Modulul 1 - Conceptele de baza ale Tehnologiei Informatiei (IT)

Introducere Tehnologia Informatiei (IT) este un concept general care se refera la utilizarea calculatorului, la crearea si mentinerea datelor. Termenul de IT este legat de toate aspectele crearii si procesarii informatiilor. Computerele sunt esentiale in manipularea informatiei, mai ales in marile intreprinderi care au departamente ce deseori poarta numele de departamente IT. Pentru persoanele care lucreaza cu computerele in marile companii se face referire ca lucrand in IT. Hardware (pe scurt hard) - termenul se refera la componentele fizice ale computer-ului, componente ce pot fi practic atinse, cum ar fi unitatea centrala, mouse-ul, tastatura, monitorul, etc. Software (pe scurt soft) - reprezinta o colectie de intructiuni care fac posibila functionarea corecta si eficienta a componentelor hardware. !emplu" atunci cand introducem caracterele cu a#utorul tastaturii, software-ul este responsabil cu afisarea corecta a tuturor caracterelor. $oftware-ul este tinut pe harddis%-ul computer-ului, Cd-&om, '(' sau dischete.

Tipuri de calculatoare
Calculatorul nu este ce)a de care sa )a fie teama si nu trebuie sa fie un mister. ste o masina, si chiar una destul de simpla. * masina pe care puteti +n)ata sa o stap,niti. Supercalculatoarele sunt cele mai puternice si scumpe, pot e!ecuta - bilion de instructiuni pe secunda. $unt utilizate in domenii unde sunt de e!ecutat calcule comple!e, cum ar fi" seismologie, reactoare nucleare, proiectarea aerona)elor, etc. .n computer mainframe este un computer mare, puternic, foarte scump administreaza un )olum foarte mare de date. Pentru administrarea colectiilor de date foarte mari se utilizeaza aceste calculatoare mari /in armata, banci, asigurari, etc0 !emplu" organizatiile mari, cum sunt cele de asigurari, folosesc mainframe-uri pentru a tine e)identa politelor de asigurare si a trimite noile reglementari.

Serverul este un computer sau o aplicatie software care asigura un anumit tip de ser)icii clientilor care ruleaza un software. Termenul se poate referi si la un tip de software particular, cum ar fi un ser)er de web. $er)erele se pot atasa folosind reteaua locala /spre e!emplu intr-un birou0 sau se pot conecta la internet. .n ser)er cu un software si cone!iune adec)ate poate controla distributia de e-mail-uri, documente www si asigura accesul la fisiere pentru clientii autorizati. PC Personal Computer este cel mai cunoscut tip de calculator. 1 fost in)entat de I23 in -45-. Calculatoarele care au iesit pe piata de atunci sunt compatibile in multe pri)inte cu modelul initial, cu toate ca s-au facut multe schimbari de atunci. $unt accesibile din punct de )edere al pretului si utilizarea lor este foarte usoara. Tipul clasic de constructie a unui PC este desktop, cu carcasa unitatii centrale asezata orizontal, de obicei, cu monitorul pus deasupra ei.

Desktop

Tower

*pus tipului des%top este tipul tower /turn0 carcasa este mai ingusta si asezata )ertical, fiind tinuta langa monitor sau, de cele mai multe ori , sub birou. Mac Apple Mac este un computer, dar nu este un PC. 6oloseste un sistem de operare diferit si necesita )ersiuni speciale ale programelor /cum ar fi editoare de te!t, programe pentru calcul tabelar0. 7a aceste computere pana si hardware-ul este modificat. Ceea ce facea distinctia inainte intre PC si 3ac era interfata grafica cu utilizatorul /8.I 8raphical .ser Interface0. etwor! computer computer legat la retea. &eteaua permite conectarea a doua sau mai multe calculatoare. 1ceasta conectare permite schimbul de informatii intre cele doua calculatoare si impartirea resurselor /in loc ca fiecare calculator sa printeze la imprimanta proprie cu care este direct conectat, poate e!ista o singura imprimanta care sa poata fi folosita de de toate calculatoarele din retea0. In zilele noastre, aproape oricine are cunostinte bune despre 3icrosoft 9indows poate construi o retea. Cu toate acestea, in ceea ce pri)este performante si securitatea este bine sa se apeleze la un tehnician specializat. "aptop asa cum si numele sugereaza, laptop-urile sunt computere mici, portabile, care au ca sursa principala de energie baterii sau acumulatoare. Componentele sunt usoare si mici,cum este de e!emplu afisa#ul cu cristale lichide /7C' 7i:uid Cr;stal 'ispla;0. Tastatura este integrata si au un inlocuitor de mouse integrat.

ote#oo! este un laptop mai mic si mai usor. 1cestea sunt raspandite mai ales persoanelor care lucreaza in )anzari pentru prezentari.

ste clar ca aceste aparate /laptop si noteboo%0 sunt mai scumpe decat PC-urile traditionale la aceleasi performante. Palm PC (Palmtop$ Handholder$ %rgani&er) asa cum indica si numele, aceste aparate au dimensiunile unei palme, dar aceste dimensiuni reduse fac introducerea te!telor ane)oioasa. $e utilizeaza ca agenda telefonica, calculator de buzunar, calendar, etc.

P'A Personal 'igital Assistant sunt calculatoare foarte mici. In locul tastaturii folosesc un creion special /lightpen0, deci pot recunoaste scrisul de mana. $e pot conecta la Internet. Principala caracteristica a acestor dispoziti)e este aceea ca sunt foarte compacte.

Diferentierea diferitelor tipuri de computere in functie de capacitate !iteza costuri si utilizatori"

Tip de calculator

Capacitate

#iteza -mult mai rapide decat un PC, folosite pentru procesarea unui )olum foarte mare de informatii cum ar fi salariile, ta!ele, mailuri, etc -rapide< )iteza lor se masoara in 8=z.

Costuri -foarte scumpe, doar marile companii putand sa achizitioneze astfel de dispoziti)e

$tilizatori -folosite de marile companii, cum ar fi banci, societati de asigurari, etc

3ainframe -foarte puternice, de regula conectate la mai multe PC-uri intr-o retea.

PC

-au harddis%-uri mari combinate cu o memorie de lucru /&130

-se ieftinesc pe zi ce trece

-aproape oricine poate folosi un PC< utilizatori casnici, companii medii si mici< se folosesc in in)atamant, de catre doctori, etc -aproape oricine poate conecta PC -uri intr-o retea

>etwor% PC

-harddis%-uri mari combinate cu o memorie de lucru /&130

-rapide< )iteza lor se masoara in 8hz

-un PC are ne)oie de o placa de retea /nu este scumpa0 pentru a se lega la o retea< -deoarece componentele trebuie sa fie mult mai compacte, pretul acestora este mult mai ridicat comparand cu un PC echi)alent ca performante -pretul acestora este mult mai ridicat comparand cu un PC -pretul acestora este mult mai ridicat comparand cu un PC

7aptop ? -harddis%-uri mari >oteboo% combinate cu o memorie de lucru /&130< -de regula sunt mai slabe decat un PC la acelasi pret

-rapide< masurata in 8hz< de regula sunt mai slabe din punctul de )edere al specificatiei decat un PC la acelasi pret

-oameni de afaceri, persoane care se afla in miscare

Palm PC

-capacitate de stocare mult mai mica decat a unui PC -capacitate de stocare mult mai mica comparand cu un PC

-mult mai lente decat un PC, doar daca nu se plateste in plus -mult mai lente decat un PC, doar daca nu se plateste in plus

-oameni de afaceri in general

P'1

-oameni de afaceri in general

%artile principale ale computer-ului personal

$arcina calculatorului de a prelucra datele si informatiile se petrece dupa asa-numitul principiu IP /Intrare Prelucrare Iesire0. 'in punct de )edere al functionarii, partile componente ale unui calculator se pot clasifica astfel" unitatea centrala pentru prelucrarea datelor dispoziti)e de intrare pentru introducerea datelor in calculator dispoziti)e de iesire pentru a prezenta utilizatorului datele prelucrate suporturi de memorie e!terna pentru a stoca datele in scopul refolosirii lor In timp ce unitatea centrala este insusi calculatorul, restul componentelor sunt numite dispoziti)e periferice. (nitatea Centrala este numele dat cutiei centrale a calculatorului care gazduieste diferite elemente, ce impreuna alcatuiesc PC-ul. In unitatea centrala se gaseste placa de baza, pe care se ataseaza toate componentele principale cum ar procesorul, harddis%-ul, memoria &13, etc.

CP( Central Processing (nit (unitatea centrala de procesare) procesorul este creierul calculatorului. &ealizeaza marea ma#oritate a calculelor, este responsabil pentru rularea cat mai buna a sistemului de operare, precum si a aplicatiilor si determina cat de repede functioneaza calculatorul. (iteza procesorului se masoara in 3hz si 8hz. 1stfel, un Pentium la @ 8=z este mult mai rapid decat un Pentium la -8=z. Principalele firme producatoare de procesoare sunt Intel si 13'.

Placa de #a&a se gaseste in unitatea centrala si toate componentele esentiale sunt conectate direct la aceasta. CP. se gaseste pe placa de baza, alaturi de alte componente" hard dis%, flopp; dis%, C'-&*3, placa )ideo, placa de sunet, memoria &13, etc sunt conectate la placa de baza direct sau prin intermediul cablurilor de date. 1ceste placi de baza de)in din ce in ce mai mici, pe masura ce componentele de)in din ce in ce mai integrate. 'aca deschidem o unitate centrala putem obser)a ca in mare parte este goala.

)AM )andom Access Memor* - este memoria temporara in care sistemul de operare este incarcat atunci cand deschidem calculatorul si unde aplicatiile noastre sunt copiate atunci cand le pornim. 'eoarece aceasta memorie este )olatila, este necesar ca datele prelucrate sa fie sal)ate /memorate0, ca atunci cand inchidem calculatorul, aceste date sa nu se piarda. Ca regula, cu cat a)em mai mult &13, cu atat este mai bine si cu atat mai bine )a functiona calculatorul. Cel mai des intalnim memorii de -@5 3egab;tes instalate in PC-uri. )%M +I%S ()ead %nl* Memor* +asic Input %utput S*stem) - este un cip special care se gaseste pe placa de baza. Contine software pe care calculatorul il ruleaza in timpul procedurii de start.Contine software care permite computerului sa lucreze cu sistemul de operare, de e!emplu este responsabil pentru copierea in &13 a sistemului de operare atunci cand deschidem calculatorul.

Porturile seriale sunt socluri localizate in spatele unitatii centrale, care permit conectarea unor dispoziti)e la calculator, cum ar fi modemul, mouse-ul. $e eticheteaza in mod normal cu C*3-, C*3@. Prin aceste porturi bitii unui b;te se transmit pe rand, unul cate unul.

Porturile paralele sunt socluri localizate in spatele unitatii centrale, care permit conectarea unor

dispoziti)e la calculator, cum ar fi imprimante, scanere. $e eticheteaza in mod normal cu 7PT-, 7PT@. Prin aceste porturi bitii unui b;te se transmit simultan. (S+ (niversal Serial +us - este o componenta relati) noua pentru PC. $e pot obser)a unul sau mai multe socluri .$2 in spatele unitatii centrale, permitand astfel conectarea dispoziti)elor create special pentru .$2. 1ceste dispoziti)e pot fi imprimante, scanere si camere digitale.

Dispoziti!e de intrare permit introducerea datelor in computer

Tastatura este un periferic standard. Cu a#utorul tastaturii introducem date in calculator. Tastatura calculatorului seamana cu cea a unei masini de scris, dar are unele taste in plus. Cuprinde cinci categorii de taste" alfanumerice, numerice, de deplasare a cursorului, functionale si speciale. Tastaturile moderne contin taste aditionale, special concepute, pentru a usura lucrul cu 3icrosoft 9indows si na)igarea pe Internet.. Ceea ce este important de urmarit atunci cand cumparam o tastatura este faptul ca aceasta trebuie sa fie robusta si usor de folosit.

Mouse,ul- .tilizand acest dispoziti) de intrare, nu mai este ne)oie ca fiecare comanda sa fie data sub forma unui te!t sau a unei insiruiri de numere, fiind suficient un clic de mouse pe elementul de interfata pentru a declansa o anumita comanda. 3ouse-ul a de)enit un dispoziti) obisnuit o data cu introducerea sistemului de operare 3icrosoft 9indows, unde se selecteaza iconite, comenzi din meniuri derulante, etc. Pe sistemul de operare '*$, controlul se realiza numai cu a#utorul tastaturii. 1stazi a de)enit un dispoziti) indispensabil. !ista diferite tipuri de mouse -uri. Cel mai des folosit este mouse -ul cu scroll, cel care are o mica rotita.

Trac!+all (bila rulanta) reprezinta o alternati)a la mouse-ul traditional. $eamana cu un mouse care sta pe spate. 2ila rulanta se misca cu degetele pana cand sageata mouse-ului a#unge in pozitia dorita. ste preferat de catre graficieni si cei care se ocupa cu partea de design. Permite un control mult mai fin al miscarii cursorului pe ecran. Ceea ce defineste acest; trac%ball este fle!ibilitatea.

TouchPad cu un touchpad cursorul mouse-ului poate fi deplasat pe ecran prin miscarea degetului pe o suprafata plana. In locul celor doua butoane ale mouse-ului, in #umatatea inferioara a dispoziti)ului se afla doua taste.

TouchScreen nu este altce)a decat un monitor care reactioneaza la atingere. Prin atingerea usoara a unei pictograme de pe suprafata ecranului )a fi e!ecutata comanda care corespunde pictogramei. 6olosit in combinatie cu un creion special, poate fi folosit de catre artisti pentru realizarea lucrarilor de arta originale.

"ight Pen este folosit pentru a permite utilizatorului sa indice catre o zona a ecranului si este de cele mai multe ori folosit pentru a selecta din meniuri.

Scaner,ul este comparabil cu un copiator. Transforma imaginile /fotografii, schite, chiar si te!te0 in format digital. Copia nu este insa obtinuta pe hartie ca la copiatoare, ci este trimisa in calcualtor, deci este digitizata. 1ceste imagini pot fi modificate, redimensionate si printate. 3anipularea imaginilor scanate se face in interiorul calculatorului, folosind diferite programe de grafica. 'e asemeni se poate scana te!t si se poate con)erti nu in imagine, ci in te!t care mai apoi poate fi modificat, sal)at, printat, cu a#utorul unui editor de te!te. !ista un numar de programe specializate care realizeaza aceasta operatie, numite in general *C& *ptical Character &ecognition programe ce sunt special facute pentru con)ertirea te!tului printat in te!t editabil cu aplicatiile proprii.

.o*stic! ste o maneta care se misca in toate directiile controland deplasarea cursorului. !ista mai multe tipuri, cele mai comple!e raspunzand la miscari pe cele trei a!e si au un numar de butoane configurabile. 3ulte #ocuri necesita un #o;stic% pentru functionare. Ca pentru multe lucruri, a)em e!act ceea ce am platit, de aceea daca platim pentru un #o;stic%, atunci ar trebui sa in)estim intr-un model bun, solid, care sa reziste manipularii de catre copii atunci cand se )or #uca.

Microfoanele sunetele si )orbirea pot fi si ele digitizate, dispoziti)ul de intrare corespunzator fiind microfonul. $istemele moderne permit comunicarea cu calculatorul si transformarea cu)intelor in te!t. 3a#oritatea sistemele de acest gen au ne)oie de o perioada de in)atare, cand software-ul in)ata sa raspunda la particularitatile )ocii utilizatorului. 'esi nu este o metoda perfectionata, este cheia )iitorului in tehnologie. 3icrofonul mai este folosit si pentru telefonia prin Internet.

Camerele /e# o camera web se poate monta pe monitorul PC -ul si permite cominicarea in doua sensuri, incluzand nu doar te!t, ci si imagini si sunete. 'esi nu este considerata ca facand parte din %itul de baza al unui PC, multi utilizatori folosesc camerele web.

Camerele digitale pot fi folosite in acelasi mod traditional ca si )echile camere, diferenta fiind ca in loc sa se sal)ezi imaginile pe o rola de film, sunt sal)ate in format digital in memoria camerei. 1ceste poze?imagini pot cu usurinta sa fie transferate in computerul personal si modificate cu a#utorul programelor de grafica instalate in computer. $ingurele limitari sunt date de calitatea imaginilor si de numarul ma!im al acestora care se poate stoca in memoria camerei.

Dispoziti!e de iesire e!tragerea datelor se face prin intermediul acestor dispoziti)e, dupa prelucrarea in calculator. 'atele sunt e!trase in forma optica /pe hartie sau pe ecran0 sau intr-una acustica /sunete si muzica0.
Monitorul (VDU Visual Display Unit) - este dispoziti)ul de iesire standard. 'aca PC-ul nu ar afisa pe monitor datele curente, lucrul cu calculatorul ar fi imposibil. 3onitorul este un ecran de tip tele)izor si poate fi de diferite marimi, cele mai obisnuite fiind cele de -A BB pana la cele de @- BB. * calitate proasta a monitorului sau un monitor intretinut gresit poate afecta )ederea utilizatorului. 3onitorul cu tub catodic este cel mai folosit tip. Imaginea este formata /ca la tele)izoare0 pe suprafata unui tub cu raze catodice. 'eza)anta#ul ar fi ca ocupa mult spatiu.

3onitoarele flat screen /monitoarele cu ecran plat0 daca monitoarele traditionale se bazau pe acceasi tehnologie ca si tele)izoarele, monitoarele moderne au ecran plat 7C' 7i:uid Cr;stal 'ispla;. 1cestea au a)anta#ul de a ocupa mai putin loc pe birou si folosesc mai putina energie decat monitoarele traditionale.

Calitatea unui monitor este data de" 3arimea eranului /dimensiunea diagonalei0 masurata in inch sau toli /- inch?tolC@,AD cm0

&ezolutia masurata in pi!eli /punct de imagine0 cu cat este mai inalta rezolutia, cu atat este mai mare numarul de puncte de imagine in care este impartit ecranul si deci, este mai clara imaginea 6rec)enta cadrelor masurata in =ertz arata de cate ori pe secunda este reimprospatata imaginea /se regenereaza o noua imagine0 1spectul ergonomic se refera mai ales, la radiatia monitorulu, cunoscandu-se faptul ca multe ore petrecute in fata calculatorului pro)oaca probleme ochilor

3ulte #ocuri necesita instalarea de placi )ideo cu grafica cat mai performanta pentru a putea rula. Placile )ideo a)ansate contin propriul lor CP. care efectueaza numai operatii pentru afisarea imaginilor pe ecran. Trebuie tinut cont de asemeni ca o placa grafica performanta la un monent, se poate do)eni depasita peste @-E ani.

Instrumente de proiectie - aceste dispoziti)e de proiectie pot fi atasate computerului si sunt utile atunci cand a)em ne)oie sa facem o prezentare unui grup de persoane. 1stfel de prezentari pot fi facute in Power Point si se folosesc atat in )anzari cat si in institutiile de in)atamant. 7a achizitionarea unui astfel de dispoziti) trebuie a)uta in )edere rezolutia /minim F810 si luminozitatea lampii /cu cat mai mare cu atat mai bine0. 1lti factori ce ar trebui luati in considerare sunt zgomotul si costul schimbarii pieselor in cazul defectarii acestora.

Imprimanta pentru ca datele prelucrate pe calculator sa fie obtinute din nou pe hartie, este necesara o imprimanta. !ista mai multe tipuri de imprimante, ce se disting dupa tehnica de imprimare. Imprimanta cu pini (matriciala) - lucreaza prin rularea unui rand de pini peste o banda de cerneala.Cu cati mai multi pini are imprimanta, cu atat calitatea este mai buna. Imprimantele matriciale moderne folosesc @D de pini. ste foarte ieftina, are ne)oie de o hartie speciala /fara fire0, dar este neplacut de zgomotoasa si este pe cale de disparitie. Imprimantele matriciale sunt folosite pentru un )olum foarte mare si calitatea nu este importanta. /e!emplu, companiile care printeaza statele de plata0

Imprimanta cu jet de cerneala- functioneaza prin pul)erizarea a unor #eturi mici de cerneala pe pagina. Imprimantele cu cerneala sunt mult mai silentioase in comparatie cu cele matriciale, nu necesita hartie speciala. Imprimantele cu #et de cerneala sunt ideale pentru printarea unui )olum relati) mic, calitatea fiind o prioritate, pe cand )iteza nu.

Imprimanta cu laser lucreaza cu un toner, asemanator unui copiator. 6oloseste hartie normala, dar este foarte scumpa, mai ales cea color si, de aceea, este mai putin accesibila utilizatorului normal. *rganizatiile mari folosesc de regula imprimantele laser pentru ca sunt foarte rapide si ofera o calitate a imprimarii ridicata. 'e regula aceste imprimate sunt conectate la computere prin intermediul retelei. 1ceasta semnifica ca fiecare persoana care are un computer legat la retea poate accesa imprimanta si nu are ne)oie de una persoana. Imprimantele cu laser au a)anta#ul printarii rapide la o calitate foarte buna. $e numesc imprimante laser deoarece contin un mic laser in interiorul lor.

Imprimantele laser color desi ma#oriutatea imprimantelor laser printeaza in alb si negru /monocrome0, au aparut imprimante laser color. 'esi rezultatul printarii este e!celent, trebuie tinutcont de faptul ca atunci cand se printeaza color, pretul pe pagina poate fi foarte ridicat, comparand cu cel al printarii monocrome. Plotter-ul (trasatorul) - sunt dispoziti)e de iesire similare imprimantelor, dar permit printarea imaginilor mari. $e folosesc in sectoarele de design si cercetare pentru tiparirea planurilor si a desenelor de constructii.

Cand cumparati o imprimanta trebuie sa a)eti in )edere urmatoarele caracteristici" calitatea imprimarii sau rezolutia /masurata in dpiCdots per inch0, )iteza de lucru /in pagini?minut sau caractere tiparite pe secunda0, modalitatea de alimentare cu hartie si zgomotul /masurat in decibeli0. Costul intretinerii unei imprimante trebuie de asemenea luat in considerare.

'e e!emplu, cand tonerul se termina, trebuie inlocuit si uneori costul este foarte ridicat. Intretinerea imprimantelelor cu #et de cerneala poate fi de asemeni destul de scumpa. Memoria imprimantelor fiecare imprimanta are un chip propriu de memorie. 1tunci cand printam imagini foarte mari si dorim o calitate buna, trebuie luata in considerare si posibilitatea adaugarii de memorie imprimantei. 1ceasta operatie ar trebui facuta de o persoana specializata. 'ispo&itive acustice sunt dispoziti)e de iesire pentru sunet. $unt utilizate pentru a asculta muzica, la rularea programelor de instruire, in special studiul limbilor straine. $unt de#a considerate o componenta standard al unui PC. 'e multe ori monitoarele sunt construite a)and de#a spea%er-ele incorporate.

Sinteti&atoarele de voce permit computerului sa citeasca utilizatorului te!tul de pe ecran. 2eneficiile sunt foarte mari, deoarece utilizatorul nu mai este legat de computer prin imagine.

Dispoziti!e de intrare&iesire - unele dispoziti)e sunt atat dispoziti)e de intrare, cat si de iesire.
Modemul este un dispoziti) care permite transmiterea datelor prin linii telefonice informatiile prelucrate pe calculator sunt stocate digital, in timp ce liniile telefonice sunt transmise in format analogic. 3odemul con)erteste datele in sunete care sunt trimise de-a lungul liniei de telefon, iar la primire, modemul con)erteste sunetul inapoi in date. 'aca utilizatorul doreste sa se conecteze la Internet, )a a)ea ne)oie de un modem /sau un dispoziti) echi)alent0. 'aca reteaua este una I$'> sau cablu, atunci )a fi necesar un dispoziti) similar modemului.

Touch screen - poate afisa un meniu /dispoziti) de intrare0 si poate accepta intrarea atunci cand sunt atinse meniurile afisate pe ecran /dispoziti) de intrare0. 'T(C)*+) I,-(*M)TII.(*

Masurarea memoriei
.nitatea de baza de stocare a datelor termenul de computer digital se refera la modul in care un computer lucreaza, care este binar. 'aca oamenii folosesc sistem zecimal /baza -G0, un computer foloseste numai G si - /deschis si inchis0, adica sistemul binar. 1tunci cand )orbim despre capacitatea de stocare a informatiilor a memoriei &13, a harddis%-ului, de fapt )orbim despre numere care sunt multipli de G si -.

+it,ul toate calculatoarele lucreaza in sistemul binar, proceseaza datele in - si G. 1cest ni)el de stocare al datelor se numeste bit. 2it-ul este cea mai mica unitate de date ce poate fi reprezentata si prelucrata de calculator. 'e multe ori hardware-ul este specificat ca fiind pe E@ de biti, ceea ce semnifica faptul ca echipamentele hardware proceseaza E@ de biti odata. $oftware-ul este descris de asemeni ca fiind pe -H, E@ sau HD de biti. +*te - este alcatuit din 5 biti. 0ilo#*te - I2 - este alcatuit din -G@D de b;tes. Mega#*te - 32 - este alcatuit din -G@D %ilob;tes, apro!imati) - GGG GGG b;tes 1iga#*te - 82 - este alcatuit din -G@D megab;tes, apro!imati) - GGG GGG GGG b;tes Tera#*te - T2 - este alcatuit din -G@D gigab;tes, apro!imati) - GGG GGG GGG GGG b;tes &eprezentarea in memorie a datelor?informatiilor se realizeaza la ni)el de b;te /octet0. 1stfel" un cu)ant de memorie C @ b;tes /-H biti0< cu)ant dublu C D b;tes /E@ biti0 si cu)ant c)adruplu C 5 b;tes /HD bitibin0

'atele si programele sunt stocate pe disc ca si fisiere. !ista mai multe tipuri de fisiere /fisiere de date, fisiere in care se stocheaza programe, muzica, fisiere care stocheaza sistemul de operare0. 'irectoarele (folder) directoarele sau dosarele sunt folosite pentru a grupa fisierele care au aceeasi tematica. $pre e!emplu e!ista un folder in care e!ista toate documentele create, un folder de muzica, un folder cu filme. 'irectoarele pot sa contina, de asemenea, sub-directoare pentru o impartire mai buna a fisierelor. $e poate reprezenta pe o diagrama" 'irector radacina

'ocumente

Programe

Jocuri

Inregistrari reprezinta o colectie de date pastrate intr-un fisier. ste modalitatea de stocare folosita de bazele de date.

Tipuri de memorie
Memoria calculatorului (memoria interna) se pot sal)a date pe harddis%, in timp ce datele sunt procesate si stocate temporar in memoria &13. 'atele stocate pe harddis% sunt permanente /nu se pierd la inchiderea calculatorului0, pe cand datele aflate in memoria &13 sunt temporare. 1tunci cand oamenii se refera la memoria unui calculator, se refera la memoria &13. )AM )andom Acces Memor* este memoria principala de lucru folosita de calculator. 'atele si programele stocate in memoria &13 sunt )olatile /informatiile se pierd atunci cand se inchide computerul0. 1tunci cand sistemul de operare se incarca de pe disc la pornirea calculatorului, se copiaza in memoria &13. Calculatoarele moderne au peste -@5 3b;tes de memorie &13, permitand calculatorului sa opereze mult mai repede. )%M )ead %nl* Memor* asa cum si numele sugereaza, este un tip special de cip de memorie care poate stoca software care poate fi doar citit, nu si scris. .n e!emplu de astfel de memorie este &*3 2I*$. 'e multe ori si pe placile )ideo sau de retea se gasesc cipuri &*3. )%M +I%S este un cip localizat pe placa de baza care contine software care este raspunzator pentru o )arietate de operatii. 1tunci cand deschidem calculatorul prima data, software-ul din &*3 2I*$ realizeaza un test de diagnostic in care )erifica daca calculatorul merge bine. 1cest software incarca sistemul de operare de pe disc in memoria &13.

2lash +I%S calculatoarele moderne sunt inzestrate mai degraba cu o memorie flash 2I*$ decat cu una &*3 2I*$. 1cest tip de chip contine e!act acelasi tip de software, dar are a)anta#ul ca poate fi upgradat. .pgradeul se realizeaza prin rularea unui program furnizat de producator si care scrie memoria flash. Memoria video placile )ideo performante, folosite in aplicatii grafice ce necesita rezolutii mari si o adancime de culoare mare au o memorie proprie /5 32, -H 32, E@ 32, HD 32 0. Tot ce )edem pe ecranul monitorului sunt forme de date care trebuie stocate in memoria )ideo aflata intr-un cip de memorie. 1ceste cipuri se gasesc pe placa )ideo a calculatorului. Memoria cache este un mecanism de stocare de mare )iteza. 'e cele mai multe ori este incrporata in arhitectura microprocesorului, dar poate fi si un dispoziti) independent. Memoria e3terna (suplimentara) e!ista dispoziti)e speciale pentru stocarea datelor.

Dispoziti!e de stocare a memoriei

Hard dis! /disc fi!0 este un dispoziti) cu capacitate de memorare mare pentru stocarea datelor. l consta din unul sau mai multe discuri magnetice suprapuse, care se rotesc. =ard dis%-ul este principala sursa de stocare a informatiei din calculator. =ard dis%-urile sunt folosite pentru a stoca sistemul de operare, programele /aplicatii - procesoare de te!t, aplicatii de calcul tabelor, #ocuri0. Pretul unui hard dis% este determinat de marimea spatiului de memorare, pe de o parte, iar pe de alta parte de )iteza cu care datele memorate pot fi accesate. 'in punct de )edere al )itezei, hard dis%-ul este superior celorlalte dispoziti)e de stocare a memoriei. =ard dis% urile pot fi interne sau e!terne. 'iferenta dintre hard dis%-urile interne si cele e!terne este ca cele interne se afla in interiorul unitatii centrale, pe cand cele e!terne se ataseaza computerului. .nele hard dis%-uri e!terne se ataseaza prin

intermediul portului .$2, localizat in spatele computerului, iar alte modele necesita instalarea unui card special in computer care permite conectarea la unitatea centrala. C' Compact 'isc ma#oritatea computerelor au o unitate de C'&*3 /Compact 'isc &ead *nl;3emor;0. C'-urile arata e!act ca si C'-urile cu muzica, numai ca acestea contin date. 1)anta#ul C'urilor este ca se pot stoca pe ele o cantitate mare de date - HAG KGG 32 /echi)alentul a DAG de dischete0.

'e cat)a timp, C'-ul nu e!ista numai sub forma &*3 /read onl; memor;0 ci si in forma inscriptibila C'-&ecordable /poate fi scris o singura data0 sau C'-&e9ritable /poate fi scris de mai multe ori0. '4' 'igital 4ersatile 'is! .nitatile '(' sunt similare cu unitatile C' &*3, dar folosesc discuri '('. 1cestea pot stoca o mai mare cantitate de informatie decat traditionalele C'-uri. 'e asemeni, transferul de date de pe '(' pe calculator este mult mai rapid. .n '(' poate stoca pe o parte D.K 82 de date. '('-urile care se pot inscriptiona pe pe doua ni)ele pot stoca pana la 5.A 8b de date. '('-urile duble pot stoca pana la -K 82 de date /de @A de ori capacitatea unui C'0.

'isc 5ip este o )ersiune mai mare a dischetelor, marea diferenta fiind aceea ca o discheta zip poate stoca o cantitate de -GG - @AG 32 de date. *fera de asemeni o crestere a )itezei in comparatie cu )echile dischete. 1ceste discuri necesita o unitate speciala in care sunt citite si scrise.

'isc .a& este similara discului Lip, dar necesita o unitatea de scriere si citire diferita de cea Lip. 'iferenta dintre acestea este aceea ca o unitate Jaz poate stoca o cantitate mai mare de date /pana la - 820. 'e asemenea, dischetele folosite nu sunt aceleasi cu cele Lip, deci nu se )or putea folosi dischete Lip intr-o unitate Jaz sau in)ers.

2lopp* dis! mai sunt cunoscute si sub numele de dischete. $unt foarte lente in comparatie cu hard dis%-urile si se poate stoca pe ele o cantitate de informatie relati) mica /-.DD 320. 'esi dischetele sunt foarte nesigure /se defecteaza foart repede0 si nu reprezinta solutia ideala pentru sal)area informatiilor importante, ma#oritatea PC-urilor au o unitatea flopp; atasata.. Pentru a putea lucra cu o discheta, aceasta )a trebui mai intai formatata. Prin formatare, sistemul de operare pregateste discheta pentru a fi folosita. Prin formatare discheta de)ine compatibila cu sistemul de operare.

* comparatie intre aceste dispoziti)e a#uta la mai buna intelegere a acestora si ne a#uta sa intelegem cand este potri)it sa folosim un anume meniu de stocare a informatiei. $nitate stocare de #iteza Capacitate -enorma, 8igab;tes masurata %returi in -scad rapid si reprezinta cea mai ieftina modalitate de stocare a datelor

=ard dis% intern f-oarte rapid

=ard e!tern

dis% mai lente decat hard dis%- -aceeasi ca si a hard dis%-urilor -mult mai scumpe decat cele urile interne, dar )ersiuni interne interne mai scumpe pot oferi aceeasi performanta ca si cele interne -mult mai lent decat hard -KGG 32 dis%-urile -mai rapide decat C'- -pana la -K 82 &*3-urile, dar nu la fel de rapide ca harddis% -mai lente decat harddis% --GG sau @AG 32 -urile, dar ideale pentru bac%up -unitatea C'-&*3 este relati) iefina, iar C'-urile sunt si ele foarte ieftine -mai scumpe decat o unitate C'-&*3 -trebuie luate in consideratie atat costul dispoziti)ului, cat si costul fiecarei dischete in parte. 'e obicei se ofera un discount la cumpararea unui dispoziti) cu A dischete -trebuie luate in consideratie atat costul dispoziti)ului, cat si costul fiecarei dischete in parte. 'e obicei se ofera un discount la cumpararea unui dispoziti) cu A dischete -foarte ieftine

C'-&*3

'('-&*3

Lip

Jaz

-mai lente decat hard dis%- -in #ur de @ 82 urile, dar ideale pentru bac%up

6lopp;

-foarte lente

--.DD 32

$e pot adauga componente /placi de sunat, )ideo, etc0 pentru a a)ea a)anta#ul unui computer upgradat, adica mai nou si mai bun, pe masura ce un hardware mai bun apare pe piata. !emplu de astfel de placi hardware aditionale" Placi de sunet si incinte acustice permit rularea de soft-uri multimedia, se poate asculta muzica prin intermediul calculatorului. 'aca calculatorul este dotat cu un microfon si un software adec)at se pot

inregistra sunete sau se poate programa computerul sa tasteze cu)intele pe care utilizatorul le rosteste. In timp, acest gen de software )a inlocui tastatura.

%erformantele computerului
6actorii care pot afecta performanta sunt "

2recventa de tact a procesorului hotaraste cat de repede procesorul functioneaza. Cu cat este mai mare frec)enta /data in megahertz /3hz00, cu atat mai repede )a functiona calculatorul. Marimea memoriei )AM cu cat mai multa memorie e!ista in calculator, cu atat PC -ul )a parea ca merge mai repede. 4ite&a si capacitatea de stocare a hard dis!,ului hard dis%-urile se masoara de asemeni si dupa )iteza, definita ca fiind timpul de acces la disc, masurat in milisecunde.9indows foloseste hard dis%-ul mult, deci cu cat mai rapid )a fi si hard dis%-ul, cu atat calculatorul )a opera mai repede. Spatiul li#er de pe disc pe langa un harddis% rapid este ne)oie si de spatiu liber pe disc. 'eoarece 9indows muta continuu date intre &13 si hard dis%, creeaza asa zisele fisiere temporare, folosite pentru administrarea aplicatiilor. 'aca spatiul liber pe disc este mic, 3icrosoft 9indows nu )a putea rula programele. 'efragmentarea fisierelor in meniul $tart, Programs, 1ccessories ? $;stem tools e!ista un program de defragmentare. &ularea periodica a acestui program poate imbunatati )iteza de lucru a calculatorului. 'upa o perioada de folosire a PC-ului, fisierele se imprastie pe disc. 'efragmentarea inseamna adunarea fragmentelor si rearan#area acestora impreuna. Multitas!ing 9indows este un sistem multitas%ing, adica permite rularea a mai mult de un program la un moment dat. Cu toate acestea, cu cat mai multe programe ruleaza in acelasi timp, cu atat )a merge mai greu fiecare dintre ele. 'epinde foarte mult si de ce programe sunt deschise. $pre e!emplu, editarea unei poze la o rezolutie mare poate lua mult din timpul procesorului.

'oftware
Tipuri de software
In principiu e!ista doua tipuri de software" sistem de operare si aplicatii software. Sistemul de operare este un pachet de programe care sunt necesare pentru functionerea si administrarea calculatorului. 1cesta este primul program care este incarcat in memoria de lucru dupa pornirea calculatorului. $istemul de operare este responsabil cu alocarea resurselor in calculator. Cu a#utorul lui putem folosi optiuni a)ansate ale computerului, fara a fi ne)oie sa in)atam in detaliu cum functioneaza hardware-ul.

I23 a introdus PC -ul in -45- si acesta rula un sistem de operare numit 3$-'*$ 3icrosoft 'is% *perating $;stem, destul de greoi. 3ai tarziu 3icrosoft a introdus 9indows, sistemul cel mai des folosit. Primul 9indows a fost E.-, mult mai puternic decat '*$ si mult mai usor de folosit. 1)ea o interfata grafica prin care se putea na)iga cu mouse- ul si se puteau deschide meniuri. .rmatoarele )ersiuni au foarte asemanatoare, dar mult mai usor de folosit.

I23 a creat un sistem de operare numit *$?@ dar nu este folosit decat de cate)a companii. .>IF si 7inu! sunt alte e!emple de sisteme de operare care ruleaza pe un PC. .ni! este instalat mai ales in domeniul calculatoarelor mari si in retele. 7inu! este inrudit cu .ni!. 1pple a creat si el un sistem de operare, complet diferit de restu 3ac*$

% aplicatie software - este un tip de program folosit dupa ce sistemul de operare s-a incarcat in memoria &13. !emple de astfel de programe sunt" editoarele de te!t, programele de calcul tabelar, aplicatiile grafice, #ocurile, etc. Editor de te te 3icrosoft 9ord permite crearea de documente, scrisori, etc. Pro!ramele de calcul tabelar 3icrosoft !cel permit calcularea )eniturilor companiei, cheltuielilor, realizarea balantei, etc. "a#ele de date 3icrosoft 1ccess permit organizarea datelor si cautarea unei informatii. $pre e!emplu, daca a)em baza de date a unui magazin, putem afla cu usurinta ce produse e!ista care depasesc o anumita )aloare. Pre#entari 3icrosoft Power Point permite producerea de prezentari profesionale care pot fi printate sau prezentate direct cu a#utorul unui proiector. "ro$ser-ele $eb sunt aplicatii pentru a )edea si interactiona cu 999 9orld 9ide 9eb. !emple" 3icrosoft Internet !plorer, 3ozila 6ire6o!, >etscape >a)igator. >oile )ersiuni ale programelor apar pentru a repara gaurile din )ersiunile anterioare si pentru a oferi o mai mare fle!ibilitate si mai multe optiuni utilizatorului. Pentru a )edea )ersiunea unui program, se deschide meniul =elp al produsului si se selecteaza comanda 1bout /sau o comanda similara0.

/$I 0 /raphical $ser Interface (Interfata /rafica cu $tilizatorul)

ste o parte a sistemului de operare care permite afisarea ferestrelor si a meniurilor si na)igarea cu a#utorul mouse -ului. 'aca se foloseste un sistem de operare mai )echi, cum ar fi '*$, nu e!ista interfata grafica si ecranul )a arata astfel"

1)anta#ele 8.I sunt

interactiunea cu computerul este mai usoara si mai eficienta se simplifica instructiuni comple!e programele si fisierele sunt mai usor de manuit programele sunt destul de asemanatoare intre ele, tranzitia fiind usoara. * interfata grafica cu utilizatorul are"

indicator sau punctator /de obicei arata ca o sageata0 dispoziti) de punctare /mouse sau trac%ball0 cu a#utorul caruia miscam indicatorul pe ecran pictograme /iconite0 mici desene ce reprezinta fisiere, foldere, programe des%top zona de pe ecran unde se afla pictogramele

ferestre /windows0 meniuri liste de comenzi care pot fi afisate printr-un simplu clic

+tapele realizarii aplicatiilor software

Termenul de dez)oltare a sistemelor este general si descrie modul in care apare noul software, scris de programatori, testat si apoi li)rat utilizatorilor. Anali&a sistemului - In primul rand e ne)oie de analiza ne)oilor utilizatorilor. ste o etapa parcursa de personal numit 1nalisti de sistem. Proiectarea programului (design) - programatorul preia specificatiile de la analistul de sistem si le con)erteste in program. 7a acest pas e ideal sa se consulte cu userul si sa se )erifice daca programul indeplineste ne)oile utilizatorului. Programarea programul este scris intr-un limba# de programare Testarea in aceasta etapa programul este introdus in paralel cu cel e!istent sau se realizeaza testarea lui in cadrul unui departament Implementarea dupa ce a fost testat si e)entual imbunatatit programul este implementat, fara a mai fi ne)oie de un program in paralel. .tilizatorul este introdus in noul sistem, ce implica si un element de in)atare. 4erificare se studiaza modul in care programul respecti) raspunde ne)oilor utilizatorului. * data ce utilizatorul a inceput utilizarea programului, )or apare si sugestii pentru imbunatatirea acestuia. Intretinere programul este utilizat si dez)oltat in continuare prin )ersiuni imbunatatite periodic /updates0

*etele de Informatii
* retea de calculatoare (net$or%) este un grup de doua sau mai multe calculatoare conectate impreuna. $copul conectarii calculatoarelor consta, mai ales, in faptul ca in retea datele pot fi schimbate intre calculatoare, se poate a)ea acces la o colectie comuna de date, resursele /programe, imprimanta, etc.0 pot fi utilizate in comun, cheltuielile de administrare pot fi micsorate. 1)anta#ele comunicatiei de date prin retele de calculatoare nu sunt insa limitate local, ci ele se e!tind si la scara mai mare. In functie de aria de intindere retelele se pot clasifica in" "A , "ocal Area etwor! (retea locala) este un sistem in care PC-uri indi)iduale sunt conectate intr-o companie sau organizatie. $pre e!emplu, daca -G oameni lucreaza impreuna intr-un birou, are sens sa fie conectati. 1stfel, biroul )a a)ea o singura imprimanta la care acestia )or putea printa. In acelasi mod, dispoziti)e precum scaner-ele sau modemurile pot fi impartite, dar cea mai mare utilitate este aceea ca se pot imparti informatiile.

MA Metropolitan Area etwor! (retea metropolitana) se intinde pe teritoriul unui oras. /A /ide Area etwor! (retea de arie lar!a) permite conectarea calculatoarelor de pe o arie geografica mare /chiar in alta tara0.

1A 1lo#al Area etwor! (retea !lobala) este o retea ce cuprinde tot globul. Cea mai renumita retea globala este Internetul. *rganizarea interna a unei retele locale /71>0 inseamna in ce relatie se afla unul fata de celalalt, calculatoarele legate intre ele. $ub acest aspect e!ista doua tipuri de retele" Peer,to,peer toate calculatoarele din retea sunt egale in drepturi, fiecare putand a)ea acces la resursele celorlalt calculatoare. Client,server este termenul care se foloseste pentru definirea retelelor in care resursele sunt tinute intr-un loc central pe un ser)er si sunt folosite local de catre utilizatori /clienti0. $er)erele sunt calculatoare foarte puternice sau un grup de calculatoare, in )reme ce statia de lucru a clientului este mai putin puternica.

!ista retele formate din calculatoare ce au doar monitor si tastatura, fara a a)ea hard propriu si un ser)er catre care aceste statii de lucru trimit informatiile. 1ceste tipuri de calculatoare se numesc terminale neinteligente. In cazul in care statiile de lucru dintr-o retea au procesor propriu si fac o serie de operatii cu propriile resurse se numesc terminale inteligente. Ideea unui wor!group este aceea ca un grup de persoane lucreaza impreuna si isi pot imparti resursele" hard dis%, imprimanta, scaner, modem. 9or%group -ul este conectat prin intermediul calculatoarelor legate la retea. 8rupul poate fi unul simplu, alcatuit din cate)a computere intr-o singura locatie fizica si conectate prin intermediul unui cablu de retea, sau poate fi un grup de computere conectate global la internet. 7egarea la retea a computerelor semnifica faptul ca distantele dintre membrii wor%groupului de)ine irele)anta.

3ulte programe sunt proiectate sa fie foloste de catre wor%group-uri. 1stfel, daca compania doreste sa foloseasca un standard pentru fa!, atunci foloseste intr-un procesor de te!t asa zisele templates. 'aca se hotaraste modificarea acestora, e mai simplu sa se modifice intr-un singur calculator unde toata lumea are acces la document, decat sa modifici in toate documentele din toate calculatoarele. 6olosirea wor%group-urilor are atat a)anta#ele cat si deza)anta#e. 'intre a)anta#e enumeram"

stricarea unui calculator nu ii afecteaza pe restul membrilor wor%group -ului membrii au drepturi de acces, pot da acces la resurse colegilor in birourile mici nu e ne)oie de un administrator de sistem si asta duce la o reducere a cheltuililor. impartirea resurselor cu alte persoane poate duce la o incetinire a PC ului securitatea nu mai este atat de buna ca in cazul retelelor client ? ser)er daca accesul la fisiere este total, pot fi alterate, sterse de alti membrii ai grupului de lucru

'eza)anta#ele sunt"

Intranet +1tranet Internet

Intranetul este o retea de comunicare, o retea pri)ata si interna a unei companii. &etea interna au companiile mari, cum ar fi bancile. Intranet-ul foloseste tehnologia Internet pentru a permite utilizatorilor sa acceseze documentele companiei, bazele de date, planificarea intalnirilor si e-mail-uri. * data instalat un intranet, este ne)oie de un browser pentru a putea ne)iga in interiorul acestuia. 63tranetul este un Intranet partial accesibil din afara utilizatorilor autorizati. ste o modalitate de impartire a informatiilor intre partenerii de afaceri. Internetul este o retea internationala /o colectie de retele0, inceputa de catre armata americana pentru a permite supra)ietuirea in cazul unui razboi nuclear. 3ai tarziu a fost adoptata de sistemul educational, iar acum este e!ploatat de lumea comerciala. Internet-ul este o retea globala de retele interconectate. Caracteristica internet-ului este )olumul mare de informatii care poate fi accesat. Internet-ul furnizeaza informatii despre orice" depre compania ri)ala, despre medicina, tehnologie, etc. Permite de asemeni companiilor sa )anda produse si ser)icii fara intermediul unei persoane specializate in )anzari. 'iferenta dintre Internet si Intranet este aceea ca Intranet-ul este mai mic si nu poate fi accesat decat de membrii autorizati. Intranet-ul este raspandit in cadrul organizatiilor si este o modalitate de inpartire a informatiilor. Intranet-ul foloseste tehnologia Internet pentru a permite utilizatorilor sa acceseze documentele companiei, bazele de date, planificarea intalnirilor si e -mailuri. * data instalat un intranet, este ne)oie de un browser pentru a putea ne)iga in interiorul acestuia. 'iferenta dintre E tranet si Internet este ca !tranetul este o e!tensie a unei retele Intranet, pe cand Internetul nu permite accesul la reteaua Intranet a firmelor. Internetul detine tot software-ul si hardware-ul folosit, si ofera diferite ser)icii" /// - /orld /ide /e# 1ceasta notiune nu este sinonima cu Internetul. ste un ser)iciu care contine cantitati uriase de documente scrise intr-un limba# special, =T37. 999 reprezinta partea de te!t si imagini care se poate )izualiza prin intermediul browserelor. .n motor de cautare /search en!ine0 poate fi definit ca un program care cauta dupa un inde! si ofera articolele gasite. .neori o masina de cautare este identificata cu un ser)er sau o colectie de ser)ere dedicate inde!arii paginilor 9 2 din Internet, stocarii informatiilor obtinute si furnizarii de liste de pagini care corespund unei anumite interogari. !emple de masini de cautare populare" 8oogle, 1lta)ista, Mahoo, !cite, =otbot, Infosee%, 7;cos, >orthern 7ight si 9ebcrawler. 2TP (&ile 'ransport Protocol) - protocol ce permite copierea fisierelor sau programelor de pe Internet in computerul personal

6,mail /posta electronica0 - permite trimiterea mesa#elor aproape instantaneu catre o alta persoana, in orice colt al lumii. ste necesar ca ambele computere sa fie conectate la Internet. $e pot trimite atat mesa#e de tip te!t, cat si atasamente. Chat con)ersatie pe Internet ewsgroups grupuri de stiri /noutati0 specializate pe o anumita tema

*eteaua de telefonie si calculatoarele

Pentru a conecta un calculator la Internet /printr-o linie telefonica0 a)em ne)oie de" modem, care sa transforme semnalul analogic primit prin linia telefonica, in semnal digital, pentru a fi pe intelesul computerului< o linie telefonica prin intermediul careia se )a realiza conectarea I(P Internet (er)ice Pro)ider /pro)ider de internet0 este cele ce ofera posibilitatea accesarii Internetului contra cost. "ro$ser de $eb Pro!ram de posta electronica 7iniile telefonice /cone!iunile la Internet0 sunt de mai multe tipuri"

PST Pu#lic Switched Telephone etwor! - ste termenul tehnic dat sistemul de telefonie publica. $e bazeaza pe tehnologia traditionala a firelor de cupru si transmite date )oce in semnal analog. IS' Integated Services 'igital etwor! - dateaza din -45D si trasmite date in semnal digital si nu mai necesita folosirea unui modem. 6olosind o retea I$'> se pot transmite HD sau -@5 Ibit pe secunda. 'S" , 'igital Su#scri#er "ine - este o cone!iune de mare )iteza care foloseste linia telefonica pentru transmiterea de date. 1)anta#ul acestor tehnologii este faptul ca linia telefonica poate fi folosita in timp ce cone!iunea la Internet este deschisa. (iteza de transfer a datelor este mult mai mare decat pe un modem obisnuit /-.Ambps )s AHIbps0, iar companiile care ofera cone!iuni '$7, ofera si echipamentele necesare /modemul0. A'S" As*metric 'igital Su#scri#er "ine /linia asimetrica de legatura0 - este o tehnologie care permite trimiterea datelor prin linie telefonica /P*T$0. 1'$7 suporta o rata de transfer de la -.A pana la 4 3bps la primirea de date si de la -H la HDGIbps pentru trimitere de date. 1'$7 necesita un modem special pentru accesarea retelei si este o tehnologie foarte raspandita in lume.

Semnalul analogic este un semnal electric al carui amplitudine /frec)enta0 )ariaza in functie de schimbarile unor fenomene sau caracteristici, cum ar fi" sunet, lumina, caldura, presiune, etc. In general, )ocea se transmite in format analogic. Semnalul digital este un semnal ce )ariaza doar la inter)ale regulate de timp si contine una sau mai multe frec)ente pentru fiecare inter)al. .n sistem digital foloseste G si - pentru a transmite sau pentru a reprezenta date. .n ceas digital )a afisa ora intreaga, minutele si secundele. .n sistem analog foloseste o scara de numere, inclusi) fractii. 1stfel, un ceas analog )a afisa fractii dintr-o secunda. Modem M*Dulate+ DEModulate trimite informatii de la calculator prin intermediul sistemului telefonic. 3odemul aflat la capatul celalalt al liniei telefonice con)erteste semnalul inapoi intr-un format care poate fi inteles de computerul destinatar. +aud rate ese )iteza de transmisie a datelor /in cazul datelor digitale se masoara in bps (biti pe secunda). 2aud rate da informatii despre cat de repede un modem trimite?primeste date. 3a#oritatea modemurilor moderne au o rata ma!ima de AH %bits pe secunda /Ib?sec0.

Calculatoarele in acti!itatea zilnica

Calculatoarele acasa Calculatorul poate de)eni un instrument foarte util pentru realizarea temelor, permitand cautarea pe Internet a cat mai multor informatii despre un anumit subiect. Tot prin intermediul Internetului aceste teme pot fi trimise spre corectare. Cheltuielile casei - se poate tine e)identa cheltuielilor intr-o baza de date. Internetul poate fi folosit pentru comunicarea cu alte persoane /e-mail0, schimb de informatii, colectarea de informatii despre anumite subiecte /teme sau pasiuni0, pentru urmarea unor cursuri on-line. In cazul acestor cursuri, materialele sunt trimise prin internet, iar comunicarea cu profesorul se poate face prin e-mail sau camere web. Calculatoarele la serviciu )iata noastra de zi cu zi, calculatoarele sunt ce)a obisnuit, ba chiar indinspensabile in unele cazuri. $e poate spune, pe drept cu)ant ca traim +ntr-o societate informatizata. In zilele noastre, intalnim calculatoare peste tot si realizeaza o multitudine de operatii. $istemul de telefonie este automatizat" daca inainte initiam apelurile prin intermediul unui operator, acum aceasta sarcina re)ine calculatoarelor. Calculele matematice sunt realizate cu a#utorul calculatorelor. Cu a#utorul unui program de calcul tabelar, putem realiza calcule comple!e rapid si usor. &ecalcularea unor date ar putea lua ore daca se face manual si cate)a secunde cu a#utorul calculatorului. Calcularea ni)elului radiatiilor dintr-un mediu se face cu a#utorul robotilor. !plorari ale altor planete, cum este 3arte, se face cu a#utorul masinilor controlate de calculatoare. Calculatorul este foarte util in diferite domenii. 'e e!emplu, in contabilitate a#uta foarte mult deoarece realizeaza mult mai repede diferite calcule. Cu a#utorul computerului se poate realiza contabilitatea unei firme in cate)a zile, pe cand un om ar face aceeasi treaba in cate)a saptamani. 'e multe ori, computerele sunt mai eficiente decat oamenii, mai ales in domeniile care necesita calcule foarte multe si comple!e, deoarece pot fi mai rapide si mai precise decat oamenii si ina numite situatii pot alege decizia optima. 'ar nu trebuie genralizat acest lucru, pentru ca sunt situatii in care inter)in si alti factori de natura umana, de care calculatoarele nu pot tine seama. Calculatoarele sunt folosite in numeroase domenii" la ni)el gu)ernamental, in medicina, in)atamant, afaceri, etc.
In

In domeniul administrativ (inclusiv cel guvernamental) calculatoarele sunt folosite pentru colectarea ta!elor, in acest caz nemaifiind ne)oie sa se astepte in fata unui ghiseu. $e poate )ota prin intermediul calculatoarelor, fara fara a mai fi ne)oie deplasarea la sectia de )otare. In afaceri calculatoarele se folosesc pe scara mare pentru administrarea in toate aspectele computerizate ale acestora. $ocietatile de asigurare folosesc mainframe-uri pentru tinerea e)identelor. Tranzactiile bancare se realizeaza on-line, reducand astfel costurile, timpul pierdut la banca, realizarea operatiilor bancare la orice ora. In transporturi planificarea si diri#area zborurilor intr-un aeroport este facuta tot de catre calculatoare, astfel greseala umana fiind redusa cat se poate demult. $e pot rezer)a on-line bilete de a)ion. 'omeniul #ancar se calculeaza dobanzile, se inregistreaza depozitele sau creditele acordate, se creaza o baza de date a clientilor, etc. *peratiile bancare care se realizeaza prin intermediul Internetului /on,line #an!ing0 se refera la administrarea banilor. In loc sa se deplaseze la banca, utilizatorul poate plati facturi sau poate muta bani dintr-un cont in altul on-line. Computerele au intrat in )iata de zi cu zi si in domeniul medical. 1stfel e!ista un sistem de inregistrare a pacientilor. Programarile si fisele medicate sunt centralizate si computerizate, ceea ce permite doctorilor sa acceseze fisele pacientilor, chiar daca sunt in alta localitate. &ezultatele unor teste pot fi trimise prin e-mail in loc sa fie trimise prin posta, pacientul economisind timp si putand sa i se dea un diagnostic mult mai repede. In laboratoarele de analize sunt mult mai rapide si mai e!acte decat un om. 1mbulantele sunt controlate central si pe fiecare calculator se pot integra sisteme prin satelit de pozitionare, localizand astfel fiecare ambulanta. 1mbulantele din regiuni diferite pot fi astfel coordonate. .tilitatea calculatoarelelor se do)edeste atunci cand e )orba de educatie. 1tunci cand este )orba de inregistrarea studentilor si a organizarii orarului se folosesc calculatoarele, economisindu-se astfel timp. Instruirea populatiei pentru un singur subiect - se pot folosi programe furnizate pe C'-uri, cu imagini, sunete si e!emple. 1stfel de pachete sunt enciclopediile, primii pasi in in)atarea unei limbi straine, etc. ducatia cu a#utorul calculatorului se numeste C+T Computer +ased Training. 1)anta#ele acestei forme de in)atamant sunt" se in)ata in ritmul propriu, se poate efectua de oriunde /acasa, ser)ici0, nu este necesara participarea la nici un curs.. 'eza)anta#ele ar fi ca nu se interactioneaza cu alti studenti si se comunica mai greu cu profesorul. 3ulte persoane muncesc acasa, fara a se mai deplasa la ser)ici. 1cest concept este cunoscut sub numele de telewor!ing. 1cest mod de lucru este bun pentru ca se reduce spatiul de lucru in firme, programul de lucru este fle!ibil, persoanele care muncesc acasa se pot concentra mai bine pe o sarcina anume, deoarece nu mai apar sarcini noi. 'ar, in acelasi timp, se reduc relatiile interumane, lucrul in echipa are de suferit, deoarece persoanele dine echipa nu se cunosc foarte bine intre ele. Inregistrarea masinilor se face pe calculator, ceea ce a#uta la gasirea mult mai rapida a proprietarilor. 1ceste date sunt folositoare politiei, societatilor de asigurare si clientilor. Intr-o biblioteca e!ista o baza de date a tuturor cartilor e!istente, astfel cautarea unei anumite carti de)ine foarte usoara. In supermar%et-uri sunt introduse calculatoare pentru monitorizare si la casiere, pretul nu mai este introdus manual, ci se citeste cu a#utorul unui scaner, economisindu-se astfel timp. .n smart card card inteligent este un dispoziti) de marimea unei carti de credit dar care are un procesor propriu si poate contine date si aplicatii. $unt folosite petu a stoca informatii personale, bani in format digital sau pot demonstra identitatea persoanei. $unt opusul cardurilor proaste care au o banda magnetica si se bazeaza mult mai mult pe retele. Tot on-line se pot realiza cumparaturi sau tranzactii bancare. Termenul de e,comert se refera la cumpararea sau )inderea de bunuri prin intermediul Internetului. 2unurile pe care dorim sa le cumparam le putem selecta dintr-o pagina web si plata se face prin intermediul cartilor de credit /se introduce numarul cartii e credit0 sau la primirea produselor. 1tunci cand se face o astfel de tranzactie trebuie sa trimitem aceste date criptate, altfel oricine le poate intercepta. 3a#oritatea site-urilor

care accepta plata cu carti de credit se afla pe ser)icii sigure si browserul ar trebui sa anunte utilizatorul atunci cand se afla sau cand paraseste un ser)er sigur. Cumparaturile on-line se fac de pe site-uri care ofera pagini de prezentare a poduselor, cu optiuni de cumparare /cosul de cumparaturi0, iar in final se trece la stadiul de plata, unde se introduce numele si adresa, se selecteaza modalitatea de plata si se introduc detaliile.

1)anta#ele acestui tip de comert sunt numeroase, printre cele mai importante fiind acela ca sunt disponibile @D de are, K zile pe saptamana. In plus, stocul magazinului nu trebuie impartit in mai multe locatii fizice, ci este tinut intr-un singur depozit. Produsele sunt prezentate in detaliu, alaturi de o fotografie si pretul a acestuia, putand astfel realiza si o comparatie intre preturi pentru mai multe magazine care ofera acelasi produs. Importanta este si posibilitatea de returnare a produsului in cazul in care nu corespunde calitatii sau este defect. 'eza)anta#ele ar fi posibilitatea de frauda cu carti de credit. 3ulte site-uri pacalesc cumparatorii care introduc datelor cartilor de credit, astfel ca acestea )or putea fi folosite de persoane rau intentionate. In cazul fraudelor cu carti de credit este e)ident ca nu )a plati banca, ci altcine)a si atunci trebuie sa ne asiguram ca acel altcine)a nu suntem noi. !ista de asemeni site-uri care fug cu banii.Clientul face comanda, banii a#ung la firma, dar aceasta nu li)reaza produsul. Inainte de a comanda ce)a, trebuie sa cautam pe site o lista a clientilor, contractul detaliat, timpul de cand se ocupa compania cu astfel de comert, in cazul unei neincrederi, se poate suna la numere de telefon afisate pe ecran. !ista organizatii care )erifica aceste site-uri web pentru a constata daca apartin sau nu unei companii de incredere. Inainte de a cumpara, asigurati-)a ca pe site-ul web sunt date toate detaliile pentru contact, adresa, numere de telefon, adrese de e-mail. *data cu cresterea numarului domeniilor in care este folosit computerul, au aparut probleme noi, care nu au fost pre)azute initial. .na din probelemele deosebite cu care s-au confruntat informaticienii, industria si utilizatorii la sfarsitul secolului FF, a fost probelma 234. 1ceasta a aparut deoarece ma#oritatea calculatoarelor folosesc numai H digiti pentru a inregistra data, cu numai doi digiti alocati pentru an, cu consecinta ca

multe sisteme puteau genera erori daca nu se luau masuri adec)ate pentru a se face calculatoarele compatibile pentru anul @GGG.

'anatate siguranta si un mediu bun de lucru

Pentru a lucra cat mai bine si intr-un mediu sanatos trebui tinut seama de cate)a aspecte. 1cestea tin de scaunul pe care il folosim atunci cand lucram la calculator, care trebuie sa fie a#ustabil. Trebuie sa se poata modifica atat pe )erticala, cat si spatarul. Monitorul trebuie sa fie intr-o pozitie astfel incat sa fie in dreptul pri)irii utilizatorului. Pentru a reduce ni)elul de radiatii se poate atasa un ecran protector. 7uminozitatea trebuie reglata corespunzator. Trebuie pastrata o distanta optima fata de monitor /recomandat HG cm0. 3onitoarele indicate pentru folosire sunt cele care au o rata de refresh mare si care au un ecran mare in locul celor de -DBB sau -ABB. Tastatura trebuie folosita o tastatura buna si chiar un pad pentru incheietura mainii pentru a reduce tensiunea. Picioarele se poate folosi un pad pentru picioare pentru a a)ea o pozitie comoda atunci cand lucram la calculator. Mouse, ul este indicata folosirea unui pad pentru mai buna miscare a mouse-ului. Trebuie de asemeni sa a)em suficient loc pentru a folosi mouse-ul. Pau&ele trebuie sa fie frec)ente atunci cand folosim calculatorul. -G min de pauza dupa AG de minute de folosire. 4entilatia trebuie sa fie corespunzatoare. ste importanta mai ales atunci se foloseste o imprimanta laser care produce ozon atunci cand printeaza. 3ediul de lucru cu calculatorul este unul bun si economic deoarece cartusele de imprimanta se trimit la reincarcat sau la reciclat, monitoarele sau alte periferice trec in modul sleep - adormit dupa o perioada de timp in care nu sunt folosite, consumand astfel mai putina energie. =artia folosita poate fi trimisa la reciclat. 'e asemeni se foloseste mai putina hartie, mai ales atunci cand alegem sa citim manuale, cursuri sau instructiuni de a#utor direct de pe calculator, in loc sa le printam. %robleme de sanatate 6olosirea incorecta a unui computer poate duce la alterarea sanatatii" trebuie luate pauze dese, trebuie facute teste regulate ale ochilor si achizitia biroului si a scaunului trebuie facuta astfel incat sa mentina o pozitie a corpului buna. * pozie gresita si prelungita in fata calculatorului, precum si realizarea unor miscari dese si repetate pot duce la dureri de spate, maini sau de gat. 1ceste afectiuni se datoreaza miscarilor repetate, concept cunoscut sub numele de )SI )epetitive Strain In7ur* /accientare cauzata de miscari repetate0. %robleme de siguranta Termenul de si!uranta se refera atat la persoan care foloseste computerul, cat si la datele care sunt prelucrate. * parte importanta de care trebuie tinut cont este folosirea in siguranta a calculatorului din punctul de )edere al cablurilor sigure, izolate si a prizelor care pot fi supraincarcate. ste important sa se foloseasca cablurile furnizate de producator sau care au accesi calitate. Trebuie e)itata folosirea cablurilor prea lungi peste care se poate calca sau de care se pot impiedica alte persoane, cauzand neplaceri lor sau altora. $coaterea accidentala a unui cablu de curent cauzeaza pierderea datelor din calculator. Cablurile de retea sunt predispuse de a fi stricate. Trebuie sa ne asiguram de asemeni ca prizele nu sunt supraincarcate. 'aca este ne)oie de mai multe prize, este indicat sa se cheme un electrician sau o persoana calificata. $upraincarcarea este periculoasa si poate duce chiar la un incediu. $ecuritarea informatiilor este un termen general care acopera toate aspectele legate de securitatea computerelor. 1copera protectia impotri)a )irusilor si a hac%er-ilor si controlul de acces a politelor, precum si realizarea de bac%-up /copii de siguranta0 a datelor importante. Termenul de bac%-up al sistemului semnifica copierea fisierelor pe un dispoziti) au!iliar de stocare a datelor, pentru a a)ea disponibile copii ale

fisierelor de pe computer in cazul defectarii sistemului. Parolele computerelor trebuie sa pre)ina accesul neautorizat. Parolele nu se dau nimanui, nu se scriu pe hartii si se pun langa monitor si in nici un caz nu se ascund pe partea de dedesubt a biroului. Parolele nu se uita si in ma#oritatea cazurilor in care o parola s-a uitat, datele prote#ate nu au mai putut fi recuperate. ste important sa stingem corect calculatorul. * cadere de tensiune poate cauza pierderea de date. ste indicat sa se sal)eze datele in timp ce se lucreaza. !ista programe care fac acest lucru in mod automat la fiecare -G min sau orice alt inter)al de timp specificat. $istemele de operare mai noi cum sunt 9indows >T sau )ersiunile aparute dupa 9indows 4A au un program special care detecteaza daca computerul nu a fost inchis corespunzator si ruleaza un program de reco)er; pentru repararea daunelor produse de o cadere de curent. Calculatorul trebuie inchis corespunzator" se sal)eaza toate datele la care se lucreaza, se inchid aplicatiile, apoi din meniul $tart se alege comanda $hut 'own, din fereastra ce se deschide se mai alege o data $hut 'own, apoi *I. .P$ - .n interruptible Power $uppl; /o sursa continua de curent0 este un dispoziti) care se ataseaza calculatorului si care )egheaza la caderile de curent. Contine baterii care pot mentine in functiune calculatorul suficient timp pentr a sal)a informatiile si pentru a folosi comanda $hut 'own corespunzator. ste importanta folosirea unui astfel de dispozit) mai ales pentru calculatoarele din retea care furnizeaza date pentru mai multi utilizatori. Computerele trebuie sa fie bine )entilate, sa lucreze intr-un mediu curat, pe cat posibil lipsit de praf si au ne)oie de o suprafata stabila, fara )ibratii. ste indicat sa se e)ite praful, lichidele si mancarea care pot cadea pe tastatura, frigul sau caldura e!cesi)a, mutarea sistemului atunci cand este pornit, stingerea de la buton /se recomanda urmarea procedurii corecte de stingere a calculatorului0 care poate cauza pierderea de date. 'ischetele nu trebuie lasate langa monitor deoarece acesta produce un camp elecromagnetic care le poate demagnetiza si strica. * alta modalitate de pierdere a datelor importante, este aceea in care se pierde sau este furat laptop-ul, P'1-ul sau telefonul mobil. 4irusii calculatoarelor .n )irus este un program mic, conceput in scop distructi), care se ascunde pe disc. 'e regula )irusii )in ascunsi intr-o gazda care este un program aparent inofensi). (irusii se acti)eaza in mai multe moduri si sunt capabili sa se multiplice. (irusii pot cauza multe neplaceri, de la afisarea pe ecran a unor mesa#e suparatoare, functionarea necorespunzatoare a calculatorului si pana la stergerea datelor de pe disc. Pentru a pre)eni infectarea calculatorului cu )irusi este )ital sa a)em instalat un program anti)irus pentru care sa a)em updatata la zi lista de monitorizare a )irusilor. 1stfel de programe anti)irus sunt >orton 1nti)irus, 3c1ffee 1nti)irus, 2it'efender. * metoda de prote#are impotri)a )irusilor care pot )eni o data cu programele de pe o discheta, este aceea de a prote#a discheta si a permite numai citirea de pe ea, nu si scrierea. $etarea unei parole permite accesul restrictionat la computer, deci nu )a putea oricine sa foloseasca computerul si sa-l infecteze din greseala cu )irusi. Prote#area calculatorului de atacuri se poate face prin neconectarea acestuia la o retea locala sau la internet si se renunta la folosirea dischetelor sau a cd-urilor care nu prezinta incredere. 'in pacate aceasta metoda nu poate fi aplicata, nefiind practica. 'aca a)em calculatorul conectat la o retea atunci trebuie sa ne asiguram ca accesul se face cu un user name /user I'0 si o parola pe care o cunoaste numai utilizatorul, parola fiind suficient de lunga si continand atat caractere cat si numere si simboluri, si toate update-urile de securitate sunt la zi. 'aca totusi descoperim un )irus in calculator si programul anti)irus a)ertizeaza, inseamna ca e!ista sanse foarte mari ca )irusul sa fi fost de#a oprit de catre programul anti)irus inainte de a infecta calculatorul si de a cauza pagube. $e recomanda folosirea mai multor anti)irusi produsi de firme diferite intrucat un anti)irus de cele mai multe ori nu detecteaza tote tipurile de )irusi nou aparuti. .nii )irusi pot interfera cu procesul de dezinfectare. 1cestia se numesc )irusi NstealthN si sunt foarte greu de descoperit de catre un program anti)irus. Cu toate ca rulam un program anti)irus, atunci cand suntem conectati la Internet sau intr-o retea, suntem )ulnerabili. 'e aceea este important ca anti)irusul pe care il a)em instalat sa ruleze atat la

deschiderea calculatorului, dar sa ramana acti) si sa scaneze orice fisier care intra in calculator. * alta modalitate de infectare este prin deschiderea e-mail-urilor infectate. 'e regula e-mail-urile nesolicitate /spam0 contin atasamente care sunt )irusate. 'aca anti)irusul nu poate dezinfecta fisierele atasate, mail-ul nu trebuie deschis. $e sterge imediat ce s-a constatat ca e!ista in casuta cu mesa#e si este )irusat. 'ownload-ul de pe Internet de fisiere e!ecutabile /.e!e0 sau care au e!tensia .com pot contine macro)irusi. $e disting mai multe tipuri de )irusi mai frec)ent int,lniti. (irusii de tip vierme (worm) se transmit prin Internet. i pot fi primiti prin e-mail, prin )izitarea unor site-uri sau prin descOrcarea si rularea unui program infectat. 1cesti )irusi )or incerca sO se transmitO singuri mai departe spre adresele de e-mail din 1ddress 2oo%, uneori atas,nd documente confidentiale sau parole de dial-up si e-mail de pe calculatorul )ictimei. Cei mai cunoscuti )irusi din aceastO categorie sunt 7o)e 7etter si $irCam. Programele de tip troian sau #ac!,door, care se ascund in interiorul unor alte programe si apoi duc la indeplinire niste actiuni nedorite, permit,nd oricOrui autointitulat Phac%er accesul deplin la calculatorul infectat prin acea PusO deschisO din spatele casei, de c,te ori acesta este conectat la Internet. $unt faimosi P)irusii $ub$e)en si 2ac%*riffice, care pot fi folositi de un administrator de retea pentru a controla de la distantO calculatoarele, dar si de o persoanO cu intentii rele, pentru a spiona, ener)a sau distruge. 1lti )irusi din aceastO categorie, cum este rOu famatul Code &ed, au ca scop atacul la comandO prin trimiterea simultanO dinspre toate calculatoare infectate a mii de solicitOri pe secundO spre un ser)er. 1cest tip de atac se numeste 'istributed 'enial of $er)ice /''o$0, pentru cO ser)erul, nemaiput,nd face fatO milioanelor de cereri, de)ine astfel inaccesibil )izitatorilor obisnuiti. (irusii de tip macro sunt de fapt niste functii incluse de regulO in documentele 9ord sau !cel si se transmit odatO cu acestea. 1cestia se multiplicO la nesf,rsit, infect,nd toate documentele de pe calculator, si fiind transmisi mai departe odatO cu utilizarea in comun de mai multe persoane a respecti)elor fisiere.

.egislatie
Cop5right Programele pe care le achizitionam sunt prote#ate la copiere, deci este interzis sa le copiem. 'aca totusi sunt copiate, legea este incalcata si putem fi pedepsiti daca daca suntem prinsi. 3ulti oameni cumpara un program dupa care fac copii prietenilor sau altor membrii ai familiei, ceea ce inseamna ca au incalcat legea. Chiar si imprumutarea C'-urilor sau dischetelor cu programe reprezinta o incalcare a legii. !ista numeroase organizatii cum ar fi 61$T the 6ederation 1gainst $oftware Theft 6ederatia impotri)a furtului de software care si-a dedicat acti)itatea pentru pre)enirea copierii ilegale de software. Intr-o situatie de afaceri, daca managerul cere copierea de software, intotdeauna trebuie sa ne asiguram ca a)em licenta, deoarece in multe tari astfel de actiuni le plateste persoana in cauza. 3a#oritatea te!telor care se gasesc pe Internet sunt prote#ate la copiere. >u le copiati fara sa a)eti acordul autoritatilor si intotdeuna citati sursele. !ista de asemeni site-uri care ofera imagini gratis. .nele sunt autentice si au autoritatea de a permite download-ul liber, dar altele nu au aceasta autoritate. * alta forma de piraterie este copierea unor C'- uri intregi care contin #ocuri, programe, etc. 7icentele de site sunt acele licente cumparate de catre companii si fac un numar fi! de copii )alabile pentru personalul companiei, in interiorul acesteia. 1specte de care trebuie sa se tina cont sunt si cele legate transferul fisiereor in 71>. !te necesar sa fim atenti sa nu facem copii din greseala la sofware, decat daca a)em autoritatea necesara. 'ownload-ul fisierelor de pe internet trebuie facut cu atentie. 'aca un site ofera gratis software pentru download, nu inseamna ca sofware-ul respecti) este gratuit. 'e cele mai multe ori astfel de downloaduri nu sunt legale. Copierea de dischete, C'-uri, '('-uri, dischete Lip este permisa de regula doar o singura data. ste interzisa copierea si re)inderea acestor materiale.

!ista insa software care poate fi copiat gratis, cu acordul autorului. 'e regula este complet functional si este dez)oltat, de cele mai multe ori, de catre uni)ersitati. 1cest software se numeste freeware. 1lt tip de software-ul este shareware$ care poate fi folosit pentru o perioada de timp pentru e)aluare. 'upa aceasta perioada software nu mai este functional sau afiseaza o multitudine de mesa#e in care utilizatorul este rugat sa se inregistreze. 'atele de inregistrare sunt furnizate de catre companie in momentul achizitionarii produsului. .n aspect important este acela ca pentru mai multe calculatoare trebuie achizitionata o copie separata a produsului, deci licente diferite. .neori este mai rentabil sa se achizitioneze o licenta de utilizator, ceea ce inseamna ca este permisa copiarea software si instalat pe mai multe computere. Cu cat numarul de copii este mai mare, cu atat )a creste costul licentei de utilizator, dar )a fi mult mai ieftin decat daca s-ar achizitiona licente separate pentru fiecare calculator. "icenta acorda dreptul de folosire a programului respecti) si nu drept de comercializare sau distributie. .egea pri!ind prote6area informatiilor Protectia datelor si a intimitatii utilizatorului este de asemenea foarte imporanta. Computerele detin informatii depre utilizator si aceste date nu trebuie sa fie facute cunoscute. 'epartamele de politie, doctorii, societatile de asigurari, calculatoarele scolii, datele financiare ale firmelor, etc, toate acestea trebuie prote#ate impotri)a accesului neautorizat. In multe tari, dreptul de a prote#a aceste informatii se afla sub protectia legii.

*eglementare legislati!a pri!ind protectia datelor cu caracter personal in raport cu prelucrarea automatizata a acestora
)rt" 1" Termenii de baza utilizati in prezenta reglementare au semnificatia definita in continuare" a) 'ata cu caracter personal este considerata orice data referitoare la o persoana /persoana in cauza0 fizica identificata sau identificabila. b) Persoana in cauza este orice persoana care are dreptul sa-si manifeste in mod subiecti) pozitia in raport cu informatiile care o pri)ese. c) 'ata sensibila este orice data cu caracter personal care dez)aluie originea rasiala, opiniile politice, con)ingerile religioase sau alte con)ingeri precum si orice data care se refera la sanatate, )iata sezuala a persoanei sau la condamnari penale d) Culgere de date este acea operatie prin care datele sunt obtinute e) Prelucrare de date este procesul constituit din ansamblul de operatii logice si?sau aritmetice efectuate asupra datelor prin intermediul unor proceduri automatizate si?sau sanuale. f) 'ata de identifcare este acea data care e)identiaza numele, prenumele, adresa persoanei, codurile de identificare atribuite oficial. g) 6isier de date cu caracter personal este orice ansamblu structurat de date cu caracter personal, accesibil conform unor criterii determinate, ansamblu centralizat si?sau descentralizat intr-o maniera functionala sau geografica. h) Comunicare de date este acea operatie prin care datele cu caracter personal sunt aceesibile tertilor, indiferent de mi#loacele sau suporturile utilizate. i) &esponsabil al prelucrarii este orice persoana fizica sau morala, orice autoritate publica sau orice alt organism care, singur sau cu eolaborarea altuia, culege si prelucreaza date cu caracter personal. )rt" 3" Cu ocazia culegerii si prelucrarii datelor cu caracter personal trebuie sa se asigure respectarea drepturilor, libertatilor fundamentale si a dreptului la )iata pri)ata. )rt" 7" Culegerea si prelucrarea datelor trebuie efectuata loial si legal, adec)at, pertinent, nee!cesi) in conformitate cu finalitatea utilizarii lor, pentru a permite dupa caz identificarea persoanelor sau dimpotri)a

anonimizarea lor. )rt" 8" 'atele cu caracter personal se culeg si prelucreaza cu scopuri bine definite respectand legalitatea pre)azuta de legislatia in )igoare cu consimtamantul persoanei in cauza sau a reprezentantului legal al acesteia. )rt" 9" Persoana in cauza trebuie informata referitor la" scopul? scopurile pentru care datele personale sunt, sau )or fi prelucrate, e!istenta fisierului care cuprinde astfel de date, persoanele sau organismele prin care au fost culese, persoanele si organismele carora li se pot comunica si obiecti)ele comunicarii. )rt" :" $e admit derogari referitoare la informarea persoanei in cauza in cazul in care derogarea este pre)azuta prin lege in scopul de a pre)eni aparitia de infractiuni penale si de a o prote#a. )rt" ;" (1) ConsimtamantuI persoanei in cauza trebuie solicitat inainte de culegerea si prelucrarea datelor sale personale cu specificarea e!plicita a scopului?scopurilor pentru care sunt utilizate datele. (3) Consimtamantul se considera implicit daca persoana in cauza a fost informata despre culegerea, prelucrarea sau utilizarea datelor sale si nu s-a opus. (7) 'aca nu s-au respectat scopurile pentru care a fost dat acordul, consimtamantul poate fi retras in orice moment si fara efect retroacti). (8) In cazul in care persoana in cauza este incapabila legal se poate cere, respectand legislatia in )igoare, consimtamantul persoanei care poate actiona in numele persoanei in cauza. (9) In cazul datelor sensibile cu caracter personal consimtamantul persoanei in cauza trebuie sa fie e!plicit, liber si clar. )rt" <" Comunicarea datelor culese si prelucrate se poate face daca legislatia in )igoare o autorizeaza sau daca persoana in cauza respecti) reprezentantul sau legal a consimtit in prealabil )rt" =" (1) 'repturile persoanei in cauza trebuie garantate prin legislatia in )igoare. (3) 'reptul de a a)ea acces si de a obtine de la responsabilul prelucrarii, fara restrictii, fara intarziere, cu cheltuieli minime informatii referitoare la" prelucrarea sau neprelucrarea datelor sale< scopurile prelucrarii< categoriile de date prelucrate< destinatarii sau categoriile de destinatari carora le sunt comunicate datele. (7) 'reptul de a cere rectificarea, stergerea sau sigilarea datelor a caror prelucrare nu este conforma cu scopurile stabilite. )rt" 1>" 7uarea de masuri de organizare si tehnice adec)ate pentru asigurarea securitatii datelor< protectia datelor cu caracter personal, impiedicarea distrugerii accidentale sau ilicite sau a pierderii accidentale, nepermiterea accesului, modificari sau comunicari neautorizate. )rt" 11" 8estiunea datelor intra in sarcina responsabilului de fisier, baze de date, care ar-e obligatia sa asigure caracterul lor actual, e!act si complet. )rt" 13" (1) Comnicarea datelor cu caracter personal nu trebuie facuta decat cu consimtamantul scris al persoanei in cauza (3) Patruderea in flu!ul comunicatiilor de catre !ci ce opereaza retele sau furnizeaza ser)icii, fara moti)e legitime, este interzisa.

(7) *peratorilor de retea si furnizorilor de ser)icii li se interzice comunicarea mesa#elor catre terti. (8) Patrunderea autoritatilort publice in continutul cumunicatiilor este permisa numai daca aceasta este permisa de lege. (9) 1sigurarea securitatii retelei, a ser)iciilor si a datelor comunicate prin retea, precum si impiedicarea oricarei patunderi sau interceptari neautorizate a comunicatiilor este permisa numai daca aceasta este pre)azuta de lege )rt" 17" (1) Transferul transfrontiera de date cu caracter personal trebuie sa respecte dispozitiile nationale ale tarii de origine, ale celei de receptare, precum si dupa caz a celor de tranzit. 'aca relatiile de transfer nu sunt reglementate prin acte cu caracter international, )a trebui asigurat cel putin ni)elul de protectie agreat de comun acord. (3) Transferul de date cu caracter personal spre o alta tara )a respecta urmatoarele conditii" acordarea consimtamantului de catre persoana in cauza< e!ecutarea unui contraet intre persoana in cauza si responsabilul prelucrarii< sal)area unui interes public important sau constatarea sau e!ercitarea sau apararea unui drept in #ustitie< sal)area unui interes )ital al persoanei in cauza< transferarea unor informatii continute in registrul public deschis consultarii publicului (7) Transferul de date cu caracter personal spre o alta tara care nu asigura un ni)el de protectie satisfacator, poate fi autorizat prin legislatia in )igoare cand responsabilul prelucrarii ofera garantii suficient pentru protectia )ietii pri)ate, a libertatilor si drepturilor fundamentale ale persoanelor. )rt"18" .tilizarea in scopul cerctarii stiintifice a datelor cu caracter personal trebuie sa e!cluda posibilitatea identificarii persoanelor in cauza http"??www.atic.org.ro?legislatieQnou.aspRIdC@-4-GD4ED

&ealizat de 1lina 8abriela Tomasian &e)izuit si adaugit de (alentina 8aman S @GGD-@GGA >e!t 8eneration Consulting $.&.7.