Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins

Simona Ilea Pop, Ştiri din viaţa cetăţii şi a parohiei noastre ���������������������������� 3

Alexandru Timbuş, „În Floreşti găsim fiecare propria oportunitate” �������������������� 4

Cristian Sonea, Sensurile suferinţei. O perspectivă teologică ortodoxă �������������� 6

Silvia Burnar, Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor ������������������������������������������������������������������������������������ 8

Matei Agachi, Sfântul Ierarh Calinic şi problema identităţii româneşti������������ 9

Robert Anton Kovacs, Vecernia����������������������������������������������������������������� 11

Decebal Gorea, Lumea de dincolo��������������������������������������������������������������� 12

Iuliu Gorea, Nunţi şi fântâni în Biblie �������������������������������������������������������� 14

Katalin Rus, Totul despre perfecţionism (I)���������������������������������������������������� 15

Graţiela Agrişan, Aripi de îngeraş �������������������������������������������������������������� 17

17

Știri

Știri Știri din viața cetății și a parohiei noastre Simona Ilea Pop • Sfintele Paşti vor

Știri din viața cetății și a parohiei noastre

Simona Ilea Pop

din viața cetății și a parohiei noastre Simona Ilea Pop • Sfintele Paşti vor fi sărbătorite

• Sfintele Paşti vor fi sărbătorite în

2014 de creştinii ortodocşi şi catolici, pe 20 aprilie. Biserica ne îndeamnă să întâmpinăm Învierea Domnului, renun- ţând timp de 40 de zile la unele alimen- te, intensificându-ne rugăciunile şi dând dovadă de mai multă generozitate cu cei aflaţi în nevoi� Pregătirea duhovnicească a credincioşilor pentru Învierea Mântuio- rului, prin Spovedanie şi Împărtăşanie, va continua cu Săptămâna Patimilor, punctul culminant al acestei călătorii duhovniceşti spre „Sărbătoarea sărbătorilor”� Următorul an în care Paştile vor fi sărbătorite împre- ună de ortodocşi şi catolici va fi în 2017�

Din martie, pe străzile din Flo- reşti circulă şi autobuze ale Compa- niei de Transport Public Cluj (fosta RATUC). Locuitorii celei mai mari comune din ţară au acum posibilitatea să aleagă între doi operatori de trans- port public, pe relaţia Floreşti - Cluj- Napoca� Concurenţa va aduce beneficii în primul rând călătorilor, prin scăde- rea preţului la bilete şi prin creşterea calităţii serviciilor� Au fost amenajate deja şi primele alveole pentru noi- le staţii de autobuz� Primarul Horia Şulea, artizanul spargerii monopolui în materie de transport persoane pe raza comunei Floreşti, a declarat că se oferă subvenţie ambilor transportatori, lăsând la alegerea călătorului cu cine decide să circule�

Primăria Floreşti se află în deficit

de personal. La nivelul comunei sunt necesari mai mulți polițişti, asistențide personal.

sociali şi funcționari în administrația primăriei� Edilul comunei Floreşti, Horia Şulea, solicită într-un memoriu adresat Guvernului, să fie aprobată creşterea numărului de funcționari pu- blici în comuna pe care o conduce, în prezent fiind tot mai de greu de făcut față provocărilor administrative pe care le presupune creşterea explozivă a nu- mărului populației� Potrivit acestuia, mărirea aparatului administrativ local este de maximă necesitate pentru o mai bună desfăşurare a serviciilor publice�

Sportivii floreşteni îşi adaugă

noi medalii în palmares. După ce anul trecut tinerii karatiştii de la C.S. Hayashi Activ Floreşti au reprezentat cu succes sportul floreştean în compe- tiţiile naţionale şi internationale, anul 2014 promite să fie unul cel puţin la fel de bun� Alte 20 de medalii câşti- gate de micii sportivi, îndrumaţi cu profesionalism de antrenorul Adrian Gherman, în Ungaria, s-au adăugat numai în luna februarie a�c� în pal- maresul clubului� Lunile martie şi aprilie vor aduce noi competiţii de karate, începerea returului la fotbal şi o competiţie de baschet pentru cei mici� Până atunci însă, sportivii floreşteni îşi continuă antrenamentele la sala din Cetatea Fetei, pe terenul de fotbal din apropiere şi în cantonamentele de pregătire�

3

antrenamentele la sala din Cetatea Fetei, pe terenul de fotbal din apropiere şi în cantonamentele de

Oameni, trăiri, fapte

Oameni, trăiri, fapte „În Florești găsim fiecare propria oportunitate” Alexandru Timbuş S timaţi cititori, în

„În Florești găsim fiecare propria oportunitate”

Alexandru Timbuş

găsim fiecare propria oportunitate” Alexandru Timbuş S timaţi cititori, în acest număr vă propu- nem o

S timaţi cititori, în acest număr vă propu- nem o abordare a comunităţii noastre

dintr-o perspectivă economică� Facem acest lucru printr-un dialog cu Alexandru Timbuş, tânăr antrenor local (32 ani), care derulează activităţi economice diverse� Prezent în (noul) Floreşti din 2008, in- terlocutorul nostru a evoluat din punct de vedere economic pas cu pas alături de comunitatea noastră, adaptându-se pro- vocărilor şi oportunităţilor momentului� Ciprian Tehei: Când şi cum ai decis să- ţi dezvolţi activităţile economice în Floreşti? Alexandru Timbuş: În 2008 aveam o mică afacere de import, dar lucram şi ca angajat împreună cu soţia mea� Atunci ne-a venit ideea „magazinului de la bloc”, deoarece am sesizat că e nevoie� Lucrau mulţi muncitori atunci în zona aceasta (n�n� zona Florilor - Cetăţii - Eroilor), care aveau nevoie de cele strict necesare� După ce lumea a început să se mute în zonă, a crescut şi numărul clienţilor, iar noi ne- am adaptat la această situaţie şi am mai deschis câteva unităţi de desfacere� Avem aici în Floreşti o piaţă bună, cu o medie de vârstă bună pentru acest gen de comerţ� C.T.: Cum ai evoluat în aceşti 6 ani? A.T.: Adaptându-mă permanent la nevoile şi cererea din comunitate� Am început cu „magazinul de la bloc”� După ce au început să se mute din ce în ce mai mulţi tineri în zonă am intrat şi în zona serviciilor de întreţinere personală� De aproape 3 ani, împreună cu un prieten, am deschis un restaurant, pentru că am realizat faptul că tinerii floreşteni au ne- voie de un spaţiu decent şi care să ofere condiţii deosebite, aici în Floreşti, pentru

să ofere condiţii deosebite, aici în Floreşti, pentru 4 a-şi petrece timpul liber sau pentru eveni-

4

a-şi petrece timpul liber sau pentru eveni- mentele familiale� Lumea a aşteptat genul acesta de spaţii, mai ales că - aici în zona noastră - nu avem nici un fel de spaţiu public� Impactul a fost foarte bun încă de la început, avem din ce în ce mai mulţi clienţi şi apreciem faptul că am devenit un reper în zonă, mai ales pentru populaţia tânără, reprezentativă în noul Floreşti� C.T.: Putem vorbi de o comunitate a oamenilor de afaceri în Floreşti? A.T.: Deocamdată, prea puţin� Noi avem relaţii în special cu marii furnizori� A fost la un moment dat o iniţiativă de a crea o astfel de comunitate, dar nu ştiu să se fi concretizat ceva în acest sens� Comu- nicăm între noi sau ne ajutăm reciproc� Am prieteni, inclusiv floreşteni, care m-au ajutat foarte mult în această perioadă în care am investit şi am riscat mult� Fără susţinerea lor, mi-ar fi fost aproape im- posibil să fac ceva� Din păcate, au fost şi comportamen- te - să le spunem „neloiale” - ale unor concurenţi, însă încerc să le ignor şi să-mi văd de treabă în continuare� Durează mult până să avem relaţii bazate pe încredere şi un mediu de afaceri sănătos� C.T.: Cum ar putea fi sprijinită dezvol- tarea economică a Floreştiului? A.T.: Cred că autorităţile vor trebui să conştientizeze pericolul ca noul Floreşti să devină un ghetto şi să ia măsuri în acest sens� E o problemă peste tot în ţară lipsa autorităţii sau ignorarea ei� Vă mai dau un exemplu: săptămâna trecută îmi plimbam fiul într-o zonă unde ştiam că era o pădure� Am fost şocat să văd că era defrişată total� Nu cunosc statutul

într-o zonă unde ştiam că era o pădure� Am fost şocat să văd că era defrişată

Oameni, trăiri, fapte

juridic al acelei zone, însă cu toţii ştim că acest fenomen e prezent în Floreşti� Nu numai că nu avem spaţii verzi, dar astfel riscăm să rămânem şi fără cele pe care le avem� Dacă sancţiunile ar fi drastice, nu cred că aceste fenomene ar avea o astfelOameni, trăiri, fapte d e a m p l o a r e � În altă

de amploare În altă ordine de idei, o firmă de cură- ţenie publică ar fi o primă necesitate aici în Floreşti� Mai ales că s-au predat drumurile dintre unele blocuri şi au acum un carac- ter public� Locuitorii au alte standarde şi vor să beneficieze de alte servicii� Spre exemplu, pe noi ne-a ajutat foarte mult asfaltarea străzii, sperăm să urmeze ilumi- natul public, limitatoare de viteză şi alte asemenea investiţii� Adevărul e că s-au făcut multe în ultimii ani din punct de vedere al infrastructurii, însă nivelul de dezvoltare imobiliară necesită continuarea investiţiilor majore în infrastructura publică� C.T.: De ce ai nevoie să rămâi pe piaţă? A.T.: Indiscutabil de calitate� Şi de diversitate� Am avantajul că am abordat mai multe tipuri de activităţi şi că nu mi- am canalizat eforturile în mod exclusiv pe o singură afacere� Astfel, când una nu merge prea bine pot să compensez din cealaltă� Dacă te bazezi pe una singură e foarte riscant� C.T.: Cum vezi viitorul comunităţii?

foarte riscant� C.T. : Cum vezi viitorul comunităţii? A.T. : Eu văd aici două direcţii� Una

A.T.: Eu văd aici două direcţii� Una pesimistă, pe care nu ne-o dorim niciunul, în care lipsa autorităţii va duce la creşterea ponderii populaţiei cu resurse limitate şi cu comportamente anti-sociale, care vor alunga marea masă a tinerilor floreşteni, iar comunitatea noastră se va transforma într-un ghetto� Iar a doua variantă, cea optimistă, în care vreau să cred, e aceea în care autori- tăţile se vor implica şi vor crea un mediu sănătos şi sigur în care cu toţii o vom duce mai bine� Dacă va fi curăţenie şi siguranţă, va veni lumea şi va investi în lucruri de calitate� Iar aici nu am în vedere numai perspectiva afacerilor şi a activităţilor cu caracter economic� Sunt şi eu floreştean, trăiesc aici şi-mi cresc copiii aici� Sunt încântat de oamenii care s-au mutat aici şi pe care i-am întâlnit� Aceştia au familii frumoase, locuri de muncă bune, menta- litate dinamică� Sunt pregătiţi să rămână în Floreşti şi, în acest sens, au investit resurse semnificative în locuinţele lor� Ei sunt un potenţial uriaş al Floreştiului şi - gestionat într-un mod inteligent - acest potenţial poate transforma comunitatea noastră într-una plină de oportunităţi pentru noi toţi� Interviu realizat de Ciprian Tehei.

comunitatea noastră într-una plină de oportunităţi pentru noi toţi� Interviu realizat de Ciprian Tehei.  5
comunitatea noastră într-una plină de oportunităţi pentru noi toţi� Interviu realizat de Ciprian Tehei.  5

5

comunitatea noastră într-una plină de oportunităţi pentru noi toţi� Interviu realizat de Ciprian Tehei.  5

Editorial

Editorial Sensurile suferinței. O perspectivă teologică ortodoxă Cristian Sonea S uferinţa se poate defini ca fiind
Editorial Sensurile suferinței. O perspectivă teologică ortodoxă Cristian Sonea S uferinţa se poate defini ca fiind

Sensurile suferinței. O perspectivă teologică ortodoxă

Cristian Sonea

S uferinţa se poate defini ca fiind acea stare nedorită de durere fizică sau

morală, vecină cu disperarea� Contrar per- cepţiilor înrădăcinate în mentalul colectiv, Dumnezeu nu voieşte suferinţa noastră� Şi totuşi suferinţa există şi este abordată din diferite perspective� Întâlnim atitudini care exclud totalmente un minim rol pozitiv al acesteia şi altele care o maximizează, vorbind despre o necesitate absolută a suferinţei în căutarea împlinirii spirituale, împlinire înţeleasă diferit în multiplele forme de religiozitate� Dacă are un rol sau o valoare vom încerca să răspundem în cele ce urmează, însă, ceea ce este sigur, e faptul că sufe- rinţa schimbă, transformă, atât viaţa celui ce o trăieşte, cât şi viaţa celor din jurul suferindului� Simpla observaţie a unei persoane su- ferinde ne face să constatăm că aproape întotdeauna durerea provoacă degradarea biologică sau psihică a fiinţei umane� După Georgios Mantzaridis, cu toate acestea „durerea rămâne inexplicabilă şi para- doxală nu doar ca fenomen psihologic, dar şi biologic”, întrucât „prezenţa ei nu corespunde de regulă vreunui scop natu- ral”, însă prevesteşte durerea morţii care are „consecinţe transcendente”� Din acest motiv, suferinţa poate contribui la curăţirea lăuntrică a omului şi se poate constitui într-un „mijloc de înnoire spirituală”� 1

Privită fiind din această perspectivă, su- ferinţa primeşte un sens şi chiar o anumită

1 Georgios Matzaridis, Morala creştină II. Omul şi Dumnezeu. Omul şi semenul. Poziţionări şi perspec- tive existenţiale şi bioetice1 Georgios Matzaridis, , trad� de Cornel Constantin Coman, Editura Bizantină, Bucureşti, 2006, p� 484� , trad� de Cornel Constantin Coman, Editura Bizantină, Bucureşti, 2006, p� 484�

6

valoare� Biserica nu încurajează o căutare

a suferinţei pentru ca viaţa noastră să pri-

mească un sens înalt, însă este necesar să-şi evidenţieze poziţia cu privire la suferinţă�

Cunoaşterea existențială ca sens al suferinței Omul care suferă se însingurează, se

izolează� În funcţie de intensitatea resimţită

a suferinţei, poate ajunge desfigurat fizic

şi spiritual, creând o stare de interogare a sinelui pentru înţelegerea fenomenului� Astfel, suferinţa schimbă modul de per- cepţie asupra vieţii� Persoana suferindă, aflându-se într-o stare de incertitudine, teamă de necunoscut, observând limitele existenţei biologice se poate regăsi pe sine prin intermediul lui Dumnezeu� În funcţie de reperele sale spirituale, persoana uma- nă poate să-şi asume ori să nu-şi asume suferinţa, poate să descopere sau să nu descopere un sens�

Asumarea pozitivă a suferinței Oare putem privi pozitiv suferinţa personală sau a celor apropiaţi? La aceas- tă întrebare sigur că răspunsurile sunt îndreptăţite să fie diverse, fiindcă nu toţi oamenii trăiesc şi gestionează starea de suferinţă în acelaşi mod� Din această perspectivă sunt nece- sare credinţa şi nădejdea în Dumnezeu� Creştinul asociază suferinţa cu păcatul şi acceptă faptul că nu există om care să nu sufere, deoarece nu există om care să

nu fi păcătuit� Ceea ce este important cu adevărat este finalitatea suferinţei, atât în privinţa modului în care o înţelegem, cât şi

a

modului în care îi permitem să ne afecteze�

atât în privinţa modului în care o înţelegem, cât şi a modului în care îi permitem

Editorial

Părinţii duhovniceşti considerau că suferinţa nu înseamnă neapărat îndepăr- tare de Dumnezeu; totodată, ea poate fi interpretată ca apropiere de Dumnezeu şi un semn de îngăduinţă din partea Lui pentru a depăşi prin diferite experienţe îndepărtarea de El� Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie Cuviosul Părinte Porfirie, care în decursul vieţii sale a suferit de mai multe boli, însă îi mulţumea lui Dumnezeu şi arăta că starea de suferinţă îi oferă parcă o şi mai mare dorinţă şi iubire de Dumnezeu�Editorial Suferința ca „cercetare a Domnului” Potrivit Sfintei Scripturi, „Domnul îl ceartă pe cel pe care

Suferința ca „cercetare a Domnului” Potrivit Sfintei Scripturi, „Domnul îl ceartă pe cel pe care îl iubeşte şi biciuieşte pe tot fiul pe care îl primeşte” (Evr� 12, 6)� În forma negativă, propoziţia aceasta poate fi formulată şi astfel: Dumnezeu nu îl ceartă pe cel pe care nu îl iubeşte, nici nu îl biciuie pe cel pe care nu îl recunoaşte� În mod paradoxal, vedem cum dreptatea lui Dumnezeu este mai presus de înţelegerea omului� De ce să fie Dumnezeu mai aspru cu cei pe care îi iubeşte? Dumnezeu Cel iubitor de oameni este înfăţişat crud şi ne- înduplecat în faţa durerii omeneşti� Aceasta poate provoca omului mânie şi răzvrătire� Acelaşi sentiment a fost trăit şi de dreptul Iov la influenţele celor care îl înconjurau� „Cercetarea” pe care ne-o face durerea este interpretată în literatura patristică sub conceptul „judecata lui Dumnezeu”� Putem observa cum toţi sfinţii au avut de suferit în viaţă durere, cel mai adesea mucenicească� Aceasta a fost crucea lor� Este încercarea pe care au primit-o de la Dumnezeu spre a-şi dovedi iubirea dezinteresată şi încrederea totală în El� Desigur, durerea nu constituie prin firea ei putere izbăvitoare, iar creştinul nu o urmăreşte şi nici n-o primeşte cu oSuferința ca „cercetare a Domnului”

7

creştinul nu o urmăreşte şi nici n-o primeşte cu o 7 dispoziţiemasochistă� Orabdăînsă, recunos- când

dispoziţiemasochistă� Orabdăînsă, recunos- când contribuţia ei în viaţa duhovnicească� Despre mângâierea pe care Însuşi Dum- nezeu o arată faţă de creştinii aflaţi în neca- zuri şi suferinţă, vorbeşte şi Sfântul Apostol Pavel, spunând că alături de persoana care suportă încercări şi suferinţă este Hristos, Care pe lângă pătimirea existentă aduce şi întărire şi mângâiere (2 Cor� 1, 3-7)�

Suferința ca binecuvântare Creştinul care suferă iese din starea de atotsuficienţă, părăseşte privirea întoarsă spre eul propriu, fapt ce îi înlesneşte întâl- nirea cu Dumnezeu� De aceea, „credincio- sul vede durerea ca dar al lui Dumnezeu şi îi mulţumeşte� O vede ca mijloc de exercitare întru smerenie şi iubire� Astfel funcţionează înlăuntrul lui un «transfor- mator» care converteşte provocările durerii în prilejuri de pregătire pentru veşnicie”� 1 Din această perspectivă, suferinţa este percepută ca dar sau binecuvântare� Su- ferinţa care din afară poate părea pentru unii un blestem, pentru alţii poate fi o binecuvântare a lui Dumnezeu� De aceea e important ca omul să-şi găsească chiar şi în suferinţă un sens al vieţii, descoperind astfel sensul pozitiv al suferinţei� Sfatul duhovnicului este esenţial în astfel de momente� Suferindul trebu- ie să fie încredinţat că nu este singur în suferinţa lui, ci şi Hristos suferă alături de el� Conştiinţa morţii, ca finalitate a suferinţei ar trebui să-l ţină într-o stare de trezvie continuă şi într-o aşteptare a învierii personale, stări pregătite încă din perioada de sănătate fizică şi mentală� Până la urmă credinţa în viaţa veşnică este cea care transcende propria moarte�

veşnică este cea care transcende propria moarte�  1 Georgios Mantzaridis, Morala creştină II , p�

1 Georgios Mantzaridis, Morala creştină II, p� 487�

Recenzie

Recenzie Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor
Recenzie Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor

Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor

Silvia Burnar

M ai este cu putință să renunțăm la tele- vizor? este întrebarea care se insinu-

ează încă din titlul acestei cărți, 1 ce poate fi găsită în biblioteca parohiei noastre� Autorul, biofizician şi doctor în bioetică al Universității Aristotel din Tesalonic, analizează pertinent, pe parcursul a şapte capitole, fenomenul televizionării din punct de vedere ştiințific, magic şi religios� Tema cărții este despre cum ne influențează televiziunea viața religioasă� Termenul de „revrăjire” aparține mişcării New Age, care afirmă că, dacă la începutul secolului al XX- lea s-a produs o „dezvrăjire” a lumii prin intermediul tehnologizării, capitalismului şi raționalismului modern, în deceniul şapte are loc o „revrăjire” a lumii, i.e. o reîntoarcere la gândirea de tip religios, care nu este una creştină, ci una holistică, panteistă sau magică� Virgiliu Gheorghe spune că adevărata „dezvrăjire” a lumii s-a produs pe parcursul creştinării, iar „revră- jirea” sau, mai degrabă, „descreştinarea” a început odată cu apariția pozitivismului şi a materialismului şi se continuă prin intermediul televiziunii, care are un efect magic asupra lumii� Autorul ne atenționează că „modul în care mintea noastră percepe imaginile de la televizor […] nu presupune o activitate corticală normală ca în starea de veghe, ci introduce nişte stări asemănătoare celor care apar în stările alterate de conştiință�” 2

Prin urmare, faptul în sine de a transmite

evenimente pe micul ecran este unul obiec- tiv, însă perceperea fenomenului de către creierul uman este una asemănătoare stării de vis sau halucinație� Aceste percepții se pliază foarte bine pe gândirea de tip mitic sau magic, pe nevoia inconştientă a omului de a crede în ceva� Pentru omul modern,

pozitivist şi materialist, televiziunea joacă rolul unui substitut de religie: „Camuflată în haina toleranței, televiziunea nu ne spu- ne să ne părăsim credința, dar ne sugerează cum trebuie să fim şi ce să facem în viață, determinându-ne astfel să ne îndepărtăm de propria credință, de care ne va mai lega

doar numele�” 3 Aşadar,

gravitatea fenome-

nului nu ar consta în faptul că îi determină pe oameni să cumpere obiecte de care nu au nevoie, să dorească lucruri care nu-i vor face fericiți, să urmeze comportamente care nu-i reprezintă, ci în aceea că se cultivă o deschidere spre evaziunea în imaginar sau

fantastic, în consumul de droguri şi practici orientale sau fenomene oculte, care duc la apariția unui comportament maladiv de tip schizofrenic� Să privim, deci, înlăun- trul nostru şi să ne cercetăm! Este o carte care merită citită, pentru că are meritul nu numai de a „diagnostica” cu precizie problemele societății contemporane, ci şi de a oferi repere spre soluționarea lor�

1 Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor, vol� II, Prodromos, Fundația Tradiția Românească, Bucureşti, 2006, 287 pp� 1 Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor 2 Ibidem, pp� 35-36�

3 Ibidem, p� 152�

8

Fundația Tradiția Românească, Bucureşti, 2006, 287 pp� 2 Ibidem , pp� 35-36� 3 Ibidem , p�

Sfinţi şi sărbători

Sfinţi şi sărbători Sfântul Ierarh Calinic și problema identității românești Matei Agachi I erarhul Calinic
Sfinţi şi sărbători Sfântul Ierarh Calinic și problema identității românești Matei Agachi I erarhul Calinic

Sfântul Ierarh Calinic și problema identității românești

Matei Agachi

I erarhul Calinic este unul dintre cei mai mari sfinți români, datorită vieții sale îmbunătățite, dar şi datorită lucrării sale misionare� El s-a născut la Bucureşti în 7 octombrie 1787� La vârsta de 20 de ani intră în mănăstire, unde duce o viață de aspră asceză şi rugăciune neîncetată, care îl va pregăti pentru primirea cinului în- geresc, iar mai apoi al celui preoțesc� Datorită vieții sale deosebite, a ajuns un duhovnic cău- tat de toată lumea� El a păstorit obştea mănăs- tirii Cernica timp de 33 de ani, organizând şi alte mănăstiri din Țara Românească, sub păstorirea lui înflorind monahismul românesc� Mai apoi a fost sfințit episcop la Râmnicu Vâl- cea şi timp de 17 ani a întărit credincioşii, a vindecat bolnavii, s-a rugat pentru toți şi a purtat de grijă celor nevoiaşi� În apropierea cetății Râmnicu Vâlcea a înființat mănăstirea Frăsinei, cu viață de obşte deosebită� După 17 ani de păstorire a eparhiei sale ca episcop, se re- trage la mănăstirea sa de metanie, Cernica, unde mai trăieşte încă un an, pregătindu- se pentru călătoria spre veşnicie� În data de 11 aprilie 1868, în postul mare, îşi dă sufletul în mâinile lui Hristos� Sfântul Ierarh Calinic a înființat Mă- năstirea Frăsinei într-un loc binecuvântat, unde omul este în comuniune cu natura

9

şi cu Dumnezeu� Nu putem să ştim exact care era specificitatea trăirii Sfântului Ierarh Calinic, pentru că aceasta nu rămâne scrisă, însă mergând în acel loc, putem să vedem chipul raiului pierdut, acea viață care nu este scoasă din contextul transcendenței� Dumnezeu grăieşte prin orice mişcare a naturii, prin gâze, oameni şi soare, într- un cânt de veselie şi de tinerețe veşnică� Părin- tele Dumitru Stăniloae spunea despre Sfântul Ierarh Calinic că el ar fi practicat şi introdus un monahism caracteris- tic românesc în obştile mănăstirilor� Că el l-ar fi practicat şi introdus de la sine, este puțin probabil, deoarece fără un duhovnic, care să-i transmită mai departe aceasta, nu este posibil în Ortodoxie� Cert este că specificul mănăstirii ctitorite de el este unul românesc, în care omul este în comuniune cu natura şi în armonie cu Dumnezeu� Constantin Noica scria cu regret că neamul acesta nu are o cultură mare, is- toric semnificativă, că este reprezentat de o cultură rurală, căreia îi lipseşte energia speculativă, caracteristică Occidentului� El mai spunea că grecii au descoperit ființa, opunându-se devenirii, germanii au des- coperit filozofia spiritului, datorită unei rupturi între om şi lume, însă românii nici nu au termenul de devenire, ca şi cum

spiritului, datorită unei rupturi între om şi lume, însă românii nici nu au termenul de devenire,
spiritului, datorită unei rupturi între om şi lume, însă românii nici nu au termenul de devenire,
spiritului, datorită unei rupturi între om şi lume, însă românii nici nu au termenul de devenire,

Sfinţi şi sărbători

Sfinţi şi sărbători nici nu s-ar fi pus problema despărțirii; el spunea că dacă ne vom

nici nu s-ar fi pus problema despărțirii; el spunea că dacă ne vom afirma cu ceva în istorie, aceasta va ține de teologic� În Trilogia Culturii Blaga surprinde foarte bine spiritualitatea creştină ortodoxă, în antiteză cu cea catolică, diferența dintre ele fiind raportarea omului la Dumne- zeu� Catolicismul se impune prin putere, forță organizatoric-militărească şi rigoare, în Ortodoxie relația lui Dumnezeu cu omul fiind organică� Dumnezeu coboară în creație, iar omul Îl recunoaşte în tot ce îl înconjoară: izvoare, flori, copaci, vânt, munți��� El îi vorbeşte de aproape omului� Blaga spune că Ortodoxia, în general, are acest atribut de organicitate: om - natu- ră - Dumnezeu, însă acesta se găseşte cel mai concret la români� Nu putem nega că românul este apropiat de natură, exemple fiind printre altele balada Mioriței, în care - la moarte - ciobănaşul se identifică cu natura, sau versurile lui Eminescu: codru-i frate cu românul� Heidegger scria că descoperirea ființei se face prin limbajul poetic-artistic, prin identificarea omului cu pământul, cu ni- micul, în deschidere către cer� Ființa este trăită prin limbajul poetic, pentru că acesta poate să exprime mai bine procesul de identificare cu nimicul, ca mai apoi să se poată primi cerul; putința de a muri în- continuu, pentru a învia� Dacă traducem teologic această idee, putem să spunem că omul trebuie să se pocăiască pentru a se putea întâlni cu Dumnezeu� O permanentă pocăință este o permanentă întâlnire cu Dumnezeu� Unii spun că Ortodoxia nu este trăită destul de profund la noi, că noi nu suntem destul de serioşi sau riguroşi, că suntem urechişti, lăutari şi într-ale Ortodoxiei şi transformăm totul într-un vers, im-

Ortodoxiei şi transformăm totul într-un vers, im- 10 provizând, nu aprofundând� Însă, după cum spune

10

Ortodoxiei şi transformăm totul într-un vers, im- 10 provizând, nu aprofundând� Însă, după cum spune şi

provizând, nu aprofundând� Însă, după cum spune şi Heidegger, limbajul poetic exprimă cel mai bine profunzimea şi chiar spre deosebire de cercetarea profundă, care descoperă adâncurile, prin limbajul poetic se trăieşte continuu întâlnirea cu Dumnezeu� Înseamnă că nu este nevoie să adâncim atât cunoaşterea, pentru că ea se revelează treptat, pe specificul nostru de cântăreți, fără pretenții de filozofie� Modestia originilor, deşi ne tragem din- tr-un neam vechi, modestia culturii, deşi aceasta este una ancestrală (din care poate au izvorât atâtea alte culturi mari), facili- tează revelația� Eliade scria că forma cea mai complexă a baladelor populare, care îşi au obârşia în preistorie, se găseşte în spațiul carpatic� Acestea îşi au caracteristica esențială tot în legătura omului cu natura� Se pare că legătura organică dintre om şi natură s-a păstrat până în zilele noastre, fiind expresia noastră spirituală de chip al raiului� Specificitatea sfințeniei Sfântului Cali- nic este una românească, care nu exclude universalul, ci exprimă o veche cultură, în care omul este în comuniune cu natura şi care Îl vede pe Dumnezeu prin ea� Dacă unii zic că nu avem cultură, nu avem spiri- tualitate, Sfântul Calinic le răspunde prin modelul trăirii sale, că universalitatea se poate atinge prin întâlnirea cu Dumnezeu şi că în fondul subconştient al acestui neam este legătura organică, nedespărțită cu El, şi de aceea Învierea este aproape�

subconştient al acestui neam este legătura organică, nedespărțită cu El, şi de aceea Învierea este aproape�

Cateheze liturgice

Cateheze liturgice Vecernia Robert Anton Kovacs V ecernia sau slujba de seară este prima din cele

Vecernia

Robert Anton Kovacs

Cateheze liturgice Vecernia Robert Anton Kovacs V ecernia sau slujba de seară este prima din cele

V ecernia sau slujba de seară este prima din cele şapte Laude bisericeşti� În ve-

chime ea se săvârşea după apusul soarelui, la ivirea luceafărului de seară� Astăzi, vremea săvârşirii Vecerniei este aproximativ ora 16� Scopul rugăciunii de seară este acela de a aduce mulțumire lui Dumnezeupentruziua care a trecut şi de a-I cere ajutorul pentru petrecerea în pace a nopții care se apropie� Tot aici amintim faptul că Vecernia ne pune în legătură cu istoria sfântă a mântuirii, aducându-ne aminte de coborârea de pe Cruce şi înmormântarea Domnului Hris- tos, evenimente care au avut loc spre seară� Formula de binecuvântare de la începu- tul Vecerniei, „Binecuvântat este Dumnezeu nostru���”, ne arată că la început omenirea nu ştia altceva despre Dumnezeu decât că El există şi că e Unul singur� La începutul sluj- bei, preotul deschide numai dvera (perdeaua uşilor împărăteşti), pe când uşile rămân închise, simbolizând astfel cunoaşterea vagă şi nedesluşită a lumii despre Dumnezeu� Binecuvântarea este dată din altar deoarece preotul îi închipuie acum pe primii oameni, dinainte de căderea din rai� Psalmul 103, „Binecuvintează suflete al meu pe Domnul���”, ne vorbeşte despre crearea lumii, zugrăvind totodată măiestria şi purtarea de grijă a lui Dumnezeu� Preotul iese din altar în fața uşilor împărăteşti închi- se, unde citeşte în taină cele şapte rugăciuni aleVecerniei� Acumpreotul reprezintă ome- nirea de dinaintea venirii Mântuitorului, implorând mila dumnezeiască în fața porților zăvorâte ale cerului - urmare a căderii omului în păcat şi a izgonirii lui din rai� Cântarea „Doamne strigat-am către Tine���” (Ps� 140), care urmează după ec-este prima din cele şapte Laude bisericeşti� În ve- 11 tenia mare, exprimă - în accente

11

tenia mare, exprimă - în accente duioase - starea de rătăcire şi deznădejde a omului despărțit de Dumnezeu� Ea este simbo- lul văzut al rugăciunii noastre pe care o înălțăm spre Dumnezeu, aşa cum se înalță fumul de tămâie, după cuvintele psalmis- tului David: „Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta ���” În rânduiala acestei slujbe, cântările din Vechiul Testament se împletesc armonios cu cele din Noul Testament, arătând astfel legătura indisolubilă dintre cele două mari perioade ale istoriei mântuirii� Deschide- rea uşilor şi ieşirea preotului în mijlocul bisericii simbolizează redeschiderea raiului pentru om prin jertfa Mântuitorului, iar cădirea de la Vohod reprezintă tămâia pe care o aducem ca jertfă lui Hristos� Cântarea imnului „Lumină lină���” şi

purtarea lumânării aprinse înaintea preotu- lui, în vechime, avea menirea de a împrăştia întunericul serii, care simboliza haosul şi în- tunericul în care se aflau oamenii Legii Vechi în aşteptarea lui Mesia, văzut ca luceafărul de seară, ca o stea călăuzitoare� Rugăciunea dreptului Simeon, „Acum slobozeşte���”, reprezintă apusul epocii Vechiului Testa- ment, aşa cum Vecernia este amurgul zilei naturale� Ea exprimă liniştea împlinirii unui țel şi împăcarea pe care o dădeau acestor suflete nădejdea venirii lui Mesia� În încheiere se cântă o suită de tropare, care au vocația de a ne prezenta virtuțile sfinților zilei ca un exemplu pentru noi, iar la otpust îi pomenim pe Sf� Ioachim şi Ana, părinții Maicii Domnului, reprezen- tând aici drepții Vechiului Testament în aşteptarea smerită a Mântuitorului Hristos�



Călăuza sufletului

Călăuza sufletului Lumea de dincolo Decebal Gorea I ntrebarea cititorului 1 : Există strigoi? Ce sunt

Lumea de dincolo

Decebal Gorea

Călăuza sufletului Lumea de dincolo Decebal Gorea I ntrebarea cititorului 1 : Există strigoi? Ce sunt

I ntrebarea cititorului 1 : Există strigoi? Ce sunt ei? Da, bineînţeles că există��� însă doar în filmele şi romanele horror� Din fericire, nu va trebui să ne decorăm casa cu ghirlande de usturoi sau să avem sertarul plin cu ţăruşi de argint, deşi nu ar strica atâta bunăstare� Strigoii fac parte din folclorul românesc, fiind împrumutaţi - se pare - din cel slav şi cu precădere din cel sârbesc, având cores- pondenţe la multe alte popoare� La noi mai circulă şi termenul moroi, aproximativ cu acelaşi înţeles, de suflet al unui mort, despre care se crede că se tranformă într-un animal sau într-o apariţie fantomatică, provocând neajunsuri celor vii, pe care îi întâlneşte� De regulă strigoii/moroii sunt sufletele celor care au avut o moarte năprasnică:

ale celor ucişi, ale sinucigaşilor, ale copiilor care au murit nebotezaţi, dar şi suflete ale oamenilor foarte răi, toate acestea ieşind, de regulă noaptea, din mormânt, cu scopul de

a face rău celor vii� E motivul pentru care

în trecut se practica uneori mutilarea rituală

a mortului sau legarea membrelor sale,

pentru a împiedeca o eventuală revenire printre cei vii, în cazul în care mortul ar fi devenit strigoi� Descoperirile arheologice de la Cernica şi Cernavodă au scos la iveală

astfel de dovezi� 2 Revenirea sufletului pe pământ după moarte e în mod cert şi o reminiscenţă a religiilor popoarelor antice, care au avut legătură cu poporul nostru�

1 În această rubrică răspundem la întrebările legate de problemele spirituale ale cititorilor noştri� Întrebările pot fi adresate prin intermediul adresei de e-mail: cetateafetei@yahoo�com� 2 Ion Ghinoiu, Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze româneşti ale nemuririide e-mail: cetateafetei@yahoo�com� 2 Ion Ghinoiu, , editura Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 1999, , editura Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 1999, pp� 81-82�

De pildă, etruscii - strămoşi ai romanilor

- credeau că lumea morţilor comunică cu

lumea celor vii printr-o gaură săpată în marginea aşezărilor, numită mudus, care era acoperită cu o piatră� De câteva ori pe an, această piatră era dată la o parte pen- tru ca sufletele să poată reveni pe pământ printre cei vii� 3 Astăzi toate aceste credinţe se păstrează prin folclor şi din nefericire prin numeroa- sele superstiţii care însoţesc viaţa creştinilor, mai ales în mediul rural� Spun din nefericire, deoarece toate aceste superstiţii atestă o slăbire a credinţei noastre în Dumnezeu� Oricum, revenind la strigoi, un lucru e cert:

orice legătură a lor cu teologia creştină este forţată şi neavenită, întrucât sufletul mor- tului, nefiind material ci spiritual, nu mai poate interacţiona fizic cu lumea aceasta, el urmând să revină în trup doar la Judecata de Apoi� Totuşi întrebarea legată de existenţa strigoilor ridică o altă problemă, şi anume aceea a vieţii sufletelor dincolo de moarte şi a comunicării noastre cu ele�

Ce se întâmplă după moarte? Teologia ortodoxă ne învaţă că moartea biologică reprezintă o despărţire vremelnică

a sufletului de trup, până la învierea de obşte

a tuturor oamenilor, care va avea loc la sfâr-

şitul lumii, când trupurile - chiar dacă vor fi numai cenuşă - se vor reface prin puterea lui

Dumnezeu în trupuri transfigurate, pentru

a se reuni cu sufletele, alcătuind astfel fiinţa integrală a omului� Se pune întrebarea: ce se întâmplă în intervalul dintre moartea şi învierea omului de la sfârşitul lumii? Prin

12

şi învierea omului de la sfârşitul lumii? Prin 12 3 EmilianVasilescu, Istoriareligiilor

3 EmilianVasilescu,Istoriareligiilor,I�B�M�B�O�R�, Bucureşti, 1982, p� 303�

Călăuza sufletului

moarte trupul se descompune, întorcându-se în pământul din care a fost luat, iar sufletul nemuritor intră într-o stare asemănătoare stării de somn� E motivul pentru care în limbajul bisericesc e folosit întotdeauna termenul adormit în loc de mort , atunci când ne referim la cel care a trecut adormit în loc de mort, atunci când ne referim la cel care a trecut în viaţa de dincolo� La rândul Său, Mântuitorul con- firmă acest adevăr prin faptul că se adresează morţilor ca unor oameni vii, care dorm� 1 Unul dintre puţinele locuri scripturisti- ce în care se vorbeşte despre viaţa sufletului după moarte este parabola bogatului nemi- lostiv şi a săracului Lazăr (Lc� 16, 19-31), în care ni se spune că cei doi, după moarte, au fost duşi de îngeri: Lazăr în rai, iar bogatul nemilostiv în iad� Chinuindu-se cumplit, bogatul îl roagă pe Avraam să-i îngăduie lui Lazăr să se întoarcă pe pământ pentru a-i avertiza fraţii asupra consecinţelor pe care o viaţă trăită în păcate grele le are după moarte� Răspunsul a fost însă unul negativ� Observăm aici că, deşi bogatul şi- ar fi dorit să se întoarcă pe pământ pentru a-şi avertiza familia, nu mai putea face acest lucru, însă nici Lazăr nu putea, chiar dacă era în rai� Trăind într-un alt plan de existenţă, sufletele celor adormiţi nu mai pot reveni în această lume, la fel cum nici noi nu putem pătrunde în planul lor de existenţă, decât numai prin moarte� Au existat totuşi unele excepţii, în cazul unor sfinţi, care prin îngăduinţa lui Dumnezeu au rupt bariera planurilor de existenţă� E cazul Ap� Pavel, care a fost purtat în extaz în împărăţia lui Dumnezeu (II Cor� 12, 2-4) sau a altor sfinţi, care după moarte au făcut minuni, printr-o prezenţă fizică� Nu este însă cazul sufletelor care se află în iad�

1 Din toate cele 3 învieri pe care Domnul le-a făcut se desprinde ideea morţii ca somn al sufletului: tână- rului mort din Nain, Iisus îi porunceşte: scoală-te! (Lc� 7,11-15), iar despre fiica lui Iair (Mt� 9,18-25) şi despre Lazăr (In� 11,1-44) spune că nu au murit, ci dorm�făcut se desprinde ideea morţii ca somn al sufletului: tână- rului mort din Nain, Iisus îi

13

Lazăr (In� 11,1-44) spune că nu au murit, ci dorm� 13 Se vorbeşte totuşi de apariţii

Se vorbeşte totuşi de apariţii ale morţilor

în

tipul strigoilor� După cum se ştie, visele sunt

de cele mai multe ori efecte ale imaginaţiei omului - acestea sunt visele fireşti� Privind însă lucrurile duhovniceşte, visele pot fi şi trimise de Dumnezeu sau provocate de

diavolul� În cazul din urmă, diavolul îşi bate joc de noi prin patimile noastre, pe care le exploatează în vise sau prin visele urâte pe care ni le provoacă� De aceea e important

ca înainte de culcare să ne rugăm, iar dacă

apar vise demonice, să le alungăm tot prin rugăciune� Nu putem şti niciodată dacă Dumnezeu a îngăduit comunicarea celor de dincolo cu noi, sau dacă apariţia din vis

e doar o înşelăciune diavolească, ştiut fiind că diavolul poate lua orice formă - ceea

ce explică şi apariţiile de tipul strigoilor� Cred că nu e importantă descifrarea unui presupus mesaj pe care cineva ni l-ar fi transmis prin vis, cât încercarea noastră de a-l ajuta pe acel cineva, iar acest lucru

îl facem prin rugăciunea particulară, prin

milostenii, prin slujbele de parastase şi mai ales prin pomenirea lui la Sf� Liturghie� Aşadar, comunicarea cu morţii nu e la nivelul psihicului, ci la nivel duhovnicesc, iar locul de întâlnire este Sfânta Masă eu-

haristică, unde viii şi morţii sunt prezenţi prin pomenirea numelor şi prin rugăciune,

în proximitatea lui Dumnezeu� Rugăciunea

pentru cei adormiţi nu e o opţiune personală,

ci o datorie sfântă, ştiut fiind că rugăciunea

noastră îi poate ajuta în cazul în care au ajuns

vis sau chiar de apariţii fantomatice, de

în

iad, pentru a scăpa de chinuri şi pentru a

se

mântui la Judecata de Apoi, când sentinţa

dată omului va rămâne definitivă� De aceea

ne rugăm pentru ei, având credinţa că şi ei

se roagă pentru noi, iar prin această rugăciu-

ne reciprocă ne unim dincolo de graniţele morţii, prin legătura indestructibilă a iubirii�



Biblia văzută altfel

Biblia văzută altfel Nunți și fântâni în Biblie Iuliu Gorea R ăspunsurile la întrebările anterioare: 1�

Nunți și fântâni în Biblie

Iuliu Gorea

văzută altfel Nunți și fântâni în Biblie Iuliu Gorea R ăspunsurile la întrebările anterioare: 1� Am

R ăspunsurile la întrebările anterioare:

1� Am amintit ajutorul unor vi-

etăţi, oferit poporului ales, la porunca Domnului� Care dintre acestea au murit după ce şi-au împlinit misiunea? Lăcustele� Viespile, aşa cum ştiţi, nu mor, chiar dacă înţeapă de mai multe ori� Aşa s-a întâmplat şi în cazul amintit� Trimise de Dumnezeu, roiul de viespi i-a înţepat pe cei doi împăraţi uriaşi precum şi

pe ostaşii lor, omorându-i pe unii, făcându-

i incapabili de luptă pe ceilalţi� Corbilor, despre care am amintit, nu li s-a pus în primejdie viaţa, pentru că l-au hrănit pe profetul Ilie� După ce şi-au înde- plinit misiunea încredinţată de Dumnezeu, ei şi-au văzut mai departe de viaţa lor� În schimb cu lăcustele a fost altceva� La porunca lui Dumnezeu, Moise s-a rugat, a

ridicat toiagul şi îndată s-a stârnit un vânt puternic, care a aruncat toate lăcustele în mare� Prin aceasta s-a demostrat încă o dată Faraonului şi întregului Egipt puterea nemăsurată a Domnului (Ieşire 10, 16-19)� 2� Măgarul a jucat roluri importante în diferite episoade biblice� Am amintit 3 dintre ele� Care dintre măgarii menţionaţi

vorbit în grai omenesc? Măgăriţa lui Valaam� Măgarii dăruiţi de judecătorul Iair fiilor săi, chiar dacă erau foarte scumpi, pentru că erau dresaţi anume pentru călărie, ei nu puteau vorbi în grai omenesc� La fel a fost şi cazul cu măgarul pe care l-a folosit samarineanul milostiv� El a ajutat la transportarea ce- lui rănit şi atât� Cu măgăriţa folosită de profetul Valaam a fost altceva� Oricât de incredibil ar părea, ea a vorbit! Dumne- zeu a făcut-o să vorbească, pentru a arăta

a

Dumne- zeu a făcut-o să vorbească, pentru a arăta a 14 proorocului şi prin aceasta, puterea

14

proorocului şi prin aceasta, puterea Sa, şi pentru a-l determina să nu blesteme poporul ales, aşa cum îi cerea regele Balac (Numeri 22, 21-35)�

Nunți şi fântâni în Biblie Este nefiresc ca la o nuntă cineva să fie supărat (Mt� 9, 15)� Totuşi Biblia ne prezintă trei nunţi în cursul cărora cineva a fost foarte supărat� Iată-le:

Nunta lui Samson la care mireasa a fost supărată� A plâns şapte zile, atât cât a durat nunta ei (Judecători 14, 1-18)� Nunta lui Iacov la care mirele a fost supărat pentru că a fost înşelat cu bună ştiinţă de către socrul său (Facere 29, 1-28)� Nunta fiului de împărat la care socrul mare a fost supărat� Mai întâi a fost supărat pentru că nuntaşii pe care i-a chemat la petre- cere l-au refuzat, apoi, mai târziu, supărarea lui a devenit şi mai mare��� (Matei 22, 1-14)� Întrebare: La care dintre aceste trei nunţi, un nuntaş a fost condamnat la moarte şi a ajuns în iad? Biblia ne prezintă mai multe întâm- plări petrecute în faţa unor fântâni� Iată trei dintre ele:

Fântâna lui Iacov de la Laban, unde Iacov îşi înmulţea turmele printr-o metodă inedită (Facere 30, 25-43)� Fântâna lui Iosif, în faţa căreia Iosif a fost vândut de fraţii săi (Facere 37, 14-28)� Fântâna lui Moise, unde Moise a apărat fiicele preotului Ietro (Ieşire 2, 15-17)� Întrebare: Care dintre cele trei fântâni menţionate mai sus nu avea apă (era seacă)? Răspunsurile le puteţi afla fie citind pasajele biblice menţionate, fie urmărind numărul viitor al acestei reviste�

le puteţi afla fie citind pasajele biblice menţionate, fie urmărind numărul viitor al acestei reviste� 

Amprente pe suflet adolescentin

Amprente pe suflet adolescentin Totul despre perfecționism (I) Katalin Rus A i avut vreodată senzaţia că

Totul despre perfecționism (I)

Katalin Rus

adolescentin Totul despre perfecționism (I) Katalin Rus A i avut vreodată senzaţia că trăieşti într-o

A i avut vreodată senzaţia că trăieşti într-o societate care depinde tot mai

mult de cât eşti de inteligent sau de educat, neglijându-se astfel nevoile tale emoţionale şi spirituale? Ai fost vreodată dornic să ajungi în fruntea listei, să ocupi primul loc pentru că considerai că părinţii tăi te pre- ţuiesc doar pentru talentul tău neobişnuit sau, ba dimpotrivă, că i-ai putea dezamăgi dacă nu eşti cel mai bun? Dacă răspunsul tău la aceste întrebări este unul afirmativ, înseamnă că ai avut şansa să descoperi că nevoia de a excela ne poate limita uneori capacitatea de a ne mai bucura cu adevărat de viaţă� Pentru a putea analiza împreună pro- blematica perfecţionismului, haideţi mai întâi să vedem ce este el de fapt� Perfecţi- onismul constă în credinţa iraţională pe care unele persoane o au despre sine şi despre mediul înconjurător� Persoanele perfecţioniste consideră că atât ele, cât şi mediul înconjurător trebuie să fie perfect şi toate acţiunile lor necesită a fi realizate fără greşeală� Perfecţionismul este o structură a personalităţii, caracterizat de strădania de a fi perfect� 1

La prima vedere atât perfecţionismul, cât şi nevoia în sine de a excela par să fie negative, însă, uitându-ne mai îndeaproa- pe, putem descoperi că există de fapt două tipuri ale perfecţionismului, unul pozitiv şi altul negativ� Probabil te întrebi deja cum se poate să fii perfecţionist pozitiv sau negativ, dar este bine de ştiut că există o mare diferenţă între cele două tipuri� Per- fecţioniştii pozitivi îşi stabilesc standarde

Per- fecţioniştii pozitivi îşi stabilesc standarde 1 Frost, Marten, Lahart & Rosenblate, 1990; Hewitt

1 Frost, Marten, Lahart & Rosenblate, 1990; Hewitt & Flet, 1991; Stoeber, Otto, 2006�

15

înalte, au ţeluri şi vise mari, drept urmare au nevoie de multă ordine şi disciplină pentru a le atinge, pe când perfecţioniştii negativi îşi stabilesc standarde înalte, dar ei le consideră de neatins, astfel că nu vor reuşi aproape niciodată să exceleze� Mintea celor perfecţionişti negativi este plină de gânduri nesănătoase cu privire la ei, la ceilalţi şi la viitor, putând scoate în evidenţă mai multe erori la nivelul gândirii acestora, cum ar fi de exemplu:

Caruselul emoţiilor - îţi stabileşti un scop personal, cum ar fi să iei 10 la o teză; reuşeşti, drept urmare te simţi excelent, însă data următoare când iei mai puţin, te simţi groaznic� Deşi ceilalţi încearcă să te liniştească şi să îţi spună că nu e nimic, te simţi trist şi iritat şi nu înţelegi de ce; apoi vine o altă teză, iei o notă mare şi iar eşti foarte fericit, dar începe să îţi fie frică de următoarea teză� Nu-i aşa că este epuizant? Te întrebi cum ai putea depăşi momentele de tristeţe, iritare şi frică? Soluţia este ca în momentul în care îţi stabileşti un scop personal, fă tot posibilul şi tot ce depinde de tine să îl atingi, dar în timp ce munceşti la realizarea lui să ai în vedere şi faptul că există şi posibilitatea ca lucrurile să nu iasă aşa cum ţi-ai dorit, evitând astfel gustul amar al unui posibil eşec şi făcând mult mai uşoară acceptarea eşecului� Jocul numerelor - în viaţa ta numărul realizărilor şi al succeselor devine mai im- portant decât calitatea; în loc să te gândeşti câţi oameni ai cunoscut, ce prietenii ai legat, ce ai învăţat din aceste experienţe, te interesează să faci cât mai mult: să câştigi cât mai multe concursuri, să obţii cât mai

aceste experienţe, te interesează să faci cât mai mult: să câştigi cât mai multe concursuri, să

Amprente pe suflet adolescentin

Amprente pe suflet adolescentin multe diplome etc�, deoarece consideri că asta te va face să fii

multe diplome etc�, deoarece consideri că asta te va face să fii fericit� Focalizarea pe viitor – de fiecare dată când ai o reuşită (ex� ai realizat un proiect excelent) şi toată lumea te laudă şi îţi spune că ai avut inspiraţie, tu - în loc să te bucuri de moment şi să fii mulţumit - nu te poţi gândi decât la viitor, la noua prezentare de săptămâna viitoare şi îţi este teamă că nu va fi la fel de bună� Soluţia pentru a depăşi această temere este să te bucuri de aprecierile celorlalţi, să te recompensezi şi tu pentru reuşitele tale (ieşi la un film bun cu prietenii, cumpără-ţi ceva ce îţi doreai de mai multă vreme, fă ceva ce îţi place cu adevărat, astfel încât să simţi bucuria succesului şi să reuşeşti să îţi încarci bateriile pentru următorul tău proiect)� Gândirea de tipul totul sau nimic - mai este cunoscută ca gândirea alb-negru� Este tendinţa de a vedea lucrurile ori bune ori rele, fără a înţelege complexitatea situ- aţiilor� Aceasta este una dintre cele mai comune erori de gândire pe care le fac perfecţioniştii negativi, cum ar fi de exem- plu: dacă nu iau 10 înseamnă că nu am valoare, nu sunt bun de nimic; se pare că sunt singura persoană din casa asta care nu ştie să facă curăţenie cum trebuie� Pentru a evita acest tip de gândire, vă puteţi folosi de zicala de la orele de matematică, şi anume că există mai multe posibilităţi de a rezolva o problemă� În viaţa de zi cu zi nu există o cale bună sau greşită de a face unele lucruri� Citirea minţii înseamnă că tu crezi că ştii ce gândesc ceilalţi despre tine şi, de

tu crezi că ştii ce gândesc ceilalţi despre tine şi, de obicei, presupui o evaluare negativă

obicei, presupui o evaluare negativă din partea celorlalţi� Exemplu: atunci când nu primeşti feedback de la o profesoară legat de proiectul tău, automat te gândeşti că nu a fost suficient de bun; dacă nu te sună prietenul, atunci te gândeşti că eşti nein- teresant� Cel mai simplu mod de a evita acest stil de gândire, eronat bineînţeles, este să verifici presupunerile tale negative cu ceilalţi� Este posibil să ai o surpriza plăcută şi să ajungi la concluzia că eşti mult mai apreciat decât ai crede� Gândirea de tip tunel este un stil de gân- dire prin care se acordă prea multă atenţie la detalii şi se pierde din vedere ce este cel mai important� Acest stil de gândire poate să încetinească munca noastră, deoarece ne pierdem în detalii� De exemplu: în timpul organizării Balului Bobocilor, Sanda petrece foarte mult timp făcând liste şi listuţe şi îi rămâne prea puţin timp pentru sarcinile cu adevărat importante� Gândirea catastrofică este ideea că nu ne vom putea descurca într-o eventuală situaţie negativă, iar consecinţele vor fi groaznice� De exemplu: dacă voi face o greşeală în faţa clasei, va fi groaznic, toţi vor râde de mine şi mă vor crede un prost� Pentru a evita acest tip de gândire este bine să ţinem cont de faptul că absolut toate problemele au o rezolvare, chiar dacă uneori le găsim mai greu rezolvarea� În următorul număr veţi putea des- coperi şi mai multe lucruri interesante despre acest subiect�

În următorul număr veţi putea des- coperi şi mai multe lucruri interesante despre acest subiect� 
În următorul număr veţi putea des- coperi şi mai multe lucruri interesante despre acest subiect� 

16

În următorul număr veţi putea des- coperi şi mai multe lucruri interesante despre acest subiect� 
Aripi de îngeraș Graţiela Agrişan Povestiri morale Fructul cel mai valoros - poveste bulgară -

Aripi de îngeraș

Graţiela Agrişan

Aripi de îngeraș Graţiela Agrişan Povestiri morale Fructul cel mai valoros - poveste bulgară - A

Povestiri morale

Fructul cel mai valoros

- poveste bulgară -

A fost odată un tată care avea trei feciori� Într-o zi îi chemă la dânsul şi le spuse:

- Am să vă dau fiecăruia câte o pungă cu galbeni� Mergeți în lume şi căutați fructul cel mai valoros� Care dintre voi mi-l va aduce, va primi jumătate din averea mea� Feciorii luară pungile cu galbeni şi porniră fiecare în trei părți ale lumii, în căutarea fructului cel mai de preț� După

trei ani se întoarseră cu toții la tatăl lor� - Ei, zise acesta, întorcându-se către feciorul cel mai mare, ce mi-ai adus? Băiatul îi răspunse:

- Fructul cel mai valoros, tată, este acela

care e cel mai dulce� Eu ți-am cumpărat un

ciorchine de strugure� Dintre toate fructele pământului nostru, acesta e cel mai dulce�

- Bine ai făcut, spuse tatăl, mi-ai adus

un fruct tare bun! Dar tu ce mi-ai adus? zise întorcându-se către feciorul cel mijlociu�

- Tată, eu m-am gândit că fructul cel

mai valoros este acela care se găseşte cel mai rar� De aceea m-am dus până la capă-

tul pământului şi ți-am cumpărat fructe rare, care nu cresc pe la noi� Uite: nuci

de cocos, portocale, curmale, banane��� din fiecare câte puțin, ca să ai de unde să alegi; poftim, ia ce-ți place!

- Bine ai făcut, fiul meu, că mi-ai adus

fructe minunate! Am să-mi aleg unul dintre ele, zise bătrânul� Apoi se întoarse către feciorul său cel mic: ia ce-ți place! - Bine ai făcut, fiul meu, că mi-ai adus - Dar tu, fiule,

- Dar tu, fiule, ce mi-ai adus? De ce

te-ai întors cu mâinile goale?

- Este adevărat, tată, că nu ți-am adus

nimic, însă banii pe care mi i-ai dat tu nu i-am risipit pe fructe scumpe, ci m-am înscris la o şcoală� Trei ani de zile am tot învățat� Fructele pe care le-am cules nu se văd, pentru că ele se află în inima şi în mintea mea� Cred, tată, că acestea sunt fructe valoroase��� Auzind aceste cuvinte, tatăl se bucură şi zise:

17

Aripi de îngeraş - Tu mi-ai adus fructele cele mai scum- pe, fiul meu! Tu
Aripi de îngeraş
- Tu mi-ai adus fructele cele mai scum-
pe, fiul meu! Tu meriți răsplata făgăduită,
pentru că nu există fruct mai valoros ca
învățătura!
Jocuri pentru copii isteți

Aripi de îngeraş

Teste biblice 1� Cine a fost apostolul iubirii? a� Andrei b� Ioan c� Petru d� Iacov 2� 1� Cine a fost apostolul iubirii? a� Andrei b� Ioan c� Petru d� Iacov 2� Care dintre evanghelişti era doctor? a� Ioan b� Matei c� Luca d� Marcu 3� Unde s-a petrecut evenimentul de la Rusalii? a� în Capadocia b� în Ierusalim c� în Roma d� în Betleem

Rugăciune de pocăință Tatăl nostru Cel din ceruri, Tu e ş ti sfânt şi desăvârşit, plin de iubire pentru noi, copiii Tăi. Ştim că vrei să-ți semănăm în bunătate, iubire şi virtute. De aceea Te rugăm ajută-ne să ne îndreptăm faptele; scapă-ne, Doamne, de orice rău şi păcat. Scapă-ne de mândrie, de mânie, de ceartă şi de nepurtare de grijă, de minciună, de invidie, de cuvinte urâte şi batjocoritoare. Înaintea Ta hotărăsc acum ca de azi înainte să mă îndrept, să-mi schimb purtarea şi să nu mai fac rău. Te rog, Doamne, nu mă osândi, ci arată-Ți marea Ta iubire față de mine şi iartă-mi orice greşală. Întăreşte-mă să fiu copilul Tău, să fac voia Ta şi să preamăresc întotdeauna Sfânt numele Tău. Amin. Întăreşte-mă să îmi îndeplinesc toate îndatoririle şi să mă rog pentru toți. Ajută- mă să fiu silitor şi să am bunăvoință, aşa încât prin purtarea mea, oamenii să Te laude pe Tine, Tatăl şi ocrotitorul şi binefăcătorul nostru. Amin.

Tatăl şi ocrotitorul şi binefăcătorul nostru. Amin. 18 Istoria hazlie a omenirii Când vine potopul? Se

18

Tatăl şi ocrotitorul şi binefăcătorul nostru. Amin. 18 Istoria hazlie a omenirii Când vine potopul? Se

Istoria hazlie a omenirii

Când vine potopul? Se spune că atunci când se ridicau zidu-

rile celebrului Turn Babel, pe locul cel mai

înalt unde ajunsese construcția ziguratului,

se afla un mag bătrân şi înțelept� Fusese

chemat nu să supravegheze construcția, ci să citească viitorul acesteia în stelele de pe cer� Odată, unul dintre constructori, care avea o fire mai iscoditoare, se apropie de mag şi-l întrebă:

- Prea înțeleptule, ce îți spun stelele tale? Când vine potopul? Părea speriat� Dar magul căută să-l liniştească:

- Dragul meu, spune-mi, voi când terminați construcția?

- Asta nu ştiu!

- Atunci stai liniştit� Potopul va începe atunci când turnul va fi gata!

- Dar spune-mi, prea înțeleptule, după

ce vine potopul, turnul nostru va fi destul de înalt pentru a nu-l ajunge apele? Magul îl privi o clipă şi îi răspunse:

- Asta o vom şti abia după terminarea potopului!

Curiozități biblice

În sec� IX s-au descoperit în palatul regelui asirian Asurbanipal, la Ninive,

mii de tăblițe de lut, printre care şi 12

tăblițe ce descriu epopeea babiloniană a lui Ghilgameş� În această scriere se vorbeşte despre un potop năprasnic din care a scăpat un singur om, Uta-Napiştim� Asemănările cu relatarea biblică coincid, începând de la construcția unei corăbii, până la ofrandele de mulțumire aduse salvării�

biblică coincid, începând de la construcția unei corăbii, până la ofrandele de mulțumire aduse salvării� 