Sunteți pe pagina 1din 13

CURS 1

Nu putem intra in studiul imunopatologiei fara a ne aminti unele notiuni din cunostintele dobandite pe parcursul anilor de studiu la cateva discipline incepand cu anatomia, histologia,biochimia, fiziologia, care ne-au condus sa intelegem imunologia. Sa explicam si de ce este necesar acest lucru! Pentruca nu poti construi ceva nou sigreu, in cazul nostru disciplina de imunopatologie, decat pe o fundatie solida! Daca nu ai notiunile de baza dobandite pe parcursul formarii tale profesionale, poti bate in retragere. In schimb, daca te simti stapan pe ele, poti cu incredere sa mergi mai departe si sa ai satisfactia unor mari succese in practica medicala. Dupa aceasta scurta introducere vom incerca sa ne amintim unele notiuni dintre cele mai importante invatate pana la cele de la disciplina de Imunologie, nu de altceva decat sa fim siguri ca vorbim aceeasi limba, pentru ca fiecare stiinta sau profesie are un limbaj propriu (asa cum spun pacientii medicului: Va rog, vorbiti pe intelesul meu!) Hai sa dam putin filmul inapoi si sa ne intoarcem la primii ani de studiu din Facultatea de Medicina Veterinara! Si eu, cand ma gandesc, chiar dupa atatia ani ma trece un fior, amintindu-mi cate emotii am avut! Studentii din anii mai mari aveau grija sa ne inspaimante de cei mai de temut profesori! Histologia era pe primul loc, asa incat la primul examen bietul profesor Botarel s-a crucit cand a vazut ca am venit doar cateva fete din gupa si m-a intrebat pe mine , caci pe vremea aceea eram sefa de grupa:Emilia, unde sunt restul fetelor? Ce puteam sa-i spun decat adevarul! Le-a fost frica de dumneavoastra , domn profesor! Dupa primul examen considerat si cel mai greu, a venit anatomia,mai concret osteologia. Cu oasele pe masa si cu o frica de nedescris de profesorul Palicica,m-am ridicat in picioare sa imi spun subictul.Si acum simt cum imi tremurau genunchii! Cand sa-mi puna nota, deschide carnetul si vede 9 la histologie, apoi exclama bravo!, in cazul asta la mine ai 10! Ma cuprinsese o bucurie de nu imi mai incapeam in piele si imi ziceam in gand o sa fiu un doctor bun ! iar acum imi doresc sa fiti si voi, mult mai buni decat mine! Sunt sigura ca si voi aveti propria voastra povestioara legata de inceputul unei noi perioade din viata, studentia.
1

In primi ani de studii de medicina veterinara se invata totul despre organismul animal normal, deoarece daca nu cunosti normalul, care confera organismului homeostazia, adica echilibrul sau functional, nu vei putea intelege procesul patologic, acei factori care vor afecta organismul, deci il vor face sa sufere. In cadrul disciplinei de Anatomie s-a intrat in studiul organelor, printre care si a acelora care au competenta imuna: limfonoduri, splina, maduva

hematogena osoasa, amigdalele, caviumul, structurile limfoide diseminate in tubul digestiv si aparatul respirator, foliculi limfatici si aderenti sub mucoase, timus si bursa Fabricius.
Ceea ce s-a studiat la anatomie ca elemente de macrostructura, la disciplina de Histologie s-a patruns in strucura organelor mai sus enumerate si s-au studiat tesuturile la nivel microscopic, inclusiv sangele periferic. Studiul fiziologiei ne-a explica mecanismele de functionare a organelor cu competenta imuna si relatiile dintre acestea, pentru asigurarea unei bune functionari a macroorganismului, adica homeostazia. La disciplina de Biochimie am fost introdusi in cunoasterea elementelor moleculare prin care se realizeaza, atat functiile celulare, cat si relatiile acestora in cadrul tesuturilor si organelor. Stim cu totii ca ne-am dorim sa devenim medici veterinari ca sa putem tratam bolile la animale, dar ca sa cunoastem procesele patologice trebuie sa fim asi in cunoasterea a tot ceea ce se numeste normal intr-un organism.

Functiile normale ale organelor si celulelor cu competenta imuna si relatiile dintre ele.

Structura biochimica a ADN-ului celular, ARN-ului celular, a receptorilor celulari, a moleculelor informationale celulare, a liganzilor, a hormonilor, a fluxurilor nervoase, etc,

FIZIOLOGIE

BIOCHIMIE

Reactiile imune mediate celular si umoral. Fagocitoza, comunicari intercelulare, organizarea apararii organismului animal fata de nocivitatea mediului de viata memoria imunologica.

IMUNOLOGIE

STRUCTURA NORMALA MACROSCOPICA A organelor cu competent imuna (limfonoduri, splina, maduva hematogena osoasa, amigdale, cavium, structurile limfoide disseminate in tubul digestive si aparatul respirator, foliculi limfatici si aderenti sub mucoase, timus, bursa Fabricius)

STRUCTURA NORMALA MICROSCOPICA A organelor cu competent imuna (limfonoduri, splina, maduva hematogena osoasa, amigdale, cavium, structurile limfoide disseminate in tubul digestive si aparatul respirator, foliculi limfatici si aderenti sub mucoase, timus, bursa Fabricius) si a sangelui periferic. HISTOLOGIE
3

ANATOMIE

In continuare vom defini definim cateva notiuni, cu care, suntem desigur familiarizati. Dar stim oare ce inseamna a defini, sau ce este o definitie? Sa ne amintim: a defini sau a da o definitie inseamna a preciza, a stabili cu precizie,a delimita, a caracteriza ceva. Ce este definitia: este operatia de determinare a insusirilor proprii a unui lucru, unei notiuni.

IMUNOLOGIA este stiinta prin care se definesc toate procesele fiziologice ale macroorganismului pentru a realiza pastrarea homeostaziei, deci, efectueaza profilaxia starii patologice a organismului. Notiunea cu care ne vom ocupa la inceputul acestui curs este cea de IMUNITATE, care reprezinta rezistenta organismului fata de actiunea unor factori agresivi, (pe care ii vom numi patogeni ) asupra acestuia. La disciplina de imunologie am invatat o serie de notiuni noi pentru a o intelege. Daca imi aduc bine aminte cele de inceput au fost self si nonself.
Self= reprezinta structura proteica proprie a unui organism animal, care este recunoscuta si acceptata de catre celulele SCI. Non-self= structura proteica straina unui organism animal, care este identificata si apoi distrusa de catre celulele SCI. Urmatoarele notiuni ar fi: Antigenele = structuri proteice care determina o reactie imuna mediata celular sauumoral. Anticorpii = sunt structuri de tip imunoglobuline (A, E, D, M, G) produse de catre plasmocite, in cadrul unei reactii imune mediate umoral, ca o consecinta a unui tipar antigenic captat, prelucrat si prezentat celulelor SCI. Complexe imune = acestea sunt reprezentate de cuplaje antigen-anticorp. O parte se elimina renal, iar in conditii patologice, o parte se depun in diferite tesuturi si cauzeaza o serie de imbolnaviri.

Reactiile imune = sunt reprezentatele unui conflict antigenic cu celulele SCI, putand rezulta o reactie imuna mediata umoral sau mediata celular in functie de calitatea antigenului.

Bazele celulare ale imunitatii: a) Celule care pot capta un antigen activator : - Macrofagul; - Celuladendritica; - Limfocitul B.

b) Celuleprezentatoare de antigene post-prelucrare: - Macrofagul; - Celuladendritica; - Limfocitul B.

c) Celuleefectoare de reactive imuna: Umorala: Limfocitul T4 (helper); Limfocitul T8 (supresor); Limfocitul B >plasmocit; Limfocitul B memorie. Celulara: Limfocitul T4 (helper); Limfocitul TC (citotoxic); Celula NK (Natural Killer); Limfocit T memorie.

Cooperareacelulara = este un fenomen specific celulelor SCI, care pebazamoleculelor de informare (comunicare)sirecunoastereprinidentificare de receptoricelulari, se cupleazapentru o perioada de timpcandschimba mesajeinformatice.
5

Exemple: limfocitul T4 cu limfocitul B; macrofagul cu limfocitul T; celula dendritica cu limfocitul T; etc.

Mecanismele de aparare: In cadrulmecanismelor de apararedeosebimmaimulteposibilitati: fagocitoza; reactia de respingere a grefei; reactia imuna mediata celular; reactia imuna mediata umoral.

Imunomodulare: Definesteunansamblu de evenimente care pot, fie stimula imunitateasau o pot inhiba. Eapoate fi adaptativa sau fortuita. Biologia moleculara a markerilor: Acestea sunt structuri moleculare inteligente, care se clasifica in maimultecategorii.Acestea se cupleaza cu receptoriispecificisituatipesuprafata membranei celulare, determinand o serie de functiicelulare.Aceste molecule inteligente se cupleaza cu receptorul celular prinomologie de stereostructura. Dintreacesteacitam: imunoglobulinele; complementul; complexul major de histocompatibilitate (CMH); interferonul; citochinele; etc.

Am vorbit despre proces patologic si patologie, sa le definim sip e acestea. Patologia este o ramura a medicine care studiaza cauzele si simtomele bolilor. Procesul patologic este o multitudine de evenimente care afecteaza organismul.

Sa dam si cateva sinonime pentru termenul de boala:ii mai putem spune maladie, afectiune, suferinta,toate acestea insemnand o modificare organica sau functionala a echilibrului normal al organismului. Cum ne dam seama de suferinta sau boala mai ales la necuvantatoare? Prin unele semne si ajungem la notiunea de simptomatologie pe care o invatam la disciplina de semiologie, care se ocupa cu descrierea semnelor diferitelor boli si de metodele de punere in evident a acestora pentru a pune un diagnostic. Dar pentru a realiza corect acest diagnostic, trebuie sa mai cunosti notiunea de patognomonic.Acesta este reprezentat de simptomele sau semnele caracteristice unei boli pe baza carora poti deosebi o boala de alta cu semen asemanatoare,deci de a pune un diagnostic diferential . In acelasi timp,pentru obtinerea acestui deziderat ne vine in ajutor anatomia patologica,care este parte a anatomiei care studiaza modificarile anantomica de la nivelul tesuturilor si organelor. Cunoasterea acestor modificari este indispensabila pentru clinician,pentru ca orice modificare clinica este rezultatul unei modificari anatomo patologice. De aceea aceasta disciplina nu mai e considerata a animalului mort ci a celui viu care se prezinta la clinica medicala, si toate notiunile ce se invata la anatomie patologica se pot grupa in sindroame:inflamatorii,degenerative,circulatorii,accidentale,tumorale. Cred ca mai avem nevoie sa definim o notiune foarte importanta, aceea de patogenie sau patogeneza,care este o ramura a patologiei care se ocupa cu studierea mecanismului de producere si evolutie a bolilor.

PRORUBICIT BAZOFIL

10

11

REACTIA IMUINA MEDIATA CELULAR

12

REACTIA IMUNA MEDIATA UMORAL

13