Continutul activitatii de urbanism comercial.

1.Localizarea spatiala a activitatii comerciale. 2. Elemente definitorii ale urbanismului comercial . 3.Continutul studiilor si programelor de urbanism comercial
Localizarea functiei comerciale: Stadiul I-formarea centrelor traditionale si ierarhizarea amplasamentelor in raport de frecventa cererii si de distanta fata de centrul traditional ;-evolutia orasului si dezvoltarea policentrica a activitatii comerciale. Stadiul II-corespunde urbanizarii in retea, dezvoltarii zonelor periferice si a transportului colectiv. Stadiul III-inspirat de urbanizarea in cascada, care leaga amplasarea comertului de traectoria si infrastructura rutiera ; echiparea zonelor suburbane si realizarea echipamentului extraurban, pe marile axe rutiere de penetratie.

cateva concluzii cu referinta la localizarea functiei comerciale in spatiul urban: amplasarea comertului a determinat pe plan istoric, localizarea centrului principal al orasului(inima orasului); extinderea perimetrului construibil, extinderea zoneor extracentrale a zonelor periferice si a zonelor suburbane, a impus deplasarea activitatii comerciale la fel si descongestionarea centrului istoric si comercial de functii nespecifice, remodelarea spatiului si a activitatilor, in corespondenta cu functia majora a acestui perimetru, functia de contact social. -amplasarea comertului, cu precadere a marelui comert, in zonele extracentrale, suburbia si pe marele axe rutiere, in zonele de interes regional s-a produs sub efectul atat al unor factori economici si spatiali(pretul terenului, terenuri libere, accesabilitate etc.), cat si al cresterii mobilitatii populatiei urmare a desvolta-descongestionarea centrului orasului de unele functiuni nespecifice, eliberarea unor spatii valoroase din punct

de vedere architectural-istoric, a necesitat introducerea in profilul retelei de comert si servicii a unor noi formule de organizare:pasaje comerciale, galerii comerciale, terase, mall-uri etc. si a dat posibilitatea ierarhizarii retelei comerciale pe criterii de frecventa a cererii, prestigiu si calitaterii transportului urban(public sau individual). Elemente definitorii ale urbanismului comercial urbanismul comercial este un aspect particular care se preocup n esen s rspund nevoilor comerciale ale populaiei, prin localizarea i crearea reelei de magazine; prin urbanism comercialse nelege ansamblul eforturilor i mijloacelor puse n lucru de ctre arhiteci, urbaniti, economiti pentru a adapta comerul noilor condiii de locuit, noilor concentrri de populaie. Definitie urbanismul comercial apare ca un ansamblu de relatii, care are drept scop asigurarea coerentei organice intre dotarile i echiparile care asigura funcia comerciala, pe de o parte, i celelalte elemente de echilibru ale structurilor urbane (locuinte,circulatia stradala, proiectia peisagistica, caracterul atractiv al oraului), pe de alta parte. Organizarea reelei comerciale ntr-o aglomerare urban trebuie s fie subordonat unei tendine generale de dezvoltare, unui plan general de urbanizare, s satisfac interesele economice ale comerului i interesele de consum ale populaiei. Urbanismul comercial prin tezele si problematica sa se integreaza in conceptia moderna de urbanism. El(urbanismul) ofera o noua viziune cu privire la crearea ansamblurilor

ordonate, in care omul sa gaseasca reasamblate toate mijloacele necesare desfasurarii unei veti armonioase(amplasarea obiectivelor industriale, a cartierelor de locuit, a obiectivelor social-culturale, hotaririlor privind servirea populatiei, a obiectivelor administrative si spatiilor plantate, spatior de circulatie etc.). Serge Careil, afirm c, comerul nu este un fenomen izolat, ci este generator de via, de activitate, de schimbri. El trebuie integrat n organizarea oraului i nu n afar... urbanismul comercial redimensioneaza insasi rolul comertului in oras, adaugand abilitatilor traditional-utilitare, legate de distributie, o serie de noi valente, atribuindu-i astfel si un rol de animator al vietii urbane. Portivit unei asemenea viziuni, comertul contribue la decorarea strazilor, la diversificarea si inveselirea vietii sociale, exprimand intr-o manera specifica, aspiratiile de bunastare, de viata buna si frumoasa a unei colectivitati. Comertul este vazut astazi peste tot in lume intr-o noua perspectiva care sa ofere: servire economica usoara si libera a consumatorului,un echilibru intre diferitele forme de intreprinderi; orientare pilotata pentru activitatea oricarei firme comerciale; integrarea activitatilor in programele de modernizare si infrumusetare a oraselor ; transformarea centrelor comerciale in puncte de atractie, de placere si de satisfactii pentru populatia unei urbi. Urbanismul comercial poate fi sintetizat in urmatoarele planuri:

 imbunatatirea sistemului de distributie pentru a face fata cerintelor n continua crestere manifestate de consumatori reglarea structurilor geografice ale distributiei i asigurarea unei amplasari corespunzatoare a unitatilor sau centrelor comerciale prin: -orientarea inzestrarii comerciale pentru fiecare localitate; -stabilirea legaturilor dintre sistemele de transport, miscarea populaiei i pozitia geografica a unitatilor comerciale, -proectarea, constructia si organizarea centrelor comerciale; -formarea mediului social al fiecarui centru comercial; -stabilirea legaturilor ce se creaza intre dezvoltarea de ansamblu a orasului si dezvoltarea retelei comerciale, precum si sub aspectul relatiei reciproce, a influentei comertului asupra dezvoltarii orasului. stabilirea raporturilor dintre libertatile i restrictiile referitoare la initiativa intreprinzatorilor particulari imbinand interesele intreprinzatorilor cu cele ale municipalitatii prin crearea unui cadru juridic stimulativ; stabilirea compendiului legislativ referitor la amplasarea i constructia obiectivelor comerciale care sa asigure dezvoltarea comertului potrivit exigentelor urbanisticii moderne; conturarea cadrului de finantare a constructiilor i remodelarilor comerciale.