Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 13

23-05-2013

Nextum este singurul contract in forma autentica pe care l-au cunoscut romani. Prin acest contract era aservita muna D insolvabil.Natura juridical a lui nexum a fost controversata secole la rand ,intre romanisti,pana cand in 1966 prof C-tin Tomulescu prin lucrarea Nextum bei titero,a aratat ca nextum este un contract care se formeza printr-un process fictive. Este o aplicatiune a lui in iure cesio,el a aparut in legatura cu executarea silita in procedura legi sanctiunilor, care purta asupra persoanei D insolvabil ,intrucat D insolvabil era tinut in inchisoarea personala a C,timp de 60 de zile si daca nu platea era vandut ca sclav in afara Romei. Pt a se preveni un asemenea deznodamant s-a admis ca D insolvabil sa se oblige sa munceasca un nr de zile pt C ,in contul datoriei. In acest scop C si D organizau un proces simulat ,C participa la proces in calitate de asa zis reclamant iar D in calitate de asa zis parat. In acest cadru, C afirma cu, cuvinte solemne ca munca D ii este aservita pt suma de 10000 pana la data de.....Iar daca D tacea, fata de afirmatile C,pretorul pronunta cuvantul adico ,ratificand astfel declaratia C. Din acel moment D insolvabil devenea nexus adica un om liber cu,conditie juridica speciala ,in sensul ca era considerat om liber dar in fapt era tratat ca si sclav. Cu timpul nr nexilor a sporit iar tratamentul lor a fost atat de brutal incat s-au rasculat de mai multe ori ,astfel in 326 inainte de Hristos s-a dat poetelia papiria ,prin care a fost interzisa nexarea D insolvabil,adica a fost interzisa transformarea in nexia D insolvabil cu exceptia delincventilor ,aceia care datorau in baza unui delict. CONTRACTUL LITTERIS Acest contract a aparut in legatura cu obiceiul bancherilorromani de a tine anumite register denumite codex accepti ex expensi (registrul platilor si incasarilor) . Aeste register aveau 2 coloane: -o coloana a incasarilor ,denumita accepta -o coloana a platilor,denumita expensa Aceste mentiuni indeplineau de regula o functie probatorie ,in sensul ca ele mentionau existent unor creante si datori izvorate din diverse contracte,dar in 2 cazuri acele mentiuni indeplineau o functie creatoare,generatoare de obligatii,mentiunile care aveau o functie creatoare erau denumite nomina transcripticia iar mentiunile care indeplineau o functie probatorie erau denumite nomina abcaria.

Mentiunile facute cu o functie creatoare se puteau realiza prin: 1.inlocuirea unui D cu alt D 2.schimbarea cauzei unei obligatiuni Atunci cand mentiunile urmareau inlocuirea unui D cu alt D erau denumite transcription a persona in personam. Atunci cand mentiunile urmarea cauzei unei obligatiuni erau denumite transcription a re in personam . In transcription a persona in personam bancherul avea intentia sa-l inlocuiasca pe primus cu secundus ,in acest scop la coloana incasarilor se scria ca bancherul a primit de la primus suma de bani pe care o datora,cu toate ca in realitate nu primise nimic dar prin efectul acelei mentiuni,datoria lui Primus se stingea ,iar la coloana platilor se mentiona a bancherul i-a platit aceiasi suma de bani lui Secundus,cu toate ca in realitate nu-I platies nimic dar din acel moment Secundus devedea D in locul lui Primus si astfel se realiza novatiunea cu schimbare de D. In transcripito a re in personam ,bancherul avea interesul ca D sa nu mai datoreze in baza unui cont consensual ci in baza unui cont litteris. In acest scop la coloana incasarilor bancherul mentiona ca a primit de la D suma de bani pe care o datora in baza unui cont de vanzare ,cu toate ca in realitate nu primise nimic,din acel moment datoria se stingea. La coloana platilor ,mentiona ca i-a platit D aceiasi suma de bani ,dar din acel moment datoria D izvora din cont litteris. In epoca post clasia pe fondul decaderi formalismului cont litteris a iesit din uz si cu toate acestea in legislatia imparatului Justinian este mentionata obligatia literis ,dar obligatia literis din vremea lui Justinian nu trebuia confundata cu obligatia izvorata din cont literin,caci in epoca post clasica s-a generalizat mentionarea unor cont prin acte scrise,dar acele acte scrise nu aveau o functie creatoare ci numai o functie probatorie in sensul ca ,obligatile partilor izvorau din anumite cont. Cont care aveau mentionate prin acele acte scrise cu functie probatorie,acele inscrisuri puteau fi atacate in justitie intr-un anumit termen care pe vremea lui Justinian a fost fixat la 2 ani,daca insrisul prin care se mentiona incheierea unui cont nu era ataat in termen de 2 ani devenea inatacabil iar obligatia izvorata dintr-un cont mentionat printr-un act scris care n-a fost atacat vreme de 2 ani, purta denumirea de obligatie litteris,cu alte cuvinte in dreptul post classic este denumita litteris obligatia izvorata dntr-un cont mentionat printr-un inscris inatacabil. CONTRACTELE REALEA Se formeaza prin conventia partilor insotita de remiterea materiala a lucrurilor.

Ele sunt in nr de 5: 1-mutum 2-fiducia 3-gajul 4-comodatul 5-depozitul 1 Mutum este cont prin care se realizeaza operatiunea juridical a imprumutului in vederea consumatiuni ,prin mutum D se oblige sa restituie C ,lucruri de acelasi fel,de aceiasi calitatte si in aceiasi cantitate cu cele pe care le-a primit in vederea consumatiunui ,si intrucat acele lucruri urmau a fi consumate de D ele trebuiai transmise cu titlu de proprietate.Insa lucrurile consumabile erau nec mancipi,iar lucrurile consumabile nec mancipi sunt transmise prin traditiune de ceea mutum este o conventie grefata pe traditiune. Mtum prezinta anumite caractere: 1-este un cont nesolem caci formarea sa nu presupune unor conditi de forma 2-este un cont real aci conventia partilor este insotita de remiterea lucrurilor. 3-este un cont unilateral intrucat o parte are numai alitatea de C, iar cealalta parte numai calitatea de D. 4-este un cont de dr strit 5-este un act de dr al gintilor de vreme ce conventia partilor este grefata pe traditiune ,iar traditiunea este prin excelenta un act de dr al gintilor ,incat cont era accesibil si cetatenilor si peregrinilor 6-este un cost cu titlu gratuit ,istorici romani afirma ca la romani imprumutul cu dobanda devenise un adevarat flagel ina din epoca foarte veche. Inainte de aparita lui mutum imprumutul cu dobanda se realiza prin stipulatiune ,caci in virtutea caracterului abstract al stipulatiuni,D primea efectiv o anumita suma de bani dar promitea sa plateasca o suma mai mare de bani,iar diferenta dintre suma primita si cea promisa insemna dobanda divizata . Dupa aparitia lui mutum ,imprumutul se realiza printr-o stipulatiune sau prin mutum insotit de stipulatiune,D se obliga prin mutum sa restituie suma primita efectiv dupa care alaturat se incheia o stipulatiune prin care D promitea sa plateasca o suma de bani cu toate ca in realitate nu promise nimic. Fata de faptul ca acesta practica s-a geralizat si amenintat sa-i ruineze pe D s-a generalizat si amenintat sa-i ruineze pe D s-au luat masuri de limitare a imprumutului cu D,incat din epoca foarte veche,astefel prin legea celor 12 table s-a prevazut ca D nu poate fi mai mare decat a

12 parte din capital adica 8,33%,dar la aacea epoca dobanda nu curgea anual ci lunar,astfel incat in termene de 1 an,capitalul se dubla. Mai tarziu in anul 367 i.d.Hr s-a dat legea licinia sextia prin care s-a prevazut ca dobanda platita trebuie sa fie scazuta din capital, iar la sfarsitul sec 4 i.d.Hr s-a dat legea genucia prin care imprumutul cu dobanda a fost interzis,cu toate acestea bancheri au reusit sa impuna anumite procedee juridice prin care dispozitiile legi genuia puteau fi ocolite. Spre ex: Actiunea prin care era sanctionat mutum ii permitea C sa impuna D anumite stipulatiuni prin care D promite,ca in ipoteza in care va pierde procesul va restitui suma de bani primita si in plus o treime. Deasemenea s-a recurs la stipulatiunea unui latin intrucat interdictia legi genucia nu se aplia si latinilor. Mai tarziu acea interdictie a fost extinsa si asupra latinilor dar incepand din sec 2 i.d.Hr legea genucia nu s-a mai aplicat. In epoca clasica D isi putea asuma obligatia de a plati dobanzi printr-o simpla conventie de a lui mutum dar numai in 3 cazuri: 1-in cazul marfurilor al caror pret este prin excelenta variabil. 2-in cazul imprumutului acordat de o cetate 3-in cazul imprumutului maritim. Unele complicatii au aparut in legatura cu capacitatea de a se imprumuta a fiului de fam. In epoca vehe fiul de fam nu se putea obliga in nume propriu ci numai imprumutand capacitatea lui pater familia ,catre sf republici s-a admis ca in 5 cazuri determinate fiul de fam sa se oblige in nume propriu,obligandu-l in acelasi timp cuu caracter alaturat si pe pater familias ,incat C il putea urmari fie pe fiul de fam prin actiune directa ,fie pe pater familias cu actiune cu caracter alaturat. Daca insa fiul de fam se imprumuta fara aprobarea lui pater familias si nu avea bunuri propri ,bancherul trebuia sa astepte pana la moartea lui pater familias cand fiul venea la succesiune si putea sa-si plateasca datoriile. In aceaste conditii un fiul de fam pe nume Macedo care contractase o serie de imprumuturi fara aprobarea lui pater familias si care nu avea bunuri propri era somat de bancheri sa-si plateasca daoriile ,si atunci Macedo si-a ucis tatal, In acel moment romani si-au dat seama ca legislatia nu este lacunara astfel incat senatul a adoptat o hotarare denumita senatus consultul macedonian prin care s-a prevazut ca fiul de fam care nu poate fi urmarit in justitie cat timp traieste pater familiAS ,ca nu are bunuri proprii sa nu poata fi urmarit nici dupa moartea lui pater familias. Fata de aceste dispozitii bancheri n-au mai acordat imprumuturi fiilor de fam care nu aveau bunuri proprii ,si astfel ne mai avand datorii fii de fam nu mai aveau motive sa-si ucida parintele.

2 Fiducia Aest cont isi are originea in pactele fiduciare care se incheiau alaturi de mancipatiune atunci cand mancipatiunea era incheiata in vederea realizzarii altei operatiuni juridice decat aceea a vanzarii. Prin acele pacte fiduciare partile precizau ce scop a urmarit atunci cand au recurs la mancipatiuno numo uno (mancipatiunea cu pret fictiv) Spre sf republici pretorul a vazut in trasmiterea unui lucru prin mancipatio sau in iure cesio insotite de pacte fiduciare o figura juridica distinca,un cont real pe care l-au denumit fiducia si pe care l-au sanctionat printr-o actiune in factum si printr-o actiune in ius(civila). Cont real de fiducie se formeaza prin transmiterea unui lucru cu titlu de proprietate ,prin mancipatio sau in iure cesio ,transmiterea insotita de o conventie prin care DOBANDITORUL promite sa-l restituie la plata de datorie la termen sau la crere. Din acesta def rezulta ca prin fiducia nu se realizeaza o singura operatiune jur ci mai multe:3 operatiunui jur distincte : 1- Constituirea unei garantii reale 2- Imprumutul in vederea folosintei 3- Pastrarea sau depozitarea unui lucru Atunci cand fiducia era utilizata in vederea constituirii unei garantii reale ,cont lua natere prin transmiterea unui lucru cu titlu de proprietate prin mancipatio sau in iure cesio de catre D, C sau transmiterea insotita de o conventie prin care C promitea sa retransmita lucrul daca D isi va fi platit datoria l scadenta. Aceasta utilizare a fiduciei a fost denumita de Gaius fiducia cu creditore,mai tarziu aceasta fiducie a fost preluata de gaj. Atunci cand fiducia se utiliza in vederea realizarii operatiei jur a imprumutului de folosinta cont se forma prin transmiterea unui lucru cu titlu de proprietate prin mancipio sau in iure cesio in vederea folosintei de catre C, D sau transmitere insotita de o conventie prin care D promitea sa restituie lucrul la termenul stabilit. Iar atunci cand fiducia se utiliza in vederea realizarii operatiei jur,a pastrarii unui luru,cont se forma prin transmitereanlucrului cu titlu de proprietate catre C, D sau prin mancipio sau in iure cesio ,transmitere insotita de o conventie prin care D promitea sa restituie lucrul la cererea C. Ulterior aceasta fiuncite a fost preluata de depozt,in textele lui Gaius aceste 2 utilizari ale fiduciei au fost denumite fiducia cum amico,asa cum s-a vazut in definitia fiduciei nu utilizam termenii de C si D, nici nu o putem face deoarece fiducian cum creditore ,lucrul este trasmis de catre D,C sau pe cand la fiducia cum amico lucrul este transmis.