Sunteți pe pagina 1din 7

RO !

NIA M,/,&)E+U' EDU%*5,E,, %E+%E)6+,,, ),/E+E)U'U, , &$2+)U'U, ,/&$E%)2+*)U' 7%2'*+ *' 8UDE5U'U, *%6U

CO"E#I$" NA%IONA" DI ITRIE CANTE IR& ONE'TI


&trada -ictor abe, /r. 49, cod potal :;444< )el = #a. secretariat >?; 9@? @44;?:A )el directori >?; 9@? @4;B44 e-mail( ldconestiCDa!oo.com Eebsite( EEE.dcantemir.ro Nr (())*(( din (+,(+-(,+.,

Nu violenta ne face mai puternici!


Proiect educaional

Muli elevi manifesta contient sau nu, intenionat sau nu, un comportament agresiv. Unii o fac pentru a -i menine statutul n grup, alii pentru a-i pstra apartenena la un grup, fie din teribilism, fie sub presiunea altora , sau n sperana c i vor rezolva problemele i i vor ameliora imaginea negativ de sine.

ECHIPA DE PROIECT:
Director, prof dr. Emilia og!iu Director ad"unct, prof #elicia #ilip $rof. Dana %erasela &ticlaru-coordonator de proiect $rof. psi!opedagog, Daniela 'ungu Elevi( )eodora *baza, Diana 'upica, otorea %osmina, +oberta ,onica, *na Maria -ranceanu, Madalina Macalau, *le.andra Moise.

PARTENERI: %abinetul de *sisten $si!opedagogic din %olegiul /ational 0Dimitrie %antemir1, $olitia de pro.imitate, 2/3-uri( *D,&E i %)%M

AR#$ ENT:
* devenit violena un adevrat ,,fenomen F care s ne pun n dificultateG $oate fi stopat, sau mcar diminuatG %u ce ne confruntam, de faptG Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritii, ce poate fi fizica, materiala sau psi!ica. "Devianta colara " - desemneaz, in sens general, ansamblul comportamentelor care ncalc sau transgreseaz normele si valorile colare. Este devianta colar,ns, un fenomen ,,normal1G *bordrile psi!ologice si medicale interpreteaz devianta colara ca pe un fenomen ce tine de patologicA violenta n scoal, indisciplina, c!iulul sau actele de vandalism indica, din aceasta perspectiva, un substrat psi!opatologic, deoarece, indiferent de cauza specifica, aceste forme de comportament difer fundamental de cele adoptate de ma"oritatea populaiei colare. Hn opoziie cu aceasta perspectiva, abordarea sociologica susine ca devianta colara este un fenomen normalA conduitele ce ncalc normele colare sunt inacceptabile, dar sunt forme normale de comportament, n sensul ca reprezint ncercri ale elevilor de a rezista=nfrunta circumstanele colare specifice n care se gsesc. Daca acceptam devianta colara ca pe un fenomen normal, atunci putem lua n considerare urmtoarele funcii si semnificaii ale sale( reprezint un mi"loc de e.plorare a limitelor si libertiiA elevii pun frecvent la ncercare profesorii pentru a vedea pana unde pot merge aciunile lor fr ca adultul sa ripostezeA reprezint un mi"loc de e.primare a dificultilor emoionale determinate de relaiile interpersonale din coala sau din afara scoliiA unii elevi recurg la conduite deviante pentru a riposta n conflictele cu priniiI adulii semnificativi din viata lorJA indica, ntre anumite limite, atitudinea fata de coala a prinilorA e.ista si cazuri n care prinii ncura"eaz elevii sa ncalce normele=valorile colareA semnaleaz o serie de disfuncii sau deficiente n activitatea scolii( calitatea slaba a predrii, climatul e.cesiv de autoritar sau de permisiv, lipsa de implicare si indiferenta profesorilor fata de evoluia comportamentala a elevilor, normele colare anacronice, lipsa de pertinenta a coninuturilor n raport cu trebuinele de nvare ale elevilor etc.A ofer elevilor care au e.perimentat eecul colar posibilitatea de a accede la un status si la un prestigiu socialA poate indica apartenena elevilor la o Ksubcultur delincvent1, din coala sau din afara ei. -iolenta n coala este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventa conduita de devianta colara. &ub etic!eta KviolentaK descoperim o diversitate de forme de conduita, care descriu, sub aspectul intensitii, o linie continua( la intensitatea cea mai mica, violenta presupune confruntarea vizuala, poreclirea, tac!inarea, ironizarea, imitarea n scop denigratorA refuzul de a acorda a"utor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, plmuirea, mpingerea, aruncarea, n"ung!ierea si mpucarea sunt forme de intensitate crescuta a violentei. ,ndiferent de punctul de vedere acceptat, violenta trebuie sa dispar ca fenomen din scoli, iar cei care pot face realizabil acest scop suntem noi , elevii si profesorii. /COP: 9

Diminuarea i prevenirea comportamentelor agresive n coala si in societate. #ormarea unui comportament responsabil ca elev ntreLo instituie colar. O0IECTI1E: 4. 9. @. ?. B. :. M. +ealizarea unei diagnoze asupra fenomenului violentei in coala. &tabilirea unor strategii de intervenie ameliorative. Elaborarea si desfurarea programelor de consiliere a elevilor , prinilor si profesorilor. +ealizarea de activitatea care sa previn manifestarea fenomenului. %ontientizarea formelor de manifestare a agresivitii de ctre elevi. *sumarea cu responsabilitate a consecinelor manifestrii unui comportament agresiv. %olaborarea cu $oliia i cu $rotecia copilului n vederea lurii unor msuri de a"utorare a copiilor n situaie de riscA RE2$"TATE A'TEPTATE: 4. cunoaterea , acceptarea i respectarea de ctre elevi a drepturilor i ndatoririlor lor, cuprinse n +egulamentul 7colar i n cel de 2rdine ,nterioarA 9. modificri comportamentale la elevi, prini, cadre didactice care sa reflecte acceptarea si respectarea acestora @. crearea unui mediu educaional democratic in care adolescenii sa poat lua decizii de viata corecte. #R$P %INT3: D,+E%)( elevii care manifest frecvent comportamente agresive ,/D,+E%)( toi elevii colii, prinii acestora, cadrele didactice PERIOADA DE/4A/$RARII PROIECT$"$I ( 4 an colar

ACTI1IT3%I: /r. O5iectivul crt. 4 2rganizarea programului Activitatea re6pon6a5ili Perioada 7 termen8

-%ontactarea resurselor %onsilier educativ umane I colaboratori, pe proiecte si specialitiJ programe -,dentificarea prioritilor $rofesorul si a informaiilor necesare psi!opedagog -&tabilirea procedurilor +eprezentantul de circulaie a informaiei %onsiliului @

ntre membrii ec!ipei care propune proiectulA -stabilirea modalitilor de evaluare si monitorizare a ec!ipeiA

Elevilor %omisia de prevenire i combatere a violenei n coal

+ealizarea unei diagnoze asupra fenomenului violentei in coala

- aplicarea unor metode de identificare preliminara a formelor de manifestare a agresivitii Ifocus grup, interviuJ - consultarea documentelor colare Icataloage, raportul de sfNrit de semestru in care sunt "ustificate notele la purtareJ - elaborarea unui instrument de investigareIc!estionarJ - *plicare, prelucrare, interpretare - #ormularea concluziilor I raportul diagnozeiJ

Diriginii, elevii din %onsiliul reprezentativ al elevilor $rofesorul psi!opedagog

$rofesorul psi!opedagog - *D,&E si %)%M In cadrul proiectului O Medierea in coala P $rofesorul psi!opedagog, Diriginii, %onsiliul elevilor, %onsiliul profesoral %omisia de prevenire i combatere a violenei n coal

&tabilirea unor strategii de intervenie ameliorative

,nformarea elevilor , prinilor si profesorilor privind rezultatele investigatei -Dezbateri, QorRs!op-uri asupra concluziilor si formularea unor propuneri -&tructurarea pailor de urmat in procesul ameliorative

@.

Elaborarea si desfurarea programelor de consiliere a elevilor , prinilor si profesorilor

- conceperea programelor de consiliere pentru cele trei categorii de beneficiari Ielevi, prini, profesoriJ ?

$rofesorul psi!opedagog $rofesori

-programarea activitilor de consiliere

%ontientizarea formelor de manifestare a agresivitii de ctre elevi

+ealizarea de activitati care sa previn sau sa diminueze manifestarea conduitelor agresive *sumarea cu responsabilitate a consecinelor manifestrii unui comportament agresiv

-,nformarea profesorilor , elevilor si prinilor acestora privind formele de manifestare a agresivitii si rezultatele investigateiA -compararea informaiilor= datelor obinute - terapie individuala si de grup pentru elevi Icare sa includ( nvarea unor te!nici de rela.are -metode de rela.are prin imagerieA realizarea unei percepii difereniate si a unui repertoriu comportamental difereniat, autoafirmarea adecvataA cooperare si comportament de a"utorareA autocontrolA empatieA autoevaluareJ - activitati comune cu toi elevii scolii( S*dugarea, la revi6ta 9colii, a unei pagini = rubrici speciale ,n care atNt elevii cNt i profesorii i pot e.prima opiniile n legtur cu aspectele care i deran"eaz n organizaieA S monitorizarea coninutului acestei pagini S evaluarea nevoilor care reies din aceast pagin B

$rofesorul psi!opedagog Diriginii, %omisia de prevenire i combatere a violenei n coal $rofesorul psi!opedagog

Diriginii, elevii $rofesor responsabil cu revista scolii elevii din %onsiliul reprezentativ al elevilor %omisia de prevenire i combatere a violenei n coal

:crearea unei pa;ini <e5

%omisia pentru pagina Eeb a liceului

Campania && O 6=ptam>n= f=r= violenta ,, #orme de manifestare a %olaborarea cu violentei in coala1$oliia de pro.imitate realizare i e.punere de n vederea lurii unor afie informativeA msuri de a"utorare a ,,$uncte de vedere1- masa copiilor n situaie de rotunda - e.primarea riscA opiniilor elevilor si %olaborarea cu profesorilor in legtura cu 2/3-uri I%)%M i regulamentul colar( *D,&E n proiectul confruntarea acestor FMedierea n opiniiA coala1J ,,%onsecinele violentei1 L e.punere a poliistului de pro.imitate=or de consiliere i orientareA Evaluarea rezultatelor proiectului Evaluarea cantitativa si calitativa a activitilor desfurate

elevii din %onsiliul reprezentativ al elevilor %omisia de prevenire i combatere a violenei n coal

%omisia de prevenire i combatere a violenei n coal

0ENE4ICIARI: %ine si cum va fi afectat de sc!imbare. %onsecine eneficiari direci( - minim ?; de profesori ai %olegiul /ational ,,Dimitrie %antemir1, 2nesti - minim ?; se elevi care manifesta comportamente agresive, care vor fi implicai direct in programA eneficiari indireci( - restul elevilor, care vor avea oportunitatea s cunoasc e.perienele colegilor lor si sa participe la activitile comuneA - familiile profesorilor si ale elevilor implicai n proiectA %eea ce propune acest program, va afecta in primul rNnd colectivul cadrelor didactice din %olegiul /ational ,,Dimitrie %antemir1, 2nesti, care i poate sc!imba modul de a percepe si rezolva conflicteleA Climatul va fi unul cu adevrat desc!is si stimulativA -a fi influenat de sc!imbare fiecare profe6or, n parte, pentru ca va crete sentimentul securitii. De asemenea imaginea de sine a fiecrui profesor se va mbunti, urmarea acestui fapt se va reflecta n ridicarea tonusului, n creterea capacitii fizice i psi!ice de munc i n creterea eficienei muncii la clas. :

-or simi sc!imbarea familiile 7 6i prietenii8 fiecrui profesorA Daca acetia nu vor mai acumula frustrri i emoii negative la serviciu, nu vor mai dezvolta comportamente negative, pasiv-agresive sau de alt natur mai puin constructiv, acas, iar cNnd vor fi implicai in mod direct sau indirect in evenimente negative, vor ti sa negocieze cele mai eficiente soluii. -or fi afectate colectivele de elevi. #iecare profesor va folosi strategii noi in actul didactic, prin care s stimuleze elevii s comunice cu ei i ntre ei, pentru a-si rezolva conflictele. Dac fiecare nelege ce vrea de la el partenerul de comunicare, vor ,,funciona1 feed-bacRul si feed-forEard-ul, tensiunile i frustrrile vor scdea n intensitate. $rocesul de comunicare se desfoar in strNns legtura cu cel de realizare a sarcinii colare. Eficientizarea comunicrii duce la diminuarea conduitelor agresive si la creterea rezultatelor la nvtur. -a fi influenat fiecare elev& pentru ca va ti cum s-i e.prime dorinele, cum s-si fac cunoscute nevoile, si va ti, de asemenea cum s asculte si sa neleag dorinele = nevoile celorlali, prin urmare gsirea de soluii la problemele conflictuale nu se va mai face utilizNnd violenta fizica si verbala. ,n plus , o buna comunicare intre elev si grupul L clas, i asigura un confort psi!ic, o stim de sine ridicat, dorina de a coopera. -or fi afectate pozitiv familiile elevilor, pentru c relaiile in interiorul lor se vor mbuntiA dac creterea eficientei comunicrii i determin pe elevi s nu mai fie violeni i s aib rezultate colare mai bune, prinii acestora i vor sc!imba atitudinea fa de coal i se vor implica mai activ n proiectele colii. &e va mbunti imaginea colii n conte.tul comunitii.

PARTENERI: $olitia de pro.imitate, 2/3-uri( *D,&E i %)%M

E1A"$AREA: cantitativ ( numr de beneficiari, numr de activiti calitativ ( concordana dintre obiectivele investigaiei i instrumentele folosite A gradul de reflectare a ateptrilor n rezultatele obinute

CONC"$2II: Mediul social conine numeroase surse de influenta de natura sa induc , sa stimuleze si sa ntrein violenta colara( situaia economica , slbiciunea mecanismelor de control social , inegalitile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncionalitatea la nivelul factorilor responsabili cu educaia tinerilor etc. Doar cooperarea instituiilor implicate in educaie, a prinilor si elevilor poate face ca fenomenul agresivitii sa dispar din coala.

S-ar putea să vă placă și