De ce plnge copilul ?

Cuprins:
Copilului nu-i lipseste nimic. Si totusi Descifrati semnalele transmise de bebelus Recunoasteti dupa tipete ce ii lipseste bebelusului Plnsul generat de colici

Evaluat de cititori:

Totul incepe si ia amploare cand copilul implineste 3 saptamani: seara de seara aceleasi "urlete". Medicii spun ca de vina ar fi colicile. Dar de cele mai multe ori pe bebelusi nu-i doare burtica, ci ii enerveaza lumea cu care inca nu s-au obisnuit. n mod relativ normal, sugarii pot s prezinte episoade de pl!ns "nsotite de o stare de agitatie cu durate de circa # ore$zi la v!rsta de dou s pt m!ni, 3 ore$zi la % s pt m!ni si o or $zi la &# s pt m!ni. Dupa trei luni, problema aceasta este de domeniul trecutului. 'rele de urlete din fiecare seara sunt din ce in ce mai rare, in familie se reinstaleaza linistea. Dar pana atunci, serile in care bebelusul are "program" de plans par ingrozitor de lungi. Deseori, parintii sunt e(asperati. 'rice ar incerca sa faca pentru a-l linisti, micutul continua sa planga. ")re colici."- "* balonat." - "+u s-a obisnuit cu laptele." Cam asa ceva li se e(plica parintilor, c,iar si in cele mai recente carti pentru ingri-irea copiilor se repeta aceeasi poveste, despre colicile care ii fac sa sufere. .ealitatea este ca un copil care striga mult ing,ite mult aer, ceea ce-i provoaca dureri de burta. Dar, in ma-oritatea cazurilor, nu durerile de burta sunt cele care determina nesfarsitele ore de plans seara. /este tot in lume, bebelusii sanatosi tipa seara cat ii tin puterile. 0i continua sa tipe in ciuda tuturor tentativelor parintilor de a-i linisti. 1nainte sa implineasca # saptamani nu se pune atat de acut aceasta problema. Dar tipetele vor incepe, vor lua amploare si vor atinge punctul culminant in saptamana a sasea.Care este totusi motivul acestor ore de plans2 Constatarea a fost facuta, in urma cu multi ani, de un pediatru american, T.3err4 3ranzelton. /ana atunci, ii trata si el pe micutii pacienti cu calmante sau picaturi impotriva durerilor. Concluzia lui 3ranzelton este urmatoarea: - bebelusul trebuie sa invete sa se impace cu el insusi si cu lumea din -ur. +ou-nascutul receptioneaza cu toate simturile,senzatiile se multiplica, devenind coplesitoare. )vand un sistem nervos nematurizat inca, pentru el constituie o problema prelucrarea tuturor perceptiilor, lumina, voci, galagie, miscari, muzica. )stfel, sistemul nervos este permanent solicitat si din aproape in aproape se va a-unge la inevitabila catastrofa de seara 5cand si in familie e mai multa agitatie6. Copilul trebuie sa 7urle7 pentru ca sistemul lui nervos este suprasolicitat. 0i cum sa procedeze parintii cand aceste ore devin de nesuportat2 0a nu faca nici o miscare si sa-l lase sa planga2 +u, bineinteles. Copilul este nea-utorat si are nevoie de o apropiere tandra. 1ntai de toate trebuie sa clarificati care este motivul pentru care plange. )re dureri21i e prea cald2 /rea frig2 * umed scutecul2 1i e foame2 * obosit2 Copilului nu-i lipseste nimic. Si totusi Daca ii veti bombarda sistemul nervos cu e(citatii noi, orele respective se vor transforma intr-un supliciu. 0i daca toate eforturile dvs. de a-l linisti nu vor face decat sa-1 inteteasca plansul, e mai bine sa-l plimbati in liniste prin casa si sa-l asezati din cinci in cinci minute in patut. Multi copii in aceasta perioada nu au nevoie decat sa va simta in apropiere, fapt care ii va permite sa-si

regaseasca ec,ilibrul. .ecomandarile suplimentare ale dr.3ranzelton sunt urmatoarele: dati-i copilului sa bea din &8 in &8 minute apa calda si daca este posibil, e bine sa regurgiteze 5sa ragaie6, plimbati-l mai departe sau reasezati-l in patut. )pa calda este linistitoare. 9aceti-i o baita: /arintii trebuie sa accepte totusi ca nu le sta intotdeauna in putere sa-si linisteasca bebelusullusii. Dar este posibil sa actionati in asa fel incat orele de plans sa nu devina insuportabil de lungi. 1n tarile slab dezvoltate, in care mamele isi poarta copilul in spate sau la san, legat de ele, scancitul bebelusului nu dureaza decat putin, el linistindu-se mult mai usor. /rincipalul motiv: apropierea mai mare dintre mama si copil - contactul corp-corp. /rin aceasta, mamele invata mult mai repede limba-ul corporal al copilului, mesa-ul transmis de e(presia fetei, de pumnii inclestati sau desc,isi. - VA FI LINISTE DACA NU VA STRESATI REA TARE !e"eni!e# pl#nsului? In"#t#ti s# $esci%!#ti semn#lele t!#nsmise $e &e&elus ;ucati-va cu copilul atunci cand este treaz si atent, ,raniti-l atunci cand ii e foame, asezati-l sa doarma atunci cand da semne de oboseala. *ste important sa reactionati conform dorintelor transmise de copilul dvs. <n copil care s-a plictisit doreste sa aiba companie, un copil care scanceste de oboseala trebuie sa doarma. Dar tocmai somnul pare a fi imposibil pentru multi bebelusi, in aceste momente. Cum ati putea sa-1 a-utati2 /arimtii n-ar trebui sa faca decat strictul necesar si cat mai putin posibil, pentru a-si spri-ini copiii sa adoarma. Din e(perienta de pana acum acest strict inseamna: asezati-l in patut. /uneti-i un batic usor pe fata sau tineti-l in brate, cu capul pe pieptul dvs. /uteti sa nu-i spuneti nimic sau puteti sa-i repetati formule de sugestionare: "*sti foarte obosit, incearca sa adormi. =ei reusi sa adormi." <neori, incercand sa-l adormiti, veti constata ca priveste intru-un punct fi( sau ca-si suge suzeta. 1ndiferent la ce procedeu apelati, efectul este acelasi> parintii trebuie sa apeleze insa la ceva care sa nu e(cite sistemul nervos al copilului si care sa-i comunice: "stiu ce ti s-a intamplat, sunt aici ca sa te a-ut." Daca ati reusit sa depasiti in sfarsit o noapte cu bine, straduiti-va mai departe sa obtineti astfel de rezultate. ' anumita rutina si regularitate din timpul zilei va vor a-uta. Desi bebelusii sunt plini de energie in primul sfert de ora dupa ce au mancat, ei sunt de obicei asezati sa doarma. Mancarea si somnul trebuie sa aiba un program fi(. De e(emplu, daca un copil adoarme la piept e posibil sa nu-i fie foame. Dar puteti incerca sa-l treziti si sa-i vorbiti usurel:"* timpul sa mananci". /rea multe sc,imbari ii dauneaza. <nii copii sunt mai sensibili. 0e enerveaza usor, mai ales daca in casa este agitatie. ' anumita rutina le va usura adaptibilitatea la aceasta lume. Recuno#steti $up# tipete ce ii lipseste &e&elusului Cu c#t !eusesc p#!intii s# o&se!"e ce #nume ii lipseste &e&elusullusului'cu #t#t #cest# "# %i linistit m#i uso!. Fo#me( tipatul este insistent, nu cedeaza deloc> bebelusullusul nu isi poate reprima senzatia de foame, vrea sa manance imediat. lictise#l#( se aude un scancet la inceput, destul de incet. 3ebelusul se opreste din scancit daca va veti -uca cu el.

)&ose#l#( scancet asemanator plictiselii. Deseori veti stii ca e obosit numai stiind ca e ora lui de culcare. 0cancetul se opreste daca il veti pune sa doarma. Du!e!e( de cele mai multe ori tipatul va fi strident, aproape de nesuportat. Dar poate fi si un plans abia auzit, care poate insemna ca nu se simte bine. +umeroase din cauzele pl!nsului la sugar sunt evidente: foamea, scutecele murdare, c ldura sau frigul, disconfortul creat de pozitia culcat, dorinta de a fi luat "n brate, ace sau obiecte str ine ce-l pot deran-a, c,iar leza. Multe din aceste cauze sunt, de obicei, rapid recunoscute de p rinti si corectate, cu timpul acestia "nv t!nd limba-ul copilului. )ltfel spus, "ntre p rinte si bebelus se realizeaz o adev rat relatie de comunicare. De multe ori, "n absenta unui motiv evident, tip tul "nceteaz o dat cu ridicarea copilului "n brate. Multi sugari prezint , "ns , episoade frecvente de pl!ns f r cauz aparent si orice mi-loc de calmare pare ineficient lnsul gene!#t $e colici Colicile sugarului pot fi unul dintre motivele de pl!ns. )cestea genereaz perioade de agitatie e(agerat , "nsotite de tip t, care apar si la copiii s n tosi, corect ,r niti si "ngri-iti. /l!nsul asociat colicilor poate fi intens, de durat scurt sau de c!teva ore. Tipic, aceste episoade apar dup -amiaza t!rziu sau seara, dar pot s survin "n orice moment al zilei. )pro(imativ &8-#8? din sugari au colici, care se instaleaz "n primele #-3 s pt m!ni de viat si dispar, de obicei, spre v!rsta de 3 luni, dep sind doar "n unele situatii aceast limit . +u s-au stabilit "nc , cu precizie, cauzele ce genereaz colicile. Tratamentul: /l!nsul fiind un "eveniment de asteptat la sugar", "n unele din situatiile de mai sus, "ncercarea de linistire a sugarului, leg natul sau ridicarea "n brate, precum si consolarea si cresterea gradului de tolerant a celor ce se ocup de copil sunt suficiente. /entru unii p rinti, "ns , aplicarea acestor tratamente generale nu se soldeaz cu rezultatele asteptate. De multe ori, copiii trebuie tinuti tot timpul "n brate, ceea ce face s sporeasc oboseala si sentimentul de vinov tie al p rintilor. )lte te,nici de linistire ar fi plimbatul cu c ruciorul, -uc riile muzicale ori aplicarea de comprese calde pe abdomen. ntr-un num r mic de cazuri, sugarii pot prezenta colici cauzate de intolerante alimentare si acestea survin, "n special, la copiii alimentati artificial> dar sc,imbarea laptelui 5cu formule ,ipolactozate sau pe baz de soia6, dup consultarea medicului, poate duce la rezolvarea dificult tilor respective. )dministrarea de sedative este recomandat doar "n situatii limit , c!nd nu se reuseste altfel consolarea copilului. Cu a-utorul lor, ambele p rti "si pot permite perioade de odi,n . ncura-area p rintilor de a petrece un @eeA-end departe de sugar reprezint o alt alternativ terapeutic eficient . 5'+6