Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnic a Moldovei Decorat cu premiul Calitate European De ctre Oxford,Marea Britanie Facultatea

Ingineriei Mecanic i Transporturi Specialitatea:Inginerie i Management n Transport Catedra Inginerie i Management nTransport

A efectuat studentul gr.IMT-111 Data ndeplinirii ____________ Semntura ________________ A verificat:

Petrachi Mihail

Tudor Alcaz estenco Natalia

Data Verificrii ____________ Semntur________________/_______________

Chiinu 2014

Tema 1: Vamuirea marfurilor.

Vmuirea mrfurilor se efectueaz n conformitate cu prevederile Codului Vamal, cu alte acte normative, inclusiv cu cele emise de Serviciul Vamal i se efectueaz dup urmtoarele reguli generale: Vmuirea se efectueaz de organele vamale interne i de cele de frontier i nu poate fi efectuat de alte organe. Totodat, Serviciul Vamal este n drept s stabileasc organele vamale la care s aib loc vmuirea unor categorii de mrfuri i mijloace de transport. Operaiunile de vmuire a mrfurilor se efectueaz n locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal n care se gsete expeditorul sau destinatarul mrfurilor sau subdiviziunile lor i n orele de program ale organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. ns, la solicitarea persoanei, vmuirea poate fi efectuat, cu acordul organului vamal, n alte locuri i n ore extraprogram, din contul solicitantului. Vmuirea ncepe n momentul n care: a) mrfurile i mijloacele de transport snt prezentate organului vamal abilitat; b) declaraia vamal este depus (pe suport de hrtie sau n format electronic) n modul stabilit, respectnd procedura efecturii operaiunilor prealabile prevzute de legislaie. Titularii de drepturi asupra mrfurilor i mijloacelor de transport i reprezentanii lor snt n drept s asiste la operaiunile de vmuire. Totodat, la cererea organului vamal, aceste persoane snt obligate s asiste la vmuire i s acorde asisten colaboratorului vamal. Mrfurile declarate organului vamal urmeaz a fi clasificate, adic, acestora urmeaz a le fi atribuit un cod conform Nomenclatorului mrfurilor. Nomenclatorul mrfurilor este un act aprobat de Guvern n concordan cu acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte. Clasificarea mrfurilor se efectueaz de ctre declarant. n caz de clasificare incorect a mrfurilor, organele vamale au dreptul s efectueze de sine stttor clasificarea lor n corespundere cu Nomenclatorul mrfurilor. Actele vamale se perfecteaz n limba moldoveneasc, cu excepia unor cazuri prevzute de Codul Vamal. Procedura de vmuire este divizat n trei etape: 1. Operaiuni prealabile vmuirii; 2. Depozitarea provizorie; 3. Declararea mrfurilor.

Operaiuni prealabile vmuirii Prin operaiuni prealabile se neleg aciunile vamale precedente vmuirii i plasrii mrfurilor i mijloacelor de transport sub o anumit destinaie vamal i snt menite s faciliteze i s urgenteze vmuirea mrfurilor i mijloacelor de transport, plasarea lor sub o anumit destinaie vamal. Depozitarea provizorie Prin depozitare provizorie se nelege procedur prin care mrfurile (inclusiv cele care la momentul introducerii n ar nu ntruneau condiiile prevzute de legislaia n vigoare pentru a li se acorda o destinaie aprobat de organele vamale) se pstreaz n locuri autorizate, fr achitarea drepturilor de import, impozitelor i fr aplicarea msurilor de politic economic, pn la plasarea acestora ntr-un anumit regim vamal sau o alt destinaie aprobat de organele vamale. Declararea. Declararea mrfurilor i prezentarea lor pentru vmuire se efectueaz de ctre declarani sau reprezentanii acestora, prin depunerea unei declaraii vamale n detaliu, n form scris, la ncheierea procedurii de tranzit sau n termen de 20 de zile de la data depunerii declaraiei sumare. Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea i completarea declaraiei vamale n detaliu sunt stabilite prin ordin intern al Serviciului Vamal. Declaraia vamal se depune pentru fiecare document de transport. Declaraia vamal n detaliu nu se depune pentru bunurile importate sau exportate de ctre persoanele juridice n scopuri necomerciale, a cror valoare n vam nu depete o sum echivalent cu 50 EURO i n alte cazuri prevzute de Ordinul susmenionat.

Procedura de prelucrare a declaraiei vamale n detaliu prin procedee include urmtoarele etape:

Deosebim trei coridoare de vamuire:

Verde atunci cind marfa ne e supusa controlului documentar si controlului fizic Galben - cind este efectuat doar controlul documentar al marfii Rosu - cind marfa e supusa si sontrolului documentar si celui fizic Procedura de vmuire se finalizeaz cu eliberarea actelor i acordarea liberului de vam.

Tema nr.2: Acordurile bilaterale rutiere.

In fiecare tara au aparut reglementari care stabilesc conditiile tehnice pe care trebuie sale indeplineasca camioanele straine pentru a fi admise sa circule pe drumurile nationale (greutati pe osie, gabarit etc.) si conditiile care asigura securitatea si disciplina rutiera. In cadrul preocuparilor internationale pentru unificarea normelor privind transporturile rutiere au fost elaborate mai multe conventii care faciliteaza dezvoltarea in continuare a transporturilor internationale rutiere. Deoarece nu toate aspectele au putut fi reglementate unic, in prezent exista reglementari si conventii internationale multilaterale, dar si conventii bilaterale guvernamentale. Printre cele mai importante reglementari multilaterale de care trebuie sa se tina seama la efectuarea transporturilor rutiere internationale sunt: - Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri (CMR). - Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR. - Acordul cu privire la transportul international de marfuri perisabile si instalatiile pentru aceste transporturi (A.T.P.).

Acordurile multilaterale
CMR Semnata la Geneva in 1956, CMR apartine seriei de conventii internationale initiate de Comisia Economica ONU pentru Europa. Prin aceasta conventie sunt reglementate in mod uniform conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentat prin scrisoarea de trasura tip CMR. CMR se aplica oricarui transport international de marfuri, in cazul in care pentru un astfel de transport a fost incheiat un contract de transport de marfa pe sosele, cu vehicule, daca locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, din care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si nationalitatea partilor contractante.

TIR Incheiata la Geneva, in 1959, conventia acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri (1963). Autovehiculele care circula sub acoperirea carnetelor TIR beneficiaza de eliminarea operatiunilor de deschidere in punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea ce determina reducerea duratei transportului si diminueaza posibilitatea degradarii marfurilor perisabile. De asemenea, carnetele TIR scutesc transportatorii de depunerea unor garantii vamale, proportionale ca marime cu valoarea marfurilor transportate. Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste un carnet TIR, valabil pe o singura calatorie. Organele vamale din tara de expediere, dupa controlul vamal al autocamionului respectiv, aplica acestuia sigiliile TIR. Organele vamale din tarile de tranzit controleaza autocamioanele numai sumar, verificand in special, starea sigiliilor in cazuri extreme ele pot ordona desfacerea unor sigilii, care apoi vor fi inlocuite cu altele, a caror serie va fi mentionata in carnetul TIR, purtat de conducatorul autocamionului respectiv. Fiecare parte contractuala poate abilita unele asociatii sa elibereze carnete TIR, fie direct, fie prin intermediul asociatiilor corespondente si sa se constituie garante.

ATP Acordul cu privire la transporturile internationale de marfuri perisabile (ATP) in conformitate cu aceasta conventie, toate instalatiile cu care sunt dotate mijloacele de transport, pentru a asigura un regim de temperatura dirijata (izoterme, refrigerente, frigorifice sau calorifice) trebuie sa fie controlate de autoritatile competente din tara unde sunt inregistrate si inmatriculate. Aceasta verificare se face periodic, din 6 in 6 luni. Dupa aceasta, institutia care a efectuat controlul elibereaza un atestat. Acordurile ATP se extind la toate mijloacele de transport rutiere, feroviare si maritime (atunci cand transporturile sunt continuate pe cale terestra, iar parcursul maritim nu depaseste 150 km).

Convenia pentru asigurarea mpotriva rspunderii civile ( Cartea Verde). Considerentele practicarii asigurarii internationale de raspundere civila sunt aceleasi ca si la asigurarea pe plan national. In anul 1947, subcomisia transporturilor rutiere a Comisiei Economice pentru Europa, de pe langa Organizatia Natiunilor Unite, a elaborat un sistem de asigurari, potrivit caruia se accepta in tara vizitata asigurarea incheiata la societatea de asigurari din tara de origine. Potrivit acestui sistem de asigurari, in fiecare tara s-a creat un Birou al asigurarilor de autovehicule ca organ special al societatilor de asigurari din tara respectiva, care are dreptul sa elibereze asiguratului un certificat de asigurare, in mod direct sau printr-una dintre societatile de asigurari membre. Documentul respectiv este cunoscut sub denumirea de Cartea internationala de asigurare auto sau Cartea Verde. Primele de asigurare sunt stabilite in dolari S.U.A., se platesc anticipat si sunt diferentiate pe: - grupe de tari pe teritoriul carora urmeaza sa se deplaseze autovehiculul - feluri de autovehicule - asigurati, care pot fi persoane fizice si persoane juridice - durata asigurarii. Acordurile bilaterale. Autorizatiile de transit bilateral trebuie sa se gaseasca la bordul vehicolelor sis a fie prezentata la orice cerere a agentilor insarcinati cu controllul acesteia. La tecerea frontirei este necesara prezentarea acesteia autoritatilor de control.

Nu este admis transportul de marfuri intre doua localitati de pe teritoriul tarii care a eliberat autorizatia. Autorizatia nu este valabila daca contine modificari si strsaturi nelegalizate de autoritatea competenta. Autorizatia nu permite sa se efectuieze decit numarul de pasageri sau cantitatea de marfa indicate.. Nu este valabila pentru transporturile nationale si nu poate fi transferata la un tert. Pentru unele tari autorizatiile bilaterale pot fi de mai multe tipuri: -Autorizatii bilaterale de transit -Autorizatii bilaterale de destinatie -Autorizatii bilaterale terte. Autorizatiile bilaterale trebuie completate cu coordonatele firmei, numarul de inmatriculare a mijloacelor de transport si data utilizarii ei, deasemene trebuie sa contina semnatura si stampila ce a eliberat autorizatia.

Tema nr.3:Protocolul in afaceri internationale.

Etimologia termenului protocol Protocol provine din dou cuvinte din greaca veche: prtos nsemnnd primul si kollo, a lipi, adic ceea ce este lipit mai nti. Termenul se referea iniial la prima foaie lipit pe un sul de papirus, pe care erau scrise datele asupra originii sale. In secolul al VI-lea, cuvntul desemna prima pagin a unui document oficial, care i autentifica originea. El a definit apoi, succesiv textul original al unui act de notariat, registrul n care sunt nscrise aceste texte i repertoarul modelelor folosite la redactarea textelor administrative. In cele din urm, la nceputul secolului al XVII-lea, prin protocol se nelegea o culegere de formule utilizate pentru a stabili corespondena ntre persoane, n funcie de rangul acestora . Aceast evolutie explic sensul de astzi referitor la normele utilizate n activitile oficiale, n special n ceea ce priveste ceremoniile, relaiile riguros stabilite ntre personaliti publice, ordinea protocolar, folosirea simbolurilor rilor i naiunilor. Termenul protocol are mai multe semnificatii: - ansamblu de reguli i practici de ceremonial care se aplic la festiviti oficiale n relaiile diplomatice; - compartiment dintr-o instituie care are ca sarcin organizarea oficial a activitii de protocol, de ceremonial, a celebrrilor i a altor aciuni de acest tip (exemplu: serviciul de protocol din Ministerul Afacerilor Externe); - document diplomatic care cuprinde acordurile, nelegerile i hotrrile la care s-a ajuns n cadrul unei reuniuni internaionale; - n lumea afacerilor, prin acest concept se desemneaz o convenie, o nelegere la care ajung, n urma negocierii, partenerii de afaceri. Protocol: semantica si istoric Ca sinonim al lui document cuvntul protocol mbrac dou semnificaii. El poate fi utilizat pentru a desemna un tratat, o convenie, procesul verbal al unei conferine. Referirea se va face strict la semnificaia de baz a termenului. Vom spune astfel c Danemarca i Suedia au semnat un protocol de nelegere asupra pescuitului sau c Ministerul Educaiei Naionale a semnat un protocol cu reprezentanii studenilor privind dublarea burselor. Cuvntul poate, de asemenea, s desemneze un formular utilizat pentru redactarea actelor publice. Este vorba

despre un imprimat compus din ntrebri sau din elemente de fraze i din spaii care urmeaz s fie completate de cel ce redacteaz documentul. Cele dou semnificaii vizeaz cuvntul protocol folosit ca substantiv. Utilizat ca adjectiv, protocolar se aplic la ceea ce se refer la obiceiurile formale, aa cum sunt recomandate ele de protocol. Vom spune astfel: o vizit protocolar. In egal masur, despre o persoan care ine la formalismul relaiilor sociale, vom spune c este protocolar; sensul este n acest caz oarecum peiorativ. Acest cuvnt, este aplicat de asemenea, organizrii, serviciului sau biroului nsrcinat cu problemele referitoare la pregtirea i desfurarea activitilor oficiale: serviciul de Protocol al Ministerului Afacerilor Externe. In medicin, protocol se refer la descrierea etapelor care trebuie urmate pentru efectuarea unei intervenii chirurgicale. In imprimerie, cuvntul se refer la semnele convenionale utilizate pentru corectur. In informatic, el se aplic mijloacelor de interconexiune a sistemelor. In psihologie, desemneaz administrarea unui test, interpretarea sa ori elementele unei intervenii terapeutice. Vom folosi, de asemenea, expresia protocolul dragostei pentru a desemna comportamentele care domin relaiile afective ntre oameni sau chiar ntre animale. Protocolul, ntr-o accepiune foarte larg, poate fi definit ca totalitatea regulilor de conduit ce trebuie respectate n societate. Introducere n studiul protocolului Viaa monden nu reprezint apanajul unor grupuri sociale sau categorii ndestulate economic sau o poziie social privilegiat . Uzanele practicate n societate i n lume sunt n continu evoluie, ele fiind influenate de caracterul naional, de nivelul de cultur i educaie. Se pot manifesta dou tendine : a) pe de o parte, cei care tind s conserve obiceiuri i practici vechi, impregnate de timp n comportamentul oamenilor; b) pe de alt parte, cei care doresc s nlocuiasc aceste practici cu altele noi, adaptate timpului prezent. Acest protocol nu-i propune s se constituie ntr-un complex de formule sau ntrun dictionar de politee. Dorim s conturm principiile i ideile generale, susceptibile s-i ghideze pe indivizi in evoluia lor profesional, uman, social, conservndu-i n acelai timp libertatea spiritului i propria demnitate.

In lumea modern, azi, bunele maniere trebuie s fac parte din programa de nvmnt si de instruire, a unor categorii sociale i profesionale, exemplu personalul de conducere, cei implicai n activitatea direct cu publicul . In abordarea acestei materii, vom utiliza n mod frecvent cuvntul uzane. Uzanele reprezint elemente de fond, care caracterizeaz, ntr-un timp i loc determinat, practicile urmate n relaiile umane, ele fiind statornicite n comportamentul social . Uzanele sunt legea nescris a vieii sociale . Ele presupun un comportament moral din partea celor care consimt, mutual, asupra lor, i le apropriaz confundndu-i comportamentul cu rigorile acestora. Uzanele sunt reguli ale vieii sociale. Datorit lor oamenii nva s traiasc fr s renune la libertatea proprie. Originea uzanelor n comportamentul uman i are izvorul n grija de a ti s traiasc a oamenilor care vor sa evolueze. Aceast grij, preocupare, a fost de multe ori caracterizat drept burghez, deoarece a constituit onoarea burgheziei n Frana, la noi i n alte ri. Ea l incita pe cel care o traiete la primenirea comportamental, consecvent i exigent. Informatii de baza necesare in cazul unei deplasari intr-o misiune in strainatate: Invatati cateva expresii in limba tarii in care va deplasati, cum ar fi: "buna ziua", "buna seara", "multumesc", "ma scuzati", "mi-a facut placere sa va cunosc"; Familiarizati-va cu imbracamintea acceptata in tara respectiva;

Familiarizati-va cu tabuurile religioase importante existente in tara in care veti calatori; Interesati-va despre situatia politica a tarii, despre numele sefului statului, partidului politic aflat la putere; Invatati cum sa faceti cunostinta in mod corect, adica sa strangeti mana si sa va spuneti numele, sa ii oferiti imediat cartea de vizita, sau utilizati o alta forma de protocol care poate exista in acea tara; Aflati protocolul cadourilor. cand si cui se pot oferi cadouri? Flori? Ce fel de flori? Negocierea afacerilor internaionale

Negocierea reprezint componenta critic a succesului n afacerile internaionale i se bazeaz, n esen, pe comunicare. Cultura participanilor

se dovedete a fi unul dintre cei mai puternici i influeni factori care pot stimula procesul i rezultatele negocierii. Diferenele i similaritile culturale ale participanilor modeleaz stilurile de negociere, de aceea oamenii de afaceri trebuie s se adapteze cu uurin la orice situaie generat de diversitatea cultural a pieelor. Cine nu cunoate regulile jocului de afaceri pe o pia nseamn c va fi dezavantajat n comparaie cu concurenii. Domeniul afacerilor internaionale trebuie s poat beneficia de cunoaterea corespunztoare a culturilor pieelor i a partenerilor de afaceri.