Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE ELECTRONICA, COMUNICATII SI CALCULATOARE MASTER SISTEME DE CONVERSIE A ENERGIEI

PROIECT

Masterand: Ceranu Ionel Alin Tema: Sisteme de ro ulsie alternati!e al auto!e"i#ulelor

-2012-2013Cuprins

$% Istoria automo&ilului ele#tri# '% Generalitati (% Parti #om onente% Des#riere amanuntita (%$% Controler )C"o (%'% Motorul ele#tri# (%(% ,aterii (%(%$% Ti uri de &aterii (%(%'% Utili-area su ra#ondensatoarelor .% Con#lu-ii% A!anta/e si de-a!anta/e er*In!ertor+

'

1. Istoria autovehiculului electric

Istoria auto!e"i#ulului ele#tri# a in#e ut la mi/lo#ul anilor $011 si a tinut re#ordul de !ite-a terestra ana in $211% Pretul ridi#at si s#a-ut al !e"i#ulelor ele#tri#e a 3ost #om arat mai tar-iu #u #el al !e"i#ulelor #u #om&ustie interna #au-at de de#linul mondial al 3olosirii lor, si a 3ost re#ent adus in 3ata o iniei u&li#e% Ori4ini si de-!oltari

T"omas Edison si masina ele#tri#a , $2$( Moti!ul uterii ele#tri#e a in#e ut #u o mi#a #ale 3erata #omandata #u un motor ele#tri# in miniatura #onstruit de T"omas Da!en ort in $0(5% In $0(0, un s#otian e nume Ro&ert Da!idson a #onstruit o lo#omoti!a ele#tri#a #are a atins !ite-a de . m "% In An4lia un atent a 3ost a#ordat in $0.1 entru 3olosirea sinelor e ost de #ondu#toare si un atent ameri#an a 3ost editat de Lille si Colten in $0.6% Intre $0(' si $0(2 Ro&ert Anderson a in!entat nerein#ar#a&ile% Masinile ele#tri#e au in#e ut sa de!ina o ulare datorita -4omotului redus si mersul lin de#at al altor masini% Du a im&unatatirile aduse &ateriilor, masinile ele#tri#e ( rimul !a4on ele#tri# ne3inisat, alimentat #u &aterii rimare

au in#e ut sa in3loreas#a% Ori#um a#estea erau doar in Euro a% Pana in $021 nu a a#ordat atentie s orita de-!oltarii a#estei te"nolo4ii% Doi #onstru#tori di3eriti de automo&ile A% L% R78er si 9illiam Morrison in $02$ a adus automo&ilul ele#tri# in #entrul atentiei in Ameri#a% Prima a li#atie #omer#iala a unei masini a 3ost in $026 #and Ele#tri# Carria4e :9a4on Com an7 din P"iladel "ia a #onstruit ta;iuri entru ar#ul auto al Ne< =or8> ului% Pana in $022, automo&ilele ele#tri#e a detinut re#ordul la !ite-a% La tre#erea in se#olul ?? erau roduse de Ant"on7 Ele#tri#, ,a8er Motor Ve"i#le, Detroit Ele#tri#, 9oods Motor Ve"i#le si altii la un moment dat !or s#oate de e iata auto!e"i#ulele #u #om&ustie interna% Trenurile ele#tri#e erau 3olosite entru trans ortul #ar&unelui din mine deoare#e nu #onsumau retiosul o;i4en% Ele!etia du#ea li sa de resurse de #ar&une #eea #e ia 3ortat sa ele#tri3i#e reteaua de linii 3erate 3oarte ra id% In $2$@ , 9oods a in!entat rima masina "i&rida, #om&inand motorul ele#tri# #u #el #u #om&ustie interna% In#e utul se#olului ?? a 3ost a o4eul automo&ilului ele#tri# ameri#an% Multe 3a&ri#i au #ontri&uit la #aderea automo&ilului ele#tri#, dar lo!itura 3inala se are #a au dat>o rodu#atorii automo&ilelor #u #om&ustie interna rin Aenr7 Ford% Produ#tia in masa a automo&ilelor #osta mai Cri-a utin de /umatate de#at ori#e masina ele#tri#a% entru des#o erirea altor #ar&uranti% Multe Automo&ilul ele#tri# a 3ost de#larat mort ana in $2@1% etroliera a #a atat interes #om anii au de#is sa reinnoias#a automo&ilul ele#tri# entru trans ortul #oletelor ostale% Gu!ernele din intrea4a lume a 3ortat industria etroliera sa rote/e-e mediul in#on/urator% Multe le4i au in3luentat la s#ara mare #onstru#torii de automo&ile sa de-!olte rototi uri ale automo&ilului ele#tri#% Multe modele #um ar 3i To7ota Prius au de!enit e;trem de o ulare% Cu toata s eranta returile automo&ilelor ele#tri#e !or s#adea si ast3el !om rote/a mediul in#on/urator% Euro a

Modelul #anadian D7nast7 EV #u . usi Bautomo&ilul ele#tri# de #artierC

Modelul Citroen ,erlin4o du&e ele#tri#e ale ELCIDIS )ser!i#iu de distri&utie &unuri in La Ro#"elle, Franta+

Minidu&ele ele#tri#e distri&utie in Roma

roduse de Mi#ro>Vett a!eau la &a-a modelul Pia44io entru ser!i#iile de

)Issu-u+ !e"i#ul #are a inlo#uit motoarele #u #om&ustie interna

Franta a !a-ut marea de-!oltare a auto!e"i#ulelor ele#tri#e e &aterii in $221D #el mai de su##es model 3iind Peu4eot Partner*Citroen ,erlin4o, din #are #ate!a mii au 3ost #onstruite, in mare arte entru ar#ul auto al muni#i alitatii% Trei arteneri )Aeulie-, Dassault and A7dro>Eue&e#+ si>au unit e3orturile si au lansat o #om anie So#ietatea de Ve"i#ule ele#tri#e #are au #onstruit #ate!a !ersiuni de Cleano!a% In Nor!e4ia !e"i#ulele #u -ero emisie sunt s#utite de ta;e si ot 3olosi &anda auto&u-elor entru #ir#ulatie% In El!etia, !e"i#ulele ele#tri#e sunt o ulare rintre utili-atorii ri!ati% Din $205 ana in $225 era un #on#urs annual la #are arti#i au nuami !e"i#ule ele#tri#e solare, numit Tour de Sol )Turul Soarelui+% Re-ultatele o&tinute au dus la de-!oltarea !e"i#ulelor 3olositoare si stilate, #ele mai multe a!and unul sau ' s#aune si ( roti% Unele !e"i#ule a!eau sursa de ener4ie e;#lusi! e &a-a #elulelor solare, altele 3orta umana, dar #ele mai multe 3oloseau indire#t ener4ia solara, introdusa intr>o retea nationala #are a!ea un#te de a##es numite Par8 : C"ar4e la #are era #one#tata si Germania si Austria% In Marea ,ritanie, Londra, !e"i#ulele ele#tri#e sunt s#utite de ta;a de in#ar#are desi a#eastea tre&uies# inre4istrate si latit anual $1 lire% Cu 0 lire latite -ilni# la 3ie#are in#ar#are ar utea adu#e o e#onomie anuala de '111 de lire, a#esta este moti!ul rin#i al entru #are !e"i#ulele ele#tri#e sunt #ele mai !andute in Londra% Cel mai auto!e"i#ul al momentului este Re!a G>9i-, 651 3iind e sosele din mai '116% In ma/oritatea oraselor din Re4atul Unit, #amioanele entru trans ort roduse la#tate sunt auto!e"i#ule ele#tri#e% Un 4ru e nume ,atter7 Ve"i#le So#iet7 or4ani-ea-a re4ulat #urse si e!enimente entru !e"i#ulele #onstruite a#asa% In!entatorul Cli!e Sin#lair a de-!oltat un auto!e"i#ul e;trem de ie3tin , #u ( roti, numit Sin#lair C5% A#esta a 4enerat un enorm !al de u&li#itate dar nu a 3ost de a/uns #a sa de-!oltareae in serie a a#estui ti de auto!e"i#ul% In Italia toate auto!e"i#ulele ele#tri#e sunt s#utite de ta;e si au o redu#ere su&stantiala la asi4urare% In ma/oritatea oraselor #ole#tatea 4unoaielor este 3a#uta de @ o ular

#amioane ele#tri#e% Mai de arte a##esul in -onele istori#e din #entrele anumitor orase, este ermis numai #u !e"i#ule ele#tri#e )Ca si in Roma+% 2. Generalitati despre autovehicule electrice In rin#i iu, ori#e automo&il #are are motor de tra#tiune ele#tri# este #onsiderat automo&il ele#tri#% Sursa de alimentare, a3lata e !e"i#ul, oate 3i de di!erse ti uri, insa, entru ma/oritatea #o!arsitoare a automo&ilelor ele#tri#e reali-ate ana in re-ent, sursa este o &aterie de a#umulatoare ele#tri#e% Ve"i#ulele ele#tri#e au, 3ata de !e"i#ulele #u motoare termi#e, o serie de a!anta/e nota&ile, si anumeF redu#erea drasti#a a oluarii #"imi#e si 3oni#eD osi&ilitatea de utili-are a unor sisteme de a#tionare so3isti#ate, o3erite de #ele mai moderne reali-ari in domeniul a#tionarilor ele#tri#eD osi&ilitatea reali-arii #omode a sistemelor de 3ranare anti&lo#ante, rin utili-area 3ranarii ele#tri#eD da#a 3ranrea este re#u erati!e, se 3a#e si o im ortanta e#onomie de ener4ieD osi&ilitatea de a#tionare indi!iduala a rotilor )e!entual, rin in4lo&area motoarelor de tra#tiune in roti, reali-and asanumitele motoroti+D a#easta #ondu#e la sim li3i#area sistemelor de transmisie, #ea mai im ortanta 3iind eliminarea di3erentialului me#ani#% Prin#i alele ro&leme e #are le un automo&ilele ele#tri#e si #are in4reunea-a, deo#amdata, roli3erarea a#estora sunt urmatoareleF densitatea de ener4ie si de utere a a#umulatoarelor ele#tri#e a#tuale este semni3i#ati! mai s#a-uta de#at a #om&usti&ililor ) la un automo&il e &en-ina densitatea de ener4ie este $1511 9"*84, iar la un automo&il ele#tri# #u a#umulator #u lum&>a#id densitatea de ener4ie 3iind $@$ 9"*84+D a#easta 3a#e #a , e de o arte, autonomia automo&ilelor ele#tri#e sa 3ie in3erioara #elei din #a-ul automo&ilelor #lasi#eF $51>'51 8m, 3ata de .11>011 8mD e de alta arte, !ite-a ma;ima a automo&ilelor ele#tri#e )$11>$(1 8m*"+ este mai s#a-uta de#at a automo&ilelor #lasi#e )##a '11 8m*"+D de asemenea, a##eleratiile reali-ate #u automo&ilele ele#tri#e sunt in3erioare #elor din #a-ul automo&lielor #lasi#eD

sunt ne#esare statii de in#ar#are a &ateriilor de a#umulatoareD a#estea ot 3i dotate 3ie #u a#umulatoare rein#ar#ate, #are sa le s#"im&e e #ele des#ar#ate de e automo&lile>#eea #e une ro&leme de de o-itare si de asi4urare a unei di!ersitati de &aterii, in 3un#tie de ti urile de automo&ile e;istente>, 3ie #u instalatii de in#ar#are a &ateriilor dire#t e automo&ileD in ultimul #a-, se une ro&lema tim ului de in#ar#are, a#esta 3iind de ordinal orelor entru o in#ar#are #om leta normala )doar entru in#ar#ari artiale, el oate 3i redus la ordinal minutelor>-e#ilor de minute+D

sunt ne#esare in!estitii initiale mari, da#a rodu#tia automo&ilelor este de serie mi#a% ,ateriile de a#umulatoare #u ener4ii mari si , mai ales, #om&ustie ilele ele#tri#e de

o3era, insa, noi osi&ilitati, /usti3i#and o ree!aluare romitatoare a 3e-a&ilitatii !e"i#ulelor ele#tri#e rutiere% In urmatoarea 3i4ura este re-entata s#"ema &lo# a unui automo&il ele#tri#F

Schema bloc a unui automobil electric, avand ca sursa o baterie de acumulatoare Sistemul de a#tionare a unui automo&il ele#tri# tre&uie sa satis3a#a o serie de #erinte, #ele mai im ortante 3iind re-entate mai /osF Pentru o &aterie data, autonomia automo&ilului #reste da#a, e de o arte, ierderile in sistemul de a#tionare sunt mai s#a-ute, iar, e de alta arte, masa a#estui sistem este mai s#a-uta ) #ontri&uind, ast3el, la s#aderea masei totale a automo&ilului si, im li#it, la s#aderea ener4iei ne#esare a##elerarii si in!in4erii re-istentei la inaintare a automo&ilului+D redu#erea ierderilor din sistemul de a#tionare im li#a utili-area unor sisteme de #omanda si motoare ele#tri#e de tra#tiune #u randamente ridi#ateF masa sistemului de a#tionare oate 3i redusa, in esenta, e doua #aiF 0

> >

utili-and a#ele ti uri de motoare ele#tri#e si de #on!ertoare #are au uteri s e#i3i#e )89*84+ mariD introdu#and ra#irea 3ortata, #u aer sau #"iar #u a a, a motorului si a #on!ertorului ) #u osi&ilitatea de utili-are a 3luidului #ald G atun#i #and este ne#esar G la in#al-irea automo&ilului+%

Sistemul de a#tionare tre&uie sa 3ie #at mai ie3tin osi&il, tinand seama #a &ateriile de tra#tiune sunt, in#a, 3oarte s#um e% Com onentele sistemului de a#tionare tre&uie san u ne#esite > intretinere, e durata de !iata a automo&ilului )$51111>'11111 8m+% Sistemul de a#tionare tre&uie sa 3ie 3ia&il, 3oarte re-istent la so#uri si la !i&ratii e #at osi&il G

3. Parti componente. Descriere amanuntita. Un auto!e"i#ul ele#tri# re re-inta #om&inatia dintreF motor ele#tri#D #ontrolerD &aterie% 3.1. Controler chopper ! invertor"

Un #"o

er #one#tat la &aterii alimentea-a mai de arte motorul ele#tri# de #urent erul 3urni-ea-a la &ornele erul

#ontinuu% Atun#i #and edala este a asata la ma;im, C"o delo#, atun#i #"o

motorului intrea4a tensiune de 2@ V 3urni-ata de &aterii% Da#a edala nu este a asata erul nu #omanda motorul, re-ulta #a masina sta e lo#% C"o oate 3urni-a motorului o tensiune #u rinsa intre 1 G 2@ V in 3un#tie de #at de mult este a asata edala de a##eleratie% Pedala de a##eleratie este #one#tata la doua otentiometre, #are tradu# mis#area de translatie a edalei intr>un semnal !aria&il #e #omanda #"o urmatoareF erul% C"o erul este #ea mai mare #om onenta ase-ata su& #a ota unei masini ele#tri#e, du a #um se !ede in o-a

$1

Semnalul dat de #iteste am&ele #"o

otentiometre s une #"o

er>ului #at de multa

utere sa er>ul

3urni-e-e motorului ele#tri#% Sunt doua otentiometre din moti!e de si4uranta, #"o er>ul nu 3un#tionea-a% Ma/oritatea #"o

otentiometre si se asi4ura #a am&ele dau a#elasi semnal% Da#a nu, ere>lor 3un#tionea-a la o 3re#!enta de $5 8A- entru a nu 3i

au-ite de ure#"ea umana% Pulsurile in motor #au-ea-a o !i&ratie a motorului e4ala #u 3re#!enta, iar o 3re#!enta e4ala sau mai mare #u $5 8A- insemnand o 3un#tionare silentioasa a masinii% Da#a auto!e"i#ulul este e#"i at #u un motor de #urent alternati!, !om 3olosi un in!ertor, iar s#"ema &lo# !a arata #a in o-a urmatoareF

$$

In!ertorul trans3orma #urentul #ontinuu 3urni-at de &aterii, in #urent alternati! tri3a-at% La un in!ertor este ne#esar #a elementele semi#ondu#toare sa 3ie #omandate de#alat #u @1 4rade ele#tri#e, entru a e!ita situatia a aritiei unui s#urt>#ir#uit la &ornele &ateriei% La un in!ertor a!em ne!oie de @ elemente semi#ondu#toare, 3ata de unul sin4ur la #"o #"o er, de ai#i re-ulta #a retul unui in!ertor este sensi&il mai ridi#at de#at al er>ului%

3.2. Motorul electric Un auto!e"i#ul ele#tri# oate 3i e#"i at #u un motor de #urent alternati! sau un motor de #urent #ontinuu% Da#a motorul este de #urent #ontinuu, atun#i el !a a!ea o tensiune de alimentare #u rinsa intre 2@ G $2' V% Da#a motorul este de #urent alternati!, atun#i el !a a!ea o tensiune de alimentare #u rinsa intre '.1 G (11 V% De o&i#ei sunt tri3a-ate asin#rone sau sin#rone 3ara erii% Ca-urile de mai sus sunt 4enerale, de#i ot e;ista si motoare #are sa se alimente-e la alte tensiuni% Motoarele de #urent #ontinuu sunt mai usor de instalat si mai ie3tine% In 4eneral un motor are intre '1 G (1 de 89, iar #"o #"o er>ul intre .1 G @1 89 )de e;em luF un er alimentat de la 2@ V !a utea 3urni-a ma;im .11 G @11 A+% A#est ti de motoare $'

ot si su rasoli#itate entru erioade s#urte de tim , 3ara sa se deteriore-e% A#easta #ara#teristi#a da auto!e"i#ulului res e#ti! o a##eleratie ra ida% Motoarele de #urent alternati! sunt 3olosite a roa e in intrea4a industrie, de#i se oate 4asi mult mai usor unul otri!it si entru un !e"i#ul ele#tri#% In tim ul 3ranarii, motorul se trans3orma in 4enerator si in#ar#a &ateriile rin intermediul in!ertorului, #are oate 3un#tiona si #a redresor% In urmatorul ta&el !or 3i re-entate di!erse motoare de tra#tiuneF Tip motor Contacte Cuplu Cost Intretinere )andament alunecatoare speci#ic $%m!&'( de DA s#a-ut mediu DA s#a-ut #u DA s#a-ut mediu DA s#a-ut Comple*itate schema comanda s#a-uta

Motor #%# e;#itatie serie Motor de #%# #u e;#itatie se arata Motor de #%# #u ma4neti ermanenti Motor de #%a% asin#ron Motor de #%# 3ara erii Motorul #u relu#tanta du&lu !aria&ila

s#a-uta

DA

mediu

ridi#at DA

mediu

s#a-uta

NU NU NU

mediu ridi#at ridi#at

s#a-ut NU ridi#at NU s#a-ut NU

s#a-ut ridi#at mediu

ridi#ata s#a-uta medie

Dintre toate ti urile de motoare ele#tri#e, #ea mai romitatoare solutie entru a#tionarea #onsiderate se arata a 3i motorul de #%# 3ara erii% Intr>ade!ar, a#est motor nu are ri!al in ri!inta a doua #ara#teristi#i im ortanteF randamentul si dimensiunile )masa+% In lus, nu are #onta#te alune#atoare, im li#and, de#i, o intretinere 3oarte sim la%

$(

De asemenea, el ermite un re4la/ 3oarte sim lu al !ite-eiD in!ertorul sau P9M este a#tualmente &ine#unos#ut si in #ontinuu ro4ress din un#t de !edere al retului, 3ia&ilitatii si #om a#ti-arii% Este ade!arat #a, deo#amdata, retul a#estui motor este ridi#at, datorita #ostului ma4netilor ermanenti, dar el tre&uie #onsiderat in #orelatie #u #elelalte #osturiF al ener4iei #onsumate de automo&il G mai s#a-uta datorita randamentului mai ridi#at si 4reutatii mai mi#iD al s#"emei de #omanda G relati! sim laD al intretinerii 3oarte utin retentioase% In lus, se intre!ede o s#adere in tim a #ostului ma4netilor ermanenti, #eea #e !a determina si o s#adere a retului motorului% Transmiterea cuplului motor la roti Una dintre #ele mai im ortante ro&leme ale tra#tiunii &a-ate e aderenta o

#onstituie modul de am lasare a motorului de tra#tiune e !e"i#ul si de a#tionare a rotilor motoare, a#esta tre&uind sa asi4ure atat transmiterea #u lului motor, #at si rote/area motorului de tra#tiune 3ata de so#urile rimite de la #alea de rulare% In lus, la !e"i#ulele #u roti neumati#e, transmiterea #u lului motor tre&uie sa se 3a#a ast3el in#at sa se asi4ure inde endenta rotilor motoare, entru a redu#e u-ura neurilor% Deseori, arametrii sistemului de transmisie si arametrii ele#tri#i si me#ani#i ai motorului de tra#tiune se #onditionea-a re#i ro#% La a#easta #ontri&uie si 3a tul #a, s re deose&ire de a#tionarile stationare, 4a&aritele #are stau la dis o-itie ele#tri#e sunt restranse% A#tionarea rotilor motoare ale unui automo&il ele#tri# oate 3iF individuala, la #are 3ie#are roata motoare este a#tionata de #ate un motorD colectiva, la #are un motor a#tionea-a un 4ru de roti% Solutia #lasi#a de a#tionare a automo&ilelor ele#tri#e )utili-ata si la automo&ilele #u motoare termi#e+ este a#eea a actionarii collective% Pentru #a, o data #u transmiterea #u lului de la motor la roti, sa se asi4ure si inde endenta rotilor, in a#est #a-, este ne#esara utili-area unui diferential mecanic, e;istand di!erse solutii entru reali-area a#estuia% In 3i4ura urmatoare este re-entata una dintre #ele mai sim le solutii% e !e"i#ulele

$.

Prin#i iul #onstru#ti! al unui di3erential me#ani#F M > motor de tra#tiuneD PN G inionD RD G roata dintataD CD G B#ar#asaC di3erentialuluiD P G lanetareD S G satelitiD RM G roti motoare% Di3erentialul ro riu>-is este 3ormat din B#ar#asaC CD, rotile dintate> lanetare P si rotile dintate>sateliti S% Cu lul se transmite de la motorul M la #ar#asa di3erentialului, rin intermediul unui redu#tor 3ormat din inionul PN G 3i;at e ar&orele lui M G si roata dintata RD G 3i;ate e CD ) entru sim litate, s>a #onsiderat #a redu#torul are o sin4ura trea ta, #u roti dintate #ilindri#e+% In #ontinuare, #u lul transmis lanetarelor )si, im li#it, rotilor automo&ilului, ri4idi-ate e a;ele #ores un-atoare ale lanetarelor+ rin intermediul satelitilor, a#estia din urma utandu>se, e!entual, roti in /urul a;elor ro rii% In a#est 3el, se asi4ura inde endenta relati!a a #elor doua roti motoare RM$ si RM'% A#est sistem are o serie de de-a!anta/eF randamentul a#tionarii este mi#sorat de 3re#arile introduse de di3erentialD di3erentialul #ontri&uie la #resterea 4reutatii automo&iluluiD di3erentialul are un #ost relati! ridi#at si ne#esita o intretinere su limentara%

Pentru inlaturarea a#estor de-a!anta/e, la automo&ilele ele#tri#e moderne se utili-ea-a actionarea individuala, 3ie#are roata motoare a!and motorul sau% In a#est #a-, al a#tionarii indi!iduale, #u lul oate 3i transmis rotilor motoare in doua moduriF dire#tD rin an4rena/e%

$5

La transmiterea directa, rotorul motorului este solidar )e!entual, rin intermediul unei transmisii #ardani#e G ermite de lasarea relati!a e !erti#ala intre anumite limite a rotilor 3ata de #adrul automo&lilului >+ #u roata motoare, turatia rotii 3iind, de#i, e4ala #u turatia motorului% La transmiterea prin angrenaj, intre motor si roata motoare se dis une un an4rena/ redu#tor, #are 3a#e #a turatia rotii sa 3ie in3erioara turatiei motorului )ra ortul de transmisie itH$+%

Transmiterea #u lului de la motorul de tra#tiune la rotiF a+ dire#taD &+ rin an4rena/% M G motorD RM G roata motoareD R G redu#tor% Cu toate #a transmiterea dire#ta a #u lului este mai sim la, ea nu este 3olosita de#at in #a-uri 3oarte rare G #and sim litatea #onstru#tiei este "otaratoare > , a!and urmatoarele de-a!anta/e esentialaF demontarea motorului entru re!i-ii ne#esita s#oaterea rotii motoareD !ite-ele u-uale, relati! reduse, de #ir#ulatie im li#a motoare #u turatii reduseD a#estea au, la o utere data, 4a&arite si 4reutati mai mari de#at motoarele #u turatii ridi#ateD la motoarele ele#tri#e u-uale, din #onsiderente de 4a&arit si de utili-are e#onomi#a a materialelor a#ti!e )#u ru, 3ier+, !ite-a eri3eri#a a rotorului tre&uie sa 3ie mai mare de ##a 51 m*sD #onstru#ti!e, sa 3ie #el mult 61I din diametrul rotiiD admitand !ite-a eri3eri#a a rotorului 51 m*s, re-ulta #a !ite-a !e"i#ulului tre&uie sa 3ie e4ala #u #el utin )51*1,6+ m*sJ6$ m*sJ'@@ 8m*", entru #a motorul sa 3ie &ine utili-at% 3.3. +aterii $@

Du a #um se stie alimentarea motoarelor de tra#tiune ale automo&ilelor ele#tri#e se 3a#e, u-ual, de la &aterii ele#tri#e, #are in esenta sunt 3ormate rin 3ormarea, in di!erse #one;iuni a mai multor elemente G surse ele#tro#"imi#e% Sursele ele#tro#"imi#e #on!ertes# ener4ia #"imi#a in ener4ie ele#tri#a% Veri4a sla&a intr>un auto!e"i#ul ele#tri# o re re-inta &ateriile% Sunt #el utin @ mari ro&leme ale &ateriilor lum&>a#idF sunt 4rele )un &lo# de &aterii oate #antari 511 84+D sunt !oluminoase )auto!e"i#ulele de!in ro&uste+D au #a a#itate limitata ) oate 3urni-a intre $' G $5 89", #eaa #e oate insemna o autonomie de 01 8m+D ro#esul de in#ar#are ne#esita tim indelun4at )a or;imati! $1 "+D au o durata de !iata relati! s#urta )( G . ani, sau '11 de rein#ar#ari+D sunt destul de s#um e )a ro;imati! '111 K+% ,ateriile lum&>a#id ot 3i inlo#uite #u #ele NiMA )ni#"el "idruri metali#e+%

Autonomia auto!e"i#ulului se !a du&la, iar &ateriile au o durata de !iata de a ro;imati! $1 ani, dar #ostul &ateriilor este de $1 G $5 ori mai ridi#at de#at #el al &ateriilor lum&> a#id% Cu alte #u!inte, &ateriile NiMA #osta a ro;imati! '1111 G (1111 K, iar #ele #u lum&>a#id #osta doar '111 K% Da#a ri!im ro&leme re3eritoare la &aterii, !om a!ea o ers e#ti!a di3erita asu ra 3olosirii &en-inei si anumeF la 6,5 litri de &en-ina #eea #e inseamna o 4reutate de 6 84, #osta ( dolari si durea-a (1 de se#unde entru a o introdu#e in re-er!orD este e#"i!alentula 511 84 de &aterii lum&>a#id #are #osta '111 K si durea-a . " in#ar#area% Pro&lemele e #are le au &ateriile e; li#a de #e se une a##ent asu ra de-!oltarii ilelor de #om&ustie% A#estea sunt mult mai mi#i, mai usoare, oluare #"imi#a redusa, randament ener4eti# ridi#at )@1I+, densitate masi#a a ener4iei ridi#ata si se rein#ar#a 3oarte ra id% Este e!ident #a auto!e"i#ulele !iitorului !or 3olosi motorul ele#tri# entru tra#tiune, iar ener4ia ele#tri#a ne#esara !a 3i rodusa de #atre ilele de #om&ustie% $6

3.3.1. Tipuri de ,aterii a#umulatori lum&>a#idD Cara#teristi teoreti#eF > > tensiunea unei #elule F ',$ VD densitatea de ener4ie F masi#a $@$ 9"*84D !olumi#a @0@ 9"*l%

In #a-ul a#umulatoarelor #u lum&>a#id u-uale, a a din ele#trolit se ierde in tim ) rin e!a orare, re#um si rin des#om unereai ei in A' si O' #are se de4a/a la ele#tro-i+D de a#eea, ea tre&uie #om letata eriodi#% Pentru e!itarea sul3atarii ele#tro-ilor, a#umulatoarele tre&uie rein#ar#ate imediat du a des#ar#area lor% De asemenea, are lo# o autodes#ar#are )des#ar#are 3ara a a!ea #one#tata o sar#ina+ a a#umulatoarelor, #eea #e im une rein#ar#area lor du a erioade mari de neutili-are% Re-ulta ne#esitatea unei intretineri retentioase a a#estor a#umulatoare% Te"nolo4iile moderne ermit reali-area a#umulatoarelor #u lum&>a#id in asa numita !arianta B3ara intretinereC% In a#est #a- a#umulatoarele sunt #a sulate, au o #onstru#tie ade#!ata a ele#tro-ilor, iar ele#trolitul este Bsolidi3i#atC, 3ie 3i;at intr>un 4el, 3ie a&sor&it in materiale oroase de ti B!ataC% La a#este a#umulatoare, ierderile de a a sunt ne4li/a&ile, autodes#ar#area este 3oarte redusa )#ir#a (5 I din #a a#itatea nominala, du a $' luni+, iar sensi&ilitatea lor la des#ar#ari o#a-ionale outerni#e, la !i&ratii si la tem eraturi /oase este mult s#a-uta% Desi 3oloses# ele#tro-i solidi3i#ati, densitatea de ener4ie mai ales la des#ar#ari ra ide si tem eraturi s#a-ute este mai mare de#at a a#umulatoarelor u-uale% Desi4ur toate a#este se o&tin #u retul unui #ost mai ridi#at% A!anta/eF > > > > > > > sunt relati! ie3tineD au un numar relati! mare de #i#luri de i#nar#are G des#ar#areD 3oloses# entru ele#tro-i um&ul #are este dis oni&il in #antitati mariD se oate reali-a in !arianta B3ara intretinereCD e;ista rodu#tie in serieD la iesirea lor din 3un#tiune, lum&ul din ele#tro-i oate 3i usor re#i#lat% au densitate redusa a ener4iei, #eea #e im li#a 4reutati si !olume mariD $0

De-a!anta/eF

> > > >

uterea lor s#ade odata #u des#ar#areaD #a a#itatea si ener4ia lor s#ad, la tem eraturi s#a-uteD o3era osi&ilitati limitate de in#ar#are ra ida )in#ar#area lor #om leta se 3a#e e tim de #ate!a ore+D sunt sensi&ile la su ra#urenti )de in#ar#are sau des#ar#are+%

a#umulatori Ni>CdD Cara#teristi teoreti#eF > > tensiunea unei #elule F $,( VD densitatea de ener4ie F masi#a '12 9"*84D !olumi#a @2( 9"*l%

Dintre #elelalte ti uri de a#umulatoare, ers e#ti!a de a 3i utili-ate in tra#tiune, datorita ener4iilor lor s e#i3i#e ridi#ate, o au #ele #u sodiu>sul3 )Na>S+, re#um si #ele &a-ate e litiu )Li+% Pentru a o&tine o #ondu#ti!itate su3i#ienta a ele#trolitului solid este ne#esara o tem eratura ridi#ata )intre (11 G .11 oCD u-ual ((1 oC+% Fun#tionarea la o ast3el de tem eratura ne#esita o i-olare termi#a #om a#ta si e3i#ienta% De re4ula se 3oloseste o i-olatie termi#a !a#uumata #are a#o era #om let #elulele a#umulatorului, lasandu>se doar lo#uri entru reali-area #one;iunilor ele#tri#e% In in#inta termi#a se re#um si un s#"imn&ator de #aldura li#"id ) entru instalea-a un in#al-itor ele#tri# A!anta/eF > > > > > > > > > au un numar 3oarte mare de #i#luri de in#ar#are des#ar#areD uterea lor se mentine relati! #onstanta du a o des#ar#are artialaD au o #om ortare 3oarte &una la tem eraturi s#a-uteD o3era osi&ilitatea rein#ar#arii ra ide )se ot reali-a in#ar#ari #u #urenti de ana la $1 In+D nu ne#esita intretinere )a#umulatoare #a sulate+D e;ista rodu#tie in serie% sunt s#um e )datorita #ostului ridi#at al #admiului+D un ro&leme e#olo4i#e, #admiul 3iind to;i#D in#ar#area lor une ro&leme la tem eraturi ridi#ateD $2

ra#irea #elulelor in #a-ul unor des#ar#ari uterni#e+%

De-a!anta/eF

-cumulatori %a-. Cara#teristi teoreti#eF > > tensiunea unei #elule F ',$ VD densitatea de ener4ie F masi#a 62' 9"*84D !olumi#a $$2@ 9"*l% uterea s e#i3i#a s#a-uta la

Prin#i alele o&sta#ole in utili-area a#estor &aterii e automo&ilele ele#tri#e suntF numarul redus de #i#luri in#ar#are G des#ar#are si 3un#tionarea #ontinua% Ta,el comparativ pentru ,aterii Densitate de ener'ie .istem P,-acid %i-Cd %iM0 %i-1e %a-. 2i /h!&' ($ G .1 .5 G 50 55 G @1 51 G @1 01 G $11 01 G $'1 /h!l 65 G 21 01 G 25 $11 G $(1 01 G 25 $$1 G $(5 $11 G $'1 Putere speci#ica /!&' 21 G $'5 $21 $65 $$1 $11 G $'1 61 %r. de cicluri de incarca descarcare @11 G $111 '111 L $111 G $511 511 H'11

Disponi,ilitate industriala Da Da Nu Nu Nu Nu

'1

3.3.2 3tili4area ultracondensatoarelor Cone#tand in aralel #u &ateria de a#umulatoare #ondensatoare #u #a a#itati

ridi#ate )a#tualmente se reali-ea-a #ondensatoare #u dimensiuni re-ona&ile, a!and #a a#itati de ordinul a @11 F, la ( V+, a#estea din urma ot asi4ura ener4iile ne#esare in #a-ul ornirilor !e"i#ulului sau al altor su rasar#ini, mena/and, ast3el, &ateria de a#umulatoare si asi4urand o autonomie mai ridi#ata a auto!e"i#ulului% 5. Conclu4ii A!anta/e si de-a!anta/e ale 3olosirii auto!e"i#ulelor ele#tri#e in lo#ul auto!e"i#ulelor #u motoare #lasi#e #u #om&ustie interna% A!anta/eF > > > > > > > au un #ost de e; loatare a roa e 4ratuit )#ir#a $ euro*$118m+D se ot #ondu#e usor, )unele nu au #omen-i #u edale ot 3i utili-ate si de #atre anumite ersoane #u "andi#a 3i-i#+D intretinere sim la, usor de mane!rat in ar#are si de in#ar#at &ateriileD nu 3a# -4omot si nu emana 3um, o;id de #ar&on, metale 4rele si alte no;e daunatoare mediului si !ietiiD nu #onsuma su limentar la stationarea tem orara >in tra3i#> la sema3oare, et#D osi&ilitatea de utili-are a unor sisteme de a#tionare so3isti#ate, o3erite de #ele mai moderne reali-ari in domeniul a#tionarilor ele#tri#eD osi&ilitatea reali-arii #omode a sistemelor de 3ranare anti&lo#ante, im ortanta e#onomie de ener4ieD > osi&ilitatea de a#tionare indi!iduala a rotilor )e!entual, rin in4lo&area motoarelor de tra#tiune in roti, reali-and asanumitele motoroti+D a#easta #ondu#e la sim li3i#area sistemelor de transmisie, #ea mai im ortanta 3iind eliminarea di3erentialului me#ani#D > au #u lu #onstant la !ariatii ale turatiei in limite mari% rin utili-area 3ranarii ele#tri#eD da#a 3ranrea este re#u erati!e, se 3a#e si o

'$

De-a!anta/eF > > > rin#i alul de-a!anta/ este a#ela al autonomiei reduseD au #ost de a#"i-itie ridi#atD &ateria de a#umulatori are o densitate de ener4ie s#a-uta, o durata de !iata relati! mi#a limitata de numarul de #i#luri in#ar#are G des#ar#are, tim i mari de in#ar#areD > > #"eltuielile entru intretinerea &ateriilor sunt destul de ridi#ateD sunt ne#esare statii de in#ar#are a &ateriilor de a#umulatoareD a#estea ot 3i dotate 3ie #u a#umulatoare rein#ar#ate, #are sa le s#"im&e e #ele des#ar#ate de e automo&lile>#eea #e une ro&leme de de o-itare si de asi4urare a unei di!ersitati de &aterii, in 3un#tie de ti urile de automo&ile e;istente>, 3ie #u instalatii de in#ar#are a &ateriilor dire#t e automo&ileD in ultimul #a-, se une ro&lema tim ului de in#ar#are, a#esta 3iind de ordinal orelor ordinal minutelor>-e#ilor de minute+D > sunt ne#esare in!estitii initiale mari, da#a rodu#tia automo&ilelor este de serie mi#a% entru o in#ar#are #om leta normala )doar entru in#ar#ari artiale, el oate 3i redus la

''