Capitalul uman si educaia Capital uman se definete ca stoc de cunotine profesional tiinifice, de deprinderi, abiliti i de sntate, care pot

t determina o persoan s-i creasc potenialitile sale creative i totodat s-i sporeasc veniturile preconizate a le obine n viitor. Relaia dintre educaie i creterea productivitii muncii constituie baza teoriei capitalului uman iniiat de Bec er n !"#$, care pleac de la ipoteza c, studiile i formarea profesional constituie principala surs a veniturilor viitoare. %eoria capitalului uman a fost studiata pentru prima oar la economistul american &c'ultz (!"#!), care considera* cunotinele i aptitudinile sunt o form de capital i c acest capital este o parte substanial a rezultatului unei investiii deliberate +. ,ceast idee a fost dezvoltat ulterior de Bec er (!"-.,!""/), care dezvolt o nou component a capitalului uman i anume, experiena. Modelul tradiional al capitalului uman considera c este posibil crearea i amplificarea diferenelor ntre indivizi prin investiii n formare i educare. 01ti2urile care decur2 din teoria capitalului uman pot fi scrise astfel* 0i3f(4i, 5i) unde* 0i-c1ti2ul obinut de individul i, 4i-caracteristicile nscute i 5i-educaia. 6entru a putea nele2e mai bine deciziile indivizilor n ceea ce privete formarea profesional, trebuie s facem o distincie ntre formarea general i formarea specific. 7ormarea 2eneral pre2tete o persoan n vederea ocuprii unui numr relativ ridicat de locuri de munc, n timp ce formarea specific pre2tete un individ pentru un anumit loc de munc. 8n practic este dificil de fcut o distincie ntre capitalul 2eneral i capitalul specific, deoarece toate locurile de munc au un anumit 2rad de specificitate. 8nvestitia in capitalul uman poate fi privita ca orice investitie, sacrificam in prezent o suma de bani pentru a dispune in viitor de un venit mai mare. Sacrifiu presupune doua tipuri de costuri* directe c'eltuieli cu formarea profesionala 9 indirect- costul de oprtunitate ( suma de bani la care renunta individual pentru a-si putea continua studiile).

Valoarea prezenta ( VP) -reprezinta suma de bani care trebuie investita astazi pentru a obtine in viitor y um, tinand cont de rata dobanzii sau rata rentabilitatii (r) ; Formula generala : VP= E emplu: daca r=!,!", iar in prezent un individ dispune de #!! um, care va $i suma (y) de care va dispune dupa un an de zile% #!!= ; y=#!!&#,!"=#!" um , unde n-reprezinta numarul de ani

daca y=#!! um, care este valoarea prezenta a acestei sume% VP= ='",() um*

1. Modelul Schooling: :n individ cand termina liceu se confrunta cu doua situatii* fie isi continua studiile , fie intra pe piata fortei de munca. 8n cadrul acestui model plecam de la doua ipoteze* individual nu beneficiaza de formare prefesionala la locul de munca9 cunostiintele unui individ nu se depreciaza in timp.

;aca un tanar absolvent de liceu (!< ani) va intra pe piata fortei de munca va primi un salariu 3wL, daca isi va continua studiile timp de patru ani va primi la varsta de == de ani un salariu3wF, insa va suporta costurile formarii H ( cost directe>costuri indirecte).

6resupunem ca pe toata perioada ciclui de viata profesional, pana la pensionare (#. de ani), individul va primi aceeasi suma de bani (salariul este constant). ,cest model poate fi reprezentat 2rafic, astfel*

?raficul nr.!* &c'oolin2 @odel

-F

-.

#+ varsta -/

((

,"

Aaloarea prezenta pentru cei care au absolvit numai liceul si intra de piata fortei de munca este* A6B3 9

6entru cei care urmeaza cursurile unei facultati, valoarea prezenta este* A673 9

Daca !F" !L atunci indivi#ii vor dori sa urme#e cursurile unei facultati. ;e eCemplu, sa presupunem cazul unui individ care are doua optiuni pentru o perioada de doi ani* sa nu mear2a la facultate si in acest caz casti2a =D.DDD um , iar rata rentabilitii (r)3.E sau sa isi continue studiile si in acest caz casti2a $-.DD um, insa va suporta un cost 3.DDD um. 0are este solutia aleasa de tanarul absolventF A6B3=D.DDD> 9

A673-..DDD>

8n acest caz individual va ale2e sa mear2a la facultate. ;ecizia unui individ depinde insa foarte mult de valoarea ratei rentabilitatii. 8n cazul in care aceasta devine !.E, A6 B3/-./"! um, iar A673/#./D$ um, iar tanarul absolvent de liceu va prefer sa intre pe piata fortei de munca. 8n 2eneral persoanele care provim din medii sociale mai sarace au o rata a rentabilitatii mai ridicata si vor prefer sa intre direct pe piata fortei de munca.

6rintre factorii care influeneaz posibilitatea de prelun2ire a studiilor putem enumera* aptitudinile indivizilor care influeneaz n mod pozitiv durata studiilor i reduc costul educaiei 9 mediul familial-influeneaz n mod direct durata studiilor prin mai multe canale. 8n primul r1nd prin transmiterea de cunotine de la o 2eneraie la alta i n al doilea r1nd prin intermediul relaiilor sociale pe care acetia le dein. situaia financiar a familiei din care provine individul-o situaie financiar bun va influena pozitiv durata studiilor, n sc'imb o situaia precar va determina apariia abandonului colar. :n individ atunci cand stabileste numarul optim de ani de scoala va tine cont de rata mar2inala a casti2ului, adica cu cat se modifica venitul sau daca urmeaza un an suplimentar de scoala. ;e eCemplu, sa presupunem ca Aictor casti2a anula =D.DDD um, daca se 'otaraste sa urmeze facultatea, casti2a suplimentar /DDD um pe an. Rata mar2inala a casti2ului este * , aceasta inseamna ca un an suplimentar de scoala ii aduce un casti2 suplimentar de !.E anula fata de suma initiala. Gumarul optim de ani de scoala este dat de egalitatea dintre rata marginala a castigului (Rmgc) si rata rentabilitatii.
r#

r# 0mag1 r(

2in gra$ic se observa ca un numar mai mare de ani de scoala presupune o rata a rentabilitatii mai mica

s# scoala (s)

s(

ani de

$. %ducatia ca semnal pe piata fortei de munca &'eoria semnalului pe piaa forei de munc(.)

;ac pe orice alt pia cumprtorul tie aproCimativ cu precizie ce cumpr sau la ce se poate atepta dup ac'iziionarea bunului respectiv, acest lucru ns nu se poate nt1mpla i pe piaa muncii. ,n2aHatorul nu este si2ur de productivitatea, aptitudinile celui pe care l an2aHeaz, iar aceast informaie nu va fi disponibil nici imediat dup an2aHare. ,cesta poate n sc'imb s-l testeze pe salariat sau s solicite informaii de la fostul an2aHator ns nu este suficient, fiind i costisitor. 5Cist n sc'imb lipsuri informaionale i de cealalt parte a an2aHatorilor, deoarece salariaii nu cunosc informaii despre mediul de munc. 5ducaia n acest caz este utilizat de lucrtori pentru a semnaliza pe piaa muncii nivelul de productivitate deinut. Respectiva ipotez a fost formulat de &pencer care a introdus noiunea de semnal al pieei (mar et sin2nalin2), ca un remediu pentru nlturarea imperfeciunilor care apar pe piaa muncii, un eCemplu n acest caz l constituie diplomele pe care lucrtorii le dein. 8n cadrul acestei teorii plecam de la ipoteza ca educatia determina cresterea productivitatii muncii, care la randul sau determina cresterea salariului. 5ducatia poate semnaliza an2aHatorului nivelul de productivitate, abilitatea lucratorilor deoarece acesta actioneaza intrun mediu incert. ,cest model a fost fundamentat de &pencer ( !"-/) si se pleca de la urmatoarea intrebare* care este nivelul optim de educatie necesar lucratorilor pentru a semnaliza pe piata fortei de munca astfel incat anga!atorii sa recunoasca cei mai productive lucratori".

8n cadrul acestei analize vom pleca de la urmatorul e*emplu de semnali#are pe piata muncii* presupunem ca avem doua tipuri de lucratori ( tabelul nr.!) Bucratori 6onderea in &alariul (I)-anual totalul populatiei 0u un nivel mai sczut al productivitatii J =DD.DDD um muncii ( 2rupul 8) 0u un nivel mai ridicat al productivitatii !-J /DD.DDD um muncii ( 2rupul 88) 8n cadrul acestui model plecam de la urmatoarele ipoteze* productivitatea muncii difera din nastere9 lucratorii nu vor recunoaste niciodata din ce 2rup fac parte, mai ales cei mai putin

productivi9 an2aHatorul ii va trata in mod e2al.

8n acest caz an2aHatorul va oferi un salariu mediu e2al cu* Imediu3=DD.DDDJ> (!-J)/DD.DDD3/DD.DDD-!DD.DDDJ 6entru a-si putea da seama care este nivelul de productivitate, ana2aHatorul va oferi un salariu de /DD.DDD celor care au un nivel al educatiei e2al cu KL si va oferi in sc'imb un salariu de =DD.DDD celor care detin un nivel al educatiei mai mic de KL. 6entru lucratorii care fac parte din 2rupul 8. costul unui an la facultate este e2al cu =..DD! um, iar pentru 2rupul 88. este de =D.DDD um. 8n acest caz lucratorii care fac parte din 2rupul 8. nu vor dori sa mear2a la facultate daca* =DD.DDDM/DD.DDD-(=..DD!KL)9 KLM/,"" ani. ;aca an2aHatorul va considera ca cei care au aproCimativ $ ani de facultate au un nivel ridicat al productivitatii muncii, atunci cei care fac parte din 2rupul 8. nu vor mer2e la facultate deoarece costul este mai ridicat decat casti2ul . Bucratorii din 2rupul 88 vor ale2e sa mear2a la facultate daca * =DD.DDDN/DD.DDD-(=D.DDDKL)9 KLN. ani. 6e baza celor doua ine2alitati * /,""NKLN. ,ceasta inseamna ca un individ care are mai mult de /,"" ani de facultate si mai putin de . ani are un nivel al productivitatii muncii ridicat.

8ndeCul Oaitz 6entru a putea face posibile comparaii internaionale, cu privire la mrimea relativa a salariului minim se foloseste indeCul Oaitz. 8ndeCul aitz se calculeaz ca pondere a salariului minim relativ in salariul mediu. 5l este definit ca Pfi (ImQIi)si fi 3 fraciunea ocuprii adolescenilor in industria i Im 3 salariul minim Ii 3 salariul mediu pe ora in industria i si3 proportia lucratorilor care obtin salariul minim in industria i

Un indicator relevant in analiza salariului minim este procentul pe care salariul minim l reprezint din ctigul mediu din economie (Kaitz Index). Proporia este sugerat de Biroul Internaional al Muncii ca fiind un bun indicator al decen ei nivelului salariului minim (International !abor "ffice# $lobal %age &eport '(()*(+# $eneva# '(()# p. ,-). $raficul de mai .os eviden iaz situaia de la nivelul U/ din '((+. 0el mai redus procent este ntlnit n &omnia (11#12)# fiind urmat de 0e3ia (11#)2)# 4pania (15#62) i 4lovacia (17#,2). 8iciun stat nu depete 5(2# cel mai bine plasndu9se ns Malta (,-#75) i $recia# (,5#'2).

03iar dac &omnia deine cea mai redus pondere a salariului minim fa de cel mediu# situaia din '((+ reprezint o mbuntire fa de perioada '((, : '(()# dup cum reiese din figura de mai .os;

0el mai nalt procenta. a fost atins n '((1# n timp ce dup '((( cele mai reduse ponderi au fost nregistrate n '((( i '((-# de '7#1# respectiv '+#62. " posibil e<plicaie pentru evoluia recent a acestor procente poate fi (pe lng creterea constant a salariului minim) i sc3imbarea termenului de referina; pe fondul creterii economice intense din perioada '((, : '((-# salariul mediu pe economie a avut o evoluie ascendent# ceea ce a pus salariul minim ntr9o lumin mai puin favorabil. =n sc3imb# odat cu resimirea efectelor crizei i reducerea remuneraiilor din sectorul privat# salariul minim reglementat de stat automat a c ptat noi ponderi. >stfel# spre e<emplu# n perioada '((7 : '((- salariul minim a crescut cu 6)#'2# n timp ce salariul mediu brut pe economie din '((- fa de '((7 a crescut cu '6#)2. Pe de alt parte# salariul minim din '((+ a crescut fa de '(() cu '(2 (de la 5(( la 7(( de lei) n timp ce salariul mediu brut pe economie s9a ma.orat cu doar ,#-2#

conform datelor I84. ?e asemenea# n ceea ce privete &omnia# datele trebuie abordate cu o oarecare precauie# dat fiind problema evaziunii fiscale de la nivelul anga.atorilor# fapt probat inclusiv de numrul ridicat de persoane anga.ate cu salariul minim pe economie n sectorul privat. =ntr9un astfel de scenariu# procentul de 11#12 ar putea fi supraevaluat# dar i decena mai dificil de .udecat. /ste greu de precizat dac ponderea de 11#12 este indecent atta timp ct nu se cunoate venitul real al celor care beneficiaz doar de acest venit indecent @ este greu de precizat impactul social real al salariului minim atta timp ct o contabilizare coerent a tuturor surselor de venit ale indivizilor nu este realizat ntr9un mod mai apropiat de realitate