Sunteți pe pagina 1din 8

BAUHAUS Programul plasticii futuriste are extinse influene asupra teatrului, cel de la Bauhaus de asemenea. (G.

Banu) Walter Gropius, STAATLICHES BAUHAUS DIN WEIMAR. MANIFEST l R!GRAM "#$#$% Scopul final al oricrei activiti modelatoare este construcia! A o mpodobi constituia odinioar cea mai nobil sarcin a artelor plastice; acestea erau pri indetaabile ale ar itecturii. Ast!i ele se afl ntr"o po!iie particular# suficient siei# de unde vor putea fi i!bvite abia prin colaborarea contient i influenarea reciproc a tuturor lucrtorilor. Ar itecii# pictorii i sculptorii trebuie s nvee din nou s cunoasc i s nelea$ structura comple% a cldirii# n ntre$ul i n prile ei ; atunci# din nou# operele lor vor fi impre$nate de un spirit ar itectonic# pe care l pierduser n arta de salon. &ec ile coli artistice nu au fost capabile s cree!e aceast unitate ; de altfel# cum ar fi putut s o fac din moment ce arta nu poate fi predat ' (le trebuie s treac# din nou# n atelier. Aceast lume a desenatorilor de modele i a artitilor decoratori# care doar desenea! i pictea!# trebuie# n fine# s redevin o lume care construiete. )ac t*nrul ce simte atracie pentru activitatea modelatoare i ncepe cariera# precum odinioar# prin a"i nsui un meteu$# +artistul, neproductiv nu mai rm*ne# de aici nainte# condamnat la o nemplinit e%ercitare a artei# iscusina sa fiind pstrat astfel ca meteu$# unde el poate reali!a lucruri e%celente. Ar iteci# sculptori# pictori# trebuie s ne rentoarcem cu toii la meteu$ ! -ci nu e%ist +art ca profesie,. .u e%ist nici o deosebire de esen ntre artist i meteu$ar. Artistul este o potenare a meteu$arului. /nspiraia# n rarele momente luminoase ce se situea! dincolo de voina artistului# face ca arta s nfloreasc incontient din lucrarea m*inii sale# dar temeiul anualit ii este indispensabil oricrui artist. Acolo se afl i!vorul primordial al modelrii creatoare. S alctuim# aadar# o nou breasl a meseriailor# fr aro$ana separatoare n clase# care ar vrea s ridice un !id trufa ntre meteu$ari i artiti! S dorim# s ima$inm# s furim n comun noua construcie a viitorului# care va fi totul ntr"o form 0 ar itectur i sculptur i pictur 0 care se va nla c*ndva spre ceruri# din milioane de m*ini de meteu$ari# ca un simbol cristalin al unei noi credine viitoare. Staatlic es Bau aus din 1eimar s"a nscut din unirea fostei 2coli superioare ar iducale sa%one de arte plastice cu fosta 2coal ar iducal sa%on de arte i meserii# prin ncorporarea unei seciuni de ar itectur. S&opuri ' Bau aus urmrete s adune ntr"o unitate ntrea$a creaie artistic# s reunifice toate disciplinele artistico"manuale 0 sculptura# pictura# arta decorativ i meteu$ul 0 ca pri componente inseparabile ale unei noi ar itecturi. Scopul final# c iar dac ndeprtat# pentru Bau aus este opera de art unitar 0 marea construcie 0 n cadrul creia s nu e%iste $ranie ntre arta monumental i arta decorativ. Bau aus vrea s forme!e din ar iteci# pictori i sculptori de toate $radele# n funcie de capacitatea lor# meseriai iscusii sau artiti creatori# n adevratul sens al cuv*ntului i s ntemeie!e o comunitate de lucru a artitilor"meteu$ari# activi sau n devenire# care s tie s confi$ure!e# n mod unitar# construciile n ntre$ul lor 0 structura brut# finisa3ele# decorarea i mobilierul 0 ntr"un spirit format n aceeai direcie. ri(&ipii Arta se nate mai presus de orice metod# ea n sine nu poate fi predat# spre deosebire de meteu$. Ar itecii# pictorii# sculptorii sunt# n sensul primar al cuv*ntului# meteu$ari# de aceea se cere# drept ba! indispensabil a oricrei creaii plastice# pre$tirea meteu$reasc temeinic a tuturor celor ce studia! n ateliere# n puncte de lucru sau e%perimentale. Atelierele proprii trebuie de!voltate cu timpul# trebuie nc eiate contracte de ucenicie cu alte ateliere.

2coala este slu3itoarea atelierului# ntr"o bun !i ea se va transforma n atelier. )eci# nici profesori i nici elevi n Bau aus# ci meteri# calfe i ucenici. Genul de nvm*nt decur$e din esena atelierului 5 0 -onfi$urare or$anic de!voltat din iscusina de meteu$ar. 0 (vitarea oricrei ri$iditi ; favori!area creativitii ; libertatea individualitii# dar studiu sever. 0 6robe de trecere n r*ndul meterilor i al calfelor# desfurate# precum n bresle# n faa consiliului meterilor din Bau aus sau n faa unor meteri din afar. 0 -olaborarea cursanilor la lucrrile meterilor. 0 6rocurarea de comen!i i pentru cursani. 0 (laborarea n comun a unor ample proiecte de construcie utopice 0 cldiri publice 0 cu o finalitate de perspectiv. -olaborarea tuturor meterilor i cursanilor 0 ar iteci# pictori# sculptori 0 la aceste proiecte# n scopul armoni!rii treptate a tuturor articulaiilor i componentelor construciei. 0 -ontact permanent cu cei din conducerea activitii arti!anale i a industriei din ar. 0 -ontact cu viaa public# cu populaia# prin e%po!iii i alte manifestri. 0 .oi e%periene n domeniul te nicii e%po!iionale# spre a re!olva problema e%punerii tablourilor i a sculpturilor ntr"un cadru ar itectural. 0 -ultivarea unor relaii prieteneti ntre meteri i cursani n afara lucrului 5 teatru# conferine# poe!ie# carnavaluri# mu!ic. /nstituirea unui ceremonial voios la aceste ntruniri. Co()i(utul *(+,),r(-(tului 7nvm*ntul n Bau aus cuprinde toate domeniile practice i tiinifice ale creaiei plastice. A. Ar itectur# B. 6ictur# -. Sculptur# inclusiv toate domeniile meteu$reti aferente. -ursanii vor fi formai at*t din punctul de vedere al meteu$ului (4)# c*t i pentru desen"pictur (8)# precum i tiinifico"teoretic (9). 4. 6re$tirea n meserie 0 desfurat fie n propriile ateliere# ce se vor completa pe parcurs# fie n alte ateliere an$a3ate prin contract de ucenicie 0 cuprinde 5 a) sculptori# pietrari# ipsosari# sculptori n lemn# ceramiti# turntori n $ips ; b) fierari# lctui# modelatori n metal# strun$ari ; c) t*mplari ; d) pictori decoratori# pictori pe sticl# mo!aicari# smluitori ; e) $ravori# %ilo$ravori# lito$rafi# artiti"tipo$rafi# ci!elatori ; f) estori. 6re$tirea meteu$reasc constituie fundamentul nvm*ntului n Bau aus. :iecare cursant trebuie s nvee o meserie. 8. 6re$tirea pentru desen"pictur cuprinde 5 a) sc i liber din memorie sau din ima$inaie ; b) desen i pictur de portrete# nuduri i animale ; c) desen i pictur de peisa3# persona3e# plante i naturi moarte ; d) compo!iie ; e) e%ecutarea de picturi murale# pe lemn i pe mobilier ; f) proiecte de ornamente ; $) scris artistic ; ) desen de construcie i desen proiectiv ; i) proiecte de amena3are a spaiului e%terior# de ar itectura $rdinilor i de amena3ri interioare ; 3) proiecte de mobilier i de obiecte de folosin curent. 9. 6re$tirea tiinifico"teoretic cuprinde 5 a) istoria artei 0 pre!entat nu n sensul unei istorii a stilurilor# ci n vederea unei cunoateri active a modurilor i a te nicilor de lucru de"a lun$ul istoriei ; b) studiul materialelor ; c) anatomie 0 pe model viu ; d) tiina culorilor din punct de vedere fi!ic i c imic ; e) fundamentele te nicii picturale ; f) noiuni de ba! de contabilitate# de ntocmire a contractelor i de proceduri de an$a3are ;
8

$) conferine de interes $eneral din toate domeniile artei i ale tiinei. Di+i.area *(+,,/-(tului 6re$tirea este ealonat pe trei cicluri 5 /. -iclul de ucenici. //. -iclul de calfe. ///. -iclul de tineri meteri. 6re$tirea individual este lsat la latitudinea fiecrui meter# n cadrul pro$ramei $enerale i al planului de distribuire a lucrrilor# alctuit n fiecare semestru. 6entru a asi$ura cursanilor o pre$tire te nic i artistic c*t mai comple% i mai cuprin!toare# planul de distribuire a lucrrilor va fi astfel ealonat n timp# nc*t fiecare cursant# indiferent c se ndreapt spre ar itectur# pictur sau sculptur# s poat participa i la o serie din activitile celorlalte cicluri de studiu. ttp5;;bau aus"online.de;en;atlas;personen;os<ar"sc lemmer Bau0ausul n"a fost o institute cu un pro$ram clar; el a fost o idee si Gropius a formulat cu mare preci!ie aceasta idee5 arta si te0(i&a 1 o (oua u(itate. (l voia ca Bau ausul sa cuprinda pictura# sculptura# teatrul# ba c iar si baletul# te%tilele# foto$rafia# mobilierul# pe scurt# totul de la ceasca de cafea pana la urbanism. 6rin contopirea deliverata a Academiei de arte si a Scolii deArte decorative din Weimar intr"o unica institutie de invatamant denumita Staatliches Bauhaus (Scoala de stat pentru constructii) isi incepea e%istent o scoala de arte si ar itectura care a fost unica prin incercarea ei de a le$a creatia artistic si meseria manuala# arta si te nica# ar itectura cu artele plastic# artele aplicate si industria intr"o sinte!a atotcuprin!atoare. 6rimii ani de e%istent ai acestei scoli s"au desfasurat in atmosfera tulbure# de cri!a sociala si avant revolutionar ce au rmat dupa infran$erea Germaniei in primul ra!boi mondial. Gropius aderase la -onsiliul =uncii pentru Arta# asociatie formata din numerosi ar itecti si artisti care inscria in fruntea primului sau manifest lo!inca5 >Arta si poporul vor fi unul ?. @a sfarsitul anului 4A4B se infiintase Grupul .oiembrie# care cerea tuturor artistilor revolutionari# atat e%presionisti cat si cubisti# care rupsesra cu vec ile forme de arta# sa se uneasca si sa colabore!e in numele viitorului artei. /n lumina acestui punct# un plan de ar itectura utopica cuprin!and proiecte de ar itectura# picture si sculptura. )upa di!olvarea sa in 4A84# sarcinile ar itecturale ale -onsiliului au fost preluate de catre -ercul celor Cece (Ce "nerrin$) format din Bartning# Gropius# Haring# Hilberseimer Bruno si ax !aut. Aceasta $rupare """""" transformata mai tar!iu in asociatia profesionala Der Ring (-ercul) lupta pentru promovarea ar itecturii moderne si pentru re!olvarea problemelor ar itecturale ridicate de o sarcina atat de importanta pe plan social ca aceea a construirii marilor centre muncitoresti si a locuintelor minimale. (ra firesc ca aceste preocupari sociale sa se reflecte in pro$ramul si activitatea scolii; ca urmare# in primii ani de e%istent la 1eimar ea a avut de intampinat numeroase $reutati de ordin administrative si politic# $uvernul landului fiind speriat de radicalismul ideilor Bau ausului. )upa cum notea!a Giedion# Bau ausul luase nastere sub o constelatie in acelasi timp favorabila si nefavorabila; favorabila# pentru ca in toate domeniile# totul era in miscare# aerul parea ca e%plodea!a de sarcini noi si astfel s"a putut infiinta o scoala de stat care si"a propus sarcini revolutionare si care a creat forme noi in numeroase domenii ale artei ; dar in acelasi timp# impre3urarile e%terne ii erau nefavorabile si in lupta necontenita pe care a trebuit s"o duca impotriva fortelor reactionare ostile ea a fost strivita. 6erioada de la 1eimar a scolii a fost o perioada de e%perimentari de laborator. Gropius reunise un $rup de profesori facand parte din avan$arda miscarii artistice europene5 "lee, "andins#$, %eininger# &tten, Schleemer, ohol$'(ag$ etc. uniti prin acelasi ni ilism fata de trecutul si pre!entul bur$ e!# prin aceeasi ura pentru academism# ei urmareau $asirea unor noi mi3loace de e%presie artistic# corespun!atoare omului contemporan. @a aceste tendinte# s"au adau$at incercarile $rupului olande! De Stijl# in frunte cu )an *oesburg# de a influenta Bau ausul D considerat prea e%presionist pe linia neoplasticismului lui =ondrian. /n primii sai ani de scoala a suferit intr"adevar influentele e%presionismului; frontspiciul primului manifest al scolii# desenat de @Eonel :einin$er# este concludent in aceasta privinta. )ar scoala isi propunea de la inceput un pro$ram care cel putin in domeniul ar itecturii era rationalist.
9

Gropius voia o sinte!a a artelor reali!ata in vastul domeniu al constructiilor# o ar itectura moderna atotcuprin!atoare ca insasi natura umana. 6entru Gropius# scopul ar itectului era sa cree!e o unitate din comple%ul de problem te nice# sociala si plastic ale constructiei. Manifestul lansat de Bau aus in +,+,# preci!a5 Scopul final al oricarei activitati creatoare este constructia. -rnamentarea ei constituia inainte princiapal preocupare a artelor plastic. Asta.i ele se complac intr'o multumire de sine egoista de care vor putea fie liberate doar printr'o colaborare constienta a tuturor factorilor interesati. Arhitectilor, pictorilor si sculptorilor le revine sarcina de a se stradui sa cunoasca si sa inteleaga din nou structura complexa a constructiei in ansamblu si in partile ei component / atunci operele lor se vor impregna de la sine de spiritual architectural pe care l'au pierdut, datorita artei de salon 0subl.n.1. Arhitecti, sculptori, pictori cu totii trebuie sa ne reintoarcem mestesugarilor eliberata de vechea tendinta de a ridica un .id despartitor intre 2 artisti si mestesugari3 Sa ne unim aspiratiile, sa gandim si sa cream impreuna noile constructii ale viitorului, care sa intruchipe.e totul4 arhitectura, plastic si picture intr'o unica creatie. Asa cum sublinia Giulio -arlo Ar$an# in $andirea lui Gropius# constructia insemna tot ce fac oamenii pentru amodifica# a adapta# a or$ani!a si a define ambianta e%istentei in comun. (l considera ca e%ista o unitate fundamental intre toate $enurile de proiectare si viata# intele$and prin proiectare or$ani!area# din punct devedere al functiunilor si al formelor# a tuturor produselor faurite de om# de la scaune si pana laorase. /n acest sens proiectarea devenea o parte inte$ranta a vietii# necesara fiecarui om si interesand pe fiecare inor$ani!area cadrului de viata al societatii. Aceasta ducea# dupa Gropius# la o cetatenie comuna a tuturor formelor de munca de creatie si la interdependent lor lo$ica in cadrul lumii moderne# menita sa"l scoata pe artist din turnul sau de fildes# sa"l faca sa renunte la teoria artei pentru arta si sa"l reinte$re!e in viata reala# de munca !ilnica# productive. 6ornind de la aceste principia# Bau ausul s"a straduit pe de o parte sa reali!e!e reunirea tuturor artelor in cadrul constructiei# iar pe de alta# sa faureasca o unitate intre arta si industrie# consacrandu"se proiectarii produselor te nice. (l a urmarit sa medite!e prin arta trecerea de la arti!anat la industrie# dar sa impiedice# in acelasi timp ca mecanismul industrial sa distru$a sensul viu al realitatii# constiinta libera a valorilor# inventivitatea# $ustul participarii individuale la actiunea colectiva# care a dat secole intre$i ofacand din el marea putere pro$resiva a civili!atiei. /n anul 4A89# Bau ausul a or$ani!at la 1eimar# la cererea oficialitatilor# o mare expo.itie a lucrarilor reali!ate in cei patru ani de e%istent. (%po!itia avand ca tema pro$ramul principal al scolii5 Arta si tehnica o noua unitate pre!enta studiile teoretice si obiectele e%ecutate de elevii scolii in material diverse. Succesul e%po!itiei n"a impiedicat insa ca in anul urmator opo!itia conservatoire sa determine $uvernul Furin$iei sa inc ida scoala. Grasul lui Goet e si al traditiilor clasice# 1eimar# nu fusese locul potrivit pentru desfasurarea activitatii Bau ausului. )ucand o lupta continua pentru a"si asi$ura e%istent# Bau ausul e nevoit in anul 4A8H sa"si $aseasca alta resedinta. Astfel s"a inc eiat perioada de e%periente de la 1eimar. -u cateva luni inainte luase fiinta cercul Prietenii grupului Bauhaus care numara in conducerea sa personalitati de frunte ale intelectualitatii $ermane5 Peter Behrens, Albert 5instein# -scar "o#osh#a# Gerhardt Hauptmann# %ran. Werfel, Arnold Schonberg. .umeroase orase =ann eim# )armstadt# )essau se oferise sa $a!duiasca scoala# care opta in cele din urma pentru )essau. Aici / se pusesera la dispo!itie fondurile necesare pentru construirea unui nou local# care fu proiectat de Gropius. @a )essau scoala si"a revi!uit pro$ramul# afirmandu"si principiile rationaliste# numind ca profesori de atelier pe cativa din fostii elevi si fi%andu"si mai prIcis sarcinile5 un invatamant reunind proiectarea# te nica si practica de atelier; lucrarile de prototipuri pentru productia industrial si van!area de modele pentru industrie. :aptul ca sectorul de ar itectura a fost lar$it si ca unele cursuri au fost preluate de catre absolventi ai scolii# educati in principiile unirii artei cu problemele practicii industrial# au contribuit in mare masura la accentuarea formale sterile. @inia scolii a inceput sa se indrepte de la arte si meserii catre arta si te nica spre o mai lar$a intele$ere a ar itecturii si a desi$nului; proiectarea de prototipuri pentru industrie a devenit o activitate permanenta# asi$urand o stransa le$atura cu practica si cu cerintele te nolo$ice. =unca de proiectare de constructive# de decorare interioara si de ec ipa cu mobilier si instalatii te nice a noii cladiri a scolii a reunite intr"o colaborare stransa toate fortele profesorilor si elevilor. Jeali!area ansamblului intr"un timp scurt# de un an a insemnat concreti!area tuturor principiilor Bau ausului si# in primul rand# a ideii de a reproiecta forma tuturor obiectelor incepand cu clantele si
K

mobilierul si terminand cu cladirea si ansamblul urbanistic. -u cladirea Bau ausului# Gropius facea un mare pas inainte fata de lucrarile sale anterioare# aceasta este rolul clasificarilor teoretice si al e%perientelor din primii ani de invatamant ai noii scoli. G noua conceptie spatial ar itecturala era aplicata pentru prima oara intr"o constructie comple%a# care rupee atat prin continut# prin re!olvarea functional si constructive cat si prin formele sale plastic cu toate do$mele trecutului. /nvec ita conceptie medieval a separarii profesorilor de elevi si a invatamantului de locuinta era inlocuita cu conceptia moderna# democratic# a unirii intr"un unic colectiv de munca# a elevilor si profesorilor. /n locul unei universitati ri$id$e# de tip G%ford sau -ambrid$e# un pro$ram scolar comple% reunea# intr"o oa!a de studio si concentrare# scoala cu atelierele siclasele ei# caminul studentesc si locuintele profesorilor# cantina# salile de mese# de conferinte si de spectacole# cu conducerea administrative# birourilor si atelierul directorului. /n locul unei cladiri unice in al carui volum ri$id safie in$ramadite cele mai diverse functiuni# diferite ""#constructii differentiate potrivit specificului lor# netdelimitate si in acelasi timp functionand in stransadependenta. Accentul principal era pus pe scoala# carecontinea atelierele# salilie de cursuri si cele de e%po!itie# ce seputeau combina ; un imens perete vitrat unea intre$ul volum.-aminul era un bloc de sase eta3e cuprin!and 8B de camerastudio# le$at de scoala printr"o $alerie de piloti# care in$robacantina# sala de spectacole si amfiteatrul. Ln corp separatecuprindea scoala profesionala le$ata de corpul principalprintr"o pasarela in care erau amplasate birourileadministratiei si atelierul lui Gropius. &olumele sifunctiunile se intrepatrundeau# reali!and unitateaansamblului asi$urand circulatia rapida si lo$icaintre toate partile componente. Sistemul constructive era de asemenea diferentiat# fiecare functiune fiind reali!ata in modul cel mai adecvaat si mairational. Jupand"o cu teoria Mfatadei principaleN si aMpunctului de vedere unicN# do$mati!ata in secolele prcedente# Gropius ridica in spatiu volume independente# astfeltratate plastic incat sa imprime fiecaruia caracterulnecesar scoala# birouri administrative sau locuinte ""# inlaturand ornamental devenit inutil si lasand noile materialsa"si de!volte posibilitatile plastic. Si aceasta# nu la intamplare#ci potrivit unor noi re$uli estetice# unor noi principia deproportionare si ec ilibrare# unei noi vi!iuni spatial. 6erioada de O ani in care a functionat la )essau# a fostperioada cea mai productive si mai eficienta a scolii# cu un lar$rasunet pe plan international. (%perienta Bau ausului este raspandita prin numeroase carti D editate incepand din 4A8H#in celebra colectie Bau ausbuc er# sub directa in$ri3ire a luiGropiu si te noredactate de =o olE".a$E D si prin revista /nanul 4A8O institutul Bau aus este recunoscut de stat ca Scoalasuperioara de proiectare iar in luna decembrie a aceluiasi anse muta in noua sa cladire.)ar in anul 4A8B# #Gropius demisionea!a de la conducereascolii# pentru a se putea dedica in intre$ime activitatii deproiectate. (ste inlocuit pana in 4A9P de catre Qannes =eEer =ies van der Jo e. /n anul 4A98 deputatii na!isti din consiliul communal obtin inc iderea Bau ausului# care se muta laBerlin# devenind o institutie particulara. /n aprilie 4A99# na!istiiocupa sediul scolii# iar consiliul profesoral in frunte cu =ies vander Jo e# otaraste autodi!olvarea Bau ausului.Astfel# si"a inc eiat activitate dupa 49 ani de e%istent dramatic#prima scoala de ar itectura moderna si desi$n din lume./mportanta conceptiilor sale rationale si multilateral pentruinvatamantul artelor si ar itecturii nu mai trebuiedemonstrate a!i# cand principiile lui Gropius au fost insusite demult scoli avansate de ar itectura ; trebuie insa subliniatfaptul ca aceste principia au fost elaborate in anii 8P aisecolului nostrum cand marea ma3oritate a scolilor dear itectura erau dominate de invatamant academic rupt deviata.Ar itectura moderna era inca opera catorva ar itectiindra!neti# nonconformist care lupta din $reu cu inertia obtu!aa oficialitatilor si cu $andirea ar itecturala retro$rade ama3oritatii confratilor. Gropius reusise insa sa inc e$e oadevarata scoala sa or$ani!e!e un invatamant multilateralpus pe ba!a noi# si ceea ce a preconi!at si a infaptuitBau ausul in 49 ani de e%istent tine de domeniul miracolului..umai in primii O ani scoala a fost absolvita de peste HPP de elevi care# in afara contributiei proprii in productia industrialsau in atelierele de proiectare# au avut un deosebit rol depropa$andisti ai metodelor si conceptiilor Bau ausului innumai intr"un deceniu# o raspandire universal.)upa desfiintarea Bau ausului# metodele sale au continuatsa e%ercite o puternica influent ape plan mondial# maiales ca urmarea a faptului ca o buna parte din profesori sielevi emi$rasera din Germania na!ista in diferite tari europenesi in Statele Lnite.Fotusi# Bau ausul murise. .ici o alta scoala n"a putut sa"/ ialocul# nici una n"a mai avut un ascendant atat de puternicasupra practicii si $andirii ar itecturale. Sarcina de!voltariiulterioare a
H

limba3ului arc itectural ramanea in mainile unuimic $rup de creatori care# dupa cum spunea un critic in anul4A8B cand se infiinta asociatia -/A= ( -on$resele internationalde ar itectura moderna) incapeau toti intr" un sin$ur autobu!. Meto2e 2e i(+ata/a(t si pro3esorii Bau0ausului .e"am straduit sa $asim o noua metoda de educatie menitasa promove!e o noua stare de spirit creatoare# care sa duca incele din urma la o noua atitudine fata de viata.1alter Gropius.6rincipalul aport al Bau ausului# ori$inalitatea si noutateaacestei institutii atat de deosebita de orice forma deinvatamant anterioara# a fost metoda sa peda$o$ica# sistemulsau de or$ani!are si de predare. :ara indoiala ca aparitia satrebuie pusa in le$atura cu noile metoda peda$o$ice aparutela inceputul secolului nostrum D scoala libera# asociereaactivitatii teoretice cu cea practica# accentual pus pe muncaindividuala a elevului ""# dar in invatamantul de arta siar itectura doar Bau ausul# a incercat o formula ori$inala#diferita de cea traditionala./ncercand sa cree!e proiectanti pentru industrie si meseriiartistice# Bau ausul a elaborate un pro$ram complet siordonat de insusire a tuturor meseriilor# cu te nica si mi3loacelelor specific de e%presie# indreptat spre un obiectiv principal 5munca de ec ipa in constructii.Ln curs preliminarE# cu durata de O luni# dadea elevuluiprimele notiuni teoretice5 proportie si scara# ritm# lumina#umbra# culoare. 6aralel# elevul avea posibilitatea de a lucrepractic# cu materialele si uneltele cele mai diverse# insusindu" site nicile si $asindu"si sin$ur# dupa talent si aptitudini domeniul in care dorea sa lucre!e.-ursurile incepeau cu stidierea proprietatilor si a modului deprelucrare a pietrei# lemnului# metalelor# ar$ilei# sticlei site%tilelor# precum si studiul culorilor# si erau insotite de lectiielementare asupra formei. 6rin aceste cursuri se urmarea siideilor sale# formarea unui Mtip completN.Gropius considera ca numai daca elevul dobandea de lainceput cunostinta interdependentei fenomenelor din lumeaincon3uratoare# el va fi in stare sa"si de!volte personalitatea# sisa dea intrea$a masura a capacitatii sale creatoare# nu de uninvatamant speciali!at avea nevoie economia industrial Dsustinea el D ci de unul $eneral# capabil sa recompuna oima$ine $lobala a lumii# in locul sutelor de aspect disparatecare i!olea!a oamenii in loc sa"/ apropie.6rintr"o structura concentric a invatamantului# elevul capatade la inceput elementele esentiale ale proiectarii si te nicii# operspective imediata a intre$ului domeniu al activitatii saleviitoare pe care studiile ulterioare o adanceau si o lar$eaumereu ; aceste studii# mer$and de la $eneral la particular# sedeosebeau de cursul preliminar doar prin nivel si $rad deamanuntime# dar nu prin esenta.=ai tar!iu# elevul era deprins sa"si e%prime ideile D sa dea oe%presie vi!ibila acestor idei D prin limba3ul formelor plastic#care trebuia sa fie cat mai obiectiv. 6entru aceasta# el urma saasimile!e o serie de cunostinte stiintifice asupra modului deor$ani!are plastic a formei# si o teorie care sa ofere o ba!a$enerala# suficienta Mpentru a conduce mana care modelea!aforma si a permite unui $rup sa lucre!e impreuna intr"un modarmoniosN. 6entru a inarma elevul cu o cunoastere obiectiva afaptelor prin intermediul simtului visual se studiau formelenatural# $eometria# principiile de constructive# compo!itia#spatial# culorile# desenul# proportiile# ilu!iile optice etc. Lrmarind sa inlature orice influenta a invatamantuluiacademic# Gropius a scos in mod deliberat prin pro$ramul deinvatamant cursurile de istorie a artei. Aceasta nu se datorainsa unui ni ilism cultura sau unei atitudini de ne$are aperioada in care aceste valori fusesera absoluti!ate ; fortele lorcreatoare fusesera supuse unui profund comple% deinferioritate# care nu ar fi putut fi inlaturat daca s"ar ficontinuat in mod or$ani!at laudarea nemasurata a trecutuluiartistic. Gropius urmarea lic idarea acestui comple%# deneincredere in fortele ener$iilor# pentru a mer$e inainte farareticente si fara in ibatoare priviri inapoi.Gropius afirma ca a impune studiul istoriei artei si aar itecturii inainte ca elevul sa fi dobandit maturitateanecesara cristali!arii unei conceptii creatoare propii si ca in elsa se fi de!voltat capacitatea de a tra$e din trecutinvataminte pentru present# nu putea duce decat la oa$lomerare de cunostinte nesemnificative# moarte. .oul sEstem acorda o atentie deosebita practicii manual inatelierele scolii. (a avea scopul de a pre$ati proiectanti care# datorita perfectei cunoasteri a materialelor si a modului lor deprelucrare# sa poata influenta direct productia industrial. /natelierele scolii erau e%ecutate de catre elevi modele pentruproductia de serie# tipuri"standard de obiecte de u! cotidian#care erau elaborate si perfectionate cu multa atentie. (leviierau trimisi apoi sa faca un stadiu in u!ine pentru a cunoastemetodele productiei de serie. 6e de alta parte# muncitoricalificati din u!ine veneau sa discute cu profesorii si eleviiBau ausului problemele si necesitatile industriei. Aceastainfluenta reciproca a dus la o perfecta inte$rare si la reali!areaunor produse de serie de o inalta calitate te nica si artistic.)upa trei ani de studii (desen si lucru manual)# elevul dadeaun e%emplu pentru obtinerea certificatului de calfa.
O

Fitlu de maistru era acordat dupa un nou ciclu de studii#consacrat constructiilor 5 elevul invata pentru aceasta desenularc itectural si de e%ecutie# facea e%periente cu noile materialasi$ura o pre$atire de arc itect# de desi$ner sau de professor pentru cei dotati care terminau si ciclul al doilea.)esi personalitatile ce conduceau acest invatamante%perimental erau foarte deosebite ca structura si conceptiecreatoare# Bau ausul a i!butit cu timpul sa a3un$a la oomo$eni!are# a creatiilor sale# datorita spiritului de munca incolectiv# cultivat cu multa $ri3a de Gropius. Gropius considera ca selectionarea celor mai potriviti profesoriconstituie un factor decisive pentru a obtice re!ultatesuperioare intr"o institutie de invatamant# de calitatilepersonale ale acestora depin!and succesul oricarei noi ideipeda$o$ice. (l acorda c iar o mai mare atentie calitatilorumane ale profesorilor decat pre$atirile lor te nice# deoarececonsidera ca o colaborare fructuoasa cu tineretul depinde inprimul rand de caracteristicile personale ale maestrului. )e aceea s"a ocupat personal de ale$erea profesorilor# invitand pentru a preda la Bau aus o pleiada de artisti straluciti# carora le"a acordat deplina libertate de a"si e%prima sistemele lor peda$o$ice si le"a creat totodata conditii pentru a"si desfasura mai departe activitatea personala de creatie. (l declara ca daca o institutie a reusit sa atra$a oameni cu remarcabile calitati artistice# ea trebuie de la inceput sa le ofere lar$i posibilitati pentru de!voltarea lor personala# dandu"le timp si spatiu pentru lucrari particulare. @ucrand la operele proprii in cadrul institutiei# ei dadeau nastere unei atmosp ere de creatie e%treme de stimulatoare pentru de!voltarea tinerelor talente. Gropius spunea5 2 (imic nu daunea.a mai mult viabilitatii unei scoli de proiectare deca tfaptul ca profesorii sai sunt obligati ani de'a randul sa'si dedice intreaga lor actrivitate claselor. 6hiar cel mai bun dintre ei oboseste in acest cerc vicios si cu timpul se inacreste 7. /n fond# arta nu este o ramura a stiintei care sa poata fi invatata. Spre deosebire de materiile te nice care trebuiau predate intr"un spirit stiintific ri$uros si or$ani!at# cursurile de desen erau libere# la discretia artistului. Avand scopul de a da orientare si impuls artistic muncii individuale a elevilor# ele nu erau prea dese# dar cuprindeau elementele esentiale pentru stimularea elevilor.Falentul la desen# spunea Gropius# inca nu este arta.. G educatie artistic eficiente este doar cea care ofera rana pentru ima$inative si pentru fortele creatoare# cea care da studentului o atmosfera intensive de lucru. G astfel de atmosfera# un astfel de > fluid ? poate lua nastere doar prin unirea unui numar de personalitati care sa lucre!e impreuna pentru un scop comun. (ste ceea ce a reusit sa cree!e Gropius la Bau aus# imprimand tuturor personalitatilor creatoare ce lucrau aici un cre! comun care urmarea le$area artelor plastic cu ar itectura intr"o atotcuprin!atoare sinte!a. Gropius considera miscarea artistic a timpului mai avansata decat cea ar itecturala. /ata de ce in aceasta scoala de ar itectura si constructii au fost atrasi sa lucre!e numerosi pictori care au avut# in primii ani de e%periente ai Bau ausului un rol important in formarea unor noi vi!iuni plastic ar itecturale. 6rintre primii artisti invitati sa lucre!e la Bau aus a fost tanarul pictor elvetian 4o0a((es Itte(# care preda pe atunci la &iena# dupa o metoda noua si ori$inala# compo!itia si de!olvarea simtului spatial. Gropius i"a incredintat lui /tten > cursurile preliminarii# atat de importante in cadrul invatamantului sau in trepte. Subtil t eoretician si bun cunoscator al psi olo$iei artei# /tten si"a putut aplica aici metodele peda$o$ice. 6e primul plan se afla studierea proprietatilor materialelor# din cunoasterea carora elevul dobandea o mai buna intele$ere a structurii. Lio(el Fei(i(5er (4BR4"4AHO)# artist sensibil si receptive la curentele de avan$arda# a fost printe putinii care au activat la Bau aus de la infiintarea si pana la inc iderea scolii# in 4A99. 6ictor e%presionist preocupat cu problemele spatiului# influentat si de re!ultatele e%perientei cubiste# :einin$er urmarea crearea unei ima$ini a spatiului prin planuri constructive luminoase# limitate de drepte intersectate si ordonate ca fatetele unui cristal. Sub influenta spiritului ar itectural al scolii# vi!iunea sa plastic avea sa se simplifice# dobandind o constructive clara si o mai mare profun!ime. 6ersonalitatea sa a contribuit in mare masura la fi%area in scoala a unui climat spiritual favorabil muncii creatoare. /ntre 4A8P"4A8A sectia de teatru si cea de sculptura sunt conduse de pictorul !s&ar S&0le//er (4BBB"4AK9). Je$i!or si dramatur$# Sc lemmer incerca innoirea limba3ului teatral prin creearea de noi raporturi intre om si mediu# intre miscarea in spatiu# urmarind sa reali!e!e o noua sinte!a artistic menita sa puna in mi3locul unui univers umani!at# o masura comuna5 fi$ura umana. /n 4A89 el prelua conducerea teatrului Bau aus# iar in 4A8O avea loc premiera lucrarii sale Baletul triadic# a carei mu!ica fusese compusa de Qindemit . =arele pictor 6assili 7a(2i(s89 (4BOO"4AKK) preda la Bau aus intre 4A88 si 4A99# cursurile de compo!itie abstracta sipicture monumental. Sandins<E are aici cea mai fecunda perioada din creatia sa asa"numita perioada > ar itecturala ? in care formele compo!itiilor sale dinamice se preci!ea!a#
R

orientandu"se spre abstracti!area $eometrica5 puncte# fascicule de linii drepte sau frante# dreptun$ iuri# iar maitar!iu cercuri. /nvitat in 4A8P# aul 7lee (4BRA"4AKP) ramane la Bau aus 4P ani# predand teoria artei# picture pe sticla si tapiseria. Sistemul sau peda$o$ic pe care"l e%punea in 4A8K in 6ada$o$isc es metoda subtila de anali!a a posibilitatilor si valorilor plastic ale fiecarui semn# punct sau linie# inscrise pe artie sau pe pan!a# in vederea crearii unei forme sau e%presii plastic. /n perioada 4A89T4A8B# pictorul si sculptorul Las.lo Mo0ol91Na59 (4BAH"4AKO)# preda cursuri menite sa aduca importante inovatii in arta tiparului# foto$rafiei# publicitatii# sculpturii in material noi. =etoda sa# e%pura in lucrarea )on aterial .uArchite#tur ()e la material la ar itectura) aparuta in 4A8A# este ba!ata pe idea de a inlocui caracterul static al arteiclasice prin dinamismul c aracteristic vietii modern. Spirit cercetator si inventive# =o olE".a$E a creat forme noi dinmaterial nefolosit pana la el in sculptura ca ple%i$asul sculpture cinetice in care lumina 3oaca un rol essential# fotomonta3e# foto$rame. 6re!entarea $rafica a colectieti Bauhausbucher a ilustrat ideile sale novatoare in materie depa$inatie a cartilor. /n sfarsit dupa 4A8O# in epoca de la )essau a scolii au fost cooptati in corpul profesoral o serie de absolventi la varsta de 88 de ani la conducerea sectiei de mobilier# """ 4ose3 Al:erts si Her:ert Ba9er. Activitatea creatoare a acestui $rup de profesori a contribuit la cresterea presti$iului international al Bau ausului ; manifestarile si e%po!itiile profesorilor au construit evenimente importante in viata artistic international# mentinand in permanente scoala in central atentiei miscarilor de avan$arda. /nsa in anul 4A84 &an )oesbur$ vi!itate Bau ausul# incercand# si in buna masura reusind sa determine orientareaei spre tendinte constructiviste ale $rului )e Sti3l ; =alevic ipublica in 4A8O# in colectia Bau ausbuc er# lucrarea sa @umea .on" repre!entarii; tot in aceasta colectie mai fi$urau lucrari de =ondrian# &an )oesbur$# Gud# Slee# Sandisn<E. /n 4A89 Slee isi e%punea lucrarile la Berna# iar in 4A8K Sandins<E# :eisi UaVlen s<E $rupul -ei patrualbastrii. 6rin Sc lemm