 2 a5 principiul dreptatii in ac*izitie 2 existenta unor sanse egale in ceea ce priveste posibilitatea dobandirii unui bun. b5 principiul dreptatii in transfer se refera la conditiile in care o persoana poate dobandii o proprietate obtinuta de o alta persoana. c5 principiul rectificarii nedreptatilor vizeaza indreptarea nedreptatilor savarsite in trecut , atunci cand nu au fost respectate primele doua principii in ceea ce priveste dobandirea unei proprietati. +I",S,+I$ '/N, S#$!$ SI ($V ! )roblemele legate de cunoasterea umana , cum sunt 2 sursele cunoasterii, criteriile adevarului sunt studiate de acea partea filosofiei cunoscute sub numele de teoria cunoasterii sau epistemologie sau gnoseologie.

Sunt identificate doua surse de cunoastere 2 simturile si ratiunea si in consecinta , doua orientari filosofice in teoria cunoasterii 2 empirismul si rationalismul. $mpirismul considera ca o informatie este adevarata numai daca ea este primita pe cale senzoriala , nefiind afectata de abstractizarile ratiunii. $xemplu de filosofi empiristi2 ;. ;ocCe, +r. .acon, (. 1ume. !ationalismul considera ca o idee este adevarata numai daca este obtinuta pe cale rationala , fara legatura cu experienta , independenta si inaintea oricarei experiente. $xemplu de filosofi rationalisti2 !. (escartes, .. Spinoza, D. E. "eibuiz. (escartes este autorul cunoscutei afirmatii2 <a indoiesc , deci cuget , cuget , deci exist . I. 8ant considera ca disputa filosofica dintre empiristi si rationalisti nu rezolva problemele cunoasterii umane. )otrivit lui 8ant orice cunoastere incepe cu exerienta dar ea nu provine total din experienta . ceasta inseamna ca exista cunostinte empirice care sunt derivate din experienta , exprimate in judecati a posteriori si cunostinte absolut independente de experienta , exrimate in judecata a priori. $l sintetizeaza cunoasterea empirica si cunoasterea rationala intr%una singura 2 cunoasterea sintetic - a priori . #eorii despre adevar 'e este adevarul & !ealitatea nu este nici adevarata , nici falsa . tributul ei ese existenta . 'uostintele noastre despre realitate sunt adevarate sau false. In teoia adevarului corespondenta adevarului sau falsitatea nu sunt in lucruri ,ci in judecatile noastre despre lucruri. , propozitie este adevarata atunci cand continutul ei corespunde cu realitatea descrisa. 'um spunea ristotel 2 o propozitie este adevarata cand spune ca este ceea ce este si ca nu este ceea ce nu este. #eoria adevarului coerenta cosidera ca adevarul unei opinii se intemeiaza pe implicarea opiniei intr%un sistem de opinii al caror adevar a fost deja acceptat. #eoria pragmatista despre adevar se concetreaza asupra sublinierii importantei adevarului pentru experienta . devarul este doar o consecinta a sucesului in practica a unei idei . In masura in care o idee aplicata in practica , se dovedeste benefica ea este adevarata .