Sunteți pe pagina 1din 26

1

UNIVERSITATEA ,BABES - BOLYAI, CLU1 - NAPOCA


FACULTATEA DE STUDII EUROPENE
TEZ DE DOCTORAT
RITUALURILE DE NASTERE, NUNT SI NMORMANTARE
N SATELE DE PE VALEA IZEI, MARAMURES
REZUMAT
Coordonatori ytiintifici:
Prof. univ. Dr. ION SEULEANU
Prof. univ. Dr. ION CUCEU
Doctorand: ADRIANA ANGELA (MESTER) VLAD
Cluj - Napoca
2013
2
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................6
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE ALE CEREMONIALURILOR
LEGATE DE PRINCIPALELE MOMENTE DIN VIATA OMULUI:
NASTERE, NUNT, NMORMANTARE........21
1. 1. Originea obiceiurilor...................................................................................................21
1. 2. Treptele sistemului de rituri.........................................................................................26
1. 3. Componentele scenariului ritualic...............................................................................30
CAPITOLUL 2. OBICEIURILE POPULARE. BIBLIOGRAFIA
PROBLEMEI.................................................................................................................41
2. 1. Lucrri cu tematic general............................................................................ ............42
2.1.1. BibliograIii............................................................................................... ........42
2.1.2. IstoriograIie......................................................................................................44
2.2. Eolclor........................................................................................................ ..................49
2.2.1. Studii cu tematic general..............................................................................49
2.2.2 Chestionare......................................................................................................52
2.2.3. Studii despre obiceiurile si credintele la nastere, nunt si nmormntare........53
2.2.4. Colectii de Iolclor............................................................................................55
2.2.5. Eolclor muzical................................................................................................58
2.3. Sinteze..........................................................................................................................59
2.3.1. Lucrri cu tematic general despre Maramures.............................................59
2.3.2. MonograIii.......................................................................................................61
CAPITOLUL 3. STRUCTURA CEREMONIALULUI DE BOTEZ PE
VALEA IZEI..................................................................................................................66
3.1. Rituri de anticipare........................................................................................................66
3.2. Perioada de sarcin............................................................................................... .........68
3.3. Nasterea.........................................................................................................................69
3
3.4. Gesturi ritualice de dup nastere...................................................................................71
3.5. Rituri de protectie. Descntecele..................................................................................74
3.6. Cntecul de leagn...................................80
3.7. Botezul..........................................................................................................................84
3.8. Botejunea......................................................................................................................86
CAPITOLUL 4. STRUCTURA CEREMONIALULUI DE NUNT PE
VALEA IZEI..................................................................................................................93
4.1. Aspecte generale...........................................................................................................93
4.2. ntlnirea tinerilor.........................................................................................................94
4.3. Petitul............................................................................................................................96
4.4. Chemarea la nunt........................................................................................................98
4.5. Steagul mirelui si cununa miresei.................................................................................99
4.6. mbrcarea mirilor.......................................................................................................102
4.7. Luarea iertciunilor.....................................................................................................104
4.8. Drumul spre cununia religioas..................................................................................107
4.9. Iesirea din Biseric......................................................................................................109
4.10. Masa cununiei...........................................................................................................112
4.11. Masa cununiei n contextul ,nuntii detilini.............................................................113
4.12. Masa cununiei n contextul ,nuntii laolalt.............................................................120
4.13. Ritul aducerii ginii...................................................................................................121
4.14. Jocul miresei.............................................................................................................125
4.15. Dezbltuitul miresei..................................................................................................126
4.16. Elemente de poetic Iolcloric n strigtura de nunt...............................................133
CAPITOLUL 5. STRUCTURA CEREMONIALULUI DE
NMORMANTARE PE VALEA IZEI...............................................................148
5.1. Aspecte generale............................................................................................ .............148
5.2. Anticiparea mortii.......................................................................................................152
4
5.3. Pregtirea Iizic a mortului pentru plecare.................................................................153
5.4. Priveghiul....................................................................................................................156
5.5. nmormntarea.................................................................................................... ........160
5.6. nmormntarea celor ,nelumiti.................................................................................179
CONCLUZII.................................................................................................................192
CORPUS DE TEXTE RITUAL - CEREMONIALE...............................207
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................463
ANEXA: RITURILE DE TRECERE N IMAGINI.......................474
5
Cuvinte cheie: rituri de trecere, ceremonial, nastere, nunt, nmormntare, ritual, rituri de
separare, rituri de separatie, rituri de prag, rituri de agregare, texte ceremoniale
Lucrarea intitulat ,Ritualurile de nastere, nunt si nmormntare n satele de pe Valea
Izei, Maramures se axeaz pe cercetarea momentelor importante ce Iac parte din viata de
Iamilie, si anume a ritualurilor legate de nastere, nunt si nmormntare ntr-un spatiu determinat
apartinnd Maramuresului istoric.
Riturile de trecere, n contextul obiceiurilor vietii de Iamilie, nglobeaz momentele
esentiale pe care le parcurge Iiinta uman: nasterea, cstoria si moartea. Modalittile de
maniIestare a omului n Iata acestor treceri presupun o anumit Iorm de comunicare ce se
dovedeste a Ii, de cele mai multe ori, una simbolic, rezultat al unei gndiri, de asemenea
simbolice, prin intermediul creia individul se instituie n lume.
Orice trecere presupune o ruptur de vechea stare, o depsire a statutului anterior, acestea
reprezentnd elemente obligatorii n drumul de initiere pe care omul l parcurge pentru a dobndi
o nou conditie. Renuntarea la un anumit statut determin o situatie existential precar, intrarea
ntr-o stare de prag sau de limit, ce aduce cu sine o anumit situatie de dezechilibru existential.
AstIel, maniIestrile ceremoniale care nsotesc schimbrile de statut ale omului au, ca prim
Iinalitate, restabilirea echilibrului pierdut prin intermediul acestor treceri.
Etapele esentiale ale existentei umane sunt percepute ca niste treceri de la o stare la alta,
care se conIigureaz n interiorul unor sisteme diIerite de relatii, implicnd, de asemenea, modele
diIerite de comportament. Riturile de trecere cunosc, potrivit teoriei lui Arnold Van Gennep, trei
etape relativ distincte: desprtirea de vechea stare, trecerea propriu :is si integrarea in noua
stare. Actele ceremoniale care nsotesc Iiecare etap sunt perIormate cu scopul initierii si
pregtirii individului pentru accederea n noua stare. Trecerea propriu zis de la un statut
existential la altul se dovedeste, de cele mai multe ori, anevoioas, deoarece beneIiciarul
riturilor traverseaz o situatie liminar, de prag, situat ntre cele dou conditii existentiale. Acest
Ienomen este determinat de anularea identittii individului care parcurge o cltorie de initiere,
accederea la o nou identitate producndu-se abia n urma restabilirii echilibrului pierdut odat
cu prsirea statutului existential anterior.
Lucrarea 'Ritualurile de nastere, nunt si nmormntare n satele de pe Valea Izei,
Maramures este structurat n sapte capitole, alturi de ,Introducere si de ,Concluzii, ce
6
propun att o viziune diacronic a Iaptelor de cultur popular, ct si o viziune sincronic, prin
urmrirea desIsurrii obiceiurilor si a legturilor dintre ele.
,Introducerea se axeaz mai ales pe o motivare a alegerii subiectului tezei si, de
asemenea, pe o descriere sintetic a zonei Iolclorice supuse cercetrii n acest demers stiintiIic.
Totodat, aceast parte introductiv cuprinde o prezentare general a cuprinsului tezei, urmrind
temele esentiale abordate n Iiecare capitol.
Capitolul I, intitulat ,Aspecte teoretice ale ceremonialurilor legate de principalele
momente din viata omului: nastere, nunt, nmormntare este mprtit n trei subcapitole:
,Originea obiceiurilor, ,Treptele sistemului de rituri si ,Componentele scenariului ritualic.
Abordarea, din punct de vedere teoretic, a ritualurilor vietii de Iamilie, necesit, ntr-o prim
instant, o viziune diacronic a acestor obiceiuri. AstIel, primul subcapitol abordeaz, dintr-un
punct de vedere istoric, originea obiceiurilor, aceast problematic dovedindu-se, adeseori, ca
Iiind una controversat. Eondul cultural originar al ritualurilor vietii de Iamilie este diIicil de
identiIicat, deoarece se contureaz prin linii din ce n ce mai diIuze, odat cu suprapunerea
elementelor crestine peste cele pgne. n plus, dimensiunea stratiIicat a obiceiurilor se
datoreaz inIluentelor provenite din alte spatii culturale, care contamineaz baza originar a
riturilor. Analiznd ritualurile vietii de Iamilie pe baza unei comparatii interne, din perspectiva
vechimii lor, s-a ajuns la concluzia, acceptat de ctre majoritatea cercettorilor, c ritualurile
Iunerare sunt cele mai vechi, ele Iiind urmate de ritualurile legate de nastere, cele mai noi Iiind,
asadar, maniIestrile ritualice nuptiale.
Urmtorul subcapitol, intitulat ,Treptele sistemului de rituri, se opreste asupra
instrumentarului de notiuni cu ajutorul cruia se va opera pe tot parcursul tezei, o deIinire a
acestui sistem dovedindu-se util si, n acelasi timp, necesar. Teoretizarea ritualurilor
debuteaz cu o viziune generalizat, prin distinctia dintre cele dou tipuri de cultur cea
material si cea spiritual , ca apoi, treptat, abordarea s se particularizeze n Iunctie de
semantica specializat pe Iiecare categorie n parte: ceremonie / rit, obiceiuri calendaristice /
obiceiuri ale vietii de Iamilie, teoretizarea riturilor de trecere etc.
Eundamentul analizei riturilor de trecere l constituie teoria lui Arnold Van Gennep, care
propune o schem alctuit din trei tipuri de rituri: preliminare sau de separatie, liminare sau de
prag si postliminare sau de agregare.
7
Existentei individual a Iiintei umane este organizat n trei etape principale, marcate
ceremonial. Naterea reprezint trecerea din lumea necunoscut n lumea alb, cunoscut. n
aceast etap este evident grija pentru integrarea perIect n lume, n comunitate, obiceiurile de
nastere Iiind marcate de rituri si de ceremonialuri de integrare. Cstoria este considerat ca
Iiind momentul culminant al integrrii n destinul individual ideal. Ritualul nuptial reprezint
maniIestarea cea mai complex a celor trei secvente implicate n structura riturilor de trecere:
desprtire, trecere, integrare. Moartea presupune trecerea individului din lumea alb n lumea de
dincolo, ceremonialul Iunebru Iiind dominat de sentimentul desprtirii deIinitive de lumea
pmntean.
Ultimul subcapitol abordeaz componentele scenariului ritualic printr-o metod care
transIer elementele concrete ale actului de comunicare ntr-o dimensiune simbolic. Aceast
comunicare simbolic reprezint maniera prin intermediul creia individul parcurge cltoria
necesar schimbrii statutului existential. n acest context, emittorul devine perIormer, iar
receptorul beneIiciar. Codul se transIorm ntr-un limbaj alegoric, executia actelor se leag de
anumite elemente ce deIinesc spatiul si timpul, n timp ce instrumentele utilizate alctuiesc o
adevrat recuzit ce completeaz scenariul ritualic: apa, banul, grul, colacul, lumnarea, pnza
etc.
Capitolul al II-lea, intitulat ,Ritualurile traditionale romnesti. BibliograIia problemei si
stadiul actual al cercetrilor, propune o analiz a studiilor reIeritoare la ritualurile vietii de
Iamilie, elaborate pn n prezent de ctre cercettori legitimati din acest domeniu. Capitolul
este mprtit n trei subcapitole ce abordeaz lucrri cu tematic general, studii despre Iolclor si
sinteze.
Lucrrile cu tematic general se mpart n dou categorii: bibliograIii si studii
istoriograIice. O sistematizare a acestor studii se regseste n volumele ce alctuiesc Bibliografia
general a etnografiei i folclorului romanesc, ce au constituit un instrument deosebit de util n
conIigurarea unei bibliograIii a ritualurilor vietii de Iamilie din zona Maramuresului istoric.
Lucrrile cu tematic istoriograIic urmresc activitatea cercettorilor care cules texte incluse n
colectii de Iolclor, contribuind astIel la pstrarea si transmiterea Iaptelor de cultur popular
maramuresean: Al. Ciplea, Tit Bud, Ion Brlea, Tiberiu Brediceanu, Bela Bartok, Tache
Papahagi, Petre Lenghel Izanu, Ion Muslea, Gheorghe Dncus etc.
8
Lucrrile de Iolclor constituie substanta celui de-al doilea subcapitol, ce cuprinde studii
cu tematic general, chestionare utile n cercetarea pe teren a ritualurilor vietii de Iamilie, studii
despre obiceiurile si credintele la nastere, nunt si nmormntare. Domeniul Iolcloristicii nu ar
putea Ii ns epuizat Ir o parcurgere a colectiilor de Iolclor, ce oIer o dimensiune
particularizat prin intermediul textelor si cntecelor populare culese, imaginea de ansamblu
Iiind conturat prin sintezele care se mpart n dou categorii: lucrri cu tematic general despre
Maramures si monograIii.
Obiectul urmtoarele trei capitole se centreaz pe analiza ceremonialurilor legate de
nastere, nunt si nmormntare. Cercetarea acestor obiceiuri s-a eIectuat prin mai multe metode
care au constat, pe de o parte, prin observatia direct a Iaptelor ceremoniale din viata de Iamilie,
iar, pe de alt parte, prin utilizarea unor mijloace speciIice de anchet cum ar Ii chestionarul si
discutia liber.
Capitolul al III-lea are ca tem cercetarea ritualurilor legate de nastere. Modul de
abordare a acestor obiceiuri l constituie analiza secventelor ce alctuiesc maniIestrile
ceremoniale care nsotesc trecerea individului din lumea necunoscut n universul accesibil,
concret, al existentei pmntesti. n acest context, se poate observa Iaptul c aducerea pe lume a
unui copil reprezint un deziderat constant al Iiecrei Iamilii proaspt ntemeiate, acest moment
Iiind anuntat printr-o serie de rituri de anticipare, perIormate chiar pe parcursul ceremonialului
nuptial. Tot n sIera riturilor de anticipare se nscriu cele legate de sexul copilului, n acest caz
Iemeia dovedind o sensibilitate crescut pentru anumite semne prevestitoare sau vise. Perioada
de sarcin coincide cu o retragere a viitoarei mamei din spatiul activ al comunittii, aceasta
intrnd asadar ntr-o zon restrictiv, supus anumitor interdictii induse de convingerile existente
la nivelul mentalittii traditionale. De regul, ntreg sistemul de interdictii se subordoneaz unei
Iunctii de protectie exercitate att asupra copilului, ct si asupra mamei.
n trecut, ntr-un timp ns nu Ioarte ndeprtat, nasterea se petrecea acas, Iemeia Iiind
asistat de moas. n cazul unei nasteri diIicile se perIormau anumite acte magice, care aveau ca
Iunctie anticiparea momentului eIectiv al intrrii noului nscut n aceast lume. Totodat, orice
amenintare, orice anomalie, ca de exemplu boala ce ar putea aIecta copilul, trebuia anticipat si
corectat, iar, n acest context, pentru evitarea unui dezechilibru la nivelul acestui rit de trecere,
moasa boteza noul nscut, Ierindu-l astIel de pericolul de a trece pe lumea cealalt Ir s
primeasc aceast tain a botezului.
9
Gesturile ritualice care se perIormeaz n momentele imediat urmtoare nasterii constau
n anumite rituri de separatie devenite obligatorii n contextul trecerii din lumea necunoscut n
lumea alb. Un rit Iundamental ce marcheaz desprinderea de viata intrauterin se perIormeaz
n momentul tierii si nnodrii buricului. Ombilicul dobndeste, odat cu aceste gesturi rituale, o
Iunctie magic al crei eIect va Ii dezvluit dup o perioad de ctiva ani de la nastere, odat cu
obiceiul deznodrii acestuia, n scopul anticiprii destinului pe care l va parcurge copilul.
O alt secvent semniIicativ perIormat dup momentul nasterii este reprezentat de
puriIicarea noului nscut. Acest act se realizeaz prin prima scald, devenit ritual, obicei
care presupune totodat utilizarea anumitor obiecte magico religioase ce detin, de asemenea,
valori protective si premonitoare. Asadar, Iunctia puriIicatoare a apei este ntrit de elemente ca
banul de argint, struna de ceter, busuioc, Ilori etc., ce alctuiesc recuzita unui scenariu simbolic
cu Iunctii premonitoare si propitiatoare.
Perioada de timp dintre nastere si botez reprezint o etap de trecere, de tranzitie ntre
lumea necunoscut si cea accesibil, care determin unui statut existential precar, supus anumitor
inIluente nocive. n acest context se perIormeaz o serie de rituri si practici ce au drept scop
tocmai anihilarea amenintrilor speciIice acestei etape de tranzitie. Un rol nsemnat n protectia
copilului l reprezint descntecele, texte rituale construite cu ajutorul Iormulelor magice, cu
Iunctie evident n restabilirea strii de sntate a noului nscut.
O alt practic magic ntlnit n toate localittile de pe Valea Izei const n vnzarea
copilului bolnav pe Iereastr, simulndu-se astIel un alt tip de nastere, la nivel simbolic, prin
intermediul creia destinul neIavorabil al beneIiciarului se poate schimba.
Botezul reprezint o secvent Iundamental a ceremonialului de nastere, ce detine ca
Iinalitate imediat integrarea noului nscut n comunitatea Bisericii. Ceremonia botezului se
petrecea la casa preotului unde moasa, mpreun cu nasa, duceau copilul si cteva obiecte
necesare acestui ritual, ca de exemplu pnza si lumnarea. ,Botejuneasau petrecerea de dup
momentul religios al botezului, reprezint o secvent care legitimeaz integrarea noului nscut
n comunitatea de care va apartine pe tot parcursul vietii.
Ritualurile legate de nunt constituie subiectul dezvoltat n capitolul al IV-lea.
Modalitatea prin intermediul creia s-a tratat acest ceremonial const, la Iel ca n cazul
obiceiurilor de nastere si de nmormntare, n analiza secventelor ce Iac parte din ritualul
10
nuptial, acesta Iiind considerat ca avnd cel mai ridicat grad de complexitate n raport cu
celelalte rituri de trecere.
Secventele preliminare ale nuntii, constnd n ntlnirea tinerilor si n actul petitului,
declanseaz ntregul mecanism al ceremonialului nuptial. Credintele magico-religioase
traverseaz ntregul scenariul nuptial, Iiind anuntate nc din secventa practicilor premaritale de
aducere a ursitului, perIormate mai ales la srbtoarea SIntului Andrei.
Petitul se desIsoar dup regulile unui ceremonial n care limbajul concret este nlocuit
de cel simbolic. ,Tomala sau logodna tinerilor este urmat de declansarea pregtirilor eIective
pentru nunt, ce constau n ,vestirile de la Biseric si chemarea la nunt. Secventa n care
membrii comunittii sunt chemati la nunt marcheaz momentul introducerii unor personaje cu
roluri importante n ceremonialul nuptial: drustele si stegarul.
Seara de dinaintea nuntii este dedicat obiceiurilor legate de pregtirea steagului mirelui
si a cununii miresei. Aceste obiecte detin o ncrctur simbolic prin intermediul creia se
realizeaz un transIer de identitate, ele devenind astIel adevrate substitute ale mirilor n
anumite momente ale ceremonialului nuptial. Statutul mirelui este proiectat, astIel, ntr-o
dimensiune simbolic, prin imaginea steagului. Acest obiect ceremonial este cusut de o Iemeie
specializat si ornat cu podoabele pe care stegarul le adun din sat: ,zgrzi, ,zgrdane,
,nIrmi, batiste etc. Eunctiile steagului n economia ceremonialului nuptial oscileaz ntre cea
estetic si cea apotropaic, n raport cu secventele n care apare acest instrument ritual.
Substitutul miresei este reprezentat de cunun, cel mai important accesoriu care completeaz
tinuta speciIic din ziua nuntii. Cununa este conIectionat, de asemenea, n seara de dinaintea
nuntii, Iiind apoi ,jucat de ctre drusc, ntr-un ritual ce legitimeaz statutul miresei n
contextul ceremonialului nuptial.
Nunta propriu zis avea loc, n trecut, n dou spatii distincte, la casa Iiecruia dintre
miri. Aceast ,mprtire a alaiurilor este determinat de un motiv concret ce tine de spatiul
relativ strmt din casele traditionale trnesti, o desIsurare de amploarea unei nunti neIiind,
asadar, posibil. Scenariul nuntii propriu - zise este alctuit, la rndul su, din mai multe
secvente: mbrcarea mirilor, luarea ,iertciunilor, drumul spre Biseric, cununia religioas,
,masa cununiei, conIruntarea si unirea alaiurilor, jocul miresei, momentul aducerii ginii,
dezbrcatul miresei.
11
ClasiIicarea riturilor de trecere, propus de Arnold van Gennep, n rituri de separare, de
limit si de agregare, se reIlect nu doar prin raportare la ntregul ceremonial, ci si la secventele
care l alctuiesc. n contextul nuntii, desprtirea tinerilor de vechiul statut este anticipat si
pregtit de momentul mbrcrii lor si de luarea ,iertciunilor. Eiind vorba de rituri de
separare, logica scenariului presupune o situatie ncrcat de dramatism, ce are ca eIect plnsul
ritualic al miresei, devenit astIel obligatoriu n aceast etap a desprinderii de casa printeasc si,
implicit, de conditia de Iat.
Riturile de limit, n care beneIiciarii se aIl situati, din punct de vedere existential, ntre
cele dou stri, sunt predominante pe parcursul drumului pe care alaiurile l parcurg nspre
cununia religioas. Starea de limit ntre cele dou conditii implic, pe lng o situatie de
conIlict ntre cele dou neamuri, si o situatie existential supus pericolelor. n acest context,
intervine Iunctia apotropaic a steagului, care este nvrtit deasupra capului de ctre stegar n
intersectii si n Iata Bisericii. PuriIicarea necesar acestei etape de oscilatie ntre cele dou stri
este realizat prin presrarea grului amestecat cu sare pe drumul strbtut de miri pn la
Biseric. Anularea conIlictului dintre cele dou neamuri se realizeaz prin obiceiul mprtirii
colacului de nunt la iesirea de la ceremonia religioas, gestul anticipnd ritualul
comensualismului practicat la masa cununiei, Iapt ce marcheaz agregarea tinerei perechi n
comunitate.
Riturile de separatie si, respectiv, de integrare a miresei n noul statut si n noul neam,
apar nsotite de transIeruri de identitate ale tinerei n anumite secvente importante ale
ceremonialului nuptial. Un astIel de transIer se produce n contextul conIlictului dintre cele dou
neamuri, n momentul n care oamenii mirelui vin la casa miresei, Iiindu-le prezentat o mireas
Ials. Ritualul transmite o situatie tensionat pe care o traverseaz neamul miresei, odat cu
pierderea unui membru important ce se va integra, prin nunt, ntr-un alt neam. O alt schimbare
de identitate se produce n secventa ,dezbltuitului miresei, nlocuirea cununii cu nIrama
marcnd intrarea deIinitiv a Ietei n rndul Iemeilor mritate. Trecerea de la un statut la altul se
Iace anevoios, mireasa acceptnd, dup mai multe ncercri esuate, nIrama, care se dovedeste a
Ii, la nivel simbolic, purttoarea tuturor greuttilor existente n interiorul unui cuplu. Secventa
aducerii ginii implic, de asemenea, un alt transIer al identittii tinerei, soccita ndeplinind
rolul de mediator ntre planul concret si cel simbolic n care se imagineaz parcurgerea, de ctre
mireas, a treptelor necesare initierii nuptiale.
12
Schimbarea conditiei existentiale a Ietei este perceput ca un trg ce are loc ntre cele
dou neamuri. Rscumprarea miresei este un act care se produce n dou momente distincte ale
ceremonialului de nunt, att ntr-o dimensiune simbolic, a rscumprrii ginii de ctre nas, ct
si ntr-o situatie concret, a darului n bani pe care mirele l Iace n secventa dedicat ,jocului
miresei.
Nunta propriu zis se ncheie prin secventa ceremonial n care zestrea miresei este
adus la casa mirelui, obicei care implic dou stadii ale riturilor: unul de separare, ce marcheaz
plecarea deIinitiv a Ietei din casa printeasc, si unul de integrare, reprezentat de intrarea si
rmnerea acesteia n casa mirelui.
Capitolul V abordeaz ultimul rit de trecere al omului, urmrind cltoria sa din lumea de
aici n lumea de dincolo. La Iel ca si n cazul celorlalte rituri de trecere, ceremonialul Iunerar
respect structura propus de Arnold van Gennep, Iiind mprtit n trei categorii de rituri:
preliminare sau de separatie, liminare sau de prag si postliminare sau de integrare. Cltoria si
integrarea n comunitatea mortilor se realizeaz prin detasarea progresiv a suIletului de trup, n
ansamblul ceremonial ce nsoteste aceast cltorie Icndu-se, totodat, transIerul de la o lume
cunoscut, concret, la una perceput prin intermediul gndirii simbolice. Secventele ce
alctuiesc ritualul legat de moarte se construiesc, pe de o parte, prin raportare direct la deIunct
iar, pe de alt parte, Icndu-se abstractie de acesta. Rolul principal n acest rit de trecere este
asumat de neamurile decedatului si, nu n ultimul rnd, de comunitatea din care acesta se
desprinde. Ceremonialul Iunerar cunoaste, asadar, mai multe secvente: anticiparea mortii,
pregtirea pentru plecare, nmormntarea propriu zis, drumul spre cimitir, ngroparea
sicriului, ,comndul sau masa de dup nmormntare, pomenile.
Anticiparea unui moment semniIicativ din viata omului reprezint traversarea unei stri
existentiale dominate de o puternic ncrctur magico religioas. Anticiparea mortii nu
constituie, asadar, o exceptie de la acest tip de comportament ritualizat, presupunnd o stare pe
care individul o traverseaz sub inIluenta unui sistem de gndire ce mbin elementele magice cu
cele religioase. Eondul magic al raportrii la moarte este construit din semne prevestitoare,
interdictii si vise. Latura religioas este mplinit prin comportamentul omului n relatie cu
divinitatea, relatie care implic postul, rugciunea si pomana.
Momentul constatrii mortii reprezint Iactorul declansator al pregtirii pentru cltoria
pe trmul de dincolo. De regul, aceste pregtiri se ntind pe parcursul a trei zile de la deces si
13
implic obiceiuri ca splarea ritualic a mortului, mbrcarea lui si priveghiul. Libatiunea
trupului, act realizat, obligatoriu, de persoane ce nu Iac parte din Iamilia decedatului, are ca scop
puriIicarea si pregtirea acestuia pentru integrarea n comunitatea mortilor. n aceast secvent,
toate elementele care intr n contact cu trupul nensuIletit sunt considerate impure, acesta Iiind
motivul pentru care se remarc o preocupare deosebit pentru anihilarea eIectului nociv si
evitarea oricrui contact ulterior cu acestea. AstIel, apa se arunc n grdin, ntr-un loc Ierit, iar
crpele care au atins trupul deIunctului, la Iel si asternuturile, se ard.
TransIerul de identitate reprezint o situatie ntlnit si n contextul ceremonialului
Iunerar, la Iel ca n celelalte rituri de trecere. n acest caz, substituirea decedatului se realizeaz,
simbolic, prin intermediul ,luminii trupului, o lumnare ale crei dimensiuni respect msura
corpului nensuIletit. Eorma spiralat a acestui obiect ritualic simbolizeaz cltoria lung pe
care mortul o are de parcurs spre lumea ,de dincolo. Pregtirea sicriului se nscrie ntr-un obicei
care are ca punct de reper universul cotidian n care a trit deIunctul. AstIel, n sicriu, pe lng
cearsaI, pern si lepedeu, se mai pun o serie de obiecte cu valoare simbolic: o bot, un rozar,
monede pentru plata vmilor de pe ,lumea cealalt.
Trupul deIunctului rmne n cas pe parcursul a trei zile, timp n care se desIsoar
priveghiul. Aceast perioad, perceput ca o etap de tranzitie ntre cele dou lumi, este supus
unor inIluente considerate a Ii periculoase, care amenint att conditia existential a decedatului,
ct si Iamilia din care acesta se desprinde.. AstIel, principala Iunctie a priveghiului const n
intentia de protectie n Iata Iortelor maleIice. Priveghiul reprezint, totodat, un prilej de
solidaritate a Iamiliei si a comunittii iar, n acest context, este important depsirea crizei
suIletesti instalate prin intermediul decesului. Momentele n care este evident dorinta de
echilibrare a strii de dramatism sunt reIlectate prin practicarea unor jocuri de priveghi, ce au ca
Iunctie imediat detensionarea atmosIerei create de acest conIlict al plecrii deIinitive.
Un element interesant al priveghiului se ntlneste n Strmtura unde, pe parcursul acestei
perioade, decesul este anuntat n comunitate prin intermediul trmbitelor, acestea constituind o
Iorm de vestire anterioar clopotelor de la Biseric. Pe lng aceast Iunctie, trmbitele detin si
un rol de aprare, prin ndeprtarea Iortelor negative prezente n etapa de prag, speciIic
priveghiului.
nmormntarea propriu zis reprezint att un ritual prin care se Iace agregarea
decedatului n comunitatea mortilor, ct si un proces ce nregistreaz separarea treptat a
14
mortului de comunitatea viilor. Aceast separare se realizeaz nti prin scoaterea deIunctului din
cas si apoi prin iesirea sicriului din ocol. Lrgirea treptat a spatiului antreneaz o serie de
elemente ale toposului ce detin o valoare simbolic: usa, poarta, drumul cu rscrucile sale si, n
Iinal, cimitirul. Statiile Icute pe drumul ctre cimitir semniIic o practic de acomodare a
mortului cu lumea cealalt, n contextul credintei c numrul lor se reIlect aidoma si pe trmul
,de dincolo.
ngroparea deIunctului reprezint o secvent prin care se marcheaz delimitarea ntre
comunitatea viilor si cea a mortilor. Acest transIer din lumea viilor n cea a mortilor este
accentuat si de obiceiul de a se arunca n groap o serie de obiecte cu care a intrat n contact
deIunctul, gestul ritualic primind asadar ntelesul unei delimitri clare a celor dou comunitti.
Participantii la nmormntare se puriIic de contactul cu moartea prin ritualul splrii minilor,
practicat la iesirea din cimitir, naintea mesei oIerite de Iamilia persoanei decedate.
Practicile destinate s restabileasc echilibrul n interiorul Iamiliei si al comunittii
continu prin doliu si pomeni. Sentimentele provocate de interventia considerat brutal a
trecerii pe lumea cealalt evolueaz, pe parcursul timpului, de la suIerint, la catharsisul resimtit
tocmai prin intermediul riturilor menite s reinstaleze aceast starea de echilibru temporar
pierdut prin moarte.
Un loc special n economia ceremonialului Iunerar l ocup nmormntarea tinerilor
necstoriti. Potrivit mentalittii traditionale, Iiecare om are de parcurs cele trei etape ale vietii
de Iamilie: nasterea, cstoria si nmormntarea. Dezechilibrul dat de moartea unui membru al
comunittii se accentueaz n cazul n care acesta nu a parcurs ritualul nuptial. Pentru a repara
aceast bres existential, tinerilor necstoriti li se Iace o ceremonie Iunerar care, n multe
secvente, se aseamn cu desIsurarea ritualul nuptial.
Ultimul capitol, intitulat ,Concluzii, readuce spre analiz cele mai importante linii de
cercetare urmrite pe parcursul tezei. Dup descrierea Iiecrui ceremonial de trecere n parte,
concluziile pot Ii construite prin intermediul unei analize comparative care are rolul de a urmri
mutatia Iunctiilor pe care le nregistreaz anumite rituri si instrumente comune din interiorul
obiceiurilor de trecere. Sistemul traditional al mentalittii, mpletit cu gndirea simbolic prin
care sunt imaginate obiceiurile vietii de Iamilie, nregistreaz, n multe secvente, o Iorm
repetitiv a riturilor. Acest lucru si gseste explicatia, pe de o parte, Icndu-se apel la
ncadrarea obiceiurilor n cele trei categorii propuse de Arnold Van Gennep, ordonarea ntr-o
15
schem comun ce presupune separarea, trecerea si integrarea conIerind caracterul repetitiv
observat n desIsurarea ritualic. Pe de alt parte, recuzita magico-religioas ce Iace parte din
scenariul ceremonialurilor de trecere este compus din obiecte prezente n Iiecare ritual, avnd
ns, de cele mai multe ori, Iunctionalitate diIerit.
Ultima parte a lucrrii cuprinde un ,Corpus de texte ritual ceremoniale, alctuit dintr-
un numr amplu de texte provenite din activitatea personal de cercetare pe teren, din Arhiva de
Eolclor a Academiei Romne, Arhiva de Eolclor a Eaculttii de Litere din Baia Mare, precum si
din colectiile Iundamentale alctuite de cercettorii preocupati de Ienomenul culturii traditionale
maramuresene.
Dincolo de aspectele ce se aseamn sau diIer n desIsurarea ritualurilor, este
important comunicarea simbolic a Iiintei si a comunittii aIlate n pragul unei schimbri
existentiale. Aceast comunicare realizeaz translatia de la individual la general, de la concret la
abstract, de la magic la religios, construind, n cele din urm, universul n care se situeaz Iiinta
care nvat s traverseze stri diIerite de existent.
16
BIBLIOGRAEIE
1. AEAR, Iondul auxiliar literar
2. Arhiva de Eolclor a Eaculttii de Litere, Baia Mare
3. Anghelescu, Serban, Agon. Tensiunea fundamental a riturilor de trecere, editura Ex Ponto,
Constanta, 1999
4. Antologie de folclor din fudetul Maramure, redactor Ion Chis Ster, Asociatia EtnograIilor si
Eolcloristilor din Judetul Maramures, Baia Mare, 1980
5. Avram, Vasile, Constelatia magicului o vi:iune romaneasc asupra misterului existential,
Universitatea Crestin Nsud, 1994
6. Avram, Vasile, Cretinismul cosmic o paradigm pierdut?, Editura Saeculum, Sibiu, 1999
7. Avram, Vasile, Gandirea arhaic, n Memoria ethnologica, anul IV, nr. 11-13, iulie
decembrie 2004
8. Avram, Vasile, Liturghia cosmic. Constelatia magicului o vi:iune romaneasc asupra
misterului existential, Universitatea Crestin Nsud, Casa de pres si editur Tribuna, Sibiu,
1994
9. *** Bartok. sa vie et son uvre, publicat sub ndrumarea lui Bence Szabolcsi, editura
Corvina, Budapesta, 1956
10. Bartok, Bella, Scrieri mrunte despre mu:ica popular romaneasc adunate i traduse de
Constantin Briloiu, Bucuresti, 1937
11. Brle, SteIan, Despre selectarea textelor poetice in vederea publicrii. Referiri la volumele
de folclor din fudetul Maramure, n Studii i Articole, vol. V, Societatea de Stiinte
Eilologice, Baia Mare, 1989
12. Brlea, Ioan, Cantece poporane din Maramure, Casa Scoalelor, 1924
13. Brlea, Ovidiu, Folclorul romanesc, I, Editura Minerva, Bucuresti, 1981
14. Brlea, Ovidiu, Folclorul romanesc, II, Editura Minerva, Bucuresti, 1983
15. Brlea, Ovidiu, Poetic folcloric, Editura Univers, Bucuresti, 1979
16. Becheanu, Victor, Obiceiuri ale vietii de familie in :ona De sub Codru Maramure, Editura
Silvania, Zalu, 2006
17. Benoist, Luc, Semne, simboluri, mituri, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995
17
18. Berdan, Lucia, Fetele destinului, Editura Universittii ,Al. I. Cuza, Iasi, 1999
19. Berinde, Ion, Folclor i folclorism maramureean, n Pentru Socialism, 18, nr. 4626, 7
decembrie 1968,
20. Bernea, Ernest, Cadre ale gandirii populare romaneti. Contributii la repre:entarea
spatiului, timpului i cau:alittii, Editura Cartea Romaneasc, Bucureti, 1985
21. Ernest Bernea, Introducere teoretic la studiul obiceiurilor, n Revista de Etnografie i
Folclor, tomul 13, 1968, nr. 5
22. Bernea, Ernest, Moartea i inmormantarea in Gorful de Nord, Editura Vremea, Bucuresti,
2007
23. Bernea, Ernest, Spatiu, timp i cau:alitate la poporul roman, Ed. a 2-a, Editura Humanitas,
Bucuresti, 2005
24. Bernea, Ernest, Sociologie i etnografie romaneasc. ordinea spiritual, Editura Vremea,
Bucuresti, 2009
25. *** Bibliografia general a etnografiei i folclorului romanesc, II, 1892 1904, Editura
Saeculum I. O., Bucuresti, 2002
26. *** Bibliografia general a etnografiei i folclorului romanesc, 1956 1964, Editura
Saeculum I. O., Bucuresti, 2002
27. *** Bibliografia general a etnografiei i folclorului romanesc, 1965 1969,Editura
Saeculum I. O., Bucuresti, 2005
28. *** Bibliografia general a etnografiei i folclorului romanesc,1970 1995, Editura
Saeculum I. O., Bucuresti, 2006
29. Biltiu, PamIil, Biltiu, Maria, Fascinatia magiei. vrfi, farmece i desfaceri din fudetul
Maramure, Editura Enesis, Baia Mare, 2001
30. Biltiu, PamIil, Biltiu Maria, Folclor din ]ara Maramureului, vol. I, Editura Ethnologica,
Baia Mare, 2005
31. Biltiu, PamIil, Stransul nepoatelor in contextul obiceiurilor de familie din Maramureul
istoric, n Acta Musei Maramoresiensis, III, Sighet, 2005
32. Biltiu, PamIil, Studii de etnologie romaneasc, I, Editura Saeculum I. O, Bucuresti, 2003
33. Biltiu, PamIil, Studii de etnologie romaneasc, III, Editura Eurotip, Baia Mare, 2012
34. Blaga, Lucian, Aspecte antropologice, Editura Eacla, Timisoara, 1976
35. Bledea, Raluca, Studiu de imagologie a mortii, Editura Gutinul, Baia Mare, 2010
18
36. Bot, Nicolae, Rituri funebre. vechime i semnificatie, n ,Anuarul de Eolclor, III IV, Cluj
Napoca, 1966
37. Brediceanu, Tiberiu, 170 de melodii populare din Maramure, Bucuresti, 1957
38. Bud, Tit, Poe:ii populare din Maramure, Academia Romn, 1908
39. Budis, Monica, Microcosmosul gospodresc. Practici magice i religioase de aprare,
Editura Paideia, Bucuresti, 1998
40. Burada, Teodor T., Datinile poporului roman la inmormantri, Editura Saeculum IO,
Bucuresti, 2006
41. Butur, Valer, Cultura spiritual romaneasc, Editura Minerva, Bucuresti, 1992
42. Butur, Valer, Etnografia poporului roman. Cultura material, Editura Dacia, Cluj Napoca,
1978
43. Caillois, Roger, In inima fantasticului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1971
44. ***Calendarul Maramureului, serie nou, an IV, nr. 7-9, ianuarie octombrie 2008, Editura
Cybela, Baia Mare, 2008
45. Candrea, Aurel I., Folclorul medical roman comparat. Privire general. Medicina magic,
Editura Polirom, Iasi, 1999
46. Caraman, Petru, Studii de etnografie i folclor, Editura Junimea, Bucuresti, 1997
47. Climan, Ion, Ceremonialul riturilor de trecere, vol. I, Naterea, Editura Excelsior Art,
Timisoara, 2010
48. Climan, Ion, Ceremonialul riturilor de trecere, vol. II, Nunta, Editura Excelsior Art,
Timisoara, 2010
49. Climan, Ion, Ceremonialul riturilor de trecere, vol. III, Inmormantarea, Editura Excelsior
Art, Timisoara, 2010
50. Clinescu, George, Estetica basmului, Bucuresti, Editura pentru Literatur, 1965
51. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dictionar de simboluri, vol. 1-3, Editura Artemis,
Bucuresti, 1995
52. Chitimia, I. C., Folcloriti i folcloristic romaneasc, Editura Academiei, Bucuresti, 1968
53. Chis, Ster, Cornit, Constantin, Chestionare, n Studii i articole, vol. V, Baia Mare, 1989
54. Ciubotaru, Ion H., Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova, Caietele Arhivei de Eolclor,
VII, Iasi, 1986
19
55. Ciubotaru, Ion H., Marea trecere. Repere etnologice in ceremonialul funebru din Moldova,
Editura ,Grai si SuIlet Cultura National, Bucuresti, 1999
56. Coatu, Nicoleta, Eros, magie, sperant, Editura Rosetti Educational, Bucuresti, 2004
57. Coatu, Nicoleta, Structuri magice traditionale, Editura Bicc All, Bucuresti, 198
58. Cojocaru, Nicolae, Istoria traditiilor i obiceiurilor la romani, I, Editura Etnologic,
Bucuresti, 2008
59. Colectia Maria Chi Obiceiuri la inmormantare in Slitea de Sus, n Memoria
ethnologica, nr. 2-3, Iebruarie - iunie 2002, an II, pp. 536 - 541
60. Colectia Maria Chi Obiceiuri de natere in Slitea de Sus, n Memoria ethnologica, nr.
2-3, Iebruarie - iunie 2002, an II, pp. 253-264
61. Colectia Maria Chi Obiceiuri de nunt in Slitea de Sus, n Memoria ethnologica, nr. 2-
3, Iebruarie - iunie 2002, an II, pp. 359-371
62. Colectia Maria Jlad Obiceiuri i credinte in Slitea de Sus, Memoria ethnologica, nr.
4-5, iulie - decembrie 2002, an II, pp. 473 - 483
63. Comanici, Germina, Cercul vietii. Roluri i performant in obiceiurile populare, Editura
Paideia, Bucuresti, 2001
64. Constantinescu, Nicolae, Relatiile de rudenie in societtile traditionale. Reflexe in folclorul
romanesc, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1987
65. Cornit, Constantin, Cultura popular maramureean in preocuprile folcloritilor i
etnografilor, Editura Umbria, Baia Mare, 1998
66. Cornit, Constantin, Obiceiuri in legtur cu naterea, cstoria i moartea in Ungureni -
Zona Lpus, Editura Umbria, Baia Mare, 1998
67. Cornit, Constantin, Zona Maramure. Matricea etnologic i paradigmele folclorului
maramureean, Editura Umbria, Baia Mare, 2001
68. Cristea, George, Dncus, Mihai, Maramure un mu:eu viu in centrul Europei, Editura
Eundatiei Culturale Romne, Bucuresti, 2000
69. Cristea, Julia Maria, Timp i srbtoare, Editura Carpathia Press, Bucuresti, 2006
70. Cristev, Diana, Idei i rituri funerare in lumea greco-roman, Editura Jurnalul Literar,
Bucuresti, 2002
71. Csiszar, Corina Isabella, Relatia dintre elementele de structur i interior ale casei i
manifestrile spirituale, n Memoria Ethnologica, nr. 16 17, 2005
20
72. Cuceu, Ion, Cuceu, Maria, Lisovschi, Anamaria, Seuleanu, Ion, Ritualurile de nunt in
Transilvania. I. Cantecele rituale de nunt din Bihor, Editura Eundatiei pentru Studii
Europene, Cluj Napoca, 2005
73. Cuceu, Ion, Cuceu, Maria, Lisovschi, Anamaria, Seuleanu, Ion, Ritualurile de nunt in
Transilvania, III, Oratiile de nunt, Editura Eundatiei pentru Studii Europene, Cluj
Napoca, 2007
74. Cuceu, Ion, Cuceu, Maria, Lisovschi, Anamaria, Seuleanu, Ion, Ritualurile de nunt in
Transilvania, IJ, Strigturi ceremoniale de nunt, Editura Eundatiei pentru Studii Europene,
Cluj Napoca, 2009
75. Culianu, Ioan, Petru, Cltorii in lumea de dincolo, editia a II-a, Editura Nemira, Bucuresti,
1996
76. Datcu, Iordan, Dictionarul etnologilor romani, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, vol. I II,
1998, vol. III 2001
77. Dncus, Mihai, Adunarea nepoatelor, n Memoria ethnologica, nr. 4-5, iulie - decembrie
2002, an II, pp. 493 - 495
78. Dncus, Mihai, Moaa mediator intre nou nscutul ,necunoscut`i lumea ,cunoscut`,
n Memoria ethnologica, nr. 2-3, Iebruarie - iunie 2002, an II, pp. 265-274
79. Dncus, Mihai, Obiceiuri din viata omului in Maramure, I, Naterea i copilria, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 2009
80. Dncus, Mihai, Zona etnografic Maramure, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1986
81. Drbus, Carmen, Identificare prin initiere, n Memoria Ethnologica, nr. 28-29, iulie
decembrie 2008, an VIII, pp. 66 71
82. Dobozi Eaiciuc, Elisabeta, Dragomireti. Cantarea mortilor. Culegere de Iolclor Iunebru
de Elisabeta Dobozi - Eaiciuc, Editura Todesco, Cluj Napoca, 2001
83. Dobozi Eaiciuc, Elisabeta: Dragomireti, strveche vatr maramureean, Editura Dragos
Vod, Cluj Napoca, 1998, Societatea cultural Pro Maramures ,Dragos Vod
84. Dorondel, SteIan, Moartea i apa ritualuri funerare, simbolism acvatic i structura lumii
de dincolo in imaginarul trnesc, Editura Paideia, Bucuresti, 2004
85. Dunca, Petru, Suiogan, Delia, Maris, SteIan, Mancarea intre ritual i simbol, Editura
Ethnologic, Baia Mare, 2007
21
86. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, Bucuresti,
1977
87. Durkheim, Emile, Forme elementare ale vietii religioase, Editura Polirom, Iasi, 1995
88. Eliade, Mircea, Imagini i simboluri. Eseuri despre simbolismul magico religios, Editura
Humanitas, Bucuresti, 1994
89. Eliade, Mircea, Istoria credintelor i ideilor religioase, I-III, Editura StiintiIic, Bucuresti,
1991
90. Eliade, Mircea, Sacrul i profanul, traducere de Brndusa Prelipceanu, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1995
91. Eretescu, Constantin, Folclorul literar al romanilor, Editura Compania, Bucuresti, 2004
92. Eretescu, Constantin, Mtile de priveghi origine, functionalitate, n REE, XII, nr. 1, 1968
93. Evseev, Ivan, Dictionar de simboluri i arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timisoara,
1999
94. Evseev, Ivan, Enciclopedia semnelor i simbolurilor culturale, Editura Amarcord, Timisoara,
1999
95. Evseev, Ivan, Simboluri folclorice. Lirica de dragoste i ceremonialul de nunt, Editura
Eacla, Timisoara, 1987
96. Eochi, Adrian, Estetica oralittii, Editura Minerva, Bucuresti, 1980
97. Gennep, Arnold Van, Riturile de trecere, traducere de Nora Berdan si Nora Vasilescu, studiu
introductiv de Nicolae Constantinescu, postIat de Lucia Berdan, Editura Polirom, Iasi, 1996
98. Ghinoiu, Ion, Crrile sufletului, Editura Etnologic, Bucuresti, 2004
99. Ghinoiu, Ion, Lumea de aici, lumea de dincolo. iposta:e romaneti ale nemuririi, Editura
Eundatiei Culturale Romne, Bucuresti, 1999
100. Ghinoiu, Ion, Obiceiuri populare de peste an, Editura Eundatiei Culturale Romne,
Bucuresti, 1997
101. Gorovei, Artur, Credinti i superstitii ale poporului roman, editie ngrijit si introducere
de Iordan Datcu, Editura ,Grai si SuIlet cultura National, Bucuresti, 1995
102. Gorovei, Artur, Datinile noastre la natere, Editura ProIile Publishing, Bucuresti, 2002
103. Hasdeu, Bogdan Petriceicu, Folcloristica, vol. I-II, editie critic, note, variante,
comentarii de I. Oprisan, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 2003
22
104. Hotea, Ioan, Jalea Stefarului. Graiul i folclorul obiceiurilor, Muzeul Maramuresului,
Sighetu Marmatiei, Asociatiunea pentru Cultura Poporului Romn, Maramures, 2006
105. Horvat, Sluc, Folclorul i folcloristica maramureean. Bibliografie selectiv, n Studii
i articole, vol. 2, Societatea de Stiinte Eilologice Baia Mare, 1973
106. *** Graiul nostru: Texte din toate prtile locuite de romani, publicate de I. A. Candrea,
Ov. Densusianu, Th. D. Sperantia; Vol. I. Romnia, Bucuresti, Atelierele graIice
SOCEC & Co, Societate Anonim, 1906 1907; Vol. II: Basarabia, Bucovina,
Maramures, Tara Oasului, Transilvania, Crisana, Banat, Serbia. Graiul istro
romnilor, meglenitilor si aromnilor, Bucuresti, Atelierele graIice SOCEC & Co,
Societate Anonim, 1908
107. Hotea, Ioan, Jalea Stefarului. Graiul i folclorul obiceiurilor, Muzeul Maramuresului
Sighetu Marmatiei, Asociatiunea pentru Cultura Poporului Romn din Maramures, 2006
108. IsInoni, Doina, Interferente dintre magic i estetic in recu:ita obiceiurilor traditionale
romaneti din ciclul vietii, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2002
109. Kernbach, Victor, Dictionar de mitologie general, postIat de Gh. Vldutescu, Editura
StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti, 1989
110. Kernbach, Victor, Miturile esentiale, Editura StiintiIic si Enciclopedic, Bucuresti,
1978
111. Kligman, Gail, Nunta mortului. Ritual, poetic i cultur popular in Transilvania,
traducere de Mircea Boari, Runa Petringenaru, Georgiana Earnoaga, West Paul Barbu,
Editura Polirom, Iasi, 1998
112. Lardellier, Pascal, Teoria legturii ritualice. antropologie i comunicare, Editura
Tritonic, Bucuresti, 2003
113. Larionescu, Sanda, Apa in riturile legate de moarte, Editura Univers, Bucuresti, 2000
114. Lenghel Izanu, Petre, Bela Bartok i folclorul maramureean, n Maramure. Supliment
politic, social cultural al ziarului Pentru Socialism, aprilie 1978
115. Lenghel Izanu, Petru, Folclor din Transilvania. Texte alese din colectii inedite, vol. 7:
Poe:ii i poveti populare din Maramure, Editura Minerva, Bucuresti, 1985
116. Luca, Cristian, Mndescu, Dragos, Rituri i ritualuri funerare in spatiul extracarpatic in
secolul JIII-X, Editura Istros a Muzeului Brilei, 2001
23
117. Marian, Simion Elorea, Inmormantarea la romani, Editura Saeculum I. O., Bucuresti,
2008
118. Marian, Simion Elorea, Naterea la romani, Editura Saeculum I. O., Bucuresti, 2008
119. Marian, Simion Elorea, Nunta la romani, Editura Saeculum I. O., Bucuresti, 2008
120. Marian, Simion Elorea, Srbtorile la romani. Studiu etnografic, Editura ,Grai si SuIlet
Cultura National, Bucuresti, 1995
121. Maris, Dumitru, Tehnici de manipulare a destinului in mentalitatea popular, n
Memoria ethnologica, an II, nr. 4-5, iulie decembrie 2002
122. Maris, SteIan, Moartea intre numinos i ritual, n Memoria ethnologica, nr. 34-35,
ianuarie - iunie 2010, an X, Baia Mare, pp. 94 98
123. Maris, SteIan, Ritualul funerar din Maramure o perspectiv hermeneutic, n
Memoria ethnologica, an IX, nr. 30 31, ianuarie iunie 2009
124. Maris, SteIan, The funerarv rhvmes in Maramure, n Memoria ethnologica, nr. 38-39,
ianuarie - iulie 2011, an XI, Baia Mare, pp. 101 107
125. ***Memoria ethnologica, nr. 1 44-45, 2001 - 2012
126. Mesnil, Marianne, Etnologul, intre arpe i balaur, Editura Paideia, Bucuresti, 1997
127. Mihu, Achim, Antropologia cultural, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002
128. Mocanu, Augustin, Pomul mortului, Memoria ethnologica, nr. 11-13, iulie -
decembrie 2004, an IV, Baia Mare, pp. 1296 - 1300
129. Muslea, Ion, Arhiva de Folclor a Academiei Romane. Studii, memorii ale intemeierii,
rapoarte de activitate, chestionare 1930 1948, editie critic, note, cronologie, comentarii si
bibliograIie de Ion Cuceu si Maria Cuceu. PreIat de Ion Cuceu, Editura Eundatiei pentru
Studii Europene, Cluj Napoca, 2005
130. Muslea, Ion, Bibliografia folclorului romanesc, 1930 1955, Editura Saeculum I. O.,
Bucuresti, 2002
131. Muslea, Ion, La mort mariage. une particularite du folklore balcanique, n Cercetri
etnografice i de folclor, II, editie ngrijit cu studiu introductiv, bibliograIie, registrul
corespondentei de specialitate, indice de Ion Talos, Editura Minerva, Bucuresti, 1972
132. Muslea, Ion, Cercetri etnologice in ]ara Oaului i la minerii din nordul Transilvaniei,
editia a IV, ngrijit de Ioan I. Muslea, editura Dacia XXI, Cluj Napoca, 2011
24
133. Nicolescu, Costion, Elemente de teologie trneasc . chipul cretin trnesc al lui
Dumne:eu, Editura Vremea XXI, Bucuresti, 2005
134. Nicolescu, Costion, Sufletul intre rai i iad. o vi:iune traditional romaneasc asupra
fudectii particulare, Editura Vremea, Bucuresti, 2003
135. Niculit Voronca, Elena, Datinile i credintele poporului roman (adunate i ae:ate in
ordine mitologic de Elena Niculit Joronca), Editura proprie Mihalcea lng Cernuti,
1903
136. Nour, A, Cultul lui Zamolxis. Credinte, rituri i superstitii geto dace, Bucuresti, 1931
137. Oisteanu, Andrei, Motive i semnificatii mito simbolice in cultura romaneasc
traditional, Editura Minerva, Bucuresti, 1989
138. Oisteanu, Andrei, Ordine i Haos. Mit i magie in cultura traditional romaneasc,
Editura Polirom, Iasi, 2004
139. Olinescu, Marcel, Mitologie romaneasc, Editura Saeculum Vizual, Bucuresti, 2008
140. Olteanu, Antoaneta, Metamorfo:ele sacrului, Editura Paideia, Bucuresti, 1998
141. Olteanu, Antoaneta, Repre:entri ale spatiului in credintele populare. Lumea cealalt, n
Memoria ethnologica, an IX, nr. 32 33, iulie decembrie 2009
142. Oprescu, Alexandru, Elemente de continuitate geto-dace in cultura popular
romaneasc, n Revista de Etnografie i Folclor, Tomul 25, 1980, nr. 2
143. PamIile, Tudor, Mitologie romaneasc, Editura All, Bucuresti, 1997
144. Panea, Nicolae, EiIor, Mihai, Cartea romaneasc a mortii - o hermeneutic a textului
ritual funerar, Centrul Judetean al Creatiei Populare Mehedinti, Drobeta Turnu Severin, 1998
145. Papahagi, Tache, Graiul i Folklorul Maramureului, n Grai, Folklor, Etnografie,
Editura Minerva, Bucuresti, 1981
146. Papahagi, Tache, Poe:ia liric popular, Editura pentru Literatur, Bucuresti, 1967
147. Pogorilovschi, Ion, Arhetipul expresiei lirice romaneti, Editura Cartea Romneasc,
1987
148. Pop, Dumitru, Crepusculul unor valori i forme ale vechii noastre culturi i civili:atii,
Editura Studia, Cluj Napoca, 2004
149. Pop, Dumitru, Folcloristica Maramureului, Editura Minerva, Bucuresti, 1970
150. Pop, Emilia Coralia, Descantecul, corelarul magicului (II), Memoria ethnologica, nr.
11-13, iulie - decembrie 2004, an IV, Baia Mare, pp. 1258 - 1274
25
151. Pop, Ion Aurel, Romanii i Romania, Editura Eundatiei Culturale, Bucuresti, 1998
152. Pop, Mihai, Obiceiuri traditionale romaneti, Editura Univers, Bucuresti, 1999
153. Pop, Mihai, Ruxndoiu, Pavel, Folclor literar romanesc, Editura Didactic si
Pedagogic, Bucuresti, 1991
154. Radosav, Doru, Sentimentul religios la romani, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997
155. Rchisan Delia, Modificarea statusului premarital (cstoria), n Memoria ethnologica,
nr. 21-22-23, ianuarie - iunie 2007, an VII, Baia Mare, pp. 2103 - 2106
156. Rchisan Delia, Status incert i status dobandit (naterea), n Memoria ethnologica, nr.
20, iulie - decembrie 2006, an VI, Baia Mare, pp. 1892 1899
157. ***Revista de Folclor i Etnografie, tomul 23, nr. 1, 1978
158. Russu, I. I., Religia geto dacilor, Editura Dacica, Bucuresti, 2009
159. Srbu, Valeriu, Credinte i practici funerare, religioase i magice in lumea getodacilor.
(pornind de la descoperiri arheologice din Campia Brilei), Editura Porto Eranco, Muzeul
Brilei, Galati, 1993
160. Simion, Victor, Imagini, legende, simboluri, Editura Eundatiei Culturale Romne,
Bucuresti, 2000
161. Sperl, Ingo, ]ara fr dor. functia psihologic a bocetului romanesc, Editura Univers,
Bucuresti, 2000
162. Stniloae, Dumitru, Reflectii despre spiritualitatea poporului roman 2002, Editura Elion,
Bucuresti, 2002
163. *** Studii i articole, vol. 2, Societatea de Stiinte Eilologice, Baia Mare, 1973
164. *** Studii i articole, vol. 5, Societatea de Stiinte Eilologice, Baia Mare, 1989
165. Suiogan, Delia, A fi in rand cu lumea, n Memoria ethnologica, nr. 28-29, iulie decembrie
2008, an VIII, Baia Mare, pp. 90 95
166. Suiogan, Delia, Initierea form de repre:entare simbolic, n Memoria Ethnologica, nr.
20, an VI, iulie decembrie 2006
167. Suiogan, Delia, Omul i Trecerea in mentalitatea traditional, Memoria ethnologica,
nr. 18-19, ianuarie - iunie 2006, an VI, Baia Mare, pp. 1721 1729
168. Suiogan, Delia, Rul necesar forme de mediere simbolic intre de:ordine i ordine, n
Memoria ethnologica, an VII, nr. 21 23, ianuarie iunie 2007
169. Suiogan, Delia, Simbolica riturilor de trecere, Editura Paideia, Bucuresti, 2006
26
170. Seuleanu, Ion, Dincoace de sacru, dincolo de profan, Editura Tipomur, Trgu Mures,
1994
171. Seuleanu, Ion, Nunta in Transilvania, Editura Viitorul Romnesc, Bucuresti, 2000
172. Seuleanu, Ion, Poe:ia popular de nunt, Bucuresti, 1985
173. SteI, Dorin, Istoria folcloristicii maramureene, Editura Ethnologica, Baia mare, 2006
174. Temian, Lazr, Obiceiuri, credinte i practici in legtur cu naterea, Memoria
ethnologica, nr. 16-17, iulie decembrie 2005, an V, pp. 1610 - 1619
175. Toplean, Adela, Pragul i neantul . incercri de circumscriere a mortii, Editura Polirom,
Iasi, 2006
176. Telman, Ion, Maris Dncus, Ioana, Dobozi - Eaiciuc, Elisabeta, Cuhea in istoria i
cultura Maramureului, Asociatiunea pentru Cultura Poporului Romn din Maramures,
Muzeul Maramuresului, Sighetu Marmatiei, 2005
177. Tiplea, Alexandru, Poe:ii populare din Maramure, Editura Academiei, Bucuresti, 1906
178. Ursache, Petru, Jiata i moartea, n Memoria ethnologica, nr. 18-19, ianuarie - iunie
2006, an VI, pp. 1754 - 1762
179. Vduva, OIelia, Magia darului, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 1997
180. Vduva, OIelia, Pai spre sacru. Din etnologia alimentatiei romaneti, Editura
Enciclopedic, Bucuresti, 1996
181. Vrabie, Gheorghe, Folklorul. Obiect Principii Metod, Cercul de Studii Eolklorice,
Bucuresti, 1947
182. Vrabie, Gheorghe: Din estetica poe:iei populare romane, Editura Albatros, Bucuresti,
1990
183. Vulcnescu, Romulus, Mitologie roman, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romnia, Bucuresti, 1987
184. www.ecomunitate.ro
185. www.oncesti.ro
186. www.primariasacel.ro
187. www.primariastramtura.ro
188. www.primariavaduizei.ro
189. www.recensamantromania.ro