PRINTELE INDULGENT

Stilul indulgent se caracterizeaz prin faptul ca printele i permite copilului s se manifeste cum vrea el, fr s-i impun prea multe restricii. Filosofia de via a printelui care adopt acest stil este: ,,Copiii vor nflori sing ri la !i"p l po!rivi!#$ Pentru el, cea mai mare valoare o reprezint libertatea de expresie, att verbal, ct i artistic. Printele indulgent manifest sensibilitate la drepturile altora, se consult cu copilul atunci cnd ia o decizie, manifest cldur i interes fa de tot ceea ce face copilul, iar cazurile n care l pedepse te sunt foarte rare. !ceast atitudine i permite copilului s- i dezvolte o iden!i!a!e proprie i s aib o personalitate distinct, marcant, original. "l se simte important, special, fapt ce determin %re&!erea nivel l i s!i"ei de sine #care reprezint o condiie esenial n dezvoltarea armonioas a personalitii$. %n stil parental indulgent mai st la baza de'vol!rii %rea!ivi!ii i a %apa%i!ii de a l a de%i'ii$ Pe de alt parte, copilului crescut ntr-o manier indulgent, i va fi foarte greu s neleag rolul limitelor, al regulilor i s in cont de ele atunci cnd situaia o va cere& de aceea, pentru foarte muli dintre aduli, el poate fi considerat o(ra'ni% sau c'iar %opil pro(le"$ Prinii se pot a tepta ca foarte curnd el ,,s preia controlul familiei( n sensul c nu va mai face dect ce vrea el i nu va mai accepta sfaturi. Printele va fi ,,dep&i!#$

PRINTELE )UT*RIT)R
Printele care adopt stilul autoritar se caracterizeaz prin faptul c i cerecopilului s respecte cu strictee, fr s comenteze, regulile existente. !ceste reguli au o valoare absolut, iar cea mai mic gre eal este nsoit de pedeaps. Filosofia de via a printelui autoritar+ ,,Ni"i% n es!e "ai pres s de lege#$ )in aceast cauz, printele nu se simte obligat s ofere explicaii suplimentare, *ustificarea fiind formulat prin expresii de tipul: ,,)e ce+ Pentru c sunt mama,tatl tu- .u discutm-(/ntenia copilului de a- i "anifes!a independena este interpretat ca o for" de re(eli ne, fapt care reprezint o surs important a %onfli%!elor %opil,prin!e$

)e obicei, printele es!e re%e &i de!a&a! de copil,impunnd respectul muncii i al efortului. !stfel, stilul autoritar l nva pe copil s devin ordona!, dis%iplina!, respe%! os fa de %ei de %are i es!e fri% . )e asemenea, se de'vol! spiri! l %ri!i% al %opil l i, l nva s devin ,,perfe%ionis!# #,,)ac faci ceva, atunci f-o perfect($. )in pcate, adoptarea acestui stil, atrage dup sine numeroase dezavanta*e. 0n primul rnd, copilul crescut de prini autoritari, va nva foarte gre s fie "alea(il, sensi(il la dorinele al!ora , el va fi neier!!or cu cei care gre esc #,,1um poate fi a a proast(+$. )e asemenea, acest copil va ntmpina difi% l!i n reali'area nei %o" ni%ri efi%ien!e , ei vor fi frecvent lipsii de iniia!iv, de % ra- &i ve&ni% ne" l "ii , deoarece se tem n permanen c vor putea gre i. Pentru ei, ,,a gre&i# este sinonim cu ,,a fi n ra!a!#, de aceea preocuparea lor ma*or este ,,1e va zice mama sau tata cnd va afla+( 2rsturile de mai sus reflect di"in area s!i"ei de sine #,,!m gre it- .u sunt bun de nimic- .iciodat nu voi putea s.....($. %nele cercetri #3. )amon, ). 4art, 5677$ arat c un nivel sczut al stimei de sine n copilrie are urmri negative foarte marcante pe parcursul ntregii viei, asemeni unui co mar care te urmre te n permanen i de care #n cazurile fericite$ scapi cu mare greutate.

PRINTELE INDIFERENT
Printele indiferent negli*eaz copilul, nu este preocupat de realizrile lui i nici nu manifest frecvent triri emoionale pozitive pentru el. 8ai mult c'iar, n unele cazuri duse la extrem, las de neles c acesta este ,,n plus(, reprezint o povar de care s-ar putea lipsi oricnd. Filosofia de via pe care o sugereaz este+ ,,.n via n !e poi (a'a pe ni"eni al!%ineva de%/! pe !ine ns i#$ 1opilul al crui printe se manifest indiferent, nva c prerea l i n %on!ea' prea " l!, se si"!e lipsi! de i"por!an i uneori absolvit de orice responsabilitate. "l i poate dezvolta o s!i" de sine red s #asemeni copilului crescut autoritar$, poate deveni !i"ora! i urmrit n permanen de un %o"ple0 de inferiori!a!e #,,.iciodat nu voi fi n stare

s fac ceva suficient de bun ca s-i mulumesc pe ai mei($. Spre deosebire de copilul crescut autoritar #care toat viaa se va g'ida dup regulile stricte pe care le-a nvat n copilrie$, copilul crescut de prini indifereni, se va baza doar pe experiena lui de via. )e aceea, dup ce va a*unge la vrsta adult i se va pune problema cum s primeasc sfaturi referitoare la cum ar trebui s se comporte, cum ar trebui s- i educe copilul, de ce ar trebui s se fereasc etc., el nu va fi dispus s asculte #,,1e tii tu+ !i trit ce am trit eu+( 1ine e ti tu ca s-mi dai sfaturi+($. 9ipsa afeciunii, c'iar dac pe de o parte l face mai rezistent la greutile vieii, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensi(il la sentimentele i la dorinele celorlali, mai apa!i%, mai prag"a!i%. %nii se grbesc s-l etic'eteze ca fiind un copil ,,fr s fle!#, ,,de g1ea#, fr s bnuiasc faptul c pre*udiciul afectiv pe care l resimte l determin s se g'ideze pe principiul ,,/ubirea te face mai vulnerabil, mai slab(.

PRINTELE PR*TECT*R
Printele protector este aparent un printe model: el este extrem de atent la nevoile copilului i se dedic cu toat fiina meseriei de printe. Prioritatea lui este s-i ofere acestuia securitate, deoarece con tientizeaz c un copil este o fiin foarte fragil, care are nevoie n permanen de spri*in i de protecie, educaia pe care o acord copilului se clde te n *urul ideii c ,,N !o! %e '(oar se "an/n%# i are gri* s i nvee copilul n primul rnd s fie precaut i rezervat fa de tot ceea ce vine din afara familiei. )in pcate, uneori protecia acordat copilului este e0agera!, prinii devin ve&ni% ngri-orai, vd catastrofe i calamiti la fiecare col de strad. 1nd i vd copilul plngnd, devin agitai, crend, fr s i dea seama, mai mult !ensi ne, odat ,,pornii( sunt greu de oprit #,,1e te doare puiule+ %nde+ 2e doare tare+ :ai, srcuul de tine-($. !tunci cnd apare o problem, prinii exagerat de protectori se grbesc s caute vinovaii i s in moral #,,)e cte ori i-am zis c....+$,

fapt care duce la scderea eficienei rezolvrii conflictului i a nvrii unor reguli de disciplin. !semeni prinilor autoritari, accept greu situaia n care copilul ncepe s i dezvolte independena, ns ei nu creeaz conflicte, ci in!r n pani% ,,se %ons "#$ !cest stil parental mai atrage dup sine numeroase alte dezavanta*e. !tunci cnd sunt mici, copiii care au prini exagerat de protectori, pot "anifes!a ! l( rri ale so"n l i &i ale regi" l i ali"en!ar, pre% " &i s!ri de fri% ne- s!ifi%a!e$; dat cu trecerea timpului, copilul se simte din ce n ce "ai s fo%a! &i are !endina de a se ndepr!a de prin!e , el gse te c este dificil s comunice direct cu printele despre problemele personale, de team c acesta nu l va nelege i se va ngri*ora #,,8ai bine nu-i spun mamei, c mama se ngri*oreaz($. !stfel, copilul va nva s as% nd infor"aii, va avea o via se%re!, personal, nebnuit de printe. )e asemenea, atunci cnd va fi pus n situaia de a- i exprima frustrarea sau mnia, prefer s se e0pri"e indire%!, prin a%!e de r'( nare sa de sa(o!a-$

PRINTELE DE2*CR)TIC
Printele care se comport democratic are n vedere ntotdeauna ca drep! rile %opil l i s fie n!o!dea na respe%!a!e , fr a omite stabilirea unor reguli care s fie respectate %onse%ven! i urmate de toi membrii familiei #cu excepia situaiilor n care este imposibil acest lucru$. /mpunerea de reguli implic o anumit flexibilitate, deoarece pentru el nu legea este cea mai important #a a cum este pentru printele autoritar$, ci o" l este pe primul loc. Se g'ideaz dup principiul ,,2oi suntem egali n faa lui )umnezeu( i este mpotriva ideii ,,%nii sunt mai egali dect alii(. Prin urmare, printele care mbri eaz acest stil parental este suficient de ind lgen!, fle0i(il &i des%1is spre no pentru a accepta tot ceea ce ar putea ameliora viaa copilului i a familiei, ns este n acela i timp suficient de a !ori!ar pentru a impune o disciplin riguroas, a-l nva pe copil s accepte reguli i s ndeplineasc eficient sarcinile care i se dau.

Pe de alt parte, printele care are un stil parental democratic este suficient de protector pentru a-i oferi copilului securitatea de care are nevoie pentru a-l spri*ini atunci cnd situaia o cere, ns este suficient de neleg!or &i n%re'!or n capacitile copilului de a lua unele decizii personale. "l ncura*eaz copilul s fie independent, respe%!/nd ,i opiniile, in!eresele &i personali!a!ea$ 8anifest cldur fa de copil, l apreciaz, l consider un membru responsabil al familiei. 1a urmare a acestei atitudini paren!ale, copilul i va dezvolta un e%1ili(r e"oional care va sta la baza dezvoltrii armonioase a personalitii, i va dezvolta deprinderi de %o" ni%are efi%ien!, va "anifes!a %rea!ivi!a!e, %apa%i!a!e de%i'ional, a !ono"ie personal$ 1a urmare a ncura*rilor fcute i a ncrederii care i se acord, copilul va avea un nivel ridi%a! al s!i"ei de sine , care i va permite s obin eficien i productivitate n aciunile ntreprinse. <espectul pentru om, cultivat de stilul democratic l va nva pe copil s i respe%!e pe alii, s ia n considerare opinia celorlali, s accepte observaii, avnd totodat cura*ul s &i e0pri"e p n%! l de vedere$ Pe msur ce va cre te, independena care i s-a acordat l va a*uta s- i identifice propriile atitudini i s aleag meseria care i se potrive te cel mai bine, s &i ndeplineas% propriile vise, nu pe cele ale prinilor. 1u toate c n aparen stilul democratic are numai avanta*e, totu i e bine s menionm faptul c un copil crescut n acest mod se va adap!a % gre s!il l i a !ori!ar #pe care l poate ntlni la coal, n grupurile de prieteni, armat etc$. "l ar putea fi considerat ,,(leg# pentru c nu va executa foarte promt sarcinile solicitate, sau, dimpotriv, ,,i"per!inen!# pentru c ,,discut ordinele(.

Traim in aceeasi lume, dar gandim si simtim in moduri diferite. Cu totii stim asta bine. Cum tot la fel de bine stim ca aceeasi realitate o percepem si o intelegem diferit, ca reactiile noastre nu sunt identice desi ne putem confrunta cu aceeasi situatie. Ceea ce ne deosebeste pe unii de ceilalti este personalitatea, temperamentul, caracterul pe care il avem. Auzim adesea formulari de genul Ai un caracter urat! sau Ce temperament coleric ai! sau Esti lipsit de personalitate! ori Ai o personalitate complexa! Folosim de multe ori aceste expresii, desi poate nu stim ce inseamna cu exactitate termenii 'caracter', 'temperament' sau 'personalitate'. de Anca Neagoe Astazi vreau sa ne oprim putin asupra personalitatii. Cu totii avem o idee despre ceea ce este personalitatea. Dictionarul limbii romane defineste personalitatea a fi ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane si o distinge ca individualitate, ansamblul de trasaturi morale sau intelectuale prin care se remarca o persoana, felul propriu de a fi al cuiva. De-a lungul vietii personalitatea unui individ nu se schimba mult. ste adevarat ca acesta trece prin mai multe faze care se succed la intervale mai mari sau mai mici de timp in functie de evenimentele din viata sa. Trecerea de la o etapa la alta poate dura pana la !-" ani si se traduce prin insusirea unor noi principii. Cu toate acestea, personalitatea este considerata a fi stabila. #robabil ca ai auzit de multe ori vorbindu-se de tipuri de personalitate. $u trebuie sa le confundam insa cu tipurile de temperament %coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic&. Cunoasterea tipurilor de personalitate ne poate dezvalui cate ceva despre cei din 'urul nostru, despre interactiunea cu ei. $e poate a'uta sa ne cunoastem mai bine atat pe noi insine cat si pe ceilalti. Comunicarea cu cei din 'urul nostru poate capata astfel noi directii daca cunoastem mici secrete ale personalitatii lor. (n numar de ), tipurile de personalitate despre care iti voi vorbi astazi sunt* empaticul, visatorul, perseverentul, promotorul, +or,aholicul si rebelul. Empaticul se identifica cu celelalte persoane sau lucruri cu care intra in contact. ste sensibil, binevoitor, milos, ii place armonia si stie sa o creeze. (i place sa traiasca intr-un spatiu plin de caldura si armonie. Are nevoie sa fie acceptat, apreciat si sa i se poarte de gri'a. (maginea unei familii, a unei case, a unei muzici placute precum si a unei atmosfere linistite i se potriveste empaticului. #robabil ca in cercul tau de amici exista un astfel de persona'. (ti dau un mic pont pentru a-l recunoaste* cand este stresat se

simte respins si tinde a le face pe plac celorlalti tocmai din dorinta de a fi acceptat. Visatorul este calm, meditativ, introspectiv, cu multa imaginatie. Caminul sau este simplu. $u acorda atat de multa importanta acestui aspect, esential pentru el fiind sa aiba un spatiu si un timp numai al lui. -tresul pentru un astfel de persona' il poate face sa se simta nepotrivit pentru sarcina pe care o are de indeplinit, a'ungand chiar sa se retraga din situatia sau contextul respectiv. Atentia, constinciozitatea, evaluarea atenta a celorlalti sunt cateva dintre trasaturile perseverentului. -a nu-mi spui ca nu sti pe nimeni pe care l-ai putea include in aceasta categorie. Daca am sa iti mai spun ca el are nevoie de recunoastere din partea celorlalti, ca poate emite cu usurinta 'udecati, opinii, iti este mai usor sa il recunosti. Casa lui va fi intotdeauna utilata cat mai practic, lucru pe care, de altfel, il va pune in aplicare si la 'ob. Te poti astepta oricand de la el sa iti tina adevarate teorii sau predici, iar daca formezi o echipa cu el, te poti astepta la o renuntare din partea lui, pentru ca perseverentul tinde a vedea mai mult partea goala a paharului decat partea plina. Promotorul este proactiv, stie sa convinga, ii place actiunea, viteza. Daca interlocutorul tau se incadreaza in aceasta categorie, vei putea observa cu multa usurinta ca isi foloseste nu doar cuvintele pentru a comunica ci si mimica fetei. Dependentul de munca este usor de depistat. (l numim workaholic si il caracterizam asa* organizat, obsedat de activitatea pe care o desfasoara si din care nu se poate opri, responsabil, dedicat muncii sale. Acest tip de persona' sare de foarte multe ori peste orele de relaxare si isi negli'eaza astfel propria sanatate. -imte nevoia de a-i fi recunoscute eforturile si meritele. /or,aholicul isi doreste sa fie perfect sanctionand prin critici pe cei care nu sunt ca el. Rebelul stie sa observe si sa se bucure de momentul prezent. ste spontan, are simpatii dar si antipatii. ste vesel, are umor si apreciaza toate elementele care il pot stimula in activitatea pe care o desfasoara. (n situatii de tensiune sau stres este critic sau chiar razbunator012 Cunoasterea acestor tipuri de personalitate iti poate fi de folos pentru a-ti intelege mai bine colegii de la munca sau prietenii din grupul tau. Daca iti

incadrezi corect interlocutorul intr-una din aceste categorii, vei putea avea placuta surpriza a unei comunicari mai bune. -i cum comunicarea este calea cea mai scurta catre o relatie reusita, indiferent ca este vorba de o relatie de munca, de familie, sau afectiva, rezultatul nu poate fi decat cel dorit de tine.

C3 A4A A-A $56(T57 F CT D FATADA- CA3 C8$-TA ($ T $D($TA -59 D A - #7A-A ($T3-8 756($A FA:83A9(7A D A-( C3 A 3 #5TAT( 95$A. ($ C(5DA FA#T575( CA AF(- A4A 8 # 3-8$A7(TAT #5T 3$(CA D-3A #8# -T ($ FA#T 8 # 3-8A$A F3A;(7A, - $-(9(7A, 6A3CAT A D T3 C5T57 ( FA6(7(A7 , FA3A 5$ 68D 7 C8$T53AT ($ :(ATA D FA6(7( , T3A56AT(4ATA D 7(#-A 6A6 ( D($ FA6(7( , lipsa unui model stabil in cadrul familiei. $u este impacata nici in present cu s #rocuparea centrata pe propria persoana, cuplata in general cu lipsa de sociabilitate

MACRO !PO"O#!! E$ RAVER%!E&!N RAVER%!E MACRO !PO"O#!! E$ RAVER%!E&!N RAVER%!E -tructura axiala extraversie-intraversie este generala si, ca tare, face parte din macrotipologii. Acest atribut i se acorda si din cauza ca exista o acceptanta generala fata de structurile acestei forme axiale. Cei doi termeni se folosesc in mod curent de peste <== de ani si in viata curenta. Cel ce a atras atentia asupra acestei axe validandu-i utilizarea a fost CA37 ;5-TA: >5$; %<?@A- <B)<&. #sihologul elvetian a delimitat C feluri de extraversie si C de intraversie. Acestea r fi. (. extravertitul ganditor, sentimental, senzorial, intuitiv C)"""ulu)Czel?i ((. introvertitul ganditor, sentimental, senzorial, intuitiv.

xtravertitul ganditor este o persoana sociabila, atractiva prin disponibilitatea sa plina de verva si de o bogatie remarcabila de modalitati de a sustine coeziunea unui colectiv, ca si de umorul foarte variat disponibil si strategiile numeroase de a se integra in numeroase colective. (ntrovertitul ganditor este o personalitate profunda si implicata in activitati incarcate de ipoteze, idei, absorbit de acestea. ste o persoana ce nu se anga'eaza social, ii place mai mult singuratatea si activitatile pe care le desfasoara. xtravertitul sentimental este, de asemenea sociabil, dar si sugestibil, are foarte numeroase relatii sociale si prietenii cu o tendinta mai mult sau mai putin accentuata de a le schimba in timp. ste placut si foarte schimbator situativ ca exprimari impresive. #are sensibil si pentru moment este, dar in fond sensibilitatea sa este schimbatoare si foarte situativa. le"""u)C)Czeel (ntrovertitul sentimental este o persoana sugestibila si ea. Are sentimente puternice si e foarte conservator in privinta acelora ce i s-au constituit. ste conservator mai ales in privinta ideilor morale pe care le implica in evaluarea persoanelor cu care are relatii si este foarte atent la respectarea acestora. Are prietenii putine, dar durabile. xtravertitul senzorial este, in genere, o persoana dominata de senzorialitate. (i place sa participe la reuniuni si este un perseverent spectator de expozitii, concerte, teatru. Are o foarte dezvoltata senzorialitate si adesea gusturi si abilitati artistice. (n genere, este nestatornic in prietenii. ste foarte atras de aventuri amoroase. (ntrovertitul senzorial este o persoana ce-si domina mereu conduitelor. (i plac artele si le practica adesea cu insistenta. (i place si natura. (n relatiile cu sexul invers este romantic si foarte atasat. Traieste cu mare profunzime relatiile de dragoste, dar si cu un oarecare simt posesiv. xtravertitul intuitiv este o persoana dornica de aventuri nu numai sentimentale, ci si de expeditii, escaladari de munti, excursii, etc. Toti extravertitii sunt mari amatori de sporturi. (ntrovertitul intuitiv este un permanent cititor. Duce o viata interioara foarte bogata cu filme interioare complexe. (i plac artele, dar mai ales literatura, poezia si metaforele, filozofia. #recum se vede extravertitii sunt deosebiti de acrosati de viata de fiecare zi si de trairea ei intensa, dar au implicatii efemere, dar si foarte numeroase in relatii sociale.

(ntrovertitii sunt linistiti si traiesc mai mult pe plan interior, au capacitati meditative puternice si, in genere, sunt reticenti, au un mare control si o tendinta de stapanire a agresivitatii, mai putin a timiditatii si a starilor depresive. xtravertitii sunt mai plini de initiativa si de o oarecare agresivitate discreta de fond ce se poate amplifica in situatii ce le lezeaza orgoliul. #e plan moral extravertitii sunt atasati unei atitudini de discretie, egocentrism si tendinta de a cauta placerea in societatea mai larga ce-i satisface placerea de a se implica in tot felul de relatii si momente de exprimare de sine. (ntrovertitii evita aglomeratiile si agitatia. (-au in serios toate intamplarile. Controlul conduitelor, a sentimentelor si impulsurilor ii caracterizeaza. $u sunt agresivi, dar sunt reticenti, siguri pe ei, seriosi, si adesea, pesimisti, si totdeauna atasati valorilor morale. (n genere, tipuri accentuat introvertite sau extravertite sunt foarte rare. (n schimb, fiecare persoana are tendinte latente mai mult sau mai putin exprimabile pentru una din laturile axei intraversie- extraversie, aproape niciodata in toate cele patru paliere de exprimare prezentate mai sus. Aceasta inseamna ca o persoana poate fi mai accentuat extravertita ca gandire, mai mult introvertita ca intuitie si nuantat introvertita sau extravertita pe paliere senzoriale si intuitive %dupa ;5-TA: >5$;&. Tot psihologul elvetian semnaleaza faptul ca studiile pe gemeni arata ca tendintele introsi extravertite au o natura genetica relativ stabila in decursul vietii, discret corelata la evenimente, cu efecte legate de succesele si insuccesele din viata. Tot >5$; a facut unele observatii interesante privind patologizarea potentiala a celor doua tipuri axiale. Daca introversia se asociaza cu un nevrotism accentuat se poate a'unge la manifestari isterice, psihopatice sau la delincventa grava. %procent de criminali evident mai mare exista la introvertiti&. (n schimb, introvertitii sunt mai buni in timpul scolarizarii, pe cand extravertitii sunt sportivi, dornici de antrenamente si de competitii, in care sa se afirme. Tot extravertitii sunt mai multi in profesiile militare, de risc, precum aviatia, parasutismul si comandourile. 7ucrarea lui C.;. >5$; in care acesta face referiri la problemele de mai sus se intituleaza D5ber Eonfli,te der Eiblischen -eeleF D;esammelte /er,eF, 4urich, <B<=, <BA?.

Am mai adauga faptul ca extravertii se casatoresc si divorteaza statistic de mai multe ori decat introvertii. Din cele de mai sus reiese ca structurile axiale introversie-extraversie sunt foarte diferite. -e considera ca la femei domina, mai adeseori, valori latente de introversie. Tot din cele de mai sus reiese ca in diferite profesii au mai mare succes potential extravertitii, iar in altele introvertitii. Asa, de pilda, in profesiile ce solicita relatii cu publicul, extravertitii au mai mari sanse de reusita, chiar daca au un grad mai crescut de iritabilitate. (n acelasi domeniu, si mai ales al tranzactiilor, din comert, introvertitii au, in genere, mai multe succese din cauza atentiei la probleme si nu la persoane, si din cauza ca mentin o atitudine de evitare a starilor de tensiune si a manifestarilor agresive. (n stiinta persoanele introvertite au o mai profunda abordare, dar si mai mare precautie si prelungire a testarilor de ipoteze ceea ce prelungind procesul de cercetare, poate crea riscuri de a se a'unge la aceleasi rezultate in alta parte, unde persoane cu accente extravertite mai numeroase si care vor sa-si afiseze mai repede rezultatele. Deoarece profesiile moderne tind sa se intelectualizeze, dar in acelasi timp, competitiile se internationalizeaza tot mai mult, exista o foarte mare absorbtie, relativ complementara a personalitatilor cu diferite forme de intro si extraversie. -a nu ignoram si implicatia de caracteristici intro si extraverse la aceeasi persoana, pe planurile structurilor psihice diferite, ale personalitatii lor. Frontal, aceasta problema a mai fost studiata de psihologul englez de origine germana GA$- >53; $ H- $CE %<B<)- <B"C&. Acesta a lucrat in diferite spitale si a fost director al departamentului de psihologie al (nstitutului de psihiatrie, incepand cu anul <BA=. -i la 5niversitatea din 7ondra, H- $E a efectuat prin anii <BAB un chestionar pornind de la unii itemi dintr-un chestionar psihiatric si din lucrarile lui ;5(F83D privind axa ( sau (- %introversie- extraversie&. H- $CE a cunoscut ideile lui >5$;. (n <BAB a pus in lucru varianta 6#( %6audsleI #ersonalitI (nventorI&, in <B)A imbunatatind mult chestionarul, acesta a dat varianta #( % IsenC, #ersonalitI (nventorI&. De fiecare data a efectuat si o varianta pentru copii. (n fine, in <B@A a publicat o varianta si mai largita a chestionarului sau. Afara de prima varianta, toate au fost efectuate pe baza de analiza factoriala in cate doua variante. Fiecare varianta de chestionar a fost aplicata cel putin pe <=== subiecti de catre echipa lui H- $CE. 5ltima

varianta a fost folosita de catre 386575- C3AC(5$ -C5 intr-o cercetare ale carei rezultate figureaza intr-o lucrare aparuta in <BB< %(ntroversie- extraversie, ed. -tiintifica&. #rin aceasta cercetare se pune in evidenta faptul ca cele doua caracteristici* introversia si extraversia sunt, in genere, active la fiecare persoana, date fiind solicitarile vietii care le antreneaza fie pe una fie pe alta. De asemenea, se evidentiaza faptul ca exista o oarecare independenta a axei (- , de nevrozism, anxietate si emotivitate, dar factorii sunt corelati intre ei. (n genere, exista forme specifice de combinatii ale celor doua forme de implicatie existentiala cu discrete dominatii. H- $CE a efectuat o raportare a caracteristicilor bidimensionale (la clasificarea temperamentala clasica G(##8C3AT(CA, preluata de #A:78: si prezentata printre altii si de EA$T. -chema prezinta o sinteza utila si semnificativa privind caracteristicile de implicatie mai mica sau mai mare a extraversiei si introversiei in tipurile* melancolic, flegmatic, sanguin, coleric. Fara indoiala, structurile ( si se pot raporta la problemele modului in care se implica atentia ori constiinta si trairile emotionale in existenta de sine sau in aceea de oferta sociala. (n acelasi timp intereseaza si implicatia preferentiala spre lumea interioara cu seismele ei sau spre lumea exterioara cu evenimentele ce o caracterizeaza si implicatia intre ele. Atitudinile generale creeaza o experienta interioara ce se foloseste diferentiat , fara indoiala. $ici temperamentul nu poate fi ignorat din explicatiile cauzale ale dominatiilor mai de frecventa ale accentelor preferentiale din relatia (- . 7a personalitatile accentuate dominatia preferentiala este mai marcanta. (ntereseaza insa, desigur, si diferentele de identitate interioara, si cele ce se manifesta ca structuri de identitate exterioara. De altfel, cercetarile mai noi efectuate la 5niversitatea din 8TTA:A asupra filmului interior ce creeaza coerente ale implicatiei sociale exterioare, chiar daca in interior se deruleaza variante diverse, pun in evidenta o foarte mare dezvoltare la omul modern, atat a introversiunii ce-si valideaza in permanenta mecanismele de aparare si cele de proiectie si extroversia cu fortele ei captative si de identificare cu activitati, idealuri, aspiratii si grupuri sociale responsabile de acestea. (n genere, cu varsta are loc o crestere a introversiei care in anii copilariei este adesea suspendata de atractia foarte mare a Dce se intampla.F Dde ce.F FcumF, etc. 6ai putin a fost studiata implicatia (- la femei. $u este greu de presupus ca exista o tendinta de apropiere de profile, ca tendinte intre acestea si barbati. #e profesii, de asemenea, se creeaza conditionari de antrenare si accentuare a uneia sau alteia dintre cele doua caracteristici

axiale. -e pun, desigur, numeroase probleme legate de faptul ca omul modern are foarte numeroase statute si roluri, fiecare cu anumite caracteristici, inclusiv rolurile profesionale. Aceste conditionari ale vietii cu solicitarile pe care le implica largesc mereu capacitatea personala de a face trecerea de la cerintele si implicatiile introversiei cu universul pe care aceasta si l-a creat , la lumea reala cu dimensiunile pe care le creeaza istoria si progresul cu solicitarile lor foarte diverse si numeroase.