Sunteți pe pagina 1din 10

Prahova este un jude aflat n regiunea istoric Muntenia din Romnia.

Este cel mai populat jude din Romnia (cu excepia capitalei Bucureti, ora aflat n vecintatea sa, la sud) dei este doar al 33-lea din ar ca suprafa. De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate judee ale rii, cu dou municipii i alte 12 orae. Prinicipalul centru urban este municipiul Ploieti, reedina judeului, ora cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se i extrage n zonele deluroase ale judeului, n preajma oraelor Boldeti-Sceni i Urlai. Judeul este cunoscut i pentru regiunea turistic Valea Prahovei, aflat n partea de nord-vest i pentru zona viticol Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani i Valea Clugreasc.

Prahova
Jude

Stem

ar

Romnia

Regiune de dezvoltare

Sud

Reedin

Ploieti

Guvernare

- Preedintele Consiliului Judeean

Mircea Cosma (PSD, ales 2008)

- Prefect

Radu tefan Oprea

Suprafa

- Total

4.716 km

Populaie (2002)

[1]

- Total

829.945 locuitori

- Densitate

176 loc./km

Prefix telefonic

0x44

Evoluia demografic
Analiza sistemului de asezari in judetul Prahova Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate. Tipologia localitatilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova: Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana municipiul Ploiesti (230.240 locuitori), resedinta de judet principal

centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, nvatamnt superior).

Judetul Prahova
PopulatiaPopulaia judetului la data de 01.07.2004 era de 829026 locuitori , din care 51% triesc in mediul urban si 49% in mediul rur al , densitatea popuilatiei fiind de 176 locuitori/ km2 Distribuita pe sex: populaie masculin 402698 persoane (48.6%); populaie feminin 426328 persoane( 51.4%). Numarul locuitorilor si densitatea populaiei situeaz judetul Prahova pe locul 2, respectiv pe locul 3 in ar si punctul de vedere al contribuiei la buget , judeul ocup locul 3 in ar dupa Bucuresti i Cluj. Forta de munca disponibila comunicata de AJOFM la sfarsitul anului 2004 era de 20568 persoane din care 11598 brbai (56.4%). Distributia pe mediu: 46.2% din forta de munca disponibila provine din mediul urban , cu cel mai ridicat nivel in Ploiesti ( 19.2% din totalul fortei de munca); 53.8% provine din mediul rural. Distributia pe nivel educational: 71.6 sunt absolventi de scoala primara, gimnaziala si invatamant tehnic; 22.9% absolventi de liceu si cursuri postliceale; 5.4 % absolventi de studii superioare.

Locatie
Situat in zona de centru-sud a Romaniei, in apropierea capitalei tarii.

Suprafata:
4716 km2, 2%din suprafata totala a tarii.

Relieful
Este remarcabil prin complexitatea sa, distribuit in nivele proportionale, diferind in inaltime de la nord la sud astfel: Munti: 1.228 km2 (26%) Dealurile Subcarpatice: 1.744 km2 (37%) Campii: 1.744km2 (37%) Pot fi distinse urmatoarele caracteristici climaterice:

Zone de munte Radiatiile solare (Kcal/m2/an) Durata stralucirii soarelui (h/an) Temperatura medie anual (C) 110 1800 0

Zona de deal 120 2000 9

Zona de campie 125 2150 10

Temperatura medie anual in Ianuarie (C) Temperatura medie anual in Iulie (C) Media precipitaiilor anuale (mm) Nebulozitate (zile/an) Zile de ninsoare / an Zile cu strat de zapada / an Grosimea stratului de zapada (mm) Media anuala a vitezei vantului (m/sec.)

-11,1 5,7 1200 175 100 170 110 9,8

-1,9 19,6 700 150 25 70 35 4,7

-2 22 600 100 15 50 15 2,3

Industria Petrolier
Ca ramur de baz a industriei prahovene, prelucrarea petrolului (benzin, motorin, iei etc.) este o activitate cu tradii e, prima distilerie de petrol din lume fiind nfiinat n anul 1856, la Ploieti. Printre companiile importante care funcioneaz n acest domeniu se numr: S.C. PETROBRAZI S.A., S.C. PETROM OMV care este cel mai mare productor distribuitor n domeniu din Romania, S.C. ROMPETROL VEGA S.A. PLOIESTI i STEAUA ROMANA S.A. Campina. Peste 50% dintre produsele petroliere obinute la nivel naional sunt procesate n judeul Prahova (benzin, motorin, iei, gaz lichid). Pentru iei i petrol procentajul este de 83,5 respectiv 91,2%.

Industria alimentar, bauturi i tutun


Este reprezentat n jude prin companii importante, ce au n majoritate capital strain: COCA COLA, EFES PILSENER, BRITISH AMERICAN TOBACCO, ALEXANDRION GROUP, ROVIT S.A., CRAMELE PRAHOVA, TOHANI S.A., EXTRAPAN, CRIS TIM etc.

Industria de masini i utilaje


Uniti reprezentative: Upetrom S.A. Ploiesti, Electroutilaj S.A. Campina, Hidrojet S.A. Breaza, Timken Ploieti, PCC Sterom, Mefin S.A. Sinaia, S.C. Hidraulica, UM Plopeni etc.

Industria extractiva
Exploatarea crbunilor se realizeaz n arealul Filipetii de Pdure i Ceptura.

Industria textil

Pe lng binecunoscutele uniti Dorobanul Ploieti i Intex Puleti, s -au dezvoltat noi companii, n special n mediul urban: ROSTYLL MOD, BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER.

Industria materialelor de construcii


Resurse existente: nisip cuaros, nisip bituminos, gips, calcar, roci vulcanice, argil betonitic, nisip i pietri, etc

Despre noi
S.C. Brazi Industrial Parc S.A. s-a constituit conform Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i Ordonanei Guvernului ne. 65/2001 privind constituirea i funcionarea parcurilor industriale, aprobat cu modificri prin Legea nr. 490/2002. Capital social : 300.000 lei Numr aciuni nominative : 30.000 Acionar unic: Consiliul Judeean Prahova Sediu: comuna Brazi, sat Negoieti, str. Piatra Craiului, nr.13, jud. Prahova. S.C. Brazi Industrial Parc S.A este amplasat n imediata apropiere a municipiului Ploieti aezat la intersecia importantelor magistrale de transport (feroviar i rutier) ce leag Muntenia de Ardeal i Moldova S.C. Brazi Industrial Parc S.A este situat la 8 km de Ploieti (235.000 locuitori), un important centru industrial , reedin a judeului Prahova (cel mai industrializat jude) care dispune de o for de munc nalt calificat n multe domenii. El este amplasat pe platfo rma industrial Brazi ce cuprinde i unul din cele mai importante combinate petrochimice. S.C. Brazi Industrial Parc S.A. se afl n comuna Brazi, judeul Prahova, n partea de nord a platformei industriale Brazi, n apropierea drumului naional DN 1a (varianta de ocolire a oraului Ploieti) i a interseciei acestuia cu drumul naional DN 1b. Suprafaa de teren aferent societii este de cca. 46 ha din care 14 ha suprafee construite (hale, depozite etc.) Incinta S.C. Brazi Industrial Parc S.A. are ca vecinti: sud : SC PETROM OMV SA - Sucursala Brazi, est : SC PETROM OMV SA - Sucursala Brazi, nord: RA Apele Romne, SC Energoconstrucia SA, est: DJ104P Negoieti DN1a Centura vest n ceea ce privete legtura S.C. Brazi Industrial Parc S.A. cu cile de comunicaie, se pot preciza urmtoarele: pe calea ferat, staia de destinaie este staia CFR Brazi, legtura cu aceasta la central fcndu-se prin triajul i prin staia tehnic a SC PETROM OMV SA - Sucursala Brazi; accesul la drumul naional DN 1a se face prin reeaua de drumuri din incint, racordat la drumul naional. n conformitate cu prevederile Normativului P 100 / 92, amplasamentul este situat n zona B, avnd coeficientul seismic KS = 0,25 i perioada de col Tc = 1,5 secunde. Din punct de vedere climatic, amplasamentul este situat n zona climatic B pentru aciunea vntului, corespunznd unei pre siuni dinamice de baz de 0,42 KN/m2, conform prevederilor din STAS 10101 / 20-90. Adncimea de nghe este de 80-90 cm, conform zonrii din STAS 6054 77.

Valea Prahovei
Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Muntii Carpati din Romania situata pe traseul raului Prahova. Valea Prahovei este asezata in partea de sud-est a Romaniei, in mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Valea Prahovei isi are punctul de orig... Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Muntii Carpati din Romania situata pe traseul raului Prahova. Valea Prahovei este asezata in partea de sud-est a Romaniei, in mijlocul Munteniei, in bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei de 1000 m.

Influentata de relief si asezare, Valea Prahovei, are in sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar in nord, in munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura medie anuala este de 20C la altitudini mari si depaseste 10C in regiunile joase de campie. Cea mai calduroasa luna a anului este luna iulie, iar cea mai rece luna este ianuarie. Conditiile climatice asociate cu particularitatile cadrului natural fac din Valea Prahovei o regiune foarte frecventata de turisti, statiunile montane regasite aici fiind destinatiile preferate ale iubitorilor de sporturi de iarna, dar si ale celor ce indragesc muntele. Valea Prahovei, prin varietatea posibilitatilor de cazare, a dotarilor, a serviciilor si facilitatilor oferite, constituie una dintre cele mai vizitate zone prezentand o mare concentrare de statiuni printre care Sinaia (fosta resedinta de vara a familiei regale), Busteni, Azuga si Predeal, in judetul Brasov. Alte localitati cu potential turistic sunt: Comarnic, Breaza, Talea, Adunati, Provita de Sus, Provita de Jos, Cornu, Poiana Campina, Banesti, Filipestii de Padure, Floresti, Magureni, Baicoi.

Zona turistica Ploiesti - Gherghita


Situata in sudul judetului, in arealul de campie, importanta turistica a acestei zone este marcata de municipiul Ploiesti, resedinta de judet, in care se intersecteaza principalele drumuri care strabat judetul: DN 1, DN 1A, DN 1B. Localitatile de interes turistic sunt: Ploiesti, Targsoru Vechi, Barcanesti, Puchenii Mari, Gherghita, Draganesti....
detalii

Valea Doftanei
Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume. Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului. Inainte de intrarea in localitatea ...
detalii

Valea Cricovului Sarat


Situata in partea central-estica a judetului, zona este strabatuta de drumul national 1B (Ploiesti Buzau) si drumul judetean DJ 102C care urmeaza Valea Cricovului Sarat pe directia nord-sud dinspre judetul Buzau. Localitatile reprezentative din aceasta zona, care mare parte se afla si pe Drumul Vinului, sunt: Valea Calug...
detalii

Valea Teleajenului
Teleajenul izvoraste din Masivul Ciucas. Strabate 113 km pana la varsarea in raul Prahova. In depresiunea Cheia primeste ca afluent paraul Tampa, apoi, la iesirea din munti, un afluent mai important, paraul Telejenel. La confluenta, in nordul comunei Maneciu, se afla lacul de acumulare Maneciu si Barajul Maneciu. Numele Teleajen are ...
detalii

Zona turistica Slanic


Amplasata central, cu acces din DN 1A de pe valea Teleajenului sau prin DJ 102, este o zona de deal cu resurse balneare (namol, terapeutic, lacuri terapeutice cu apa sarata, salina terapeutica). Rezervatia geologica Muntele de sare de la Slanic este declarata de interes national, fiind protejata prin lege. Pentru odihna si recree...
detalii

Zona Turistica Drajna-Cersu-Starchioj


Situata in partea estica a judetului, zona face parte din arealul subcarpatic fiind strabatuta de drumul judetean DJ 102B, care face legatura cu judetul Buzau, cu peisaje variate, factori climatici de tratare, ape minerale nevalorificate. Localitatile de interes turistic sunt: Drajna, Cerasu, Batrani, Posesti, Starchiojd....

Economia

Economia judetului a cunoscut o evolutie continua, favorizata de resursele naturale, umane si de ocupatia traditionala de extragere a petrolului . In interdependenta cu industria petroliera s-au dezvoltat industria petrochimica, chimia si industria constructiilor de utilaj chimic si petrolier . Gradul de participare a ramurilor la realizarea productie industriale este diferit, ponderea cea mai mare (50%) revenind industrie de prelucrare a petrolului, urmata de industria constructoare de masini si echipamente (8,5%),energie electrica, termica, gaze, apa ( 3,3 % ), industria chimica ( 5,5 % ) si altele . Ramura de baza, prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pacura, uleiuri minerale, etc.) este o activitate de traditie, prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa in functiune in anul 1856 la Ploiesti. In aceasta ramura functioneaza importante unitati, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de productie, componenta a S.N.P. PETROM care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu in Romania si care s-a privatizat recent, actionar majoritar devenind O.M.V., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinariile ASTRA ROMANA S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploiesti si STEAUA ROMANA S.A. din Campina. Dispunand de materii prime, industria alimentara s-a dezvoltat in toate zonele judetului. Productia de bauturi si tutun este realizata in principal de catre societatile cu participare importanta de capital strain: COCA COLA, EFFES PILSENER, BRITISH AMERICAN TOBACCO. O alta ramura importanta a industriei judetului Prahova pe locul trei din punct de vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb) reprezentata in ceea ce priveste investitiile straine de firme de marca: TIMKEN Ploiesti, PCC STEROM, etc. In prelucrarea cauciucului, compania transnationala MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.A. din Floresti. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor textile reprezentate de: ROSTYLL MOD, BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER; industria materialelor de constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si cartoane. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a intensificat eforturile pentru incheierea unor contracte de privatizare a societatilor comerciale din judetul Prahova. In cadrul Programului PSAL II au fost privatizate doua societati comerciale: UZUC Ploiesti si PETROUTILAJ Campina. In perioada 2001 - aprilie 2004 au fost privatizate prin forte proprii ale AVAS societatile comerciale la care APAPS era actionar majoritar: MEFIN Sinaia si SKI ALPIN Sinaia. Societatea comerciala CAHIRO Boldesti Scaieni a fost privatizata la sucursala regionala a AVAS. In luna decembrie 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a vandut, la nivelul judetului Prahova, doua pachete majoritare de actiuni ale unor societati comerciale incluse in programul de privatizare prin forte proprii:STICLOVAL S.A. Valenii de Munte (56,64%) achizitionata de S.C. CHIMFOREX S.A. Pleasa; GES S.A Boldesti Scaieni (99,32%) achizitionata de consortiul format din Asociatia PASPRO GES, S.C. LAMINATE S.A., S.C. AEDIFICIA S.A., S.C. SUPREMO CORPORATION S.R.L., S.C. UNIREA INTERNATIONAL TRADING S.R.L. Desi suprafata agricola reprezinta numai 1,9 % din suprafata agricola totala a tarii, participarea judetului la venitul national obtinut din agricultura este de 2,9 % . Structura agriculturii este data de varietatea formelor de relief, judetul fiind renumit prin productia de vinuri de o calitate superioara . In cadrul economiei turismul ocupa un loc semnificativ, dat fiind potentialul turistic considerabil, in mod special ce al Vaii Prahovei, in cadrul caruia componentele naturale se imbina cu conditiile de cazare deosebite puse la dispozitia turistilor de catre bogata retea de cazare. Numeroasele posibilitati de practicare a sporturilor de iarna, traseele turistice deosebit de atragatoare, facilitatile de transport pe cablu, monumentele de arta si istorice, distanta mica fata de capitala tarii si mai ales traditionala ospitalitate, sunt numai cativa dintre factorii care asigura succesul turismului prahovean . Sectorul de servicii este mai putin dezvoltat existand astfel un mare numar de oportunitati pentru investitorii straini de a actiona in acest domeniu Judetul Prahova realizeaza cca. 8 % din productia industriala a Romaniei, in domeniile : extractia petrolului, gazelor naturale, carbunelui, constructia de utilaje pentru exploatari geologice, foraj si exploatarea puturilor de petrol, petrochimie, productie cabluri otel, anvelope, echipamente hidraulice, pompe, macarale, produse chimice si petrochimice, tesaturi de lana si bumbac, confectii textile, legume si fructe conservate, produse lactate si de carmangerie .

Activitatea economica a judetului se desfasoara prin 50 de societati cu capital majoritar de stat, 16 regii autonome, 20.940 societati cu capital privat si 1.001 societati mixte . In anul 2000 existau in Prahova un numar de 16.263 intreprinderi mici si mijlocii, a caror activitate s-a localizat si in zonele defavorizate Filipesti si Ceptura, iar in 2008 existau in Prahova 18.154 intreprinderi mici si mijlocii. Stimulati de facilitatile acordate cca 150 de investitori s-au aratat interesati de realizarea unor investitii in zonele defavorizate . Principalele sectoare economice in care isi desfasoara activitatea sunt : comert, constructii si productie. Produse industriale oferite: produse chimice si petrochimice, bitum, sulfat de aluminiu, materii prime pentru industria farmaceutica si cosmetica, piese de schimb si echipamente pentru industria de foraj, extractie, prelucrare titei, gaze, ape, armaturi industriale, echipamente pentru industria metalurgica si miniera, materiale de constructii, materiale hidro-termofonoizolatoare,textile, confectii.

Drumul Vinului

Fondurile structurale au adus un mare plus pentru Romania, iar astazi va prezint un proiect de succes; Drumul Vinului, proiect ce va depasi 100 de miloane de euro alocati pentru a fi realizat pana in anul 2014. Proiectul este implementat de catre Consiliul judetean Prahova care isi doreste sa realizeze acest proiect de mare avengura si sa devina un adevarat traseu turistic, fiind finantat din fonduri structurale pe axa 5 din cadrul Programului Operational Regional. In cadrul acestui proiect au fost incluse 12 fereme cu instalatii moderne de produs vin, centre de fermentare si linii de imbuteliere pe traseul Gura Vadului Seciu. Pe langa drumul vinului, cei din Consiliul judetean Prahova promoveaza intens si Drumul Voievozilor si Drumul Fructelor. Pana in anul 2014 acest proiect va fi implementat cu ajutorul fondurilor structurale si cu siguranta va fi un proiect ce va aduce un plus de valoare turismului din Romania.

Drumul Fructelor

Drumul Voievozilor

Prahova Proiect de peste un milion de lei finantat din fonduri europene pentru cresterea eficientei in Prefectura
Prefectura Prahova a anuntat, miercuri, finalizarea etapei de implementare a unui proiect de peste un milion de lei finantat din fonduri europene al carui scop consta in cresterea eficientei serviciilor furnizate de catre Institutia Prefectului. Proiectul Proceduri simplificate eficienta crescuta la nivelul Institutiei Prefectului Judetului Prahova a fost cofinantat din Fondul Social European (FSE) prin programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013. Valoarea totala eligibila, fara TVA, a acestui proiect este de 1.190.000 lei, dintre care 1.011.500 lei reprezinta valoarea eligibila nerambursabila din FSE, iar 178.500 lei este cofinantarea eligibila a beneficiarului. Proiectul s-a desfasurat pe o perioada de 21 luni, iar aplicarea sa a presupus implementarea unui sistem coerent si transparent de management electronic al documentelor la nivelul Prefecturii Prahova in vederea simplificarii procedurilor administrative si a reducerii duratei de livrare a serviciilor publice. Pe langa faptul ca au fost achizitionate doua servere cu sistemul de operare aferent, cinci rackuri complet echipate, doua licente antivirus pentru servere, trei scannere multifunctionale, doua

imprimante pentru coduri de bare si un portal web dezvoltat, 70 de angajati ai acestei institutii au fost instruiti pentru utilizarea sistemului de management al documentelor. Prin implementarea acestui proiect, se reduce considerabil durata de raspundere vizavi de petitii, fiind permis, in acelasi timp, accesul mai rapid al cetatenilor la date si informatii, astfel ca activitatea din Prefectura este mult usurata. Practic, accesul utilizatorilor la serviciile publice a fost facilitat si s-au redus costurile financiare si de mediu prin promovarea circuitului documentelor in format electronic, a declarat prefectul Adrian Dobre. Beneficiarul direct al programului este Prefectura Prahova, iar cei indirecti sunt cele 104 unitati ale administratiei publice din judet, cele 31 de directii deconcentrate, precum si cetatenii care apeleaza la serviciile Prefecturii sau mediul de afaceri.

Citeste mai mult: http://semnal.eu/2011/prahova-proiect-de-peste-milion-de-lei-finantat-dinfonduri-europene-pentru-cresterea-eficientei-prefectura/#ixzz1dUo7BXyt