Sunteți pe pagina 1din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Realizarea gestiunii stocurilor de materii prime si materiale printrun sistem informatic

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

Pe baza cunostintelor acumulate in cei 5 ani de studiu, cunostinte

ri!ind

Contabilitatea si In"ormatica de #estiune, am realizat aceasta lucrare de di loma, care se bazeaza e cunostintele mele de contabilitate de #estiune a stocurilor si im lementate intr$un sistem modern, care "oloseste ca sistem de #estiune a bazelor de date, uternicul instrument creat de Cor oratia %icroso"t, si anume Access &'''( Partea teoretica a lucrarii se re"era la doua as ecte, rimul ri!ind contabilitatea de #estiune a stocurilor si al doilea automatizarea sistemului contabil( Pe baza Le#ii contabilitatii nr( )&*1++1, re ublicata, recum si a manualelor ro use din biblio#ra"ia de s ecialitate, am analizat as ectele ce tin de teoria #estiunii contabile a stocurilor, stocuri ce se "ormeaza e,ercitiului "inanciar rin intrari de materii arime si materiale, in cursul e care il des"asoara a#entul economic( In cazul de "ata, a#entul ri!ind elemente teoretice re"eritoare la sistemele in"ormatice, baze de date si sisteme de #estiune a bazelor de date, e baza carora, am realizat

economic, este o societate de constructii( In lucrare am rezentat modul de realizare a unui sistem in"ormatic de #estiune, ornind de la sim la notiune de data si a-un#and ana la ansamblul de te.nici si metode de or#anizare si mane!rare a in"ormatiilor, de la #enerarea acestora, ana la stocarea si ster#erea lor( Initial am considerat indicat sa urmez o cale comuna entru ast"el de societati, in sensul ca indicat ar "i sa "olosesc !ersiunea &(/ a Limba-ului 0o,Pro, sistem de #estiune "olosit inca e scara lar#a, dar aceasta ale#ere nu mi$ar "i lasat utin s atiu de creati!itate(

Pagina 6 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cu toate ca e"icienta 0o,Pro este mare in ra ort cu necesitatile unei intre rinderi mici sau mi-locii, m$am decis sa "oosesc %icroso"t Access &''', enrtu a ma er"ectiona in acest sistem de #estiune 1 rimele notiuni de Access "iind studiate in anul III de "acultate2, sistem de #estiune e care eu il consider de !iitor, datorita osibilitatilor e care le o"era, de a "ace le#aturi cu tabelele de ti e,cel sau cu baze de date editate si "olosite de 0o,Pro, etc( Pe lan#a aceasta Access &''' este un sistem de #estiune a bazelor de date relationale ce oate "i "olosit cu usurinta si de utilizatori ince atori( 3isteme de baze de date sunt "olosite entru a stoca in"ormatii 4n orice mediu ima#inabil din zilele noastre( P5na 4n urma cu c5ti!a ani, sistemele mari de baze de date uteau "i e,ecutate numai e calculatoare de ti main"rame( 6n mod obisnuit, era "oarte costisitor sa "ie roiectate, ac.izitionate si 4ntretinute aceste masini( O data cu a aritia calculatoarelor din clasa statiilor de lucru, care sunt uternice si ie"tine, ro#ramatorii au osibilitatea de a roiecta ra id si ie"tin roduse so"t7are entru 4ntretinerea si distribuirea datelor( 8utoanele de e numeroasele bare cu instrumente modernizate, care sunt a roa e identice in toate a licatiile O""ice &''', care o"era !arinate de comanda ra ida entru o tiunile din meniuri( O colectie bo#ata de 7izard$uri si a licatii de com letare rezol!a ma-oritatea o eratiilor re etiti!e, le#ate de crearea si modi"icarea tabelelor, intero#arilor, "ormularelor si ra oartelor(

CAPITOLUL & 8A9E DE DATE Elemente de teoria bazelor de date &(1(1( Or#anizarea datelor 6n conte,tul socio$economic actual, caracterizat rintr$o concurenta acerba, dinamica mediului in care 4si des"asoara acti!itatea a#entii economici im une o e"icienta s orita 4n rocesul de ado tare a deciziilor( Dez!oltarea de noi iete necesita cunostinte din di!erse medii 4n care acestea sa oata e!olua, recum si cunoatinte ri!ind domeniile le#islati!, -uridic, "iscal, olitic etc( Aceste surse de in"ormatii alimenteaza rin orice canale osibile toate ni!elurile 4ntre rinderii( In"ormatiile ast"el obtinute trebuie sa "ie relucrate entru a e,tra#e ceea ce este esential entru o buna e!olutie a "irmei( %ultitudinea "actorilor care
Pagina 7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in"luenteaza acti!itatea "irmei rele!a im ortanta utilizarii unor sisteme in"ormationale care sa asi#ure su ortul necesar ado tarii deciziilor(1 Economia nationala consta intr$un sistem com le,, alcatuit din subsisteme distincte, intre care e,ista numeroase cone,iuni si interde endente, relatii sub "orma de "lu,uri materiale, ener#etice, in"ormationale, inclusi! !alorice care "ormeaza circuitul economic si ermit "unctionarea intre#ului sistem economic( Des"asurarea oricarei acti!itati, resu une mani ularea unui !olum din ce in ce mai ridicat de in"ormatii, "a t ce a condus la a aritia si dez!oltarea sistemelor in"ormationale, care au a-uns sa ocu e azi un loc im ortant in "unctionarea com le,ului mecanism re rezentat de societatea moderna( Procesul de instruire 4n societatea noastra tot mai in"ormatizata, 4n asa numita 3ocietate In"ormationala, im une tot mai mult structurarea cunostintelor acumulate, ca acitatea de a le or#aniza, clasi"ica, re#asi si mai ales com leta( :orbim des re mana#ementul conostintelor, un ca itol im ortant at5t al ontolo#iei, c5t si al in"ormaticii( Putem s une ca disci lina ;8aze de Date< se ocu a cu c5te!a din mecanismele de #estiune a in"ormatiilor si a cunostintelor( 3istemele in"ormationale re ezinta un ansamblu de te.nici si metode de or#anizare, mane!rare si e, loatare a inormatiilor s eci"ice unui anumit domediu de acti!itate, de la #enerarea acestora ana la ster#erea sau stocarea lor( A aritia calculatorului electronic a ermis automatizarea acestor acti!itati conducand la a aritia sistemelor in"ormatice( 3istemele in"ormatice sunt sisteme de or#anizare, mane!rare si e, loatare a in"ormatiilor 1res ecti! a datelor2, s eci"ice unui anumit domeniu de acti!itate, cu a-utorul calculatorului( Pentru a rezol!a roblemele le#ate de mane!rarea in"ormatiilor, re rezentate rin intermediul datelor, a are ca o necesitate e,istenta unor modele si mecanisme de or#anizare a datelor deoarece, de modul 4n care sunt or#anizate datele de inde e"icienta sistemului in"ormatic( 8azele de date, ca rinci ale com onente ale sistemelor in"ormatice, o"era tocmai aceste modele si mecanisme de or#anizare a datelor( Datele sunt re rezentari simbolice ale unor "enomene, rocese, obiecte etc( susce tibile a "i stocate e un su ort de memorie e,terna, si care ot "i mane!rate "olosind di!erse mi-loace te.nice 1e,em le de date= ci"re, siruri de caractere, ima#ini, culori etc(2( Con"orm de"initiei lui De!lin din lucrarea ;Data >are.ouse "rom Arc.itecture to Im lementation<& 11++?2, datele re rezinta ceea ce com onentele sistemelor in"ormationale

1 &

Contabilitate @i in"ormatica de #estiune, A3E, ianuarie &''& De!lin, Data >are.ouse "rom Arc.itecture to Im lementation, 1++?

Pagina 8 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

creaza, stoc.eaza si "urnizeaza( Datele care au "ost relucrate rin adau#area sau crearea de noi semni"icatii ori cunostinte utile de!in in"ormatie( In"ormatia re rezinta sensul e care oamenii 4l acorda datelor 1ast"el ca aceeasi data oate re rezenta di!erse in"ormatii, "unctie de cei care o "olosesc2 3co ul in"ormatiei 4l re rezinta diminuarea incertitudinii, iar calitatea acesteia este a reciata din ers ecti!a urmatorilor "actori= $ rele!anta A o in"ormatie este rele!anta daca aceasta oate "i utilizata 1de e,em lu, retul actiunilor unui o erator de tele"onie la bursa este e,trem de rele!ant entru ado tarea unei decizii re"eritoare la cum ararea sau !5nzarea de actiuni, 4n sc.imb este irele!ant entru lansarea unei comenzi de a ro!izionare cu materii rime2B $ corectitudinea A o in"ormatie este corecta daca este "undamentata e date realeB $ acuratetea A masoara #radul de a ro iere "ata de !aloarea realaB $ recizia A re rezinta acuratetea ma,ima cu care oate "i re rezentata o in"ormatieB $ com letitudinea A se re"era la 4ncor orarea tuturor elementelor necesare "actorii rele!antiB $ sincronizarea 4n tim A resu une analizarea urmatoarelor as ecte= C momentul c5nd este necesara in"ormatiaB C momentul c5nd in"ormatia de!ine dis onibilaB $ utilizabilitatea A re"lecta usurinta 4n e, loatarea in"ormatiei entru sco ul re!azutB $ accesibilitatea A se re"era la tim ul necesar obtinerii in"ormatiei, cu un ni!el acce tabil de e"ort, din locul 4n care utilizatorul se astea ta sa o re#aseasca e aceastaB $ consistenta A indica "a tul ca toate elementele care intra 4n com onenta unei in"ormatii se bazeaza e aceleasi resu uneri, erioade de tim etc(B $ con"ormitatea cu aste tarile A masoara ecartul 4ntre caracteristicile in"ormatiei obtinute si caracteristicile re!izionateB $ costul A re rezinta resursele c.eltuite de or#anizatie 4n sco ul obtinerii in"ormatiei( Or#anizarea datelor resu une e"ectuarea urmatoarele acti!itati= $ de"inirea, structurarea, ordonarea si #ru area datelorB $ stabilirea le#aturilor 1 relatiilor 2 4ntre date, 4ntre elementele unei colectii de date si 4ntre colectii de dateB $ stocarea datelor e un su ort in"ormational, relucrabil 4ntr$un sistem de calcul( Or#anizarea datelor se realizeaza anumite criterii sa "orme(
Pagina din 117

entru

"undamentarea deciziei, recum si la "a tul ca "iecare dintre acestea trebuie sa se bazeze e

entru a

ermite re#asirea lor automata du a

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiecti!ele urmarite la or#anizarea datelor sunt= $ realizarea unui acces ra id la date stocate e di"erite su orturi de memorieB $ s atiul de memorie interna si e,terna ocu at sa "ie c5t mai mic 1economie de memorie2B $ datele sa a ara o sin#uradata 4n sistem 1unicitatea datelor2B $ modul de or#anizare a datelor sare"lecte, e c5t osibil, toate le#aturile dintre obiectele, "enomenele, rocesele e care acestea le re rezintaB $ sc.imbarea structurii datelor si a relatiilor dintre ele sa se "aca "ara a modi"ica ro#ramele ce le #estioneaza 1"le,ibilitatea datelor2( Conce tele de baza utilizate 4n acti!itatea de or#anizare a datelor sunt= entitate, atribut, !aloare( Entitatea re rezinta un obiect concret sau abstract, caracterizat de ro rietatile sale si re rezentat distinct in baza de date( O ro rietate a unui obiect oate "i e, rimata rintr$o erec.e 1atribut, !aloare2( 3 re e,em lu= ;studentul D este 4n anul de studii II<, unde ;anul de studii< re rezinta atributul, iar ;II< re rezinta !aloarea( Deoarece o entitate este caracterizata de ro rietatile sale 4nseamna ca ea se oate re rezenta rin mai multe erec.i 1atribut, !aloare2( Un atribut nu caracterizeaza doar o entitate, ci oate caracteriza o clasa de entitati numita entitate #ru ( Un atribut este o ro rietate ce descrie un anumit as ect al obiectului ce se 4nre#istreaza 4n baza de date( Atributele mai sunt cunoscute si sub numele de c5m uri sau caracteristici( Un atribut este caracterizat de multimea !alorilor e care le oate lua( Aceste !alori ot "i numerice, al"anumerice 1siruri de caractere2 etc( 6n #eneral atributele au !alori elementare, dar ot e,ista si situatii de atribute com use 1"ormate rin 4nlantuirea mai multor atribute elementare2( Atributele care identi"ica 4n mod unic o anumita entitate se numesc atribute c.eie, celelalte atribute numindu$se atribute non$c.eie( Atributele ot "i de mai multe ti uri, du a cum urmeaza= $ atribut com us 1bloc2( Acesta este un atribut "ormat din cel utin doua alte atribute( :aloarea sa este re rezentata de !alorile atributelor com onente( $ atribut calculat 1dedus2( Acesta re rezinta un atribut a carui !aloare nu este cunoscuta direct, ci se calculeaza e baza !alorilor altor atribute( $ atribut sim lu atribut care nu este nici com us si nici calculat( :alorile sale sunt !alori atomice, adica nu mai ot "i descom use 4n elemente com onente(
Pagina 1! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ atribut re etiti! multi!aloare( Acesta este un atribut "ormat din mai multe !alori care se re eta de mai multe ori entru aceeasi entitate( De e,em lu= entitatea 3TUDENT oate "i caracterizata de atributele sim le NU%E si ERUPF recum si de atributul re etiti! rin DI3CIPLINF, NOTF care este identic entru toate disci linele audiate de un student( $ atribut de identi"icare 1c.eie2( Re rezinta un atribut care se caracterizeaza unicitatea !alorii sale entru "iecare instanta a entitatii careia 4i a artine(

&(1(&( 3tructuri de date Prelucrarea si mane!rarea e"icientt a datelor im une "olosirea unor structuri de date com le,e( Ti urile de structuri de date "olosite 4n sistemele in"ormatice de ind de sistemul in"ormational automatizat si de te.nolo#iile de relucrare a datelor "olosite( 3tructura de date este de"inita ca o colectie de date 4ntre care s$au stabilit o serie de relatii care conduc la un anumit mecanism de selectie si identi"icare a com onentelor( %ultimea de date asociata structurii oate "i alcatuita din datele unui ti sau mai multor ti uri de entitati( Com onentele unei structuri de date ot "i indi!idualizate si identi"icate rin nume 1identi"icator2 sau rin ozitia e care o ocu a 4n structura( Du a modul de localizare al unei com onente, o structura de date oate a!ea acces direct sau sec!ential( Accesul sec!ential resu une arcur#erea tuturor com onentelor structurii, a"late 4naintea com onentei cautate, 4n tim ce accesul direct ermite localizarea unei com onente "ara a tine seama de celelalte com onente( Elementele care "ormeaza o structura de date ot "i date elementare sau ot "i ele 4nsele structuri de date( O eratiile care se ot e"ectua asu ra structurilor de date se re"era la !alori si*sau la structura( Dintre acestea, cele mai "rec!ente sunt= $ crearea datelor 1memorarea datelor 4n "orma initiala e su ortul de memorie2B $ consultarea datelor 1accesul la com onentele structurii 4n !ederea !alorilor2B $ actualizarea datelor 1sc.imbarea starii structurii elemente2B $ sortarea datelor 1aran-area elementelor unei structuri du a anumite criterii2B $ !entilarea structurii 1s ar#erea structurii 4n doua sau mai multe structuri2B
Pagina 11 din 117

relucrarii

rin adau#area, ster#erea unor

elemente com onente, modi"icarea !alorii unor elemente, modi"icarea relatiilor dintre

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ "uzionarea 1"ormarea unei noi structuri din doua sau mai multe structuri2B co iereaB $ interclasarea etc( 3tructurile de date 1multimi ordonate de date 4ntre care s$au stabilit anumite relatii si entru realizarea o eratiilor se "oloseste un #ru structura de date( Clasi"icarea structurilor de date se oate realiza du a mai multe criterii( A( Du a ti ul com onentelor= $ structuri omo#ene, 4n care com onentele sunt toate de acelasi ti B $ structuri etero#ene, 4n care com onentele sunt de ti uri di"erite( Daca o structura se structura recursi!a( 8( Du a osibilitatea de modi"icare a structurii= $ structuri statice, care e tot arcursul e,istentei lor au acelasi numar de com onente 4n aceeasi ordineB $ structuri dinamice, care ermit modi"icarea numarului de com onente sau a ozitiei acestora 4n structura, rin a licarea o eratorilor s eci"ici strucutrii( Aceste structuri ot a!ea, teoretic, un numar nelimitat de com onente si de aceea se mai numesc structuri cu cardinalitate in"inita( Asemanator, structurile statice se considera ca sunt structuri cu cardinalitate "inita( C( Din unct de !edere al ni!elului de structurare al datelor e,ista= $ structura lo#ica, care se re"era la modul de ordonare al datelor si la o eratorii "olositi entru tratarea datelorB $ structura "izica, ce se re"era la modul de im lementare, de re rezentare e"ecti!a e un su ort de memorieB Princi alele ti uri de structuri lo#ice de date sunt= structura liniaraB structura arborescentaB structura reteaB structura relationala( 3tructura unctuala este re rezentata de o entitate #ru izolata, care nu are le#aturi cu alte entitati( 3tructura liniara 1lista2 este o structura care de"ineste o relatie de ordine totala 4ntre elementele unei colectii de date( Du a cum am !azut mai 4nainte, o relatie de ordine totala este o relatie care e,ista 4ntre oricare doua elemente ale unei colectii de date( 3tructura liniara resu une ca "iecare element al structurii contine,
Pagina 1" din 117

de o eratori de bazs cu o anumita

semantica2(care au aceeasi or#anizare si sunt su use acelorasi o eratii "ormeaza un ti de

oate descom une 4n structuri de acelasi ti

atunci a!em o

unctualaB structura

e l5n#a in"ormatiile care trebuiesc

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mane!rate, in"ormatiile necesare aceleiasi structuri(

entru a realiza o le#atura 1relatie2 cu alt element al

Acest ti de structura are urmatoarele caracteristici= $ are un sin#ur element initial si un sin#ur element terminalB $ orice element care nu este initial si nici terminal are un sin#ur succesor imediatB $ rimul element nu are redecesoriB $ ultimul element nu are succesoriB $ daca e,ista o relatie 4ntre ultimul si rimul element atunci structura este inelara sau circularaB $ relatiile stabilite 4ntre date sunt de ti ul 1 la 1( O structura este arborescenta sau ierar.ica 1descendenta2 daca 4ntre elementele sale e,ista o relatie de ordine( Aceasta 4nseamna ca "iecare element 1cu o sin#ura e,ce tie2 ro!ine din alt element a"lat e un ni!el ierar.ic su erior( 3tructura de date arborescenta are urmatoarele caracterisitci= $ elementele structurii se numesc noduriB $ e,ista un element unic, numit radacina arborelui, care nu are un redecesorB $ orice nod di"erit de radacina are un redecesor imediat unicB $ orice nod netermical are un numar "init de succesori imediatiB $ relatiile stabilita 4ntre noduri sunt de ti ul 1 la m( Un arbore 4n care "iecare nod are strict numai doi succesori se numeste arbore binar( 3tructura de ti retea este o structura 4n care 4ntre elementele com onente e,ista o relatie de reordine( 6n acest caz elementele sunt le#ate unele de altele rin le#aturi multi le( Caracteristicile acestui ti de structura de date sunt= $ o retea este un #ra" 4n care, 4ntre doua noduri, e,ista le#aturi bidirectionaleB $ un nod are mai multi redecesori si el 4nsusi oate "i redecesor entru ro riul sau redecesor, caz 4n care a ar cicluri 4n retea( Un ciclu este un drum 4n care nodul initial este acelasi cu nodul "inal( $ 4ntre elementele retelei se stabilesc le#aturi de ti ul Gm la n<( O retea 4n care e,ista doar le#aturi uni!oce 4ntre elemente se numeste retea Gsim la<( 6n caz contrar reteaua s unem ca este o retea com le,a( 6ntr$o retea sim la nu e,ista cicluri( 3tructura relationala a datelor considera ca acestea sunt or#anizate la ni!el lo#ic sub "orma de tabele 1relatii, tablouri2 de date elementare, 4ntre care nu sunt le#aturi e, licite( 0iecare linie dintr$un asemenea tabel se numeste 4nre#istrare si "iecare element al unei 4nre#istrari ce cores unde unei anumte coloane se numeste c5m (
Pagina 1# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&(1(H( 8aze de date In"ormatiile din lumea ce ne 4ncon-oara sunt structurate 4n di!erse moduri( Adesea structura o im unem sau o c.iar in!entam noi 4n rocesul de memorare, 4n 4ncercarea de a trans"orma in"ormatiile cu care suntem bombardasi 4n cunostinte( 3istemul de structurare a datelor care inter!ine cel mai "rec!ent este tabelul, iar 4n cazul !olumelor mari !orbim de re baze de date( 8aza de date re rezinta una sau mai multe colectii de date a"late 4n interde endenta 4m reuna cu descrierea datelor si a relatiilor dintre ele( Pentru a a!ea acces c5t mai sim lu si mai ra id la aceste in"ormatii, "ie ca sunt o"ertele unui ma#azin !irtual, "ie conturi bancare, 8aza de date se istaleaza e un ser!er $ accesibil 4n reteaua locala, intranet sau Internet( Pentru aceasta s$au elaborat si se "olosesc 3E8D$uri recum Oracle, 3IL 3er!er, %J3IL, Post0i,,(((H Com le,itatea actuala a a licatiilor de mana#ement al bazelor de date "ace necesara o combinatie a rocesarii tranzactiilor on$line, a 4ncarcarii si a cresterii s ri-inului decizional( 6n sco ul satis"acerii acestor necesitati, este ne!oie de baze de date scalabile si er"ormante care ot "i a-ustate dinamic entru a realiza un com romis 4ntre bazele de date 1mai mari2 si utilizatorii simultani 1mai multi2( De asemenea, sunt necesare te.nolo#ii entru baze de date roiectate entru a ma,imiza ca acitatile con"i#uratiei .ard7are*so"t7are dis onibile recum si entru !alori"icarea unor 1incluz5nd ar.itecturi sim lu si multi$ rocesor2,

ar.itecturi .ard7are 1cum ar "i clustere cu late lar# si masini aralele uternice2(K Conce tul de baza de date a a arut 4n 1+/+ cu ocazia rezentarii rimului ra ort CODA3LL 4n cadrul unei con"erinte e robleme de limba-e de #estiune a datelor( E!olutia metodelor si te.nicilor de or#anizare a datelor a "ost determinata de necesitatea de a a!ea un acces c5t mai ra id si usor la un !olum din ce 4n ce mai mare de in"ormatii recum si de er"ectionarea ec.i amentelor de cule#ere, memorare, transmitere si relucrare a datelor( Ideea rinci ala a or#anizarii datelor 4n baze de date se s ri-ina e e,istenta unui "isier de descriere #lobala a datelor rin care se realizeaza inde endenta ro#ramelor "ata de date si a datelor "ata de ro#rame(

Contabilitate @i in"ormatica de #estiune, A3E, ianuarie &''& ConnollJ, T.(, 8e##, C(, 3trac.an, A(, 8aze de date, Ed( Teora, 8ucuresti, &''1

Pagina 1$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6n sistemele de baze de date de"inirea datelor se se ara de ro#ramele a licatie, utilizatorii !ad doar de"initia e,terna a unui obiect "ara a cunoaste modul 4n care e de"init acesta ai cum "unctioneaza( 6n acest mod, de"initia interna a obiectului oate "i modi"icata "ara a a"ecta utilizatorii acestuia daca nu se modi"ica de"initia e,terna( De e,em lu, daca sunt adau#ate noi structuri de date sau sunt modi"icate cele e,istente, atunci ro#ramele a licatie nu sunt a"ectate daca nu de ind direct de ceea ce se modi"ica(5 6n bazele de date are loc o inte#rare a datelor, 4n sensul ca mai multe "isiere sunt ri!ite 4n ansamblu, elimin5ndu$se e c5t osibil in"ormatiile redondante( De asemenea, se ermite accesul simultan la aceleasi date, situate 4n acelasi loc sau distribuite s atial, a mai multor ersoane de re#atiri di"erite, "iecare cu stilul ersonal de lucru(/ Accesul oricarui utilizator la baza de date se realiza rin intermediul "isierului de descriere #lobala a datelor( 0isierul de date continea colectiile de date si le#aturile dintre ele( 6n esenta, conce tul de baza de date oate "i de"init ca "iind una sau mai multe colectii de date 1Mi2, a"late 4n interde endenta, 4m reuna cu descrierea datelor si a relatiilor dintre ele, 18sFM1, M&, (((I2 O baza de date ast"el de"inita trebuie sa 4nde lineasca urmatoarele conditii= $ sa asi#ure o inde endenta s orita a datelor "ata de ro#rame si in!ersB $ structura bazei de date trebuie ast"el conce uta 4nc5t sa asi#ure in"ormatiile necesare si su"iciente entru a satis"ace cerintele in"ormationale si de decizie ale utilizatoruluiB $ sa asi#ure o redundanta minima si controlata a datelorB $ sa ermita accesul ra id la in"ormatiile stocate 4n baza( Ar.itectura #enerala a bazelor de date a "ost standardizata international si cu rinde urmatoarele elemente com onente= $ baza de date ro riu$zisa 4n care se memoreaza colectia de dateB $ sistemul de #estiune al bazei de date, care este un ansamblu de realizeaza #estiunea si relucrarea com le,a a datelorB $ un set de roceduri manuale si automate, recum si re#lementarile administrati!e, destinate bunei "unctionari a 4ntre#ului sistemB $ un dictionar al bazei de date 1metabaza de date22, ce contine in"ormatii des re date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentatie etc( $ ec.i amentele de calcul 1.ard7are2 utilizate 1comune sau s ecializate2B
5 /

ro#rame ce

ConnollJ, T.(, 8e##, C(, 3trac.an, A(, 8aze de date, Ed( Teora, 8ucuresti, &''1 ConnollJ, T.(, 8e##, C(, 3trac.an, A(, 8aze de date, Ed( Teora, 8ucuresti, &''1

Pagina 1% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ersonalul im licat 1cate#orii de utilizatori= "inali sau de s ecialitate, analisti$

ro#ramatori, #estionari, o eratori2( 8azele de date sunt e,trem de !ariate 4n "unctie de criteriile de a reciere considerate( 6n continuare sunt rezentate c5te!a criterii de clasi"icare= $ du a orientare= #eneralizate, s ecializateB $ du a modelul de date "olosit= ierar.ice, 4n retea, relationale, orientate obiectB $ du a am loarea #eo#ra"ica= locale, distribuiteB $ du a limba-ele utilizate= autonome 1cu limba-e ro rii2, cu limba- #azda, mi,te( Com onentele bazei de date ot "i structurate utilizatorilor im licati= $ ni!elul lo#ic( Este dat de !iziunea ro#ramatorului de a licatii, care realizeaza ro#ramele de a licatii entru mani ularea datelor si structura lo#ica 1subsc.ema2 cores unzatoare descrierii datelor a licatieiB $ ni!elul conce tual 1#lobal2( Este dat de !iziunea administratorului bazei de date, care realizeaza structura conce tuala 1sc.ema2 cores unzatoare descrierii bazei de date si administreaza com onentele bazei de date entru mani ularea datelorB $ ni!elul "izic( Este date de !iziunea in#inerului de sistem care realizeaza structura "izica cores unzaroare descrierii datelor e su ortul "izic( e trei ni!ele, 4n "unctie de clasa

&(1(K( 3isteme de #estiune a bazelor de date 3istemul de ro#rame care ermite construirea unor baze de date, introducerea

in"ormatiilor 4n bazele de date si dez!oltarea de a licatii ri!ind bazele de date se numeste sistem de #estiune a bazelor de date 13E8D2( Un 3E8D da osibilitatea utilizatorului sa aiba acces la date "olosind un limba- de ni!el 4nalt, a ro iat de modul obisnuit de e, rimare, entru a obtine in"ormatii, utilizatorul "ac5nd abstractie de al#oritmii a licati ri!ind selectionarea datelor im licate si a modului de memorare a lor( 3E8D$ul este o inter"ata 4ntre utilizatori si sistemul de o erare( O baza de date oate "i ri!ita ca o colectie de date stocate e su orti de memorie e,terna adresabile de catre mai multi utilizatori si care satis"ace cerintele de in"ormare ale acestora( 3istemul de #estiune al bazei de date re rezinta ansamblul de ro#rame 1so"t7are2 care ermite 4nde linirea sco ului entru care a "ost creata baza de date(
Pagina 16 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

El trebuie sa asi#ure realizarea urmatoarelor acti!itati= $ de"inirea structurii bazei de dateB $ 4ncarcarea bazei de dateB $ accesul la date 1intero#are, actualizare2B $ 4ntretinerea bazei de date 1colectarea si re"olosirea s atiilor #oale, re"acerea bazei de date 4n cazul unui incident2B $ reor#anizarea bazei de date 1 restructurarea si modi"icarea strate#iei de acces2B $ rote-area datelor( 6ntr$un alt sens, sistemul de #estiune al bazei de date se constituie 4ntr$o inter"ata 4ntre utilizator si baza de date, re rezent5nd mecanismul rin intermediul caruia acesta are acces la date( Pentru a$si utea 4nde lini "unctiunile re!azute, unui sistem de #estiune al bazei de date modern 4i re!in o serie de obiecti!e de 4nde linit, cum sunt= 1( Asi#urarea inde endentei datelor( Aceasta resu une ca modi"icarea strate#iei de memorare a datelor sau a strate#iei de acces la date nu trebuie sa a"ecteze a licatia care relucreaza aceste date( Inde endenta datelor "ata de a licatie este necesara deoarece= di"erite a licatii au ne!oie de !iziuni di"erite ale acelorasi dateB administratorul bazei de date trebuie sa aiba libertatea de a sc.imba structura de memorare sau strate#ia de acces, ca ras uns la cerinte 1sc.imbari de standarde, rioritatile a licatiilor, sc.imbarea unitatilor "izice de recum si memorare etc(2, "ara a modi"ica a licatiile e,istenteB baza de date e,istenta, renunte rea usor( Inde endenta datelor trebuie ri!ita din doua uncte de !edere= inde endenta "izict si inde endenta lo#ica a datelor( Inde endenta "izica a datelor im lica modi"icarea te.nicilor "izice de memorare a datelor "ara a necesita rescrierea ro#ramelor de a licatie( Inde endenta lo#ica a datelor se re"era la osibilitatea adau#arii de noi articole de date sau e,tinderea structurii conce tuale 1#lobale2, "ara ca aceasta sa im una rescrierea ro#ramelor e,istente( &( Asi#urarea unei redundante minime si controlate a datelor din baza de date( Redundanta se re"era la numarul de a aritii 4n baza de date a unei date( In #eneral, stocarea datelor 4n baze de date ar trebui sase "aca ast"el 4nc5t "iecare data sa a ara o sin#ura data( Totusi, e,ista cazuri 4n care, entru a reduce tim ul de cautare al unei date si im licit tim ul de ras uns la solicitarile utilizatorilor, se acce ta o anumita redundanta a datelor( Aceasta
Pagina 17 din 117

ro#ramele de e, loatare a ei re rezinta o in!estitie im ortanta la care nu trebuie sa se

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

redundanta trebuie controlata automat, rin ro#ram, entru a se asi#ura coerenta datelor din baza( H( Asi#urarea unor "acilitati s orite de utilizare a datelor( Aceasta resu une= $ "olosirea datelor de catre mai multi utilizatori 4n di"erite a licatiiB $ accesul c5t mai sim lu al utilizatorilor la date, "ara ca acestia sa "ie ne!oiti sa cunoasca structura 4ntre#ii baze de date, acest lucru ram5n5nd 4n sarcina administratorului bazei de dateB $ e,istenta unor limba-e er"ormante de re#asire a datelor, care ermit e, rimarea sub "orma unei con!ersatii, a unor criterii de selectie a datelor si indicarea unor re#uli c5t mai #enerale entru editarea in"ormatiilor solicitateB $ utilizarea unui limba- c5t mai a ro iat de limba-ul natural, cu bazei de date si de catre utilizatori nein"ormaticieni( K( 3 orirea #radului de securitate a datelor 4m otri!a accesului neautorizat la ele( 6n conditiile bazelor de date, administratorul bazei de date oate re!edea ca acesul la baza de date sa se "aca numai rin canalele cores unzatoare, si oate, totodata, de"ini !eri"icari de autorizare, realizate oric5nd se 4ncearca accesul neautorizat la anumite date( 5( Asi#urarea inte#ritatii datelor 4m otri!a unor ster#eri intentionate sau neintentionate, rin intermediul unor roceduri de !alidare, a unor rotocoale de control concurent si a unor roceduri de re"acere a bazei de date du a incidente( /( Asi#urarea arta-abilitatii datelor( Parta-abilitatea datelor trebuie 4nteleasa nu numai sub as ectul asi#urarii accesului mai multor utilizatori la aceleasi date, ci si acela al osibilitatii dez!oltarii unor a licatii "ara a se modi"ica structura bazei de date( osibilitatea e, loatarii bazei de date 4n re#im con!ersational, lucru care ar o"eri osibilitatea e, loatarii

&(1(5( 0unctiile unui sistem de #estiune a bazelor de date 3istemele de #estiune a bazelor de date au o multitudine de sarcini de 4nde linit( Eru 5nd aceste sarcini se obtin acti!itatile si a oi "unctiile sistemului de #estiune al bazei de date( tin5nd seama de com le,itatea sistemului de #estiune, de "acilitatile o"erite, de limba-ele utilizate si ti ul bazei de date ce urmeaza a "i #estionata #ru area acti!itatilor e "unctii oate a!ea un caracter relati!(

Pagina 18 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6n continuare sunt rezentate c5te!a "unctii mai im ortante ale sistemelor de #estiune a bazelor de date, "unctii cu caracter de #eneralitate, !alabile entru toate ti urile de sisteme de #estiune a bazelor de date( 1( 0unctia de descriere a datelor, care ermite de"inirea structurii bazei de date cu a-utorul unui limba- de de"inire( De"inirea datelor oate "i realizata la ni!el lo#ic, conce tual si "izic( La ni!elul acestei "unctii se descriu multitudinea atributelor 1c5m urilor2 din cadrul structurii bazei de date, le#aturile dintre entitatile bazei de date sau dintre atributele aceleiasi entittai, se de"inesc e!entualele criterii de !alidare a datelor, metodele de acces la date, as ectele re"eritoare la asi#urarea inte#ritatii si con"idenaialitatii datelor etc( &( 0unctia de mani ulare a datelor este cea mai com le,a "unctie si realizeaza urmatoarele acti!itati= $ crearea bazei de dateB $ 4ncarcarea bazei de dateB $ adau#area de noi 4nre#istrari 1tu luri2B $ ster#erea unor 4nre#istrariB $ modi"icarea !alorilor cores unzatoare unor c5m uriB $ cautarea, sortarea si editarea artiala sau totala a unei 4nre#istrari !irtuale etc( H( 0unctia de utilizare asi#ura multimea inter"etelor necesare entru comunicarea tuturor utilizatorilor cu baza de date( 6n cadrul realizarii acestei "unctii a ar mai multe cate#orii de utilizatori= $ utilizatori Gliberi< sau con!ersationali( Acestia re rezinta cate#oria bene"iciarilor de in"ormatii 1utilizatori "inali2 care utilizeaza limba-ele de intero#are a bazei de date 4ntr$o "orma sim lista( Ei a ar ca utilizatori nein"ormaticieni( $ utilizatori ro#ramatori, care utilizeaza limba-e de mani ulare, realiz5nd roceduri com le,e de e, loatare a bazei de dateB $ administratorul bazei de date, care este un utilizator s ecial a!5nd un rol .otar5tor 4n ceea ce ri!este "unctionarea o tima a 4ntre#ului ansamblu( K( 0unctia de administrare a bazei de date( Aceasta a are ca o "unctie com le,a si este de com etenta administratorului bazei de date(

Proiectarea bazelor de date

Pagina 1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectarea unei baze de date re rezinta rocesul care trebuie arcurs 4n !ederea re#atirii crearii "izice a unei baze de date( Eta ele acestui "izic al bazei de date( Proiectarea cores unzatoare a bazei de date este !itala entru buna "unctionare a bazei de date si a oricarei a licatii care utilizeaza baza de date( 6n li sa unei roiectari corecte a bazei de date, aceasta oate rezenta urmatoarele de"iciente= $ inte#ritatea datelor este com romisa deoarece restrictiile de inte#ritate nu ot "i roiectate sau im lementate corectB $ datele de!in redundante, iar a licatiile indi!iduale se a#lomereaza 4n 4ncercarea de a se asi#ura sincronizarea datelorB $ er"ormantele sunt a"ectate deoarece este osibil ca entru "inalizarea unei instructiuni select sa "ie necesare intero#ari su limentareB roces includ identi"icarea o eratiunilor comerciale e care le !a #estiona baza de date, recum si crearea roiectului

&(&(1( Eta ele de realizare a bazelor de date Pentru a realiza o baza de date este necesara arcur#erea unor eta e care nu de ind de ti ul bazei de date create( Aceste eta e sunt= $ analiza sistemului in"ormatic entru care se realizeaza baza de date si a cerintelor in"ormationale solicitate de acest sistemB $ roiectarea structurii bazei de date 1sc.ema conce tuala, e,terna si interna2B $ 4ncarcarea datelor 4n baza de dateB $ e, loatarea si 4ntretinerea bazei de date( Continutul acestor eta e, res ecti! acti!itatile im licate si modul lor de des"asurare de ind, 4n #eneral, de ti ul bazei de date recum si de domeniul de acti!itate entru care se construieate baza de date( E,ista 4nsa o serie de as ecte cu caracter #eneral care nu sunt in"luentate de s eci"icul unui anumit domeniu de acti!itate sau de caracteristicile unui anumit ti de baze de date( 6n continuare !or "i rezentate aceste as ecte #enerale, as ectele s eci"ice urm5nd a "i tratate atunci c5nd !or "i tratate di"erite ti uri de baze de date( Realizarea unei baze de date resu une si "olosirea unor metode si te.nici de analiza 1te.nica normalizarii relatiilor, a dia#ramelor de de endenta ri#uroasa etc(2, de ro#ramare recum si a unor instrumente de lucru 1limba-e de descriere a datelor $ LDD, limba-e de mani ulare a datelor $ L%D etc(2 s eci"ice(
Pagina "! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%odelul "unctional este rezultatul analizei cerintelor in"ormationale ale utilizatorilor, mai recis a tranzactiilor 1a licatiilor2 rin care ot "i satis"acute aceste cerinte( Pers ecti!a di"erita din care este realizata analiza e, lica de ce rezultatele obtinute ot sa di"ere "iind necesara o coordonare, deci o inte#rare a lor( In cadrul eta ei de inte#rare a modelelor sistemului se stabileste in ce masura modelul structural si cel dinamic stis"ac necesitatile di"eritelor a licatii, !eri"icandu$se rocesele de com letitudinea 1e,istenta elementelor in"ormationale solicitate2 si consecinta lor 1in ce masura com onentele modelelor sunt necesare si su"iciente in ra ort cu cores unzator, entru a "ace relucrare2( 3e !eri"ica daca relatiile dintre com onentele sistemului sunt stabilite in mod osibila re#asirea in"ormatiilor din mai multe entitati( 3e determina, de asemenea, daca le#aturile dintre entitati asi#ura coerenta in"ormatiilor, osibilitatea e"ectuarii de actualizari concomitente asu ra datelor redundante( 3e urmareste ca toate elementele in"ormationale artici ante la di"eritele tranzactii sa "ie inre#istrate ca atribute ale di"eritelor entitati( Pe baza acestei analize inte#rate se e"ectueaza adau#arile si*sau corelarile necesare intre modelele sistemului( In "inal se a-un#e ca modelul structural si cel dinamic sa nu mai "ie com let inde endente de a licatii, iar modelul "unctional sa nu mai "ie orientat e,clusi! e a licatii(

&(&(&( Proiectarea structurii bazei de date %odelele obtinute 4n urma analizei sistemului in"ormational sunt modele ale datelor des re sistem( O caracteristica esentiala a acestor modele 1denumite si modele conce tuale sau semantice2 este "a tul ca sunt inde endente de instrumentul, res ecti! 3E8D$ul rin intermediul caruia de!in o erationale( Eta a de analiza a sistemului in"ormatic este im ortant sa se realizeze inde endent de un 3E8D s eci"icat( Orientarea e conce tele ro rii unui anumit 3E8D rezinta numeroase deza!anta-e cum sunt= $ sc.imbarea 3E8D$ului im une re roiectarea 8azei de DateB $ conce tele te.nice ale 3E8D$ului ot in"luenta ne#ati! acti!itatea de analiza si modelare, re rezentariB rin restrictii im use de acesta, care ot 4ncura-a sau descura-a anumite

Pagina "1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ "i,5nd ca unct de lecare "acilitatile unui 3E8D, utilizatorul nein"ormatician care nu sta 5neste acest 3E8D nu 4si oate e, rima cerintele 4n de lina cunostinta de cauza( Trecerea la roiectarea structurii bazei de date im une luarea 4n considerare a 3E8D$ ului cu a-utorul caruia !a "i im lementata si e, loatata baza de date( Acesta deoarece baza de date re rezinta un model al datelor e, rimat cu a-utorul conce telor s eci"ice unui anumit 3E8D, ceea ce "ace ca roiectarea structurii bazei de date sa re rezinte trans unerea modelelor conce tuale 4n termenii unui model al datelor su ortat de un anumit ti de 3E8D 1model ierar.ic, retea, relational, orientat obiect etc(2( Eta a de roiectare a structurii bazei de date consta 4n urmatoarele acti!itati= $ ale#erea 3E8D$ului care !a "i utilizat entru im lementarea si e, loatarea bazei de dateB $ roiectarea sc.emei conce tuale a bazei de dateB $ roiectarea sc.emei e,terne 1subsc.emei2 a bazei de dateB $ roiectarea sc.emei interne 1de memorare2 a bazei de date( Deoarece aceste acti!itati sunt uternic in"luentate de ti ul bazei de date care se roiecteaza, 4n continuare sunt rezentate as ectele #enerale, !alabile indi"erent de ti ul bazei de date roiectate( As ectele articulare urmeaza a "i rezentate atunci c5nd !or "i rezentate di"erite ti uri de baze de date(

&(&(&(1( Ale#erea sistemului de #estiune a bazei de date Ale#erea unui 3E8D resu une realizarea urmatoarelor acti!itati= 1( 3tabilirea cerintelor utilizatorilor, sub as ectul= $ ti urilor de a licatii doriteB $ tim ului de ras unsB $ con"identialitatii datelorB $ securitatii datelorB $ usurintei de utilizare si altele( &( 3tabilirea cerintelor de ordin te.nic ri!ind realizarea bazei de date, cum sunt= $ ortabilitatea 3E8D$ului, adica osibilitatea "olosirii 3E8D$ului e di"erite sisteme de calculB

Pagina "" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ortabilitatea colectiilor de date si a

ro#ramelor( Aceasta 4nseamna ca datele

re#atite cu a-utorul unui calculator sa oata "i trans"erate direct e alt ti de calculator, 4m reuna cu ro#ramele a"erente, "ara alte o eratii au,iliareB $ "acilitatile de 4ncarcare, e, loatare si 4ntretinere a bazei de date care trebuiesc asi#urate 1modalitatile de descriere a datelor, te.nicile de or#anizare si re#asire a datelor etc(2 si altele( H( 3tabilirea cerintelor de ordin economic, ri!ind= $ 4ncadrarea 4n bu#etul alocat entru realizarea bazei de dateB $ tim ul necesar entru re#atire utilizatorilor si trecerea la e, loatarea curenta a bazei de date( K( Ierar.izarea cerintelor de la unctele anterioare, 4n "unctie de im ortanta 1 rioritatea2 acordata "iecarei cerinte 4n arte( 5( Analiza com arati!a a 3E8D$urilor dis onibile si*sau osibil de ac.izitionat, 4n "unctie de caracteristicile e care le rezinta aceste 3E8D$uri( /( 3tabilirea cores ondentei 4ntre cerintele "ormulate la unctele 1$H si caracteristicile di"eritelor 3E8D$uri analizate, entru a determina masura 4n care di"eritele 3E8D$uri analizate ermit satis"acerea cerintelor "ormulate( ?( Ale#erea ro riu$zisa a 3E8D$ului care !a "i "olosit la realizarea bazei de date(

&(&(&(&( Proiectarea sc.emei conce tuale Proiectarea sc.emei conce tuale a bazei de date resu une urmatoarele acti!itati= $ stabilirea colectiilor de date si de"inirea detaliata a continutului acestoraB $ determinarea le#aturilor dintre colectiile de date si a modului de re rezentare a acestora 4n cadrul sc.emei conce tualeB $ testarea sc.emei obtinute si re!izuirea acesteia, daca este cazulB $ descrierea sc.emei conce tuale 4n limba-ul de descriere a datelor de care dis une 3E8D$ul si 4ncarcarea acestei descrieri 4n baza de date( La realizarea acestor acti!itati sunt utilizate, 4n rinci al, modelul structural si cel dinamic al sistemului analizat( Colectia de date re rezinta un ansamblu de date or#anizat du a anumite criterii( La stabilirea colectiilor de date 1a com onentelor sc.emei conce tuale2 se leaca de la entitatile identi"icate 4n eta a de analiza a sistemului( 0iecarei entitati 4i cores unde, de obicei, o
Pagina "# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

colectie de date 4n cadrul sc.emei conce tuale( 6n aceste colectii !or "i#ura atributele s eci"ice entitatilor lus e!entual o serie de atribute entru e, rimarea le#aturilor cu celelalte com onente ale sistemului real, atribute cunoscute sub numele de c.ei e,terne( Deoarece nu 4ntotdeauna e,ista o cores ondenta stricta 4ntre entitatile din modele semantice si colectiile de date din sc.ema conce tuala a bazei de date si din considerente de ameliorare a lucrului e aceste colectii de date se oate decide Ns ar#ereaO unei entitati 4n doua sau mai multe colectii de date( Acest lucru duce la o crestere a "le,ibilitatii de o erare cu colectiile de date res ecti!e( ;3 ar#erea< unei entitati 4n doua sau mai multe colectii de date se realizeaza tin5nd seama de cerintele in"ormationale ale sistemului si de durata de e,istenta a datelor 4n cadrul sistemului( Ast"el, datele care sunt solicitate mai des de catre utilizatori, cele care se modi"ica la inter!ale reduse de tim sau cele care, desi nu se modi"ica rea des, sunt solicitate "rec!ent de catre ro#rame entru a #enera alte date 1 rin calcul sau 4n alt mod2, ot constitui colectii se arate de date entru a reduce tim ul necesar re#asirii in"ormatiilor cautate( Un alt moti! entru care a are necesara descom unerea unei colectii de date 4n doua sau mai multe colectii deri!a din le#aturile care a ar 4ntre atributele unei entitati( Aceste le#aturi conduc la de endente 4ntre date datorita carora, la momentul e, loataii bazei de date ot a are o serie de dis"uncaionalitati, asa numitele ;anomalii< de actualizare( 3e im une deci reducerea la minimum a de endentelor 1conditionarilor2 dintre atributele unei colectii de date, lucru realizat, de obicei rin descom unerea colectiei 4n doua sau mai multe colectii de date cu un numar mai mic de atribute Rezultatele obtinute rin relucrari costisitoare e"ectuate asu ra datelor din baza de date ot "i memorate "olosind colectii de date s ecial introduse, ast"el 4nc5t aceste rezultate sa nu "ie recalculate ori de c5te ori sunt solicitate de utilizatori( Determinarea le#aturilor dintre colectiile de date si a modului de re rezentare a acestorase realizeaza, 4n rinci iu, e baza le#aturilor dintre entitatile identi"icate 4n cadrul eta ei de analiza a sistemului si a cerintelor in"ormationale( Este necesar sa se determine, de asemenea si le#aturile dintre colectiile care nu au un cores ondent direct 4n entitatile care com un sistemul, dar care la r5ndul lor se a"la 4n asociere, unele cu altele( %odul de re rezentare a le#aturilor dintre colectiile de date de inde de modelul datelor su ortatde 3E8D( Ast"el, modelul ierar.ic si cel retea utilizeaza ointeri 1adrese de le#atura2 entru 4nlantuirea datelor 4n cadrul di"eritelor colectii( %odelul relational re rezinta le#aturile dintre colectiile de date 1relatii2 cu a-utorul c.eilor e,terne sau cu a-utorul unor colecti de date distincte( Aceasta re rezentare uni"orma a
Pagina "$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

datelor si a asocierilor 4ntre date

rin intermediul relatiilor constituie o caracteristica a

modelului relational, care con"era acestuia o mare sim litate si "le,ibilitate( Testarea sc.emei conce tuale resu une !eri"icarea com letitudinii si consistentei sc.emei conce tuale, adica determinarea #radului 4n care sc.ema contine elementele in"ormationale necesare satis"acerii cerintelor in"ormationale ale di"eritilor utilizatori si masura 4n care le#aturile stabilite 4ntre aceste elemente in"ormationale re"lecta ra orturile naturale dintre com onentele sistemului real( De asemenea, rin testarea sc.emei conce tuale trebuie sa se !eri"ice daca redundanta datelor este la un ni!el minim si oate "i controlata( Testarea sc.emei conce tuale ermite identi"icarea unor e!entuale erori de roiectare care "ac necesara re!izuirea sc.emei( 6n acest caz se !a relua eta a de roiectare a structurii bazei de date, si, uneori, c.iar si eta a de analiza a sistemului si a cerintelor in"ormationale( Descrierea sc.emei conce tuale a bazei de date se realizeaza 4n limba-ul de descriere a datelor de care dis une 3E8D$ul "olosit( Rezultatul acestei descrieri 4l constituie roiectul bazei de date sau sc.ema bazei de date( Com ilatorul limba-ului de descriere a datelor ermite aducerea sc.emei bazei de date 4n "orma la care aceasta sa oata "i memorata 4n baza de date(

&(&(&(H( Proiectarea sc.emei e,terne 3c.ema e,terna a bazei de date re rezinta "orma sub care a are sc.ema conce tuala entru utilizatori( Ea este "ormata din multitudinea !iziunilor 1!ederilor2 utilizator( O !edere utilizator re rezinta acea arte din sc.ema conce tuala e care o oate !edea un anumit utilizator( Pro#ramele de a licatie o ereaza asu ra sc.emei conce tuale 0olosirea !ederilor re rezinta mecanismul rin intermediul sc.emei e,terne, a!5nd acces doar la acele elemente care sunt incluse 4n sc.ema e,terna( rin care sunt satis"acute cererile de in"ormatii ale utilizatorilor 1deoarece un utilizator nu este interesat de toate in"ormatiile stocate 4n baza de date2 asi#ur5nd totodata si rotectia datelor contra accesului neautorizat la date 1"olosind !ederile se limiteaza accesul "iecarui utilizator doar la acele date care 4i sunt necesare2

&(&(&(K Proiectarea sc.emei interne


Pagina "% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3c.ema interna re rezinta modul 4n care sunt memorate datele

e su ort "izic(

3c.ema conce tuala "oloseste di"erite structuri de date= liniara, arborescenta, retea, relationala 4n tim ce memorarea datelor e su ort "izic se oate "ace numai sub "orma unei structuri linare( Din aceasta cauza, la roiectarea sc.emei interne a bazei de date se une roblema modului 4n care sa "ie liniarizata sc.ema conce tuala( %etoda de liniarizare a sc.emei conce tuale de inde de 3E8D$ul "olosit( E,ista ast"el 3E8D$uri care "ac a el la metodele de memorare ale datelor e su ortul "izic de memorare e care le "olosesc si sistemele de o erare #azda si 3E8D$uri care utilizeaza metode ro rii de stocare a datelor e su ortul "izic( Aceste 3E8D$uri de ind mai utin de sistemul de o erare #azda, ceea ce le o"era o ortabilitate s orita, com arati! cu 3E8D$urile din rima cate#orie(

&(&(H Incarcarea datelor in baza de date Aceasta este eta a 4n care se realizeaza o ularea masi!a cu date a bazei de date( Desi continutul acestei eta e este relati! sim lu, "ara di"icultatea si creati!itatea reclamate de acti!itatile de analiza si roiectare, 4ncarcarea datelor 4n baza de date re rezinta totusi o acti!itate di"icil de realizat datorita !olumului mare de date care se trans"era 4n baza de date de la di"erite surse de date( 3ursele de alimentare cu date a bazei ot "i= documente rimare 1"acturi, bonuri, c.itante etc2B colectii de date, #estionate rin di!erse instrumente in"ormatice, de e,em lu reluarea datelor intr$o baza de date creata anterior, "olosind un 3E8D cu care nu se mai lucreaza in continuare( Indi"erent de sursa datelor, se recomanda ca, 4n sco ul 4ncarcarii bazei de date, sa se constituie colectii tem orare de date 1"isiere2( 6n situatia 4n care datele se documente rimare este necesara utilizarea unor colectii tem orare reiau din entru a se de lasa

acti!itatea de !alidare a datelor c5t mai de!reme 4n rocesul de 4ncarcare a datelor 4n baza de date( Pro#ramele de 4ncarcare a bazei de date, scrise 4n limba-ul de mani ulare a datelor de care dis une 3E8D$ul trebuie sa contina c5t mai utine !alidari deoarece aceste !alidari 4ncetinesc mult e,ecutia ro#ramelor si determina a aritia unor G uncte albe< 4n baza de date, de e,em lu, le#aturi neconstituite datorita ine,istentei datelor cores unzatoare(
Pagina "6 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe de alta arte, 4n situatia 4n care datele se reiau din colectii #estionate rin alte instrumente in"ormatice, este necesara utilizarea colectiilor tem orare entru a se utea ada ta c5t mai bine structura acestor colectii la modul de or#anizare a datelor 4n baza de date( Pro#ramele de 4ncarcare !or "i 4n acest caz mai sim le si mai robuste, asi#ur5nd un trans"er mai ra id al datelor 4n baza de date(

&(&(K E, loatarea si intretinerea bazei de date E, loatarea bazelor de date de catre di"eriti utilizatori "inali are ca sco satis"acerea cerintelor in"ormationale ale acestora( 3E8D$urile s ri-ina utilizatorii "inali 4n e, loatrea bazelor de date o"erind o serie de mecanisme si instrumente entru descrierea cerintelor de date, cum ar "i limba-e de mani ulare a datelor etc( 6ntretinerea bazei de date este o acti!itate com le,a care are ca sco actualizarea datelor din baza de date, recu erarea datelor ierdute accidental, re roiectarea structurii bazei de date si orice alte acti!itati necesare mentinerii "unctionalitatii bazei de date( 6ntretinerea bazei de date este realizata4n rinci al de catre administratorul acesteia(

8aze de date relationale Ideea bazelor de date relationale a "ost lansata entru rima data de catre D( 0( C.ilds care a subliniat "a tul ca orice structurade date oate "i re rezentata rintr$una sau mai multe tabele de date, 4n cadrul carora este necesar sa e,iste si in"ormatii de le#atura, entru a se asi#ura le#aturile 4ntre tabele( 8azele modelului de date relational au "ost use de catre Codd E(0(, 4n 1+?' care are meritul de a "i articulat si dez!oltat ideile cu ri!ire la utilizarea teoriei a artenentei la ansambluri sub "orma unui model coerent de structurare a datelor $ modelul relational( Acest nou model s$a dez!oltat ornind de la un articol, ;A Relational %odel o" Data "or Lar#e 3.ared Data 8anPs< 1Un model relational al datelor entru banci mari de date "olosite 4n comun2, scris de Dr( E( 0( Codd 4n anul 1+?'( Ideea lui Codd entru un sistem de administrare a bazelor de date relationale "oloseste conce tele matematice de al#ebra relationala entru a #ru a datele 4n multimi si a stabili relatii 4ntre submultimile 1domeniile2 comune(

Pagina "7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6n

lus "ata de dez!oltarea unui model de baza de date relationala, alte doua

te.nolo#ii au condus la dez!oltarea ra ida a ceea ce acum este numit un sistem de baze de date client*ser!er( Prima te.nolo#ie im ortanta a "ost calculatorul a licatii ie"tine, usor de "olosit, sa administrarea datelor ra id si corect( ? A doua te.nolo#ie im ortanta a "ost dez!oltarea retelelor locale de calculatoare 1LAN2( Desi utilizatorii erau obsnuiti cu terminalele conectate la calculatorul main"rame comun, acum "isierele rocesate uteau "i stocate local si accesate de la orice calculator atasat 4n retea( ersonal, care a "acut osibil ca ermita utilizatorilor crearea documentelor si

&(H(1( %odelul de date relationale Dr( Codd a de"init 1H re#uli, re"erite destul de ciudat ca Cele 1& re#uli ale lui Codd, care caracterizeaza modelul relational= $ Un sistem relational de administrare a bazelor de date trebuie sa oata administra bazele de date 4n 4ntre#ime rin "unctiile sale relationaleB $ 1Re#ula in"ormatiei2 Toate in"ormatiile dintr$o baza de date relationala 1inclusi! numele de tabel si de coloana2 sunt re rezentate e, licit ca !alori 4n tabeleB $ 13u ortul sistematic al !alorii nule2 3E8D asi#ura un su ort sistematic entru tratamentul !alorii nule 1date necunoscute sau nea licabile2, di"erit de !alorile restabiliteB $ 1Catalo#ul relational acti! on$line2 Descrierea bazei de date si a com onentelor sale este re rezentata la ni!el lo#ic sub "orma de tabele si de aceea oate "i intero#ata "olosind limba-ul bazei de date(B $ 13ub$limba-ul multilateral al datelor2 Trebuie sa e,iste cel utin un limba- acce tat care sa aiba o sinta,a bine de"inita sa "ie multilateral, rin "a tul ca su orta de"inirea si mani ularea datelor, re#uli de inte#ritate, autorizarea si tranzactiileB $ 1Re#ula actualizarii !ederilor2 Toate !ederile care ot "i actualizate ot "i actualizate 4n cadrul sistemuluiB $ 1Inserarea, actualizarea si ster#erea la ni!el de multimi2 3E8D su orta nu numai re#asirea datelor la ni!el de multimi, ci si inserari, actualizari si ster#eriB

Contabilitate @i in"ormatica de #estiune, A3E, ianuarie &''&

Pagina "8 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ 1Inde endenta "izica a datelor2 Pro#ramele de a licatii si cele create e moment nu sunt a"ectate din unct de !edere lo#ic la deteriorarea metodelor de acces "izic sau a structurilor de memorareB $ 1Inde endenta lo#ica a datelor2 Pro#ramele de a licatii si cele create e moment nu sunt a"ectate din unct de !edere lo#ic c5nd sunt "acute modi"icari 4n structura tabelelorB $ 1Inde endenta inte#ritatii2 Limba-ul bazei de date trebuie sa oata de"ini re#ulile de inte#ritate( Acestea trebuie sa "ie memorate 4n catalo#ul on$line si nu ot "i 4ncalcateB $ 1Inde endenta distributiei2 Pro#ramele de a licatii si cererile momentane nu sunt a"ectate din unct de !edere lo#ic la rima distribuire a datelor sau la o distribuire ulterioara( $ 1Nesub!ersiunea2 Nu trebuie sa "ie osibil sa "ie 4ncalcate re#ulile de inte#ritate de"inite rin limba-ul bazei de date rin "olosirea limba-elor de ni!el in"erior( Ideea lui Codd entru un sistem de administrare a bazelor de date relationale 13E8DR2 "oloseste conce tele matematice de al#ebra relationala entru a #ru a datele 4n multimi si a stabili relatii 4ntre submultimile 1domeniile2 comune() Com onentele modelului relational sunt= 1( 3tructura relationala a datelor( Aceasta 4nseamna ca, 4n bazele de date relationale, datele sunt or#anizate sub "orma unor tablouri bidimensionale 1tabele2 de date, numite relatii( Asocierile dintre relatii se re rezinta e, licit la multi<2 sau sunt rin atribute de le#atura( Aceste atribute entru e, rimarea "i#ureaza 4ntr$una din relatiile im licate 4n asociere 1de re#ula, 4n cazul le#aturilor de ti Gunu lasate 4ntr$o relatie distincta, construita s ecial le#aturilor 4ntre relatii 14n cazul le#aturilor de ti Gmulti la multi<2( O baza de date relationala 18DR2 re rezinta un ansamblu de relatii, rin care se re rezinta at5t datele c5t si le#aturile dintre date( &( O eratorii modelului relational( Acestia de"inesc o eratiile care se ot e,ecuta asu ra relatiilor, 4n sco ul realizarii "unctiilor de relucrare asu ra bazei de date, res ecti! consultarea, inserarea, modi"icarea si ater#erea datelor( H( Restrictiile de inte#ritate ale modelului relational( Permit de"inirea starilor coerente ale bazei de date( 6n com aratie cu modelele ierar.ice si 4n retea, modelul relational rezinta o serie de a!anta-e, recum= Asi#urarea unui #rad s orit de inde endenta a ro#ramelor de a licatie "ata de modul de re rezentare interna a datelor si metodele de acces la date( 6n recizarea relucrarilor
)

Contabilitate @i in"ormatica de #estiune, A3E, martie &''&

Pagina " din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asu ra datelor,

ro#ramele de a licatie nu "ac a el la

ointeri, "isiere in!erse sau alte

elemente ale sc.emei interne a bazei de date( 6n ceea ce ri!este inde endenta lo#ica, aceasta nu este com let rezol!ata nici cu a-utorul modelului relational( O de"icienta a modelului relatonal este aceea ca nu ermite modelarea com ortamentului dinamic al datelor, ceea ce "ace ca o mare arte din semantica a licatiilor sa "ie codi"icata 4n ro#rame si nu 4n sc.ema conce tuala a bazei de date( 0urnizarea unor metode si te.nici e"iciente de control a coerentei redundantei datelor, cu o buna "undamentare teoretica %odi"icarile e care le su"era 4n tim datele ridica robleme serioase la 4ntretinerea bazei de date, 4n ceea ce ri!este controlul actualizarilor, re"lectarea modi"icarilor din structura mediului economic real 4n structura datelor etc( %odelul relational, rin te.nica normalizaii relatiilor ermite de"inirea unei structuri conce tuale o time a datelor, rin care se minimizeaza riscurile de eroare la actualizare, reduc5ndu$se redundanta datelor( O"erirea unor "acilitati multi le de de"inire si mani ulare a datelor( 6n rimul r5nd, modelul relational o"era osibilitatea utilizarii unor limba-e rocedurale, bazate e al#ebra relationala, recum si a unor limba-e ne rocedurale a!5nd la baza calculul relational( Limba-ele ne rocedurale 1declarati!e2 contribuie la 4mbunatatirea semni"icati!a a comunicarii dintre sistem si utilizatorii nein"ormaticieni( 6n al doilea r5nd, mani ularea datelor se realizeaza la ni!el de ansamblu 1relatie2, "iind osibila utilizarea aralelismului 4n relucrarea datelor( Ameliorarea inte#ritatii si con"identalitat datelor( %odelul relatonal realizeaza cest lucru rin mecanisme "le,ibile si e"icace de s eci"icare si utilizare a restrictiilor de inte#ritate si a relatiilor !irtuale(

&(H(&( Proiectarea bazelor de date relationale Proiectarea bazelor de date relationale se realizeaza con"orm cu cele rezentate 4n ca itolul anterior( Di"erente a ar la acti!itatile le#ate de roiectarea sc.emelor conce tuale, interne si e,terne, de 4ncarcarea, e, loatarea si 4ntretinerea bazei de date(

&(H(H( Proiectarea sc.emei conce tuale

Pagina #! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La roiectarea bazelor de date relationale se "oloseste "rec!ent termenul de Gsc.ema conce tuala o tima<, rin care se 4ntele#e acea sc.ema conce tuala care 4nlatura osibilitatile a aritiei de anomali 4n lucrul cu baza de date, asi#ur5nd totodata "acilitati si er"ormante s orite la 4ncarcarea, e, loatarea si 4ntretinerea bazei de date( Anomaliile care a ar la lucrul cu baze de date se mani"esta 4ndeosebi la 4ntretinerea bazei de date, "iind cunoscute si sub numele de anomalii de actualizare a datelor( Ele se mani"esta nu numai 4n cazul bazelor de date relationale, ci si la celelalte ti uri de baze de date( 6n cadrul teoriei relationale a bazelor de date, anomaliile de actualizare sunt use 4n le#atura cu de endentele care se mani"esta 4ntre date( Abordarea anomaliilor de actualizare a ermis, e de o arte caracterizarea ri#uroasa a relatiilor du a #radul de G er"ectiune< e care 4l rezinta 1asa numitele G"orme normale< ale relatiilor2 si e de alta arte a "acut osibila de"inirea unor te.nici "ormale entru 4nlaturarea anomaliilor de actualizare( A!and la baza teoria matematica a relatiilor 1al#ebra relationala s colectie de o eratori ce au ca o eranzi relatii2, modelul a "acilitat tratarea al#oritmica a roblemei roiectarii bazelor de date, numita si roblema normalizarii 1normalizarea orneste de la o multime de atribute*cam uri si o multime de de endente "unctionale intre acestea entru a obtine asistat de calculator sc.ema conce tuala a bazei de date2(+ Anomaliile care a ar 4n lucrul cu baze de date relationale se roduc datorita de endentelor Gnedorite< care se mani"esta 4ntre datele din cadrul relatiilor bazei de date( Aceste de endente determina cresterea redundantei datelor si reducerea "le,ibilitatii structurii bazei de date, e"ect mani"estat rin= $ limitarea osibilitatilor de inserare a datelorB a are c5nd anumite date des re o entitate nu ot "i introduse 4n baza de date datorita li sei altor date, relati!e la aceeasi entitate, si "ara de care, datele noi nu ot "i introduse datorita de endentelor dintre aceste dateB $ ierderi de date la ster#ereB a ar atunci c5nd, 4n urma unei ster#eri din baza de date sunt sterse si altele, care nu mai ot "i obtinute 1reconstituite2 din baza de dateB $ a aritia unor inconsistente la modi"icarea datelorB adica mentinerea, entru unele atribute, a unor !alori neactualizate alaturi de !alorile actualizate( 0ormele normale ale relatiilor dintr$o baza de date relationala sunt de"inite 4n ra ort de anomaliile care ot a are 4n lucrul cu aceste relatii, deci 4n "unctie de de endentele Gnedorite< care se mani"esta 4n cadrul acestor relatii( La roiectarea bazelor de date relationale se ot de"ini cinci "orme normale, "orm5nd cinci ni!ele de normalizare a relatiilor(
+

Contabilitate @i in"ormatica de #estiune, A3E, martie &''&

Pagina #1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O relatie R este 4n "orma normala unu, 0N1, daca domeniile e care sunt de"inite atributele relatiei sunt constituite numai din !alori atomice 1elementare2( 6n lus, un tu lu nu trebuie sa contina atribute sau #ru uri de atribute re etiti!e( O relatie R este 4n "orma normala doi, 0N&, daca este 4n 0N1 si oricare dintre atributele nonc.eie este de endent "unctional com let de c.eia rimara a relatiei( O relatie R este 4n "orma normala trei, 0NH, daca este 4n 0N& si atributele nonc.eie nu sunt de endente tranziti! de c.eia rimara a relatiei( Relatia R este 4n "orma normala atru, 0NK, daca este 4n 0NH si 4n cadrul ei nu se mani"esta mai mult de o de endenta multi!aloare( 3 unem ca relatia R este 4n "orma normala cinci, 0N5, daca "iecare de endenta -onctiune este im licata rintr$un candidat c.eie al lui R( A!anta-ele modelului relational= $ usor de inteles 1numar redus de conce te2 si de controlat 1sistemele a-un# la o inter"ata rietenoasa2B $ scalabilitatea sa este #eneroasa, "iind si sin#urul model care cunoaste im lementari de baze de date distribuiteB $ le#i de inte#ritate 1re#uli entru rote-area datelor si structurilor2 usor de inteles si de dez!oltatB $ s atiu de stocare si redundanta relati! reduseB $ inde endenta structurilor lo#ice ale bazei de date de modul de stocare "izica a datelor 1a licatiile sunt inde endente de modul de inre#istrare a datelor2 A e,ce tiile au a arut doar moti!ate de cresteri ale er"ormantelorB $ limba-e sim le bazate e al#ebra relationala sau e calcul relational( Deza!anta-ele modelului relational= $ incercarile modelului de a inma#azina si in"ormatii multimedia nu au a-uns la un numitor comun standardizat( Eta ele rocesului de roiectare a sc.emei conce tuale= 1( Determinarea "ormei normale 4n care trebuie sa se a"le relatiile din baza de date 1a ni!elului de G er"ectiune< im us sc.emei conce tuale2( Relatiile a"late 4n "orme normale su erioare determina a aritia unui numar redus de anomali 4n lucrul cu baza de date, com arati! cu relatiile nenormalizate sau a"late 4n rimele "orme normale, dar conduc todata la cresterea tim ului de acces la date( Aceasta deoarece relatiile a"late 4n "orme normale su erioare contin, de re#ula, un numar mai mic de atribute, lucru care im une cresterea
Pagina #" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

numarului de relatii din baza de date, deci intero#area simultana a mai multor relatii entru a #asi anumite in"ormatii( 6n determinarea "ormei normale la care trebuiesc aduse relatiile din bazele de date relationale se !or a!ea 4n !edere urmatoarele= $ onderea o eratiilor de intero#are si a celor de actualizare 4n lucrul cu bazele de date relationaleB $ e,i#entele de er"ormanta si "le,ibilitate im use de utilizatorii "inali la intero#area si, res ecti! la actualizarea bazelor de date relationale( &( 3tabilirea relatiilor care sa "aca arte din baza de date, 4n "orma normala stabilita anterior( Aceasta resu une de"inirea relatiilor si a restrictiilor de inte#ritate asociate, lucru realizat e baza modelelor conce tuale ale sistemului, modele obtinute 4n eta a de analiza a sistemului si a cerintelor in"ormationale asociate( 6n cadrul acestei eta e se ot a lica mai multe te.nici de ri#uroasa etc(2( H( Testarea sc.emei conce tuale obtinute si re!izuirea acesteia, daca este cazulB K( Descrierea sc.emei conce tuale 4n limba-ul de descriere a datelor utilizat de 3E8D$ul relational "olosit si 4ncarcarea acestei descrieri 4n baza de date relationala( roiectare 1te.nica normalizarii, te.nica dia#ramelor de de endenta

Pagina ## din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

&(H(K( Proiectarea sc.emei e,terne 3c.ema e,terna a unei baze de date relationale re rezinta ansamblul relatiilor 1tabelelor de date2 la care are acces un utilizator 1un ro#ram de a licatie2( Desi mai multi utilizatori ot lucra cu o aceeasi sc.ema e,terna, 4n #eneral, se considera entru o baza de date relationala at5tea sc.eme e,terne c5ti utilizatori e,ista la un moment dat, sc.eme care trebuiesc roiectate si a oi "acute o erationale( 3c.ema e,terna re rezinta modul de or#anizare, structurare, a datelor de care are ne!oie un anumit utilizator entru a$si satis"ace toate cerintele in"ormationale( Deoarece, de cele mai multe ori, un utilizator nu are ne!oie de ansamblul datelor memorate 4n cadrul bazei de date ci numai de o arte a acestor date, se considera sc.ema e,terna dre t o artitie lo#ica a sc.emei conce tuale a bazei de date( Din aceasta cauza, sc.ema e,terna a unei baze de date mai este cunoscuta si sub numele de subsc.ema a bazei de date( %odul de structurare a datelor 4n cadrul sc.emei e,terne oate "i cel din cadrul sc.emei conce tuale sau oate sa "ie di"erit( Acest lucru se e, lica rin "a tul ca structurarea datelor 4n cadrul sc.emei conce tuale are ca obiecti! o timizarea structurii de ansamblu a bazei de date relationale, 4n ra ort de ansamblul cerintelor in"ormationale ale tuturor utilizatorilor, 4n tim ce structurarea datelor 4n cadrul sc.emei e,terne urmareste "acilitarea satis"acerii cerintelor in"ormationale entru un anumit utilizator( La roiectarea unei sc.eme e,terne a unei baze de date relationale se arcur# urmatoarele eta e= 1( Determinarea zonei 1ariei2 de interes entru un anumit utilizator din cadrul sistemului in"ormatic re"lectat in"ormational cu a-utorul bazei de dateB &( Analiza structurala, dinamica si "unctionala a acestei zone din domeniul acti!itatii economice re rezentate rin sistemul in"ormatic entru care se realizeaza baza de dateB H( Proiectarea sc.emei e,terne, e baza analizei anterioare, 4n modul de lucru descris la roiectarea sc.emei conce tuale a bazei de date relationale, tin5nd cont de "a tul ca aceeasi sc.ema oate a are dre t o sc.ema conce tuala, daca sistemul de re"erinta este 4ntre#ul domeniu economic analizat, sau dre t o sc.ema e,terna, daca sistemul de re"erinta este o arte din domeniul economic analizatB K( Testarea sc.emei e,terne si modi"icarea acesteia, daca este cazulB 5( Aducerea sc.emei e,terne 4n "orma o erationala( Acest lucru se realizeaza 4n mod di"erit "ata de sc.ema conce tuala a bazelor de date, entru care o erationalizarea resu une
Pagina #$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

descrierea sa cu a-utorul limba-ului de descriere a datelor utilizat de 3E8DR, com ilarea acestei descrieri si 4ncarcarea acestei descrieri com ilate 4n cadrul bazei de date( Pentru ca o sc.ema e,terna sa de!ina o erationala, sa oata "i a licata, utilizatorul caruia 4i este destinata trebuie sa rimeasca dre turi de acces asu ra tabelelor de date care com un sc.ema e,terna(

&(H(5( 3isteme de #estiune a bazelor de date relationale Un sistem de #estiune a bazelor de date relationale oate "i de"init ca re rezent5nd un 3E8D care utilizeaza dre t conce aie de or#anizare a datelor modelul relational( Di!ersitatea modelelor relationale ;o erationale< au determinat, 4n mod natural e,istenta unei mari di!ersitati de 3E8DR, care se a ro ie mai mult sau mai utin de modelul relational ;teoretic<( Cerintele teoretice e care trebuie sa le satis"aca un 3E8D relational au "ost s eci"icate de Codd, rintr$o serie de 1H re#uli, numite re#ulile lui Codd( Deoarece aceste re#uli au "ost mult dis utate si deoarece nici unul dintre 3E8D$urile relationale 13E8DR2 dis onibile astazi nu res ecta 4ntrutotul cerintele e, rimate de Codd, 4n cadrul celor 1H re#uli, caracterizarea unui 3E8D se realizeaza "olosind o serie de cerinte minimale e care trebuie sa le satis"aca un sistem de #estiune a bazelor de date entru a utea "i considerat relational( Un 3E8D este minim relational daca satis"ace urmatoarele conditii= 1( Toate datele din cadrul bazei de date sunt re rezentate rin !alori 4n tabele( &( Nu e,ista ointeri obser!abili de catre utilizator 4ntre tabele, 4n sensul ca o eratiile cu relatii nu "ac a el la ointeri, indecsi, "isiere in!erse etc( H( 3istemul su orta o eratorii relationali de roiectie, selectie si -oin natural, "ara limitari im use din considerente interne 1cum ar "i de e,em lu, necesitatea inde,arii atributelor2( Unitatea de in"ormatie cu care se lucreazt 4n cadrul acestor o eratii trebuie sa "ie relatia( K( Un 3E8D este com let relational daca este minimal relational si satis"ace 4n lus urmatoarele conditii= 3istemul su orta toate o eratiile de baza ale al#ebrei relationale, "ara limitari im use din considerente interne( 3istemul su orta doua dintre restrictiile de inte#ritate de baza ale modelului relational si anume unicitatea c.eii unei relatii si restrictia re"erentiala( Un 3E8D este seudorelaaional daca satis"ace numai conditiile 1 si H(
Pagina #% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dintre instrumentele si mecanismele de lucru de care dis une un 3E8D relational se ot mentiona= $ un limba- relational entru descrierea datelor la ni!el "izic, lo#ic si conce tualB $ un limba- relational entru mani ularea datelor 1intero#are si actualizare2B $ mecanisme entru controlul inte#ritatii semantice a datelorB $ mecanisme entru asi#urarea coerentei datelor 4n conditiile accesului concurent la date si a aritiei unor a!ariiB $ mecanisme entru o timizarea cererilor de dateB $ utilitare entru rezentarea rezultatelor, de ti ul #eneratoarelor de ra oarte, utilitare entru #enerarea de a licatii, entru #enerarea de statistici des re starea si acti!itatea bazei de date( Dintre 3E8D$urile relationale mai cunoscute utem mentiona= INERE3, ORACLE, D8&, 0OCU3, 3ILtD3 s(a( care lucreaza sub sistemele de o erare :%3 si UNID( Pentru calculatoarele com atibile I8%$PC a!em d8ase I:, 0o,Pro, Parado, s(a(

CAPITOLUL H PROERA%AREA UNUI 3I3TE% IN0OR%ATIC H(1( 3isteme in"ormatice ;0unctionarea adec!ata a "irmei, realizarea obiecti!elor cu rinse in re!iziunile sale nu este osibila doar rin contributia sitemului decizional( De asemenea este necesar un sistem in"ormational, ce o"era materia inde linirea obiecti!elor rima in"omationala necesara in stabilirea si a sarcinilor, com etentelor si economico$"inanciare,

res onsabilitatilor atat mana#eriale cat si de e,ecutie din cadrul unei societati comerciale<1' Pentru des"asuarea in bune conditii a oricarei acti!itati, este necesara mane!rarea unui !olum ridicat de in"ormatii, ast"el au a arut si s$au dez!oltat sisteme in"ormationale care ocu a astazi un loc im ortant 4n "unctionarea com le,ului mecanism re rezentat de societatea moderna( A aritia calculatorului electronic a ermis automatizarea acestor acti!itati conduc5nd la a aritia sistemelor in"ormatice( 3isteme in"ormationale re rezinta un ansamblu de te.nici si metode de or#anizare si mane!rare a in"ormatiilor s eci"ice unui anumit domeniu de acti!itate 1e,( circuitul in"ormatiilor 4ntr$o 4ntre rindere, e!identa
1'

O( Nicolescu, I :erboncu, G%ana#ement<, Ed( EconomicQ, 8ucure@ti, 1+++ &K1

Pagina #6 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o ulatiei, e!identa cartilor 4ntr$o biblioteca etc(2, de la #enerarea acestora si ster#erea sau stocarea lor(

5na la

3istemele in"ormatice sunt sisteme de or#anizare, mane!rare si e, loatare a in"ormatiilor 1res ecti! a datelor2, s eci"ice unui anumit domeniu de acti!itate, cu a-utorul calculatorului( Pentru a rezol!a roblemele le#ate de mane!rarea in"ormatiilor, re rezentate rin intermediul datelor, a are ca o necesitate e,istenta unor modele si mecanisme de or#anizare a datelor deoarece, de modul 4n care sunt or#anizate datele de inde e"icienta sistemului in"ormatic( 8azele de date, ca rinci ale com onente ale sistemelor in"ormatice, o"era tocmai aceste modele si mecanisme de or#anizare a datelor( In"ormatia este relucrata rin intermediul sistemelor in"ormatice( In"ormatia re rezinta sensul e care oamenii 4l acorda datelor 1ast"el ca aceeasi data oate re rezenta di!erse in"ormatii, "unctie de cei care o "olosesc2( Datele sunt re rezentari simbolice ale unor "enomene, rocese, obiecte etc( susce tibile a "i stocate e un su ort de memorie e,terna, si care ot "i mane!rate "olosind di!erse mi-loace te.nice 1e,em le de date= ci"re, siruri de caractere, ima#ini, culori etc(2( Circuitul in"ormational se re"era la drumul e care$l arcu#e in"ormatia din momentul a aritiei unui e!eniment si ana cand e baza acestuia se declanseaza un alt e!eniment( Daca relucrarea in"ormatiei se "ace re onderent cu mi-loace automate, a!em de a "ace un sistem in"ormational automatizat, numitsistem in"ormatic( 3istemul in"ormatic, mai oate "i de"init ca un ansamblu coerent structurat, "ormat din ac.i amente electronice de calcul si comunicatie, rocese si roceduri automate si manuale etc(, toate acestea entru ma,imizarea ro"itului realizat in acti!itatea economica( Pentru a$si realiza "unctionalitatea 4n cadrul acti!itatii des"asurate de o or#anizatie economica, sistemul in"ormational resu une e"ectuarea unor acti!itati de cule#ere, relucrare, transmitere si stocare a in"ormatiilor economice( Aceste acti!itati im lica utilizarea unor mi-loace de stocare, relucrare si transmitere a in"ormatiilor recum si a unor cate#orii de ersonal s ecializat( Daca e"ectuarea acti!itatilor unui sistem in"ormational resu une "olosirea te.nicii de calcul s unem ca a!em un sistem in"ormatic( 6n mod ideal, sistemul in"ormatic ar trebui sa "ie tot una cu sistemul in"ormatonal( 6n ractica, sistemul in"ormatic este un subsistem al sistemului in"ormational care "oloseste calculatorul si a licatii so"t7are s ecializate entru a aco eri anumite as ecte ale acti!itatii sistemului in"ormational(

Pagina #7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6ntr$un sistem in"ormational al unei or#anizatii economice ot e,ista, la un moment dat, mai multe sisteme in"ormatice care "unctioneaza 4n aralel si colaboreaza entru entru 4nde linirea obiecti!elor sistemului in"ormational 1e,( un sistem in"ormatic $ 3I etc(2( Un sistem in"ormatic cu rinde urmatoarele elemente = $ ec.i amente de calcul B $ a licatii so"t7are B $ baze de date B $ ersonal de 4ntretinere 1in#iner de sistem si*sau administratori de baze de date2 B $ o eratori date( Caracteristica sistemelor in"ormatice este astrarea centralizata a datelor 4n baze de date s re deosebire de sistemele in"ormationale !ec.i, 4n care stocarea datelor se realiza e su ort de .5rtie( Aceasta ducea la o re licare uternica a acelorasi date la ni!elul mai multor com onente ale sistemului entru a reduce durata de acces la date( Pastrarea datelor 4n baze de date are a!anta-ul ca reduce redundanta acestora si e!ita a aritia roblemelor de actualizare 1orice data este actualizata o sin#ura data nee,ist5nd riscul a aritiei unei date re licate care sa aiba !alori di"erite deoarece actualizarea nu s$a realizat entru toate co iile e,istente2( Ciclul unui sistem in"ormatic resu une doua eta e= 1( Proiectarea si realizarea sistemului in"ormatic A realizare a sistemului in"ormatic( &( E, loatarea sistemului in"ormatic A este Prelucrarea datelor este asi#urata de artea ce asi#ura e"ecti! e, loatarea sistemului rin relucrarea automata a datelor din "lu,ul in"ormational al a#entului economic( artea de 3O0T rin sisteme de #estiune a bazelor de date si rin artea de RARD rin calculatoare si retele de calculatoare( In cadrul unei societati, concomitent cu recizarea ariei de in!esti#atie in"ormationala se "ormuleaza obiecti!ele de realizat( Pentru a "i realizate si acce tate de catre ersonalul c.eie al "irmei, este necesara artici area la stabilirea obiecti!elor a mana#erilor de ni!el su erior si a rinci alelor com artimente im licate, in s ecial cel contabil, deoarece acestia cunosc cel mai bine necesitatile societatii si sunt bene"iciarii rinci alelor in"ormatii( 3ub conducerea lor com etenta, ec.i ei de ro#ramatori i se sabilesc doua cate#orii de obieci!e= in"ormationale si economice(
Pagina #8 din 117

e!identa contabila, un 3I entru #estiunea materialelor, un 3I entru e!identa ersonalului

arte care asi#ura de"inirea

conce tuala si te.nica a sistemului in"ormatic si elaboreaza documentatia de roiectare si

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiecti!ele in"ormationale !izeaza direct "unctonalitatea sistemului in"ormatic, "elul si calitatea in"ormatiilor de "urnizat, modernizarea unor roceduri in"ormationale, in s ecial in le#atura cu e,tinderea sau introducerea unor noi com utere, terminale, etc(, er"ormantele si erioada de "urnizare a unor inormatii c.eie, costurile im licate, etc( Obiecti!ele economice au in !edere ;e"ectele directe si indirecte determinate de er"ectionarile in"ormationale( Acestea se re"era la orto"oliul de comenzi, marimea stocurilor de materii rime, !iteza de rotatie a ca italului circulant, ci"ra de a"aceri, etc(, intre cele doua cate#orii de obiecti!e e,istand o stransa interde endenta( Intotdeauna, c.iar daca sunt di"icil de comensurat cu e,actitate, er"ectionarile in"ormatce, "ie in diminuarea unor anumite costuri, mai ales indirecte, "ie in s orirea unor !enituri ca urmare a unor in"ormari calitati! su erioare intr$o erioada o tima(<11 In acest sens, entru realizarea unui sistem in"ormatic de ti "inanciar contabil trebuie res ectate urmatoartoarele eta e= eta a de analiza a sistemului in"ormational e,istentB eta a de roiectare #enerala a sistemului in"ormaticB eta a de roiectare de detaliu a sistemului in"ormaticB eta a de elaborare si testare a ro#ramelorB eta a de im lementare a sistemului in"ormaticB artea de e, loatare curenta, de intretinere si mentinere in "unctiune a sistemului in"ormatic(

H(&( %icroso"t Access &''' %icroso"t Access &''', este un uternic si robust sitem de #estionare a bazelor de date relationale e H& de biti, entru crearea de a lictii clasice sau de ti client$ser!er entru baze de date entru sistemele de o erare >indo7s +D si >indo7s( 3istemul de Eestiune a 8azelor de Date %icroso"t Access &''' "ace lansarea sa initiala din 1++& Aceasta re rezinta o !ersiune imbunatatita a rodusului %icroso"t O""ice +?(in care, e lan#a com onentele traditionale= >ord, E,cel, Po7erPoint si OutlooP, au "ost introduse urmatoarele com onente=
11

arte din

ac.etul de ro#rame %icroso"t O""ice si este cea de a 5$a !ersiune a rodusului de la

O( Nicolescu, I( :erboncu, ibid, &/'

Pagina # din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Publis.er, entru realizarea de a licatiiB 0rontPa#e, entru crearea a#inilor >ebB P.otoDra7, entru editarea ima#inilorB 3mall 8usiness Tools, entru #estionarea a"acerilor mici( Princi alele caracteristici ale 3E8D$ului Access sunt= este relational si lucreaza sub sistemul de o erare >indo7sB este desc.is comunicarii cu alte 3E8D$uri, cum ar "i 0o,Pro sau Parado,B ermite realizarea unor a licatii com le,e, rin utilizarea limba-ului :isual 8asicB ermite comunicarea cu 3IL 3er!er, un alt rodus al %icroso"t care #estioneaza baze de dateB ermite accesul la baze de date din reteaua Internet, "iind un instrument uti entru ublicarea in"ormatiilor in a#inile >ebB este autodocumentat rin .el , a elabil conte,tual sau la cerereB contine instrumente 7izard care ermit utilizatorului crearea intr$o maniera "oarte sim la a obiectelor bazei de dateB ermite crearea de comenzi ra ide 1s.ortcuts2 in !ederea accesarii obiectelor AccessB ermite crearea de #ru uri de obiecte de"inite de utilizatorin cadrul bazei de dateB ermite ersonalizarea bazei de dateB ermite utilizarea obiectelor Access din cadrul a licatiilorrulate sub sistemul de o erare >indo7sB In cadrul !ersiunii &''' a 3E8D$ului Accessau "ost introduse o serie de "acilitati noi cum ar "i= Inter"ata #ra"ica "ost modi"icata, "iind mai atracti!a si mai usor de utilizatB 3e ermite ublicarea datelor in cadrul unei retele Intranet sau e Internet rin a#ini RT%L dinamiceB Pe baza "acilitatii de com actare, se minimizeaza dimensiunea bazei de date la inc.idereB 3e ermite crearea de a licatii care sa utilizeze baze de date stocate in 3IL 3er!er, in cadrul unei retele de calculatoare(1&

H(&(1( Ar.itectura %icroso"t Access

1&

8aze de date A "undamente teoretice @i ractice, Editura In"ome#a, &''&

Pagina $! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O baza de date Access oate "i de"inita ca o colectie e obiecte= tabele, cereri de intero#are, "ormulare, ra oarte, a#ini >eb, comenzi macro si module( In ciuda uterii ro#ramului Access, acest sistem de bare de date relationale oate "i "olosit cu usurinta de utilizatorii "ara cunostinte de ro#ramare( 8utoanele de e numeroasele bare cu instrumente modernizate, care sunt a roa e identice in toate a licatiile ac.etului O""ice &''', o"era !ariante de comanda ra ida entru o tiunile din meniuri( %eniurile ada tabile ale ac.etului O""ice &''' nu a"iseaza decat o tiunile "olosite cel mai "rec!ent( Trebuie subliniata di"erenta ma-oracare e,ista intre %icroso"t Access si alte sisteme de #estiune a bazelor de date( Ast"el, in :isual 0o,Pro, rin baze de date 1basadate2 se intele# acele "isiere in care sunt stocate datele( Tabela, este un obiect de"init de utilizatorin care sunt stocate datele rimareB 0ormularul, este un obiect care ermite introducerea datelor, a"isarea acestora sau controlul intre#ii a licatiiB Intero#area, este un obiect care ermite !izualoizarea in"ormatiilor obtinute rin relucrarea datelor din una sau mai multe tabele si*sau alte cereri de intero#are( Ra ortul, este un obiect care ermite "ormatarea si ti arirea in"ormatiilor obtinute in urma consultarii bazei de date sub "orma de documenteB Pa#ina >eb de accesare a datelor, re ezinta un obiect care include un "isier RT%L si alte "isiere su ort in !ederea "urnizarii accesului la date InternetB Comanda macro, re rezinta un obiect care contineo de"initie structurata a uneia sau mai multor actiuni e care Access le realizeaza ca rasouns la un anumit e!enimentB %odulul, re rezinta un obiect care contine roceduri de"inite de utilizator si scrise in limba-ul de ro#ramare :isual 8asic( rin intermediul bro7ser$elor

H(&(&( 0acilitati Access entru dez!oltarea a licatiilor Access a "ost roiectat in !ederea ;crearii de a licatii multiutilizator, in care "isierele bazelor de date sunt arta-atein retea, iar Access "oloseste un sistem de securitate com le, entru a im iedica ersoanele neautorizate sa citeasca sau sa modi"ice bazele de date create( Access oate im orta si e, orta date din cele mai cunoscute "ormate de "isier entru baze de date si "oi de calcul tabelar, recum si ca "isiere de te,t( De asemenea, Access oate atasa "isiere cu tabele d8A3E, 0o,Pro si Parao, la bazele de datesi ermite lucrul cu aceste
Pagina $1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"isiere in "ormatul lor nati!, insa sistemul de asistenta entru "isierele ane,ate in aceste "ormate este "oarte limitat in Access &'''( De asemenea, ro#ramul Access oate "i "olosit e statii de lucru care au rolul de clienti entru ser!ere de retea cu "isiere si baze de date in cadrul sistemelor client*ser!er cerintele entru un sistem entru baze de date( Ca atare, Access inde lineste toate ro"esional de #estionare a bazelor de date relationale, "iind

totodata si un instrument ro"esional de dez!oltare entru lucrul cu baze de dateclient*ser!er, la care, %icroso"t a adus numeroase imbunatatiri acestor "acilitati( Access are o structura unica entru baze de date care oate combina toate tabelele de date inrudite si inde,urile, "ormatele, a oartele si codurile :8A ale acestora intr$un sin#ur "isier mdb( %icroso"t a inclus in Access &''' ;numeroase subrutine care #.ideaza utilizatorul as cu as rin realizarea unor o eratii di"icile( Una dintre cele mai reusite subrutine din Access &''' este Daabase >izard, carecreeaza o a licatie Access &''' ti ica, "olosind un set de sabloane re"ormatate entru baze de date(<1H 3uccesul ro#ramului Access oate "i atribuit in mare arte ;includerii sale in editiile %icroso"t O""ice Pro"essional( 0iecare !ersiune a ro#ramului Access a "ost inte#rata din ce in ce mai bine cu celelalte com onente ale ac.etului O""ice( Toate com onentele din O""ice &''' si :isual 8asic /(' "olosesc acum :isual 8asic "or A lications 1:8A2 in !ersiunea /('( Access &''' a do tat in s"arsit editorul :8A din O""ice &''' 1care este numit mediu de ro#ramare inte#rat A IDE2 entru scrierea codurilor :8A de automatizare a a icatiilor Access<1K Pana si ro#ramul 0o,Pro etru baze de date, rodus tot de %icroso"t, desi are numerosi ro#ramatori si utilizatori "ideli, a de!enit un rodus mar#inal( 9eci de milioane de e,em lare ale ro#ramului Access sunt "olosite in rezent in lume entru a licatii care !ariaza de la or#anizarea retelelor si a colectiilor de cd$uri ama la o eratiile de comert electronic 1e$commerce2 din Internet( Access "aciliteaza dez!oltarea si e, loatarea bazelor de date unand la dis ozitia utilizatorilor o serie de intrumente e,trem de utile ce ermit= Utilizarea bazelor de date create in !ersiuni di"erite ale %icroso"t Access si realizarea de con!ersii intre "ormatele de "isiereB Com actarea si re ararea bazelor de dateB

1H 1K

Robert Senin#s, GTotul des re Access &'''<, Ed( Teora, 8ucure@ti &''' HK Robert Senin#s, GTotul des re Access &'''<, Ed( Teora, 8ucure@ti &''' &

Pagina $" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Elaborarea ra ida a "ormatelor de inter"ata cu uilizatorul 1 rin intermediul utilitarului 37itc.8oard %ana#er2B Personalizarea inter"etei bazei de date 1 rin intermediul "erestrei 3turt$u 2B Di!izarea a licatiilor rin se ararea tabelelor de restul obiectelor 1 rin intermediul instrumentarului Data8ase 3 litter2B Analiza si documentarea bazelor de dateB 3 orirea #radului de securitate in e, loatarea bazei de date 1 rin con!ersia in "ormat ;mde< stabilirea unei arole, incri tare sau stabilirea unui sistem ierar.ic de utilizatori2 ;3istemul de securitate "olosit de Access este modelat e baza celui din %icroso"t 3IL 3er!er , in !ersiunea Access &''' nu au "ost o erate modi"icari substantiale in sistemul de securitate din !ersiunea anterioara, dar subrutina User$Le!el 3ecuritJ >izard introdusa in remiera in Access +5 "ace mai usoara im lementara si administrarea a licatiilor si#ure(<15 Cosmetizarea ro#ramului Access &''' O mare arte din "acilitatile introduse in Access &''' sunt numai de cosmetizare si au o in"luenta redusa, sau c.iar nula asu ra acti!itatii curente a utilizatorilor ro#ramului Access si a ro#ramatorilor( Unele "acilitati ar sa "i "ost introduse e,clusi! entru a e,tinde ;lista de noi "acilitati<care insoteste toate !ersiunile actualizate ale so"turilor(

H(&(H( O timizarea bazelor de date Access Desi modelul relational bene"iciaza de "ormalisme entru modelele normale

1normalizate2, iar inter"ata "olosita entru descrierea obiectelor ti o"era insemnate "acilitati entru im lementarea modelelor, totusi obiectele a licatiei c.iar daca sunt "unctionale nu sunt si er"ormante 1 arametrii= tim a"ectat e"ectuarii unor o eratii, s atiul ocu at in baza de date, etc(2( De aici a are necesitatea o timizarii acestor obiecte de catre roiectantul bazei de date( 1( O timizarea tabelelor( In #eneral rocesul de normalizare conduce la obtinerea unor tabele o timizate 1in "unctie de com le,itatea roblemei, un model oate "i normalizat, daca res ecta minim 0N&, dar entru a "i si mai er"ormant oate "i necesara si o "orma normala su erioara2( 3e mai ot a!ea in !edere si urmatoarele recomandari= $ 0olosirea unor ti uri de date si dimensiuni cat mai adec!ate entru cam uriB

15

Robert Senin#s, GTotul des re Access &'''<, Ed( Teora, 8ucure@ti &'''

:III

Pagina $# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ E!itarea de"inirii c.eilor AutoNumber si NumericB

rimare

e cam uri de ti

Te,t, Numeris13in#le2,

Numeric1Double2( Cele mai recomandate ti uri

entru ast"el de c.ei sunt cele de ti

$ Inde,area cam urilor care ot "i "olosite in ordonari, criterii sau in relatii 1daca entru cam urile de ti c.eie e,terna, utilizatorul nu creeaza indecsi, acest lucru !a "i "acut automat de Access2B $ Utilizarea moderata a indecsilor( C.iar daca acestia ermit realizarea unor o eratii intr$un tim scurt, nu se recomanda "olosirea lor abuzi!a, deoarece o eratiilede actualizare !or "i mai lente( &( O timizarea intero#arilor( Pentru obiecte de acest ti se au in !edere urmatoarele= $ 0olosirea in criterii 1sau clauza 3IL >.ere2 numai a cam urior inde,ateB $ 3e !a e!ita "olosirea in criterii a cam urilor din artea n a unei relatiiB $ Utilizarea in clauza Erou 8J 1daca este osibil2 a cam urilor inde,ate si totodata a unui numar redus de cam uriB $ Pentru intero#arile destinate numai a"isarii datelor se oate recur#e la "olosirea ti ului 3na s.otB $ 3al!area intero#arii in tim ul e,ecutiei H( O timizarea "ormulalelor( In #eneral "ormularele sunt mari consumatoare de resurse, asa incat sunt identi"icate urmatoarele= $ E!itarea su raincarcarii "ormularelor cu controaleB $ Renuntarea la utilizaea unor ima#ini #ra"ice in cadrul "ormularelorB $ E!itarea desc.iderii mai multor "ormulare decat sunt necesareB $ 3etarea "ormularB $ E!itarea "olosirii unor roceduri com licate entru e!enimentul OnCurrent( K( O timizarea ra oartelor( Pentru ra oarte se recomanda urmatoarele= $ Renuntarea la atasarea controalelor de ti ima#ine, butoane, casete combinate, etc(, deoarece acestea nu !or a!ea nici o utilitate in ra ortB $ Utilizarea unor roceduri cat mai sim le entru e!enimentul On0ormat sau c.iar renuntarea, daca este osibil, la aceste roceduriB $ 3ortarea si #ru area datelor se !a "ace, daca este osibil, numai du a cam uri inde,ate(1/ CAPITOLUL K
1/

ro rietatii Data EntrJ

e ;Jes< reudce tim ul necesar incarcarii unui

8aze de date A "undamente teoretice @i ractice, Editura In"ome#a, &''&, 151

Pagina $$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CONTA8ILITATEA 3TOCURILOR DE %ATERII PRI%E 3I %ATERIALE K(1( Continutul si structura stocurilor K(1(1( 3tocurile 3tocurile re rezinta, du a caz, bunurile materiale, lucrari si ser!icii destinate sa "ie consumate la rima lor utilizare, sa "ie !5ndute 4n situatia 4n care au starea de mar"a sau roduse rezultate din relucrare, recum si roductia 4n curs de e,ecutie a"lata sub "orma roductiei neterminate( ;3tocurile sunt bunuri si ser!icii care intra in ciclul de e, loatare entru a "i !andute sau consumate la rima lor utilizare(<1? 3tocurile sunt bunuri detinute in sco ul des"asurarii normale a acti!itatii unei intrearinderi, bunuri ale caror !alori nu -usti"ica incadrarea lor ca acti!e "i,e( Din unct de !edere al utilitatii, stocurile ot artici a la unul sau mai multe cicluri de "abricatie( Din unctul de !edere al "ormei materiale, ot "i= roduse "inite sau semi"abricate, bucati, seturi de mai multe bucati, serii, aleti, etc( 3tocurile se ot masura cu una sau mai multe unitati de masura( Atunci cand unui stoc ii sunt a licabile mai multe unitati de masura, est im ortanta stabilirea unitatii de masura de baza entru contabilitate si "ormula de trans"ormare a unitatii de masura de baza in toate celelalte unitati de masura utilizate in le#atura cu stocul res ecti!(<1) 3tocurile, sub as ectul #estionarii, se ot #ru a in stocuri si roductia in curs de e,ecutie, ambele "iind considerate acti!e circulante materiale( Comisia Internationala a 3tandardelor Contabile 1IA3C2, in norma de contabilitate IA3&, ;3tocurile< a licata ince and cu '1('1(1+?/ si re!izuita in anul 1++H de"ineste stocurile ca "iind un element de actic, iar costul de ac.izitie al acestora cu rinde retul de cum arare, ta,ele !amale si alte ta,e nerecu erabile, c.eltuieli de trans ort$a ro!izionare( 6n contabilitatea din tara noastra, 4n s"era stocurilor se includ si materialele de natura obiectelor de in!entar( Acestea sunt bunuri cu o !aloare mai mica dec5t limita re!azuta de le#e entru a "i considerate mi-loace "i,e, indi"erent de durata lor de ser!iciu, sau cu durata mai mica de un an, indi"erent de !aloarea lor, 1ec.i amentul de recum si bunurile asimilate acestora rotectie, ec.i amentul de lucru, 4mbracamintea s eciala, sculele,

1? 1)

N 0elea#Q, I( Iona@cu, GContabilitate "inanciarQG, :olII, Ed EconomicQ 1++H, K) Rentro T3traton, Consilier Contabilitate

Pagina $% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

instrumentele, mecanismele, dis oziti!ele si !eri"icatoarele cu destinatie s eciala, modelele, stantele, matritele si alte obiecte asimilate2(1+ 3tocurile ot "i= $ 8unuri ac.izitionate in scou ul re!anzarii 1mar"a cum arata de un comerciant cu amanuntul si destinata re!anzarii2 sau orice alta ac.izitie a!and acest sco B $ 8unuri "inite sau in curs de e,ecutie, "abricate de intre rindereB $ %aterii rime, materiale, utilitati ce urmeaza a "i "olosite in rocesul de roductieB $ Costul ser!iciului enru care intre rinderea nu a recunoscut inca !enitul a"erent, in cazul restarilor de ser!icii(

K(1(&( Clasi"icarea stocurilor 6n contabilitatea "inanciara a 4ntre rinderii stocurile sunt clasi"icate si delimitate 4n "unctie de atru criterii= "izic, destinatia, "aza ciclului de e, loatare si locul de creare a #estiunilor( Cores unzator acestor criterii sunt indi!idualizate urmatoarele structuri= a2 materiile rime, care artici a direct la "abricarea roduselor, re#asindu$se 4n com onenta lor inte#ral sau artial, 4n starea initiala sau trans"ormata B b2 materialele consumabile sau "urniturile cu rind materialele au,iliare, combustibilii, materiale entru ambalat, iesele de sc.imb, semintele si materialul de lantat, "ura-ele si alte materiale consumabile care artici a indirect sau a-uta acti!itatea de e, loatare "ara a se re#asi, de re#ula, 4n rodusul rezultat B c2 rodusele sub "orma semi"abricatelor 1 roduse 4n curs de "abricatie2, roduselor "inite 1 roduse care au arcurs 4ntre#ul roces de "abricatie2 si roduselor reziduale 1rebuturi, materiale recu erabile si deseuri2 B d2 animale care nu au 4nde linit conditiile animalele de 4n#rasat, asarile si coloniile de albine B e2 roductia 4n curs de "abricatie re rezinta materiile rime care nu au trecut rin toate stadiile de "abricatie, rodusele nesu use robelor si rece tiei te.nice sau necom letate 4n 4ntre#ime, recum si lucrarile si ser!iciile 4n curs de e,ecutie sau neterminate B "2 mar"urile, res ecti! bunurile e care 4ntre rinderea le cum ara 4n !ederea !5nzarii B #2 ambala-ele 1cu e,ce tia ambala-elor de natura obiectelor de in!entar si mi-loacelor "i,e2 de trans ort re"olosibile care 4nsotesc bunurile 4n rocesul circulatiei lor 1recu erabile
1+

entru a "i trecute la animale adulte,

%i.ai Ristea, GContabilitate a ro"undatQG, ca (I:

Pagina $6 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"acturate consemnate distinct care circula rin restituire sau incluse 4n retul mar"ii si care se ot !alori"ica sau nu du a utilizare2 ( Cate#orii distincte in cadrul stocurilor, constituie obiectele de in!entar, baracamentele si amena-arile ro!izorii( In Romania, rin re#ulamentul de a licare a Le#ii Contabilitatii nr( )&*1++1 este data urmatoarea de"initie acestei clase de acti!e atrimoniale, destinate= sa "ie !andute in aceeasi stare sau du a relucrarea lor in rocesul de "abricatieB 0ie consumate la rima lor utilizare<&' 6n ra ort de locul de creare a #estiunilor, structurile de stocuri rezentate mai sus se #ru eaza 4n= stocuri a"late 4n de ozitele 4ntre rinderii, stocuri 4n curs de a ro!izionare sau sosite si nerece tionate, stocuri sosite "ara "actura, stocuri li!rate dar ne"acturate, stocuri "acturate dar neli!rate, stocuri a"late la terti( Cores unzator criteriilor de clasi"icare rezentate mai sus sunt indi!idualizate doua structuri in"ormationale de baza= structura "inanciara standardizata si structura interna sau de #estiune( 3tructura "inanciara standardizata este ro rie #estiunii si contabilitatii "inanciare a 4ntre rinderii si o ereaza cu doua criterii= destinatia si "aza ciclului de e, loatare( Interesul in"ormational este cel al "inantarii e termen scurt, calcularii si analizei mecanismului "ondului de rulment, bu#etarea acti!itatii de e, loatare si #estionarea acti!itatii de trezorerie( Din unct de !edere metodolo#ic, o asemenea structura se realizeaza si se identi"ica rin conturile #ru a sau rinci ale din Planul de conturi #eneral simbolizate cu doua ci"re, sinteticele de #radul I sau di!izionare, simbolizate cu trei ci"re si sinteticele de #radul II sau subdi!izionare, simbolizate cu atru ci"re( 3tructura interna sau de #estiune, necesara, dar nestandardizata, este o ozabila contabilitatii interne de #estiune( Ea o ereaza cu celelalte doua criterii= "izic si locul de creare a #estiunilor si se delimiteaza unor ersoane "izice2( rin conturile analitice de stocuri cores unzatoare sortimentelor si #estiunilor 1de ozitelor create ca entitati #estionare re artizate 4n ras underea atrimoniale= ;Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de e,ecutie cu rinde ansamblul bunurilor si ser!iciilor din cadrul unitatii

K(&( Obiecti!ele si "actorii or#anizarii contabilitatii stocurilor


&'

Re#ulamentul de a licare a Le#ii ContabilitQUii nr()&*1++1

Pagina $7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obiecti!ele contabilitatii stocurilor si a

roductiei in curs de e,ecutie sunt, in

rinci al le#ate de realizarea "unctiilor comerciale ale intre rinderii( Princi alele obiecti!e ce re!in contabilitatii in acst domeniu sunt= A( Urmarirea si controlul realizarii ro#ramului de a ro!izionare( Prin or#anizare a e!identei e #ru e si stocuri, recum si a c.eltuielilor trans ort$a ro!izionare e "eluri de c.eltuieli, com arate ermanent cu re!ederile ro#ramelor, se asi#ura in"ormatii utile cu ri!ire la stadiul a ro!izionariiB 8( Asi#urarea inte#ritatii circulante materiale artimoniale a stocurilor la locurile de de ozitare si e "eluri de stocuri, !cantitati!, si urmarirea ermanenta a miscarii lor( 3e asi#ura rin or#anizarea contabilitatii mi-loacelor e #estiuni si in cadrul acestora !aloric, inre#istrarea e,acta si la tim a cuantumului miscarilorsi a di"erentelor contatate la in!entariere, sesizarea e,istentei stocurilor "ara utilitate sau cu miscare lnta, entru luarea masurilor necesare lic.idarii lor( C( Urmarirea utilizarii rationale a mi-loacelor materiale a ro!izionate im une un asemenea mod de or#anizare care sa ermita res ectarea normelor de consum s eci"ic la eliberarea lor din de ozit, e!identa economiilor sau a materialelor neutilizate , recum si a materialelor recu erabile rezultate din relucrarea in sectiile de "abricatie( D( Asi#urarea delimitarii c.eltuielilor de trans ort$a ro!izionare "ata de !aloarea materialelor a ro!izionate, im une or#anizarea contabilitatii ast"el incat aceasta sa oata "urniza in"ormatii cu ri!ire la ni!elul si structura c.eltuielilor de trans ort$a ro!izionare( E( Inre#istrarea si controlul !alori"icarii stocurilor de mar"uri si a celorlalte cate#orii de stocuri destinate a "i li!rate tertilor( 0( E!identa si urmarirea stocurilor de roduse in rocesul obtinerii si li!rari la returi com etiti!e( E( E!aluarea realista a stocurilor si determinarea in"luentelor asu ra artrimoniului si rezultatelor, rin a licarea corecta a re#ulilor de e!aluare( R( Promo!area rinci iului rudentei si rinci iului continuitatii acti!itatii la e!aluarea si inre#istrarea in contabilitate a stocurilor( Realizarea acestor obiecti!e este conditionata de studierea si luarea in considerare a "actrilor s eci"ici care in"luenteaza or#anizarea contabilitatii acti!elorcirculante materiale rintre care= A( %arimea intre rinderii, ca "actor care determina ale#erea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor, "ie metoda in!entarului ermanent, "ie metoda in!entarului intermitent
Pagina $8 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8( 3tructura or#anizatorica si "unctionala a #estiunilor de stocuri, determina circuitul documentelor rimaresi e!identa analitica a #estiuni( %odul de or#anizare a acti!itatii de a ro!izionare si li!rare,de ozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie remise de baza contabilitatii, intrucat o eratiile s eci"icelor #enereaza o mare de documente rimare de a caror corecta intocmire si com letare de inde #radul de e,actitate a in"ormatiilor "urnizate( C( Caracteristicile te.nico$ roducti!e ale acti!elor circulante materiale, in "unctie de care se "ace clasi"icarea acestoraB se stabilesc e!identa o erati!a si contabilitatea analitica( D( Decala-ul ce oate a area, uneori, in !anzarea si li!rareastocurilor, E( 3ursele de ro!enienta a acti!elor circulante materiale a ro!izionate 1"urnizori, din roductie ro rie, din relucrare la terti2 in"luenteaza, in rinci al, conturile sintetice utilizate si returile de e!aluare( 0( %odul de e!aluare a acti!elor circulante materiale in"luenteaza, in s ecial, modul de inre#istrare a acestora in contabilitatea sinteticadar si ale#erea metodelorde determinare a returilor de iesire la stocurile intersar-abile( E( 3istmul de indicatori ri!ind #estiunea de !alori materiale, in"luenteaza or#anizarea contabilitatii stocurilor in !ederea calcularii marimii cantitati!e si !alorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, recum si a c.eltuielilor e"ecti!e de trans ort$a ro!izionare, in "unctie de care se ale# metodele de contabilitate analitica a stocurilor( De asemenea la or#anizarea contabilitatii acti!elor circulante materiale, trebuie cinsiderati si alti "actori, ca= documente insotitoare la intrarea stocuriloram lasarea de ozitelorB se ararea mi-loacelor circulante e!identa si calcul( ro rii de cele ce a artin tertilor, "azele rocesului de a ro!izionare, recum si mi-loacele "olosite entru e,ecutarea lucrarilor de rinci alele cate#ori si conturile sintetice cores unzatoare lorB se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si e aceasta baza se or#anizeaza

K(H( E!aluarea stocurilor K(H(1( Preturile de inre#istrare "olosite la e!aluarea acti!elor circulante In contabilitate, stocurile sunt re"lectate ast"el= !aloric, in contabilitatea sinteticaB cantitati! si !aloric, cu unele e,ce tii, in contabilitatea analiticaB
Pagina $ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cantitati!, in e!identa o erati!a de la locurile de de ozitare( Preturile "olosite la e!aluarea acti!elor circulante inre#istrate in contabilitate se numesc returi de inre#istrare( Ele ot "i di"erite in "unctie de o tiunea unitatior atrimoniale ii de natura stocurilor si ot "i inre#istrate in contabilitate, ast"el= Costul de ac.izitie "olosit la inre#istrarea intrarilor stocurilor, este "ormat din retul de "acturare al "urnizorului, ta,ele si ambala-ele nerecu erabile, c.eltuielile de trans ort$ a ro!izionare, si alte c.eltuieli incluse in "actura "urnizorului( Un asemenea ret de!ine cost istoric si !a "i luat in considerare la eliberarea stocurilor din de ozit( Intrucat costul de ac.izitie, de!enit ret de inre#istrare in contabilitate c.iar entru aceleasi sortimente, di"era de la o erioada la alta, "unctie de marimea returilor de li!rare racticate de "urnizori sau de c.eltuielile de trans ort$a ro!izionare, se ridica roblema returilor unitare care trebuie osibilitatea racticate la iesirea stocurilor in cauza de la locurile de de ozitare( In acest sco , Re#ulamentul de a licare a Le#ii Contabilitatii nr( )&*1++5, art(/?, stabilea ale#erii de catre a#entii economici a uneia dintre urmaroarele metode= metoda costului mediu onderat, denumita C%PB metoda ultimul intrat $ rimul iesit, denumita LI0O( metoda rimul intrat $ rimul iesit, denumita 0I0OB dar, rin modi"icarea IA3&, in Octombrie &''5, se renunta la "olosirea aceastei metode( Pretul standard este un ret restabilit ce consta in e!aluarea si inre#istarea stocurilor la returi "i,e, stabilite anterior e baza returilor medii ale stocurilor res ecti!erealizate in erioada recedenta( El de!ine ret de inre#istrarein contabilitate cu conditia e!identierii distincte a di"erentelor de ret "ata de costul de ac.izitie( Preturile standard trebuie sa "ie actualizate eriodic, cel utin o data e an, in "unctie de e!olutia returilor si alti "actori(

Pagina %! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Di"erentele de ret ot "i= 0a!orabile, cand retul standard este mai mare decat costul e"ecti! si se inscriu in rosuB Ne"a!orabile, cand retul standard este mai mic decat costul e"ecti! si se inscriu in ne#ru( Di"erentele de ret stabilite la intrarea in atrimoniu se re artizeaza si se inre#istreaza ro ortional, atat asu ra !alorii bunurior iesite cat si asu ra stocurilor cu a-utorul unui coe"icient de re artizare M, care se calculeaza ast"el= 3oldul initial al Di"erente de ret di"erentelor de 3 a"erente intrarilor in ret cursul erioadei Ms 3oldul initial al :aloarea intrarilor stocurilor la 3 in cursul erioadei la ret de inre#istrare ret de inre#istrare 3i 1cont de di"erente2 3 Rd 1cont de di"erente2 Ms 3i 1cont de stoc la 3 Rd 1cont de stoc la2 ret de inre#istrare2 ret de inre#istrare2 Acest coe"icient de a lica asu ra !alorii bunurilor iesite din #estiune la cu !aloarea stocurilor iesite din #estiune la La "inele ret de

inre#istrare, obtinandu$se, ast"el, di"erentele de ret a"erente bunurilor iesite( El se inmulteste ret de inre#istrare, iar suma rezultata se inre#istreaza in conturile cores unzatoare in care au dost inre#istrate bunurile iesite( erioadei, soldurile conturilor de di"erente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, e!aluate la ret de inre#istrare, ast"el incat aceste conturi sa re"lecte !aloarea stocurilor la costul de ac.izitie( Pretul de "acturare al "urnizorului este retul indicat in "actura "urnizorului( Pretul de "acturare de!ine ret de inre#istrare in contabilitate cu conditia e!identierii distincte a di"erentelor de ret "ata de costul de ac.izitie( Di"erentele e ret !or "i in toate cazurile ne"a!orabile, entru ca in "a t, re rezinta c.eltuielile de trans ort A a ro!izionare, ast"el ele !or "i inre#istrate distinct in conturile de di"erente de ret(

Pagina %1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C.eltuielile de trans ort$a ro!izionare inre#istrate in conturile de di"erente, se !or re artiza ro ortional, atat asu ra !alorii bunurilor iesite, cat si asu ra stocurilor, tot cu a-utorul unui coe"icient de re artizare M, care se calculeaza ast"el= C.eltuieli de trans ort C.eltuieli de trans ort a"erente stocurilor e,istente 3 a"erente intrarilor de la ince utul erioadei stocuri in cursul erioadei Ms 3oldul initial al :aloarea intrarilor de stocurilor la 3 stocuri in cursul erioadei ret de "acturare la ret de "actura 3i 1cont de di"erente2 3 Rd 1cont de di"erente2 Ms 3i 1cont de stoc la 3 Rd 1cont de stoc la2 ret de "actura2 ret de "actura2 Acest coe"icient 1M2 se a lica asu ra !alorii bunurilor iesite din #estiune la returi de "actura, obtinandu$se ast"el c.eltuielile de trans ort A a ro!izionare a"erente bunurilor iesite din #estiune( La s"arsitul lunii soldurile conturilor de di"erente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri de ret de inre#istrare, re"lectandu$se ast"el !aloarea stocurilor la costul de ac.izitie, res ecti! de roductie( Costul de roductie este "ormat din totalitatea c.eltuielilor ocazionate de "abricarea bunurilor res ecti!e, iar acesta de!ine ret de inre#istrare in contabilitate( Prezinta deza!anta-ul ca nu este cunoscut decat du a e, irarea lunii curente( La iesirea stocurilor din locurile de de ozitare !or trebui calculate costurile unitare ale acestora si se !a "olosi una dintre urmatoarele metode= costul mediu onderat 1C%P2B ultimul intrat $ rimul iesit 1LI0O2(

K(H(&( Re#uli de e!aluare a stocurilor

Pagina %" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3tocurile trebuie e!aluate la !aloarea cea mai mica dintre cost si !aloarea realizabila neta( Costul stocurilor trebuie sa cu rinda toate costurile a"erente ac.izitiei si relucrarii, recum si alte costuri su ortate entru a aduce stocurile 4n "orma si 4n locul 4n care se #asesc 4n rezent( Costurile de ac.izitie a stocurilor cu rind= retul de cum arare, ta,e de im ort si alte ta,e 1cu e,ce tia acelora e care 4ntre rinderea le oate recu era de la autoritatile "iscale2, costuri de trans ort, mani ulare si alte costuri care ot "i atribuite direct ac.izitiei de roduse "inite, materiale si ser!icii( Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse entru a determina costul de ac.izitie( Costurile de ac.izitie ot include di"erentele de curs !alutar care au a arut direct din ac.izitionarea recenta de bunuri "acturate 4n !aluta doar 4n acele cazuri rare care sunt ermise rin tratamentul alternati! re!azut 4n IA3 &1 ;E"ectele !ariatiei cursurilor de sc.imb !alutar<( Aceste di"erente de curs !alutar se limiteaza doar la acelea care au rezultat dintr$o de reciere monetara accentuata 4m otri!a careia nu e,ista nici un mi-loc ractic de aco erire si care a"ecteaza datorii care nu ot "i decontate, rezultate din ac.izitia recenta a stocurilor( :aloarea realizabila neta este retul de !5nzare estimat ce ar utea "i obtinut e arcursul des"asurarii normale a acti!itatii, mai utin costurile estimate entru "inalizarea bunului si a costurilor necesare !5nzarii( Costurile de relucrare a stocurilor includ costurile direct a"erente unitatilor roduse, cum ar "i costurile cu mano era directa( De asemenea, ele includ si alocarea sistematica a re#iei de roductie, "i,a si !ariabila, #enerata de trans"ormarea materialelor 4n roduse "inite( Re#ia "i,a de roductie consta 4n acele costuri indirecte de roductie care ram5n relati! constante, indi"erent de !olumul roductiei cum sunt= amortizarea, 4ntretinerea sectiilor si utila-elor, recum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor( Re#ia !ariabila de roductie consta 4n acele costuri indirecte de roductie care !ariaza direct ro ortional sau a roa e direct ro ortional cu !olumul roductiei, cum sunt costurile indirecte cu materiile rime si materialele si cu "orta de munca( Alocarea re#iei "i,e de roductie asu ra costurilor de relucrare se "ace e baza ca acitatii normale de roductie( Ca acitatea normala de roductie este roductia estimata a "i obtinuta 4n medie, de$alun#ul unui anumit numar de erioade sau sezoane, 4n conditii normale( A!5nd 4n !edere si ierderea de ca acitate rezultata din 4ntretinerea lani"icata a ec.i amentului( Ni!elul actual de roductie oate "i "olosit daca se considera ca acesta a ro,imeaza ca acitatea normala( :aloarea re#iei "i,e alocate "iecarei unitati roduse nu se ma-oreaza ca urmare a obtinerii unei roductii scazute sau a neutilizarii unor acti!e( Re#ia
Pagina %# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nealocata este recunoscuta dre t c.eltuiala 4n erioada 4n care a a arut( 6n e,ercitiile 4n care se 4nre#istreaza o roductie neobisnuit 1anormal2 de mare, !aloarea re#iei "i,e alocate "iecarei unitati roduse este diminuata, ast"el 4nc5t stocurile sa nu "ie e!aluate la o !aloarea mai mare dec5t costul lor( Re#ia !ariabila este alocata "iecarei unitati roduse e baza "olosirii reale a "acilitatilor roducti!e( La e!aluarea stocurilor se distin# atru momente rinci ale, cores unzatoare starii lor atrimoniale= E!aluarea la intrarea in atrimoniul intre rinderiiB E!aluarea la in!entariereB E!aluarea la bilantB E!aluarea la iesirea din atrimoniu( A( E!aluarea stocurilor la intrarea in atrimoniu Asa cum se arata 4n ordinul H'/*&''& entru a robarea Re#lementarilor contabile sim li"icate, armonizate cu directi!ele euro ene, la intrarea 4n atrimoniu bunurile materiale se 4nre#istreaza 4n contabilitate ast"el= 1art( ? si art( + din Le#ea Contabilitatii nr( )&*1++1, re ublicata, modi"icata si com letata rin O(E( nr( /1*&''12 $ materiile rime, materialele consumabile, obiectele de in!entar, mar"urile, ambala-ele si alte bunuri rocurate cu titlu oneros, la cost de ac.izitie 1 retul de cum arare 3 ta,ele nerecu erabile 3 c.eltuielile de trans ort si mani ulare etc(2 Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de "urnizor nu "ac arte din costul de ac.izitie( $ roductia 4n curs de e,ecutie, semi"abricatele si rodusele "inite, materialele de natura obiectelor de in!entar, ambala-ele si alte bunuri roduse de unitatea atrimoniala, la costul de roductie 1costul de ac.izitie al materiilor rime si consumabilelor, celerlalte c.eltuieli de roductie, recum si cota c.eltuielilor indirecte de roductie alocate 4n mod rational ca "iind le#ate de "abricatia acestora2 $ animalele si asarile , la costul de ac.izitie sau la costul de roductie, du a cazB $ stocurile obtinute cu titlu #ratuit la !aloarea -usta 1de utilitate2 stabilita 4n "unctie de retul ieteiB $ stocurile aduse ca a ort 4n natura la !aloarea de a ort stabilita de s ecialisti e!aluatori, 4n "unctie de retul ietei( 8( E!aluarea stocurilor cu ocazia in!entarierii

Pagina %$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La e"ectuarea in!entarierii, stocurile si roductia se e!alueaza la !aloarea actuala 1de utilitate2, tin5nd cont de returile ietei, starea acestora, recum si de utilitatea acestora entru 4ntre rindere( 6n acest sco , stocurile se #ru eaza e sortimente, #ru e de stocuri, etc(a!5ndu$se a oi in !edere returile e care le o"era iata, baremurile, indicii s eci"ici, mercurialele, etc( stabilindu$se ast"el cele mai adec!ate !alori actuale( La in!entar se ot stabili urmatoarele !alori de in!entar 1actuale2= a2 b2 Pentru materiile rime si materialele consumabile, !aloarea de in!entar cores unde costului de 4nlocuire, adica retul de cum arare lus c.eltuielile accesorii B Pentru rodusele "inite si mar"urile re!5ndute 4n aceeasi stare, !aloarea actuala este "ormata din retul ietei la !5nzare, diminuat cu c.eltuielile accesorii= c.eltuielile de trans ort, comisioane, #arantii acordate, c.eltuieli de des"acereB c2 Productia 4n curs de e,ecutie se e!alueaza "ie rin metoda directa, lu5nd 4n consideratie com onentele consumate si #radul de relucrare a acestora, "ie rin metoda contabila , ca di"erenta 4ntre c.eltuielile totale de roductie si costul e"ecti! al roductiei rinci ale obtinute( Pentru stocurile #reu !andabile de reciate, deteriorate sau inutilizabile, recum si entru comenzile sistate, comisia de in!entariere ro une, cu a robarea conducerii unitatii, anumite returi, 4n "unctie de utilitatea acestora entru 4ntre rindere si retul ietei( La stabilirea !alorii de in!entar se !a a lica rinciiul rudentei, otri!it caruia nu este admisa su rae!aluarea elementelor de acti! si a !eniturilor, res ecti! sube!aluarea elementelor de asi! si a c.eltuielilor( In acest sens= In cazul in care se constata ca !aloarea de in!entar, stabilita in "unctie de utilitatea bunului entru unitate si retul ieteieste mai mare decat !aloarea cu care acestea sunt inre#istrate in contabilitate, in listele de in!entariere, !or "i inscrise !alorile din contabilitate( In cazul in care !aloarea de in!entar este mai mica decat !aloarea din contabilitate, in listele de in!entarierese !or inscrie !alorile de in!entar( Pentru asi#urarea ima#inii "idele a atrimoniului, in cazul constatarii unor de recieri relati!e 1nede"inite2 trebuie constituit ro!izion entru de recieri, care sa re"lecte situtia reala e,istenta, c.iar si in cazul in care aceste c.eltuieli nu sunt recunoscute din unct de !edere "iscal( Pro!izioanele constituite cu ocazia in!entarierii, entru de recierile constatate, nu sunt deductibile "iscal( In cazul constatarii unor li suri in #estiune, im utabile, administratorii !or lua masuri, in ri!inta im utarii acestora, la !aloarea lor de inlocuire( Prin !aloarea de inlocuire

Pagina %% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se intele#e costul de ac.izitie, in care sunt incluse costul de cum arare racticat e iata, ta,ele nedeductibile, inclusi! T:A, c.eltuieli de trans ort A a ro!izionare( C( E!aluarea stocurilor la inc.eierea e,ercitiului rin bilant contabil E!aluarea stocurilor la intocmirea bilantului, are in !edere com ararea !alorii contabile cu !aloarea actuala stabilitJa la in!entar(< Con"orm rinci iului rudenVei, di"erenVele "a!orabile 4ntre !aloarea contabilW 1de intrare2 Xi !aloarea actualW nu se 4nre#istreazW 4n contabilitate( 6n situaVia in!ersW, entru di"erenVele ne"a!orabile se rocedeazW la constituirea ro!izioanelor entru de recierea stocurilor( Cu ocazia 4ntocmirii bilanVului contabil, c5nd are loc 4nc.iderea conturilor se com arW !aloarea contabilW cu !aloarea actualW, stabilitW la in!entar, 4nre#istr5ndu$se !aloarea cea mai micW( 6n situaVia 4n care, !aloarea actualW este mai micW com arati! cu !aloarea contabilW, atunci entru di"erenVa constatatW 4n minus se !or constitui ro!izioane, rin a"ectarea conturilor de c.eltuieli( AceastW de reciere nu oate a"ecta costurile de intrare 4ntruc5t s$ar 4ncWlca rinci iul necom ensWrii( G6n sco ul res ectWrii rinci iului rudenVei, di"erenVele constatate 4n lus, 4ntre !aloarea de in!entar Xi !aloarea de intrare, nu se 4nre#istreazW 4n contabilitate(< Pentru stocurile la care au e,istat di"erente in usintre !aloarea de in!entar si !aloarea de intrare, in bilant acestea sunt e!aluate, la !aloarea lor de intrare, deci lusul de !aloare nu se inre#istreaza in contabilitate( Pentru stocurile la care s$au constatat di"erente in minus intre !aloarea de in!entar si !aloarea lor de intrare, acestea se e!alueaza in bilant la !aloarea de in!entar( In contabilitate, aceste stocuri !or continua sa "ie inre#istrate la !aloarea lor de intrare, iar minusul de !aloare datorat unor de recieri se inre#istreaza rin intermediul conturilor de ro!izioane( Daca din !aloarea de intrare a stocurilor, se deduce !aloarea de recierilor entru care au "ost calculate si inre#istrate ro!izioane, se obtine !aloarea de in!entar ca caloare neta ce se inscrie in bilant( Pe baza celor aratate mai sus se des rinde re#ula #enerala de e!aluare si inre#istrare a stocurilor, si anume= inre#istrarea lor in contabilitate se "ace la !aloarea de intrare, stabilita la ni!elul costului de ac.izitie sau a ni!elului costului de roductie, du a caz, ca "orme ale

Pagina %6 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

costului istoric( Prin aceasta se asi#ura a licarea rinci iului realitatii, costurile e"ecti!e de ac.izitie si de roductie, "iind arametrii reali ai !alorii stocurilor( D( E!aluarea stocurilor la iesirea din atrimoniu Problema oblema "undamentala a 4nre#istrarilor la iesirea stocurilor cum arate sau "abricate este cea a retului utilizat entru e!aluarea loturilor iesite( Le#islatia 4n !i#oare ne rezinta o di!ersitate de returi "olosite 4n momentul 4nre#istrarii iesirii 1 rin consum roducti!, !5nzari, donatii, distru#eri etc(2 stocurilor din atrimoniu( Ast"el, con"orm ord( H'/*&''& a2 metoda identi"icarii indi!idualeB b2 metoda costului mediu onderat 1C%P2B c2 metoda e uizarii stocurilor A rimul intrat A rimul iesit 10I0O2, 1metoda care este rezentata, doar ca titlu in"ormati!, !ezi a#( 5H2 d2 metoda e uizarii stocurilor A ultimul intrat A rimul iesit 1LI0O2( a2 %etoda identi"icarii indi!iduale im une identi"icarea "iecarui sortiment de stocuri, 4n ceea ce ri!este data intrarii si costul de ac.izitie res ecti! de roductie( Acesta metoda se "oloseste 4n cadrul unitatilor economice mici care au 4n #estiune utine stocuri, 4ndeosebi 4n cazul roduselor de "olosinta 4ndelun#ata care se ot identi"ica rin serie, data de intrare, cost de ac.izitie( O asemenea metoda utilizata entru elementele de stocuri care sunt 4n mod obisnuit "un#ibile, rin ale#erea loturilor, oate re rezenta o modalitate de Garan-are< a bene"iciului erioadei ( b2 %etoda costului mediu onderat 1C%P2( Costul mediu onderat se oate calcula lunar sau du a "iecare o eratie de intrare sau 4nainte de "iecare o eratie de intrare, ca ra ort 4ntre !aloarea totala a stocului initial lus !aloarea intrarilor e de o arte si cantitatea e,istenta 4n stocul initial lus cantitatea intrata, e de alta arte( Costul mediu onderat im une calculul acestuia du a "iecare intrare sau la s"5rsitul lunii, a lic5nd una din urmatoarele "ormule= Costul mediu onderat calculat la s"5rXitul lunii( entru a robarea re#lementarilor contabile sim li"icate armonizate cu directi!ele euro ene utem "olosi=

Pagina %7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C%P s 1YsiZ si3Yi2*1Ysi 3 Yi2 unde= Ysi A cantitatea stocului iniVialB si A reVul stocului iniVialB Yi A cantitatea intratWB
i

A reVul cantitWVilor intrate(

Costul mediu onderat calculat du W "iecare intrare= C%P s 1YsiZ si3YiZ i2*1Ysi 3 Yi2 unde= Ysi A cantitatea din stocul recedentB Yi A cantitatea intratWB si A reVul unitar al stocului recedentB i A reVul unitar al stocului 3e obser!a cum costul mediu onderat e!olueaza du a "iecare ac.izitie( :aloarea stocului ramas re rezita cantitatea ramasa inmultita cu retul unitar mediu onderat, rezultat du a ultima o eratiune( %etoda costului mediu onderat este "oarte usor de utiilizat, mai ales in mediul electronic, unde scaderile din #estiune sunt o erate automat odata cu editarea si !alidarea documentului de iesire a bunurilor din stoc( In ractica se utilizeaza actualizarea costului mediu onderat, du a "iecare intrare, sau, se actualizeaza costul mediu onderat, in "unctie de durata medie de stocare( Prin !arianta actualizarii eriodice a C%P, in conditiile cresterii returilor rin in"latie, retul de e!aluare al stocului "inal este mai mic decat ultimul ret de a ro!izionare, ast"el ca !aloarea iesirilor !a "i mai mare decat in cazul actualizarii C%P$ului, du a "iecare intrare, in"luentand c.eltuielile de e, loatare si rezultatele "inale(

Pagina %8 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

E,em lu= %iscari Data '1('1( '&('K( 'H('/( 'K('+( '5(1'( 13 intrari $ iesiri2 Cantitate Pret C%P $ $ $&'' 1('' $1'' 1('' 31''' 1(5' $11'' 1(&+ 1(&+ &('' 1(+1 :aloare $ $&'' $1'' 315'' $ 1K&H(5H $H))(&K 3K''' $&K)' 3toc Cantitate 1''' )'' ?'' 1?'' /'' H'' &H'' 1''' Pret C%P 1('' 1('' 1('' 1(&+ 1(&+ 1(&+ 1(+' 1(+' :aloare 1''' )'' ?'' &&'' ??/(K? H))(&K KH))(&K 1+'?(+H

'/(1'( $H'' '?(11 3&''' &'(1&( $1H'' Tabel nr(1

c2 %etoda e uizarii stocurilor A rimul intrat A rimul iesit 10I0O2 Potri!it acestei metode, bunurile iesite din #estiune se e!alueaza la costul de ac.izitie al rimului lot intrat, ana la e uizarea lotului, stocurilor iesite din #estiune se e!alueaza la costul de ac.izitie al lotului urmator in ordine cronolo#ica( Din a licarea metodei 0I0O la datele luate s re e,em li"icare, rezulta urmatoarea e!aluare a iesirilor si stocurilor( %iscari Data '1('1( '&('K( 'H('/( 'K('+( '5(1'( '/(1'( '?(11 &'(1&( 13 intrari $ iesiri2 Cantitate Pret C%P $ $ $&'' 1('' $1'' 1('' 31''' 1(5' $?'' 1('' $K'' $H'' 3&''' $H'' 1(5' 1(5' &('' 1(5' &('' :aloare $ $&'' $1'' 315'' $?'' $/'' $K5' 3K''' $K5' $&''' 3toc Cantitate 1''' )'' ?'' 1?'' $ /'' H'' H'' &''' 1''' Pret C%P 1('' 1('' 1('' 1(&+ $ 1(5' 1(5' 1(5' &('' &('' :aloare 1''' )'' ?'' &&'' $ +'' K5' K5' K''' &'''

$1''' Tabel nr(& loturilor in #estiune(

Prin aceasta metoda, iesirile se estimeaza la !aloarea de intrare in ordinea intrarii d2 %etoda e uizarii stocurilor A ultimul intrat A rimul iesit 1LI0O2 Potri!it acestei metode, iesirile din #estiune se e!alueaza la costul ultimului lot intrat, iar du a e uizarea lotului, cantitatile iesite !or "i e!aluate la costul lotului anterior( %iscari 13 intrari $ iesiri2 3toc
Pagina % din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Data '1('1( '&('K( 'H('/( 'K('+( '5(1'( '/(1'( '?(11 &'(1&(

Cantitate $ $&'' $1'' 31''' $1'' $1''' $H'' 3&''' $1H''

Pret C%P $ 1('' 1('' 1(5' 1('' 1(5' 1('' &('' &(''

:aloare $ $&'' $1'' 315'' $1'' $15'' $H'' 3K''' $&/''

Cantitate 1''' )'' ?'' ?'' 1''' /'' H'' H'' &''' ?'' H''

Pret C%P 1('' 1('' 1('' 1('' 1(5' 1('' 1('' 1('' &('' &('' 1(''

:aloare 1''' )'' ?'' ?'' 15'' /'' H'' H'' K''' 1K'' H''

Tabel nr(H Prin aceasta metoda, iesirile se estimeaza la !aloarea de intrare in ordinea in!ersa intrarii loturilor in #estiune( Indi"erent de metoda de contabilitate ado tata entru e!identa stocurilor, e!aluarea lor re rezinta o roblema a carei rezol!are de inde de com le,itatea structurii stocurilor(

K(H(H( %etode de e!identa stocurilor %etodele de e!identa a stocurilor includ= tratamente contabile standard= metoda costului mediu onderat 1C%P2, metoda0I0O "iind scoasa din octombrie &''5, con"orm modi"icarilor aduse IA3&B tratamente contabile alternati!e ermise= metoda LI0O si alte metode daca ele sunt recunoscute de re#lementarile in !i#oare( %etodele alternati!e se utilizeaza de re#ula, numai atunci cand e,ista -usti"icari ertinente, cum ca utilizarea altei metode decat a celei standard !a s ori "idelitatea ima#inii date de contabilitate atrimoniului sau !a "ace in"ormatia contabila mai rele!anta entru utilizatori( E,ista un caz alternati! ce merita mentionat si anume metoda o erarii #estiunii e baza de cod de bare= rin citirea codurilor de bare A atat la intrarea unui bun, cat si la iesire A ast"el se realizeaza e!identa stocului, obiect cu obiect, nemai"iind necesara "olosirea unei metode de a ro,imare contabila(

Pagina 6! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%etoda costului mediu

onderat, se "oloseste atunci cand bunurile stocate sunt resu une,

"un#ibile 1 ot "i usor inlocuibile*con"undabile cu altele2( Aceasta metoda onderat al stocului du a "iecare a ro!izionare( 3caderile din #estiune se e"ectueaza la costul mediu recede asazamantul( Data Document Intrari Cantitate Pret 1P#2 1''' 15'' unitar &(H' &(H5 ?&5 1''' 15'' &(K' &(KH ?&5 &(H)Z &(HHZ Iesiri Cantitate Pret 1P#2

introducerea in stoc a "iecarei intrari cu costul sau de ac.izitie si recalcularea costului mediu onderat, du a intrarea ce

3toc Cantitate :aloare &H'' 5)&5Z K1H5(?5 /5H5(?5 1'1)'(?5 )K5K(H&

15('1 ( 1/('1 ( 1?('1 ( 1)('1 ( 1+('1 1+('1

NIR 5?/ NIR 5?+ 8on cunsum H5 NIR /'1 NIR /1& 8on

unitar 1P#2 1''' &5'' 1??5 &??5 K&?5 H55'

cunsum K/ Tabel nr(K :aloarea de 5)&5 al stocului din 1/('1, ro!ine din= &H'' 3 115''Z&(H52 s 5)&5 Pretul unitar de &(HH al cantitatii iesite in 1?('1, ro!ine din= 1&(H'Z1''' 3 &(H5Z15''2 * 1''' 3 15'' s &(HH Pretul unitar de &(H) al cantitatii iesite in 1+('1, ro!ine din= 1&(K'Z1''' 3 &(KHZ15'' 3 K1H5(?52 * K&?5 s &(H)

Pagina 61 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3e obser!a cum costul mediu onderat e!olueaza du a "iecare ac.izitie( :aloarea stocului ramas re rezinta cantitatea ramasa inmultita cu retul mediu onderat rezultat du a ultima o eratiune( Aceasta metoda rezinta a!anta-ul ca este "oarte usor de utilizat, mai ales in mediul electronic, unde scaderile din #estiune sunt o erate automat, odata cu editarea si !alidarea documentului de iesire a bunurilor din stoc( %etoda 0I0O, re rezenta metoda de scadere din #estiune a stocurilor, in ordinea intrarii lor 1cel mai !ec.i se scade rimul2( Aceasta metoda este rezentata doar ca titlu in"ormati!, entru ca nu se mai "oloseste( Era deosebit de otri!ita ca metoda de e!identa a stocurilo, mai ales entru bunurile cu !alabilitate limitata, la care trebuie sa se tina seama de termenul de !alabilitate( Cel mai !ec.i lot de bunuri intrate, se scade rimul din #estiune si, e cat osibil, e teren se li!reaza deasemenea cel mai !ec.i lot( Data Document Intrari Cantitate Pret 1P#2 1''' 15'' unitar &(H' &(H5 ?&5 1''' 15'' &(K' &(KH ?&5 K5' &(H' &(H5 &(H' Iesiri Cantitate Pret 1P#2 3toc Cantitate :aloare &H'' 5)&5 K15?(5' /55?(5' 1'&'&(5' +5?' )51&(5'

15('1 ( 1/('1 ( 1?('1 ( 1)('1 ( 1+('1 1+('1

NIR 5?/ NIR 5?+ 8on cunsum H5 NIR /'1 NIR /1& 8on cunsum K/ 8on

unitar 1P#2 1''' &5'' 1??5 &??5 K&?5 K''' H55'

cunsum K/ Tabel nr(5 3e obser!a ca bonul de consum nr( K/ a "ost scazut artial din restul ramas de la rimul lot 1NIR 5?/2 si artial din lotul urmator( :aloarea stocului ramas se com une din= 1'5' P# Z &(H5 lei*P# s &K/?(5' leiB 1''' P# Z &(K' lei*P# s &K'' leiB

Pagina 6" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

15'' P# Z &(KH lei*P# s H/K5 leiB TOTAL s )51&(5' lei( :aloarea stocului, calculata du a metoda costului mediu onderat este mai redusa decat cea calculata du a metoda 0I0O( Im licit, !aloarea trans"erata e c.eltuieli in cazul rimei metode, este mai mare cu 5)(H1 lei, ro"itul consemnat de situatiile "inanciare "iind in"luentat cores unzator( Din acest moti!, ermanenta metodei de e!identa a stocului este deosebit de im ortanta( Odata aleasa, ea nu oate "i sc.imbata "ara o "undamentare temeinica si "ara calculul cores unzator al in"luentei sc.imbarii de metoda si re"lectarea acesteia in situatiile "inanciare si notele e, licati!e ce le insotesc( %etoda LI0O, este o metoda care a "ost creata entru a rote-a intre rinderea de e"ectele sc#imbarii semni"icati!e a returilor de cum arare ale stocurilor, asi#urandu$se recu erarea in rimul rand a celui mai mare cost al unitatii de stoc A ultima a ro!izionata( %etoda este mai recent recunoscuta de le#islatia "iscala din Romania si re rezinta, din unct de !edere contabil, un tratament alternati!( Daca este utilizata, se im une, re"lectarea in"luentei a icarii ei asu ra situatiilor "inanciare in com aratie cu unul dintre tratementele standard admise( In continuare este rezentata situatia a licarii metodei LI0O la datele din e,em lul in care este rezentata metoda 0I0O( Data Document Intrari Cantitate Pret 1P#2 1''' 15'' unitar &(H' &(H5 ?&5 1''' 15'' &(K' &(KH ?&5 &(KH &(H5 Iesiri Cantitate Pret 1P#2 3toc Cantitate :aloare &H'' 5)&5Z K1&1(&5 /5&1(&5 1'11/(&5 )K'K(5'

15('1 ( 1/('1 ( 1?('1 ( 1)('1 ( 1+('1 1+('1

NIR 5?/ NIR 5?+ 8on cunsum H5 NIR /'1 NIR /1& 8on

unitar 1P#2 1''' &5'' 1??5 &??5 K&?5 H55'

cunsum K/ Tabel nr(/ 3e obser!a ca !aloarea "inala a stocului este cea mai scazuta otri!it acestei metode= 1''' P# Z &(H' lei*P# s &H'' leiB

Pagina 6# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

??5 P# Z &(H5 lei*P# s 1)&1(5' leiB 1''' P# Z &(K' lei*P# s &K'' leiB ??5 P# Z &(KH lei*P# s 1))H(&5 leiB TOTAL s )K'K(5' lei( A licarea acestei metode duce im licit la re"lectarea ro"itului celui mai scazut( Recomandat este sa se e!ite "olosirea acestei metode, e cat osibil( 0olosirea ei este -usti"icata numai daca rin aceasta s$ar marii acuratetea si rele!anta in"ormatiei contabile asu ra stocurilor( %etoda utilizarii codurilor de bare( Presu une e,istenta in intre rindere a unui sistem de codi"icare u a anumite criterii a tuturor bunurilor stocate, ale#erea unui sistem de bar$codi"icare si #enerarea de coduri de bare, otri!it sistemului de codi"icare ales, entru "iecare lot de stocuri intrate si stocate( Codurile de bare au caracter unic, se im rima e etic.eta la intrarea in de ozit, iar etic.etele res ecti!e se li esc e "iecare element de stoc, care urmeaza sa "ie introdus( Introducerea in stoc se "ace a oi, rin citirea codului de bare cu un cititor s ecial 1scaner de cod de bare2( Desi#ur, metoda nu este a licabila stocurilor in !rac( Iesirea din de ozit a oricarui element de stoc, nu !a utea "i o erata decat rin scanarea codului de bare al elementului eliminat din stoc, cod de bare care !a a ela automat din memoria calculatorului costul de stoc indi!idual a"erent acelui bun( 3e realizeaza ast"el o scadere ;bucata cu bucata; care are cel mai mare #rad de recizie si elimina a roa e com let osibilitatea de eroare umana( Prin utilizarea acestei te.nolo#ii, in!entarierea stocurilor este de asemenea, "oarte sim la, ra ida si recisa( Aceasta metoda a "ost a licata cu rezultate deosebite la stocuri de mar"uri cu o di!ersitate si com le,otate te.nica ridicate, unde eroarea umana ducea la discre ante mari intre inre#istrarile contabile si situatia "a tica( A!anta-ele metodei sunt recizia de o erare si reducerea tim ilor de instruire a ersonalului, dar aceste a!anta-e !or "i e!idente doar in cazul o erarii cu !olume adec!ate de stocuri, cu tra"ic ridicat si com le,itate mare(

K(K( Or#anizarea sistemului in"ormational al stocurilor

Pagina 6$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cadrul intre rinderii, acti!ele circulante materiale ocazioneaza numeroase o eratii, care ot "i #ru ate du a continutul lor in= 1( O eratii de a ro!izionare si coser!areB &( O eratii de eliberare din de ozitB H( O eratii de in!entariere( Aceste o eratiuni sunt consemnate in di"erite documente si e!idente o erati!e distincte( 1( O eratiile de a ro!izionare si conser!are sunt e!identiate in urmatoarele documente= Comenzile, se emit de catre unitatile atrimoniale, catre "urnizoriB Contractele economice, se inc.eie cu "urnizorii, e baza comenzilorB Re#istrul de comenzi, este utilizat entru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de a ro!izionareB A!izul de insotire a mar"ii, este un document de insotire a stocurilor rimire in #estiunea cum aratoruluiB 0actura "iscala, realizeaza e lan#a "unctiile a!izului de insotire si cele de trans ort, entru !iza de control "inanciar re!enti!, si totodata este act -usti"icati! entru decontarea contra!aloriiB Nota de intrare A rece tie, se intocmeste la sosirea stocurilor de la "urnizor si la intrarea acestora in de ozitul unitati si ser!este ca document -usti"icati! entru incarcarea in #estiune si im reuna cu "actura, ca document -usti"icati! entru inre#istrarea bunurilor in contabilitateB 8onul de redare A trans"er A restituire, 4ntocmit entru e!identierea stocurilor intrate de la alte subunitatiB 0isa de ma#azie, este u-n document de e!identa o erati!a a ma#aziei si se intocmeste se arat entru "iecare "el, cantitate sau sortiment e stocuri materiale( &( O eratiile de eliberare din de ozit sunt e!identiate in urmatoarele documente= 8onul de consum, este utilizat entru eliberarea din ma#azie a stocurilorB 0isa limita de consum, 4ntocmite de catre #estionari entru scaderea stocurilor din #estiune si 4nre#istrarea acestora e costuriB H( O eratiile de in!entariere sunt e!identiate in contabilitate rin intermediul listelor de in!entar( e tim ul trans ortului, document e baza caruia se intocmeste "actura "iscala, sau documentul de

Pagina 6% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In le#atura cu o eratiile de intrere si iseire a bunurilor, le#islatia in !i#oare re!ede urmatoarele obli#atii entru a#entii economici= 8unurile materiale intrate in atrimoniuse consemneaza in documente adec!ate si se o ereaza in e!identa locurilor de de ozitareB 8unurile rimite entru relucrare sau in custodie, se rece tioneaza si se inre#istreaza distinct, ca intrari in #estiuneB 8unurile materiale in curs de a ro!izionare sau sosite dar nerece tionate, se inre#istreaza distinct in contabilitate, ca intrari in atrimoniuB 8unurile sosite "ara "actura se inre#istreaza ca intrari in #estiune, e baza rece tiei si a documentelor de insotireB8unurile li!rete, dar ne"acturate, se inre#istreaza in contabilitateca iesiri din #estiune e baza documentelor -usti"icati!e( E!identa te.nico$o erati!a a stocurilor si roductiei 4n curs de e,ecutie se realizeaza "olosind 4n rinci al= Re#istrul stocurilor, 4n care se 4nre#istreaza e,istentul la 4nce utul e,ercitiului, recum si o eratiile de intrare si iesire, "ac5nd osibila ast"el determinarea, 4n orice moment, a stocurilor e,istenteB 0isa de ma#azie , 4ntocmita 4n cadrul "iecarei #estiuni, se arat entru "iecare "el de stoc e baza documentelor de intrare si iesire cores unzatoare "iecarei o eratiiB Lista de in!entariere, 4ntocmita atunci c5nd se e"ectueaza o eratia de in!entariere , cu rinz5nd cantitatile, returile si !alorile cores unzatoare(

K(5( Or#anizarea contabilitatii analitice a stocurilor de materii rime si materiale Contabilitatea analitica a stocurilor se realizeaza a!5nd 4n !edere !olumul si s eci"icul acti!itatilor des"asurate recum si necesitatii ro rii ale "iecarei unitati arimoniale (Tin5nd cont de aceste as ecte se oate "olosi una din urmatoarele metode= a2 metoda o erati!$contabila 1 e solduri2B b2 metoda cantitati!$!aloricaB c2 metoda #lobal$!aloricaB Contabilitatea analitica este o e!identa com leta, intrucat se "oloseste atat etalonul !aloric cat si etalonul cantitati!, s re deosebire de e!identa o erati!a a de ozitelor, care utilizeaza numai etalonul cantitati!(

Pagina 66 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Indi"erent de metoda de lucru ado tata, contabilitatea analitica trebuie sa asi#ure o concordanta de lina cu contabilitatea sintetica( a2 %etoda o erati!$contabila 1 e solduri2 se realizeaza 4n ractica rin tinerea unei e!idente cantitati!e, "olosind 4n acest sco "isa de ma#azie, com letata de #estionarul locului de de ozitare a stocurilor, la care se adau#a o e!identa !alorica, "olosind 4n acest sco "isa de cont entru o eratii di!erse, com letata de contabilul care se ocu a cu #estiunea res ecti!a( Documentele de intrare si iesire se o ereaza at5t de #estionar c5t si de contabilul de #estiune 4n documentele mentionate( La s"5rsitul "iecarei luni, e baza datelor 4nre#istrate se 4ntocmeste ;Re#istrul 3tocurilor<, care re"lecta stocurile e,istente , at5t cantitati! c5t si !aloric , e #ru e de stocuri si e total #estiune( Tot la s"5rsitul lunii se determina soldul "inal al unei #estiuni e baza "ormulei= 3oldul 0inal s 3oldul Initial 3 Intrari $ Iesiri De asemenea, se e"ectueaza ; uncta-ul< 4ntre soldul contului sintetic si totalul !aloric din ;Re#istrul 3tocurilor<, datele trebuind sa "ie concordante( 6n caz contrar, 4nseamna ca s$ au strecurat erori de 4nre#istrare sau de alta natura, care trebuie #asite si corectate( :eri"icarea e,actitatii si concordantei inre#istrarilor din e!identa de ozitelor cu cele din contabilitatea #enerala se "ace lunar rin e!aluarea stocurilor cantitati!e transcrise din "isele de ma#azie in re#istrul stocurilor( Te.nica de lucru este urmatoarea= Documentele -usti"icati!e sunt inre#istrate de #estionar in "isele de ma#azie, stabilind stocul du a "iecare o eratieB 3er!iciul contabil, !eri"ica eriodic inre#istrarile "acute in "isele de ma#azie si reia documentele res ecti!e, im reuna cu borderourileintocmite de #estionar, care sunt centralizate e #ru e de materiale si e conturi cores ondenteB Totalurile stabilite se inscriuin ;3ituatia de miscari<, intocmita se arat entru intrari si entru iesiriB La s"arsitul "iearei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua cate#orii de totaluri, e #estiuni si e #ru e de materiale, atat la intrari, cat si la iesiri, iar stocurile din "isele de ma#azie, se inscriu in Re#istrul stocurilor si se inmultesc cu retul lor( E,istentele "izice inscrise in acest re#istru trebuie sa concorde cu stocul stabilit rin "isele de ma#azie, iar soldurile e #ru e si #estiuni cu !alorile din 3ituatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica( b2 %etoda cantitati!$!alorica se realizeaza 4n ractica rin tinerea, 4n cadrul #estiunilor, a unei e!idente cantitati!e, e cate#orii de stocuri, "olosind 4n acest sco ;0isa de
Pagina 67 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ma#azie< si a unei e!idente cantitati! !alorice, de catre com artimentul contabilitatii stocurilor , "olosind 4n acest sco ;"isa de cont analitic entru !alori materiale<( La s"5rsitul "iecarei luni se e"ectueaza ; uncta-ul< 4ntre e!identa cantitati!a, tinuta cu a-utorul "iselor de ma#azie 4n cadrul "iecarei #estiuni, si e!identa cantitati!$!alorica, tinuta 4n cadrul com artimentului contabilitatii stocurilor cu a-utorul "iselor de cont analitice, datele trebuind sa "ie concordante( 6n caz contrar, 4nseamna ca s$au strecurat erori care trebuie #asite si corectate( Cu aceasta ocazie se 4ntocmeste balanta de !eri"icare analitica( 6ntruc5t utilizarea acestei metode calcul( Documentele de intare si iesire se inre#istreaza mai intai cantitati! in "isele de ma#azie, care se tin la locurile de de ozitareB Aceleasi documente,#ru ate e o eratii de intrare si iesire, imbordereaza se arat si im reuna cu acesta se redau la biroul contabilitatii stocurilor si materialelorB La biroul contabilitatii materialelor, aceste documente se urmeaza sa se inscrie o eratiile res ecti!e, 1o eratie denumita contare2B Du a relucrarea datelor din documente, materialele se inre#istreaza cantitati! si !aloric in "isele de conturi analitice, desc.ise e "eluri de materiale si e locuri de de ozitareB O data cu consemnarea in "isele contabile a intrarilor si iesirilor se obtine si centralizatorul de materiale, zilnic entru intrari si lunar entru iesiri( :eri"icarea concordantei dintre datele inre#istrate in conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale, se realizeaza la s"arsitul lunii, rin com ararea datelor inre#istrate in "isele de ma#azie cu cele din "isele de cont analitic din contabilitate si intocmirea balantelor de !eri"icare a conturilor analitice( c2 %etoda #lobal$!alorica se realizeaza 4n ractica rin tinerea unei e!idente #lobal !alorice, at5t 4n cadrul #estiunilor c5t si 4n cadrul com artimentului contabilitatii stocurilor, "olosindu$se 4n acest sco ;0isa de cont entru o eratii di!erse<( La s"5rsitul "iecarei luni, se e"ectueaza, de asemenea, ; uncta-ul< 4ntre datele e,istente 4n cadrul "iecarei #estiuni si datele a"late 4n cadrul com artimentului contabilitatii stocurilor( Aceasta metoda se "oloseste 4n sco ul e!identierii e,istentei si miscarii stocurilor de mar"uri si ambala-e 4n cadrul unitatilor de des"acere cu amanuntul si rezinta a!anta-ul unui !olum de munca mai redus( relucreaza con"orm necesitatilor, sunt e!aluate cantitatile la retul de inre#istrare si se stabilesc conturile in care resu une un !olum mare de munca, entru 4nlaturarea acestui deza!anta-, este necesara "olosirea mi-loacelor moderne de e!identa si

Pagina 68 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Potri!it acestei metode, "isele de ma#azie sunt inlocuite cu Re#istrul de #estiune, in care zilnic sunt inre#istrate !aloric intrarile si iesirile, e baza documentelor -usti"icati!e si se stabileste soldul la s"arsitul zilei( Ra ortul de #estiune se intocmeste zilnic, iar im reuna cu documentele usti"icati!e, sunt transmise la com artimentul de contabilitate( La ser!iciul de contabilitate se !eri"ica le#alitatea si realitatea documentelor inscrise in ra ortul de #estiune, returile, recum si e!aluarea im reuna cu celelalte calcule, ast"el ca du a ce se constata corecta si le#ala lor alcatuire, se !izeaza si inre#istreaza in "isa contabila analitica, tinuta entru "iecare #estiune in arte( Controlul concordantei inre#istrarilor din e!identa #estiunii, cu cea din contabilitate se "ace eriodic, rin con"runtarea soldurilor din ra ortul de #estiune cu soldurile din "isa contabila analitica( 6n ractica se ot "olosi di"erite combinatii ale metodelor de e!identa o erati!a si analitica a stocurilor(

K(/( Or#anizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de materii rime si materiale Din cate#oria materiilor rime si materialelor "ac arte, materiile rime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de in!entar( 3curta caracterizare a acestora entru di"erentierea caracteristicilor( %ateriile rime, sunt acele stocuri care artici a 4n mod direct la "abricarea roduselor 4n care se re#asesc inte#ral sau artial, 4n stare initiala sau trans"ormata( Ca e,ce tie ot "i date lemnul, sto"a, "aina, carnea etc( %ateriale consumabile, sunt stocurile care artici a la rocesul de roductie sau 4l a-uta, dar, de re#ula, nu se re#asesc 4n rodusul "init( Datorita marii lor di!ersitati materialele consumabile au "ost #ru ate ast"el= materiale au,iliare, combustibili, materiale entru ambalat, iese de sc.imb, seminte si material de lantat, "ura-e, alte materiale consumabile( %ateriale de natura obiectelor de in!entar,constituie o cate#orie deosebita 4ntruc5t nu 4nde linesc cumulati! conditiile de durata si !aloare imobilizarilor cor orale Acestea( "ie au durata de "olosinta mai mica de un an, "ie au !aloarea de intrare mai mica de )('' 14n rezent2( Din aceasta #ru a "ac arte urmatoarele cate#orii=
Pagina 6 din 117

entru a "i incluse 4n cate#oria

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ ec.i amentul de

rotectie, ec.i amentul de lucru si 4mbracamintea s eciala

1salo ete de doc, cisme de cauciuc, oc.elari de rotectie etc(2B $ sculele, dis oziti!ele, !eri"icatoarele 1cicane, dalti, clesti etc(2, a aratele de masura si control 1sublere, am ermetre, !oltmetre etc(2B $ baracamente si amena-ari ro!izorii 1sc.ele, baraci, 4m re-muiri etc(2B $ cazarmamentul 1 aturi de l5na, cearcea"uri, "ete de erna etc(2B $ unelte a#ricole 1sa e, lo eti, casmale, "urci, #reble etc(2B $ !esele de bucatarie 1lin#uri, "urculite, "ar"urii etc(2( E!identa constituirii si miscarii stocurilor si denumita ;Conturi de stocuri si des"asoara ast"el= H' 3tocuri de materii rime si materiale H'1 %aterii rime H'& %ateriale consumabile H'H %ateriale de natura obiectelor de in!entar H') Di"erente de ret la materii rime si materiale HH Productia in curs de e,ecutie HH1 Produse in curs de e,ecutie HH& Lucrari si ser!icii in curs de e,ecutie HK Produse HK1 3emi"abricate HK5 Produse "inite HK/ Produse reziduale HK) Di"erente de ret la roduse H5 3tocuri a"late la terti H51 %aterii rime si materiale a"late la terti H5K Produse a"late la terti H5/ Animale a"late la terti H5? %ar"uri in custodie sau consi#natie la terti H5) Ambala-e a"late la terti H/ Animale H/1 Animale si asari H/) Di"erente de ret la animale
Pagina 7! din 117

roductiei in curs de e,ecutie se

realizeaza rin conturile ce "ormeaza continutul clasei a H$a, din Planul #eneral de conturi, roductie in curs de e,ecutie<, care la randul sau se

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

H? %ar"uri H?1 %ar"uri H?) Di"erente de ret la animale H) Ambala-e H)1 Ambala-e H)) Di"erente de ret la ambala-e H+ Pro!izioane entru de recierea stocurilor si roductiei in curs de e,ecutie H+1 Pro!izioane entru de recierea materiilor rime H+& Pro!izioane entru de recierea materialelor H+H Pro!izioane entru roductia in curs de e,ecutie H+K Pro!izioane entru de recierea roduselor H+5 Pro!izioane entru de recierea stocurilor a"late la terti H+/ Pro!izioane entru de recierea animalelor H+? Pro!izioane entru de recierea mar"urilor H+) Pro!izioane entru de recierea ambala-elor Acestea sunt conturi de bilant sau de in!entar, care "urnizeaza in"ormatia de re"lectare si control #estionar ri!ind situatia si miscarea stocurilor si roductiei in curs de e,ecutie( 3oldul lor se reia in acti!ul bilantului( Aceste conturi asi#ura= Conditii entru or#anizarea contabilitatii circulante de natura materiala, e structura, cate#orii de stocuri re!azute de re#ulamentul entru a licarea le#ii contabilitatii( Realizarea normelor s eci"ice de #estiune a stocurilor entru= 3tocurile din de ozitele ro riiB 3tocurile a"late la tertiB Decala-ele intre a ro!izionarea si rece tia bunurilorB 8unurile a ro!izionate sau !andute cu clauzede rezer!e de ro rietate( A licarea re#ulilor contabile la e!aluarea si inre#istrarea stocurilor( Promo!area rinci iului rudentei la in!entarierea si e!aluarea rin bilant a acti!elor circulante( In a"ara conturilor din clasa a H$a, care au ca obiect de inre#istrare stocurile, contabilitatea "ormarii si utilizarii acestora necesita stabilirea unor cores ondente cu conturi din clasele a K$a ;Conturi de terti< 1contul ;"urnizori< A K'1 si contul ;Decontari cu asociatii ri!ind ca italul< A K5/2, a /$a ;Conturi de c.eltuieli< 1;c.eltuieli cu materialele<,<c.eltuieli cu materiile rime<, <c.eltuieli cu materialele de natura obiectelor de in!entar< si a ?$a

Pagina 71 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

;Conturi de !enituri< 1?11 A ;!enituri din ro!izioane ri!ind roductia stocata;2

roductia stocata;, ?)1K A ;!enituri din

3tocurile detinute de intre rindere, dar care sunt ro rietatea altor unitati, se urmaresc rin conturile or#anice in clasa ) ;Conturi s eciale< din #ru a )' ;Conturi in a"ara bilantului<, ast"el= Contul )'H& ;:alori materiale rimite s re relucrare sau re arare< Contul )'HH ;:alori materiale rimite in astrare sau custodie< Conturile din aceasta clasa, clasa a H$a, cu e,ce tia 1conturilor din #ru a H+, de ;Pro!izioane entru de recierea stocurilor< si a conturilor sintetice de #radul I, a caror ultima ci"ra este ), care sunt conturi de asi!2 sunt du a continutul economic conturi de acti!e circulante materiale, iar du a "unctia contabila conturi de acti!( 6n debitul conturilor de acti! se 4nre#istreaza !aloarea la asociatilor, lusuri constatate la in!entar, donatii, aduse de la terti etc( 6n credit se 4nre#istreaza !aloarea la ret de 4nre#istrare a materiilor rime si materialelor iesite din #estiune entru consum roducti!, constatate li sa la in!entar, !5ndute ca atare, donatii, ierderi din calamitati naturale, trimise s re relucrare sau custodie la terti etc( 3oldul "inal debitor re"lecta !aloarea materiilor rime, materialelor e,istente 4n stoc la ret de 4nre#istrare( Conturile sintetice de #radul I, a caror ultima ci"ra este ), e!identiaza di"erentele 14n lus sau 4n minus2 4ntre retul de 4nre#istrare standard 1 restabilit2 si costul de ac.izitie, a"erente materiilor rime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de in!entar( Du a continutul economic, sunt conturi recti"icati!e al !alorii de 4nre#istrare a acti!elor circulante( 6n credit se 4nre#istreaza di"erentele de ret 4n lus 1costul de ac.izitie este mai mare dec5t retul standard2 a"erente acti!elor circulante intrate 4n #estiune, recum si di"erentele de ret 4n minus a"erente acti!elor circulante iesite din #estiune( 6n debit se 4nre#istreaza di"erentele de ret 4n minus a"erente acti!elor circulante ac.izitionate, recum si di"erentele de ret 4n lus a"erente acti!elor circulante iesite din #estiune( 3oldul creditor re"lecta di"erentele de ret 4n lus 1ne"a!orabile2 a"erente materiilor rime si materialelor e,istente 4n stoc( 3oldul creditor re"lecta di"erentele de ret 4n minus 1"a!orabile2 a"erente materialelor e,istente 4n stoc(
Pagina 7" din 117

ret de 4nre#istrare a

materiilor rime si materialelor, intrate rin cum arare, a ort 4n natura al actionarilor si

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea, 4n cadrul clasei s$a creat o #ru a distincta de conturi= H+ GPro!izioane entru de recierea stocurilor si roductiei 4n curs de e,ecutie<( Cu a-utorul acestor conturi se tine e!identa ro!izioanelor entru de recierea stocurilor( 3unt conturi de asi!, 4n creditul lor se 4nre#istreaza !aloarea ro!izioanelor entru de reciere, constituite e seama rin c.eltuielilor, 4n debitul acelorasi conturi se re"lecta !aloarea constituite rin rele!area din rezultate( Continutul si "unctia contabila a conturilor de stocuri se di"erentiaza 4n ra ort de metoda in!entarului ermanent sau intermitent, "olosita entru e!identa miscarii stocurilor( Ast"el, 4n cazul "olosirii metodei in!entarului ermanent conturile de stocuri si comenzi 4n curs de e,ecutie se debiteaza cu intrarile de !alori materiale si se crediteaza cu iesirile de !alori materiale( Le#aturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a /$a, si a ?$a, sunt redate in tabelul ?( Conturi de stocuri H'1 %aterii rime H'&( %ateriale consumabile H'H %ateriale de nat ob de in! H+1 Pro!izioane t de recierea mat H+&1 rime Pro!izioane t de recierea mat H+&& consumabile Pro!izioane t de recierea mat de nat( ob( in!( Tabel nr(? /)1K ?)1K /)1K /)1K /'H Conturi de c.eltuieli /'1 C.eltuieli cu /'& materii rime C.eltuieli cu materiale consumabile C.eltuieli cu materiale de nat ob de in! C.eltuieli de e, loatare ri!ind ro!izioanele ?)1K ?)1K ?11 :enituri din roductia stocata C.eltuieli de e, loatare ri!ind ro!izioanele Conturi de !enituri ro!izioanelor reluate

diminuare sau anulare( 3oldul creditor al acestor conturi re rezinta !aloarea ro!izioanelor

Pagina 7# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

;Din unct de !edere ractic, entru a or#aniza contabilitatea stocurilor ast"el incat aceasta sa ras unda cerinteor in"ormational$decizionale, unitatile economice ot o ta entru una din urmatoarele metode de or#anizare a contabilitatii sintetice= 1( %etoda in!entarului ermanent, utilizata in intre rinderile mariB &( %etoda in!entarului intermitent utilizata in intre rinderile mici si mi-locii<(&1 1( %etoda in!entarului ermanent In cazul utilizarii in!entarului ermanent in cotabilitate, in conturile de stocuri se inre#istreaza, toate o eratiile de intrare si iesire a stocurilor, cantitati! si !aloric, ceeace ermite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat at si !aloric( Con"orm normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii in!entarului ermanent, unitatile atrimoniala isi ot or#aniza contabilitatea analitica a stocurilor in "unctie de s eci"icul acti!itatii si de necesitatile ro rii( In cazul utilizarii in!entarului ermanent, conturilede stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc a"erente erioadei de #estiune( La s"arsitul e,ercitiului "inanciar soldurile conturilor de stocuri sunt com arate cu stocurile "a tice stabilite rin in!entariere( Daca e,ista di"erente in lus sau in minus la in!entar, acestea se !or re#ulariza, aducanduse stocurile la ni!elul lor real( In rinci iu, e!aluiarea intrarilor in toc sa se "aca la costul istoric, dat de costul e"ecti! de roductie, in cazul stocurilor ro!enite din roducia ro rie, iar iesirile din stoc la costurile la care au "ost e!aluate la intrare elementele destocate( E!aluarea iesirilor din stoc se oate "ace du a multi le metodedin care cele mai utilizate sunt=C%P si LI0O( Re#lementarile contabile dau osibilitatea unitatilor atrimuniale, de a continua returi standar ractica anterioara de a e!alua atat intrarile cat siiesirile din stoc la

sau restabilite, denumite si returi de inre#istrare( Acce tarea continuarii acestei ractici im us instituirea in contabilitatea #eneralaa conturilor de di"erente de retcare sa se re"lecte distrinct= La intrarea elementelor in stoc, di"erentele dintre costul isoric si returile de intareB La iesirea elementelor din stoc, re artizarea di"erentelor de ret asu ra!alorii de inre#istrare a elementelor iesite si asu ra stocurilor, se e"ectueaza cu a-utorul coe"icientului M(

&1

Coriolan %are@, ibid, 1K1

Pagina 7$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

M s 13i 3 Rd2 A cont de di"erente de ret * 13i 3 Rd2 A cont de stoc la ret de inre#istrare Coe"icientul M se a lica asu ra !alorii elementelor iesite din stoc, la inre#istrare( E,em lu= O societate comerciala, rezinta urmatoarele in"ormatii cu ri!ire la stocul de materii rime= a2 stoc initial= $ la ret de inre#istare= 5''' leiB $ di"erenta de ret= 5' leiB b2 intrari in stoc de la "urnizori= $ la ret de inre#istrare= &5'' leiB $ di"erenta de ret= HH&,5' leiB 1 s K'1 ;0urnizori< HH?',/? ;%aterii rime< H'1 &5'' ;Di"erente de ret< H') HH&,5' ;T:A deductibila< KK&/ 5H),1? c2 iesiri din stoc la ret de inre#istrare= ;C.eltuieli cu %P< /'1 s H'1 ;%aterii rime< &''' d2 calcularea si inre#istrarea di"erentelor de ret=
K= 13i + Rd2 cont H') 5' + HH&,5 = = 1&,?5[ 13i + Rd2 cont H'1 5'' + &5''

ret de

Di"erenta de ret s Rc cont H'1 Z M s &''' Z 1&,?5[ s &&5 leiB ;C.eltuieli cu %P< /'1 s H') ;Di"erente de ret< &55 e2 la s"arsitul e,ercitiului se constata lus la in!entar :aloarea stocului "a tic 3old scri tic 13" s 3i 3 Rd A Rc2 cont H'1 1''' Di"erente in lus la in!entar Di"erente de ret a"erente 11'' Z M2 1&(?5 1 s /'1 ;C.eltuieli cu %P< HH?',/? ;%aterii rime< H'1 &5'' ;Di"erente de ret< H') HH&,5' 1'' 11''

Pagina 7% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%etoda in!entarului ermanent este utilizat de unitatile mari si mi-locii, si consta in utilizarea conturilor de stocuri entru a determina si urmarii in ermanenta stocul scri tic al acestora du a "iecare o eratie de intrare si iesire, ast"el, contabilitatea sintetica a stocurilor !a re"lecta= stocul initial, de la ince utul lunii, care !a "i cel "inal din luna recedenta si care nu oate "i decat debitorB intrarile in cursul lunii, e baza documentelor de intrare, care se !or inre#istra in debitul contuluiB iesirile din cursul lunii, e baza documentelor de iesire, !or "orma rula-ul creditor al contuluiB in baza documentelor mentionate= stoc initial, intrari, iesiri, se !a stabili in ermanenta stocul scri tic al bunurilor materiale, care !a utea "i com arat cu stocul "a tic, din erioadele de in!entariere, com arare in urma careia se ot stabili lusuri sau minusuri la in!entar( 0olosirea acestei metode resu une= utilizarea "iecaruia dintre returile de inre#istrare a stocurilorB "olosirea conturilor de di"erente de ret, a"erente stocurilorB conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor metodele de contabitate analitica( %etoda in!entarului ermanent, resu une un !olum mai mare de munca, dar asi#ura o mai ri#uroasa cunoaatere, in orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al inte#ritatii lor( Din unct de !edere "inanciar= $ la 4nce utul "iecarei luni, stocurile e,istente se trec e c.eltuieli, indi"erent daca se consuma sau nu in rocesul de roductieB $ 4n cursul lunii, cum ararile de stocuri se e!identiaza 4n debitul conturilor de c.eltuieli B $ la s"5rsitul "iecarei luni, stocurile "inale, determinate rin in!entariere, se 4nre#istreaza 4n debitul conturilor de stocuri, 4n cores ondenta cu conturile de c.eltuieli utilizate 4n cursul lunii, sau cu contul ?11<:enituri din roductia stocata< entru stocurile obtinute din roductie ro rie( Prin utilizarea acestei metode, iesirile se stabilesc e baza urmatoarei relatiiB Iesiri s 3toc initial 3 Intrari A 3toc "inal determinat rin in!entariere rin ado tarea uneia dintre

Pagina 76 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6n cazul utilizarii metodei in!entarului intermitent, conturile 4nre#istreaza numai stocurile de !alori materiale si roductie 4n curs de e,ecutie( Ast"el, la 4nc.iderea e,ercitiului "inanciar, 4n debitul conturilor se 4nre#istreaza stocurile de la s"5rsitul erioadei, determinate rin in!entariere, iar la desc.iderea e,ercitiului, 4n credit, stocurile de la 4nce utul erioadei reluate 4n cate#oria c.eltuielilor, entru erioada urmatoare de #estiune, 4n cazul materialelor si mar"urilor, si ca !enituri, 4n cazul roduselor si roductiei 4n curs de "abricatie( Rula-ul intrarilor si iesirilor se 4nre#istreaza direct rin debitul, res ecti! creditul conturlior de c.eltuieli 4n cazul materialelor si mar"urilor si de !enituri, 4n cazul roduselor, lucrarilor si ser!iciilor( O !arianta a metodei in!entarului intermitent este si cea a debitarii si creditarii conturilor numai cu !ariatia A cresterea si micsorarea $ stocurilor la s"5rsitul erioadei de #estiune( Cresterea A micsorarea stocurilor de materiale si mar"uri #enereazao crestere A micsorare de c.eltuieli, iar cresterea A micsorarea de roductie neterminata, semi"abricate si roduse "inite determina o crestere A micsorare de !enituri( 6n cazul 4n care e!aluarea si 4nre#istrarea 4n contabilitate a stocurilor se "ace la returi restabilite 1standard2, conturilor de stocuri li se asociaza conturi distincte care 4nre#istreaza di"erentele de ret "ata de costul de ac.izitie sau costul de roductie( 6n debitul conturilor de di"erente, de re#ula, se 4nre#istreaza di"erentele a"erente bunurilor intrate 4n #estiunea 4ntre rinderii, iar 4n creditul lor, di"erentele cores unzatoare stocurilor iesite( 3oldul conturilor re rezinta di"erentele de ret a"erente bunurilor economice e,istente 4n stoc 4n #estiunea 4ntre rinderii( O asemenea modalitate de "unctionare im une 4nre#istrarea 4n rosu a di"erentelor daca returile restabilite sunt mai mari dec5t costul de ac.izitie sau de rezentat mai sus, roductie, du a caz si 4n ne#ru 4n situatia in!ersa( Daca nu se acce ta mecanismul de 4nre#istrare rosu $ ne#ru, conturile de di"erente 4nre#istreaza 4n debit di"erentele 4n lus 1costul de ac.izitie sau de roductie este mai mare dec5t retul restabilit2 a"erente stocurilor intrate 4n #estiune si di"erentele de ret 4n minus 1costul de ac.izitie sau de roductie este mai mic dec5t cel restabilit2 a"erente stocurilor iesite din #estiune( 6n creditul conturilor se re"lecta di"erentele de ret 4n minus a"erente stocurilor intrate 4n #estiune si di"erentele 4n lus cores unzatoare stocurilor iesite din #estiune( &( %etoda in!entarului intermitent In cazil utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea in cursul lnii a conturilor de stocuri enttru e!icentierea stocurilor si, res ecti!, a recalcularii stocurilor scri tice du a
Pagina 77 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

"iecare intrare( Prin urmareconturile de stocuri se utilizeaza numai la ince utul si s"arsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din tim ul lunii sunt contabilizate direct in conturile de c.eltuieli cores unzatoare, la ostul de ac.izitie, ret de "actura sau ret restabilit, du a caz( La s"arsitul lunii se stabilesc stocurile "inale rin in!entariere si se inre#istreaza in conturile de stocuri initiale alelunii urmatoare si ele se !or anula rin includerea lor e c.eltuieli la ince utul lunii urmatoare( %etoda in!entarului intermitent consta in= inre#istrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui e,ercitiu "inanciar, direct in conturile de c.eltuieli ri!ind consumul acestor stocuriB destocarea stocului initial re rezentat de soldul contului de stocuri, sub remiza ca acesta s$a consumat in cursul e,ercitiului "inanciarB restocarea stocului "a tic determinat e baza in!entarului de la "inele e,ercitiului "inanciar, rin corectarea c.eltuielilor ri!ind consumurile de stocuri( In urma acestei te.nici de inre#istrare, conturile de stocuri re"lecta marimea reala a acestora, iar conturile de c.eltuieli e"ecti!e cu aceste consumuri( E,em lu= O societate comerciala rime= a2 destocarea stocului initial, in costuri istorice s 5/' lei ;C.eltuieli cu %P< /'1 s H'1 ;%aterii rime< 5/' b2 intrari in stoc de la "urnizori 1 s K'1 ;0urnizori< &+?5 ;C.eltuieli cu %P< /'1 &5'' ;T:A deductibila< KK&/ K?5 c2 restocarea stocului "inal, du a in!entariere ;%aterii rime< H'1 s /'1 ;C.eltuieli cu %P< 1'5' %etoda in!entarului intermitent oate "i utilizat de unitatile mici si mi-locii, si consta in neurmarirea in contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri in cursul erioadelor( Conturile de stocuri se utilizeaza numai la "inele erioadei de #estiune cand se debiteaza cu soldurile "inale e,istente la locurile de de ozitare stabilite rin in!entariere( %iscarile de stocuri din cursul erioadei nu a"ecteazaconturile de stocuri, ci direct conturile de c.eltuieli( rezinta urmatoarele in"ormatii ri!ind stocul de materii ri!ind consumurile de stocuri re"lecta c.eltuielile

Pagina 78 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Te.nica a licarii in!entarului intermitent di"era la stocurile rocurate din a"ara unitatii "ata de cele ro!enite din roductia ro rie si anume= a2 entru stocurile rocurate din a"ara unitatii se arcur#urmatoarele eta e= $ se storneaza stocurile initiale ale erioadei din conturile de stocuri entru a re!eni asu ra conturilor de c.eltuieli, unde au "ost inre#istrate la ince utB $ ac.izitiile de bunuri e"ectuate de la "urnizori se inre#istreaza direct asu ra conturilor de c.eltuieliB $ la "inele erioadei se in!entariaza bunurile a ro!izionte sau ro!enite din erioada recedenta, neconsumate, cu care se de#re!eaza c.eltuielile conturilor de stocuri( Prin arcur#erea acestor eta e, soldurile conturilor de c.eltuieli re"lecta bunurile consumate in tim ul erioadei, calculate du a relatia= Iesiri s 3toc initial 3 Intrari A 3toc "inal In erioada urmatoare o eratiile descrise mai sus se re eta( b2 entru stocurile ro!enite din roductie ro rie se arcur#urmatoarele eta e= $ se storneaza stocurile initiale ale erioadei din conturile de stocuri entru a anula !eniturie constituite cu acestea la "inele erioadei recedenteB $ bunurile obtinute din roductia ro rie nu se inre#istreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in e!identa o erati!a de la locurile de de ozitareB $ e masura !anzarii, stocurile se !or inre#istra asu ra conturilor de !enituri, "ara sa "ie ne!oie de destocarea lorB $ la "inele erioadei se in!entariaza bunurile otinute din roductie ro rie inclusi! cele ro!enite din erioada recedenta, dar ne!andute, si se inre#istreaza asu ra conturilor de !enituri din roductia stocata( Prin arcur#erea aestor eta e, soldurile conturilor de !enituri re"lecta bunurile roduse in unitate, calculate du a reletia= Intrari s 3toc initial 3 :anzari A 3toc "inal In erioada urmatoare, o eratiile descrise mai sus se re eta( c2 entru roductia in curs de e,ecutie, determinarea ei se "ace numai la s"arsitul erioadei rin metode di"erite si se inre#istreaza in contabilitate la costurile cores unzatoare, dar la ince utul erioadei urmatoare, o eratia res ecti!a se storneaza in ;rosu<( 0olosirea acestei metode resu une= rin trecerea lor asu ra

Pagina 7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

utilizaea ca returi de inre#istrare in contabilitate a stocurilor, a costului de ac.izitie entru bunurileac.izitionate din a"ara nitatii si res ecti! a returilor de roductie entru bunurile obtinute in roductia ro rieB nu trebuie utilizate conturi de di"erente de ret a"erente stocurilorB nu este necesara or#anizarea unei contabilitati analitice a stocurilor( %etoda in!entarului intermitent, e l5n#a a!anta-ul numarului redus de 4nre#istrari contabile, rezinta si c5te!a deza!anta-e= $ alaturi de consumuri, e seama c.eltuielilor se su orta li surile, "urturile etc(B $ nu se contabilitatiiB $ 4n cursul lunii, nu se oate cunoaste cantitatea de stocuri e,istenta 4n #estiune( %etoda in!entarului intermitent ar auce sim li"icari in munca de contabilitate, daca in!entarierile "a tice ar "i e"ectuate anual si nu lunar( Ea nu ermite insa, un control ri#uros al #estionarii si al asi#urarii inte#ritatii lor( oate e,ercita un control ri#uros asu ra stocurilor rin intermediul

K(? Contabilitatea materiilor rime si a materialelor %ateriile rime si materialele au o insemnata ondere in totalul mi-loacelor

circulante, indeosebi in unitatile atrimoniale cu acti!itate de roductie de bunuri( 6n contabilitate, 4n !ederea e!identierii e,istentei si miscarii acestor stocuri se "olosesc conturile din #ru a H' G3tocuri de materii rime si materiale< care se des"asoara e conturi sintetice de #radul II ast"el= H'1 %aterii rime H'& %aterale consumabile H'&1 %ateriale au,iliare H'&& Combustibili H'&H %aterale entru ambalat H'&K Piese de sc.imb H'&5 3eminte si materiale de lantat H'&/ 0ura-e H'&) Alte materiale consumabile H'H %ateriale de natura obiectelor de in!entar H') Di"erente de ret la materii rime si materiale
Pagina 8! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conturile din aceasta #ru a, cu o sin#ura e,ce tie 1contul H') Di"erente de ret la materii rime si materiale2 sunt du a continutul economic conturi de acti!e circulante 6n debit se 4nre#istreaza !aloarea la rea de 4nre#istrare a materiilor rime si materiale, iar du a "unctia contabila conturi de acti!( materialelor, intrate rin cum arare, a ort 4n natura al actionarilor si asociatilor, lusuri constatate la in!entar, donatii, aduse de la terti etc( 6n credit se 4nre#istreaza !aloarea la ret de 4nre#istrare a materiilor rime si materialelor iesite din #estiune entru consum roducti!, constatate li sa la in!entar, !5ndute ca atare, donatii, ierderi din calamitati naturale, trimise s re relucrare sau custodie la terti etc( 3oldul "inal creditor re"lecta !aloarea materiilor rime, materialelor e,istente 4n stoc la ret de 4nre#istrare( Contul H') GDi"erente de ret la materii rime si materiale<, e!identiaza di"erentele 14n lus sau 4n minus2 4ntre retul de 4nre#istrare standard 1 restabilit2 si costul de ac.izitie, a"erente materiilor rime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de in!entar( Du a continutul economic, este un cost recti"icati! al !alorii de 4nre#istrare a acti!elor circulante, iar du a "unctia contabila este un cont bi"unctional( 6n debit se 4nre#istreaza di"erentele de ret 4n lus 1costul de ac.izite este mai mare dec5t retul standard2 a"erente acti!elor circulante intrate 4n #estiune, recum si di"erentele de ret4n minus a"erente acti!elor circulante iesite din #estiune( 6n credit se 4nre#istreaza di"erentele de ret 4n minus a"erente acti!elor circulante ac.izitionate, recum si di"erentele de ret 4n lus a"erente acti!elor circulante iesite din #estiune( 3oldul debitor re"lecta di"erentle de ret4n lus 1ne"a!orabile2 a"erente materiilor rime si materialelor e,istente 4n stoc( 3oldul creditor re"lecta di"erentele de ret 4n minus 1"a!orabile2 a"erente materialelor e,istente 4n stoc( 6n arctica contul H') GDi"erente de ret la materii rime si materiale< se oate utiliza ca un cont de acti!( 6n aceasta situatie= $ 4n debit se 4nre#istreaza di"erentele de ret 4n lus 14n ne#ru2 sau 4n minus 14n rosu2 a"erente materiilor rime intrateB $ 4n credit se 4nre#istreaza di"erentele de ret 4n lus 14n ne#ru2 sau 4n minus 14n rosu2 a"erente materiilor rime iesite din #estiune(

Pagina 81 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

%ateriile rime, du a continutul economic, este un cont de aci!e materiale circulante materiale, iar du a "unctia contabila este un cont de acti!( 3oldul debitor re rezinta di"erentele de ret 4n lus 14n ne#ru2 sau 4n minus 14n rosu2 a"erente materiilor rime si materialelor e,istente 4n stoc( 6n sco ul utilizarii ratonale a acestora, materialele de natura obiectelor de in!entar date 4n "olosinta se e!identiaza cu a-utorul contului 4n a"ara bilantului )'H+ 3tocuri de natura obiectelor de in!entar, 5na la iesirea acestora din unitate rin casare( O eratiile ri!itoare la contul H'1 ;%aterii rime< re"lectate in contabilitatea sintetica a unitatilor atrimoniale, care a lica metoda in!entarului ermanent, se rezuma ast"el= Debit Contul H'1 ;%aterii rime< Credit O eratii cu care se debiteaza :aloarea m sosite de la terti sau in curs de a ro!izionare :aloarea m , ac.izitionate de la "urnizori cu "actura :aloarea m , ac.izitionate de la "urnizori cu "actura :aloarea m , rimite de la #ru :aloarea m , aduse ca a ort in natura la ca italul social de catre asociati :aloarea m , rimite de la unitatea de la care a artine subunitatea :aloarea m , rimite de la subunitate :aloarea m , ac.izitionate din a!ans de trezorerie :aloarea m , constatate lus la in!entar :aloarea stoc e,istent la ince ut de erioada, in!entariate la ince utul K)& 5K& /'1 /'1 K)1 H51, K'1 K'1 K') K511 K5/ :aloarea m , trimise la relucrat la terti :aloarea m , trimise la mar"uri s re a "i !andute :aloarea m , date #ru ului :aloarea m , date unitatii :aloarea m , date subunitatii :aloarea m , date in consum :aloarea m , lus la in!entar 1in rosu2 :aloarea m , li sa la in!entar, im utabile :aloarea m , deteriorate :aloarea m , iesite rin donatie sau distruse in urma calamnitatilor naturale
Pagina 8" din 117

Cont creditor

O eratii cu care

Cont debitor cores ondent

cores ondent se crediteaza

H51 H?1 K511 K)1 K)&

/'1

/'1 /'1 /'1 /?1

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

erioadei recedente 1in rosu2 :aloarea stoc e,istent la "inele erioadei, stabilita rin in!entariere "a tica 1in ne#ru2 Tabel nr() Contul H'& ;%ateriale consumabile<, este un cont sintetic de #radul I, ce are ca obiect de inre#istrare, acti!ele circulante materiale care artici a in rocesul de e, loatare "ara a se re#asii de re#ula in rodusul "init, recum si cele necesare rocesului de circulatie, a"late in atrimoniul unitatii In s"era acestor acti!e circulante materiale se inscriu o #ama lar#a de elemente, care se di"erentiaza in anumite limite rin caracteristici com ortamentale, care im un des"asurarea contului H'&, in conturi sintetice de #radul II, ast"el= H'&1 G%ateriale au,iliare< H'&& GCombustibil< Contul H'& ;%aterialele consumabile< si conturile sale sintetice de #radul II, du a continutul economic sunt conturi deH'&H acti!e circulanteentru materiale, iar du a "unctia contabila G%ateriale ambalat< H'& sunt conturi de acti!( G%ateriale H'&K GPiese sc.imb< consumabile< O eratiile ri!itoare la conturile H'&1, de H'&&, H'&H, H'&K, H'&5, H'&/ si H'&), re"lectate in contabilitatea sintetica a unitatilor care a lica metoda in!entarului ermanent, se H'&5 G3eminUe @i materiale de lantat rezinta ast"el= Debit Contul H'&1 $ H'&) ;%ateriale consumabile< Credit O eratii cu care se debiteaza :aloarea materialelor sosite de la terti sau in curs de a ro!izionare :aloarea materialelor, ac.izitionate de la "urnizori cu "actura K'1 H51, K'1 :aloarea materialelor, trecute la mar"uri :aloarea materialelor, date #ru ului K511 H?1 Cont creditor O eratii cu care H'&/ G0ura-e< cores ondent se crediteaza H'&) GAlte materiale consumabile< Cont debitor cores ondent /'1

Pagina 8# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

:aloarea materialelor, ac.izitionate de la "urnizori cu "actura :aloarea materialelor, rimite de la #ru :aloarea materialelor, aduse ca a ort in natura la ca italul

K')

:aloarea materialelor, de care a artine subunitatea

K)1

K511 K5/

:aloarea materialelor, date altei unitatii :aloarea materialelor li sa la in!entar

K)& /'&1 $ /'&)

social de catre asociati Continuarea in a#ina urmatoare O eratii cu care se debiteaza :aloarea materialelor, rimite de la unitate de la care a artine subunitatea :aloarea materialelor, rimite de la subunitate :aloarea materialelor, ac.izitionate din a!ans de trezorerie :aloarea materialelor, constatate lus la in!entar :aloarea stoc e,istent la ince ut de erioada, in!entariate la ince utul erioadei recedente 1in rosu2 :aloarea stoc e,istent la "inele erioadei, stabilita rin in!entariere "a tica 1in ne#ru2 Tabel nr(+ Contul H'H ;%ateriale de natura obiectelor de in!entar<, este un cont sintetic de #radul I, rin care se tine e!identa, acti!elor circulante materiale( Cu a-utorul acestui cont se tine e!identa e,istentei, miscarii si uzurii materialelor de natura obiectelor de in!entar( Contul H'H ;%ateriale de natura obiectelor de in!entar< este un cont de acti!( In debit se inre#istreaza=
Pagina 8$ din 117

Cont creditor

O eratii cu care

Cont debitor cores ondent /'&1 $ /'&)

cores ondent se crediteaza K)1 :aloarea materialelor, date in consum sau de reciate K)& 5K& :aloarea materialelor, lus la in!entar 1in rosu2 :aloarea m , iesite rin donatie sau distruse in urma calamnitatilor naturale /'& /'&1$ /'&)

/'&1 $ /'&) /?1

/'&1$ /'&)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar rimite de la societatile din #ru , alte societati le#ate rin artici atii, unitate sau subunitati 1K51, K5&, K)1, K)&2B $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar aduse de la terti 1H51, K'12B $ !aloarea la $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar constatate lus de in!entar si a celor rimite cu titlu #ratuit 1/'H, ?5)2B obtinute din roductie ro rie 1HK52, In creditul contului H'H ;%ateriale de natura obiectelor de in!entar< se inre#istreaza= $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar date in "olosinta 1/'H, K?12B $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar li sa la in!entar si ierderile din de recieri 1/'H2B $ !aloarea la !andute ca atare 1H?12B $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar trimise la terti 1H512B $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar li!rate societatilor din #ru , alte societati le#ate rin artici atii, unitate sau subunitati 1K51, K5&, K)1, K)&2B $ !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar donate si ierderile din calamitati 1/5), /?12B 3oldul contului re rezinta !aloarea la ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar e,istente in stoc( && In contul H') ;Di"erente de ret la materii rime si materiale<, se inre#istreaza di"erentele dintre retul standard si retul e"ecti! de cum arare si celelalte com onente ale costului de ac.izitie 1ta,e !amale, trans ort, mani ulare, comisioane, si alte ta,e nedeductibile2( Du a continutul economic este un cont recti"icati! de acti!e circulante, iar du a "unctia contabila este cont de acti!( 3oldul debitor al contului H') ;Di"erente de ret la materii rime si materiale<, e!identiaza di"erentele de ret a"erente materilor rime si materialelor, e,istente in stoc(
&&

ret de inre#istrare a materialelor de natura obiectelor de in!entar

re#lementari contabile sim li"icate armonizate cu directi!ele euro ene

Pagina 8% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O eratiile ri!itoare la conturile H'), re"lectate in contabilitatea sintetica a unitatilor care a lica metoda in!entarului ermanent, se rezinta ast"el= Debit Contul H') ;Di"erente de ret la materii rime si materiale< Credit O eratii cu care se debiteaza Di"( de ret a"erente m si materialelor aduse de la terti sau in curs de a ro!izionare Di"( de ret a"erente m , ac.izitionate de la "urnizori cu "actura Di"( de ret a"erente m , ac.izitionate de la "urnizori cu "actura Di"( de ret a"erente m , rimite de la #ru K511 K') K'1 H51 Di"( de ret a"erente m si materialelor trimise s re relucrare, custodie la terti Di"( de ret a"erente m si materialelor trecute la mar"uri s re a "i !andute Di"erente de ret a"erente materiilor rime date #ru ului Di"( de ret a"erente stoc, date unitatii de care a ( subunitatea O eratii cu care se debiteaza Di"( de ret a"erente m , rimite de la unitate de la care a artine subunitatea Di"( de ret a"erente m , rimite de la subunitate Di"( de ret a"erente m , ac.izitionate din a!ans de trezorerie Tabel nr( 1' Di"erentele de 5K& K)& Cont creditor O eratii cu care Cont debitor cores ondent /'1 K)& K511 H?1 H51 Cont creditor O eratii cu care Cont debitor cores ondent cores ondent se crediteaza

cores ondent se crediteaza K)1 Di"erente de ret a"erente m date in consum Di"erente de ret a"erente m , lus la in!entar 1in rosu2 Di"erente de ret a"erente m distruse in urma calamnitatilor

/'1

/?1

ret se re artizeaza asu ra !alorii materialelor iesite si asu ra

stocurilor, cu a-utorulunui coe"icient de re artizare M, ce se calculeazs ast"el= 3oldul initial al di" de ret 3 Di" ret a"erente intrarilor Ms

Pagina 86 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3oldul initial al stocurilor 3 :al( intrarilor la ret de inre#istrare Acest coe"icient se inmulteste cu !aloarea materialelor iesite din #estiune la ret de inre#istrare, iar suma rezultata se inre#istreaza in conturile cores unzatoare in care au "ost inre#istrate materialele iesite, rin creditul contului H')( Rc cont H') s Rc cont H'1 1H'&2 Z M La "inele erioadei, soldurile conturilor de di"erente de ret, se cumuleaza cu soldurile conturilor de materiale si se "ormeaza !aloarea stocurilor la costul de ac.izitie( A( Inre#istrarile contabile in cazul a licarii in!entarului ermanent 12 E!aluarea la cost de ac.izitie= Rece tia materiilor rime ac.izitionate de la "urnizori 1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;%aterii rime< H'1 1'''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' Eliberarea in consumul roducti! a materiilor rime ;C.elt( materii rime< /'1 s H'1 ;%aterii rime< 5''' &2 E!aluarea la cost standard= Rece tia materiilor rime, con"orm "acturii, cu di"erente de ret "a!orabile 1in debitul contului H'), in rosu2

Pagina 87 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;%aterii rime< H'1 11''' ;Di"erente de ret< H') 1''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' Eliberarea in consumul roducti! a materiilor rime ;C.elt( materii rime< /'1 s H'1 ;%aterii rime< 5''' Determinarea di"erentelor de ret= 1'' 3 1''' Coe"icient de re artizare M s 11'' 3 11''' 1&1' Di"erente a"erente iesirilor s 5''' Z +,'+[ s K5K,5 lei Inre#istrarea di"erentelor de ret= ;C.elt( materii rime< /'1 s H') ;%aterii rime< K5K,5 H2 E!aluarea la ret de "acturare al "urnizorului= Rece tia materiilor rime 1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;%aterii rime< H'1 +''' ;Di"erente de ret< H') 1''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' Eliberarea s re consum a materiilor rime ;C.elt( materii rime< /'1 s H'1 ;%aterii rime< 5''' Determinarea di"erentelor de ret= 1'' 3 1''' 11'' Coe"icient de re artizare M s +'' 3 +''' ++'' Di"erente a"erente iesirilor s 5''' Z 11,11 [ s 555,5 lei Inre#istrarea di"erentelor de ret= ;C.elt( materii rime< /'1 s H') ;%aterii rime< 555,5 s s 11,11 [ 11'' s s+,'+[

Pagina 88 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8( Inre#istrarile contabile in cazul a licarii in!entarului intermitent 3tronarea soldului initial de materii rime si readucerea lor asu ra c.eltuielilor= ;%aterii rime< H'1 s /'1 ;C.elt( cu materii rime< 1''' Rece tia materiilor ac.izitionate de la "urnizori= 1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;C.eltuieli cu m < /'1 1'''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' Trecerea asu ra stocurilor, a materiilor rime in!entariate la s"arsitul lunii= ;%aterii rime< H'1 s /'1 ;C.elt( cu materii rime< 5''' C( Inre#istrarea intrarilor de materii rime si materiale consumabile 12 Pe baza de "actura= 0ara di"erente de ret= 1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;C.eltuieli cu m < /'1 1'''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' Cu di"erente de ret "a!orabile= 1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;%aterii rime< H'1 11''' ;Di"erente de ret< H') 1''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' Cu di"erente de ret ne"a!orabile= 1 s K'1 ;0urnizori< 11+'' ;%aterii rime< H'1 +''' ;Di"erente de ret< H') 1''' ;T:A deductibila< KK&/ 1+'' &2 Pe baza de a!iz de e, editie= Primire e baza de a!iz= 1 s K') ;0urnizori "act( nesosite< 11+'' ;%aterii rime< H'1 1'''' ;T:A nee,i#ibil< KK&) 1+'' La rimirea "acturii "ara di"erente a!iz si "actura= ;0z "acturi nesosite< K') s K'1 ;0urnizori< 11+''
Pagina 8 din 117

rime si trecerea asu ra c.eltuielilor a materiilor

rime

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si ;T:A deductibila< KK&/ s KK&) ;T:A nee,i#ibila< 1+'' La rimirea "acturii cu di"erente in lus intre a!iz si "actura= 1 s K'1 ;0urnizori< 1K&)' ;%aterii rime< H'1 &''' ;0acturi nesosite< K') 11+'' ;T:A deductibila< KK&/ H)'' si ;T:A deductibila< KK&/ s KK&) ;T:A nee,i#ibil< 1+'' La rimirea "acturii cu di"erente in minus intre a!iz si "actura= 1 s K') ;0urnizori "act( nesosite< 11+'' ;%aterii rime< H'1 1'''' ;T:A nee,i#ibila< KK&) 1+'' si 1 s K'1 ;0urnizori< )HH' ;%aterii rime< H'1 ?''' ;T:A deductibila< KK&/ 1HH' H2 Ca a ort de la asociati si actionari= ;%aterii rime< H'1 s K5/ ;Decontari cu asociatii< ?''' K2 Din a!ans de trezorerie= 1 s 5K& ;A!ans de trezorerie< &H)' ;%aterii rime< H'1 &''' ;T:A deductibila< KK&/ H)' 52 Din relucrare la terti= ;%aterii rime< H'1 s H51 ;%(P( si mat( a"late la terti< 1''' 6n debitul conturilor de stocuri rezultate din relucrare se re"lecta si c.eltuielile e"ectuate cu trans ortul la ducere si 4na oiere( Proced5nd ast"el se oate res ecta rinci iul e!aluarii si 4nre#istrarii stocurilor la costul de ac.izitie( 6n cazul relucrarii la terti acest cost este e#al cu !aloarea materiilor rime sau materialelor trimise s re relucrare la terti, lus c.eltuielile ocazionate de trans ortul la ducere si 4na oiere, ser!iciilor restate la "urnizori( 1 s K'1 ;0urnizori< 5+5 ;%aterii rime< H'1 5'' ;T:A deductibila< KK&/ +5
Pagina ! din 117

lus !aloarea lucrarilor si

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

/2 Din donatii cu titlu #ratuit= ;%aterii rime< H'1 s ??1) ;:enituri din donatii< 15'' ?2 Plus la in!entar= In rosu ;C.eltuieli cu %P< /'1 s H'1 ;%aterii rime< &'' In ne#ru ;%aterii rime< H'1 s /'1 ;C.eltuieli cu %P< &'' )2 De la #ru sau subunitate= De la #ru ;%aterii rime< H'1 s K511 ;Decontari in cadrul #ru (< 5'' De la unitatea de care a artine subunitatea ;%aterii rime< H'1 s K)1 ;Decont( intre unit si subunit< H'' De la o alta subunitate ;%aterii rime< H'1 s K)& ;Decontari intre subunitati< &'' D Inre#istrarea iesirilor de materii rime si materiale consumabile 12 Trimise s re elucrat= ;%aterii rime la terti< H51 s H'1 ;%aterii rime< 15'' &2 Trecute la mar"uri s re a "i !andute= ;%ar"uri< H?1 s H'1 ;%aterii rime< 5'' H2 Date in consum= ;C.eltuieli cu m < /'1 s H'1 ;%aterii rime< &'' K2 Li sa la in!entar= Im utabile ;C.eltuieli cu m < /'1 s H'1 ;%aterii rime< 1'' si ;Alte creante cu ers< K&)& s 1 11+ ?5)) ;Alte !en din e, loatare< 1'' KK&? ;T:A colectata< 1+

Pagina

1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Neim utabile ;C.eltuieli cu m < /'1 s H'1 ;%aterii rime< 15' 52 Distruse in urma calamnitatilor= ;C.elt( ri!( calamnitatile< /?1 s H'1 ;%aterii rime< 5'' D Inre#istrari contabile "inanciare Derularea tranzactiilor de !anzare$cum arare resu une e,istenta unor relatii cu "urnizorii si clienti, e iata concurentiala, ceea ce duce la a aritia unor reduceri de ret, destinate recom ensarii "idelitatii unor clienti, res ectarea intocmai a clauzelor contractuale, ac.itarea la termen a datoriilor si, nu in ultimul rand, sa incite clientii s re cum arare, toate acestea ducand la cresterea ci"rei de a"aceri( Reducerile de returi se im art in doua cate#orii= Reduceri de natura comerciala, Reduceri de natura "inanciara( 1( Reducerile comerciale Au o in"luenta directa asu ra marimii nete a unei "acturi( Reducerile comerciale 4mbraca "orma de rabaturi, remize si risturne( Rabaturile se rimesc, remizele, iar risturnele sunt reduceri de ret calculate asu ra ansamblului de o eratii e"ectuate cu acelasi tert 4n decursul unei erioade determinate( Rabatul, re rezinta reducerea racticata, asu ra retului con!enit anterior intre "urnizor si client, tinandu$se cont de unele entru de"ecte de calitate si se ractica asu ra retului de !5nzare "ata de clauzele stabilite in contract( Remiza, este reducerea racticata asu ra retului curent de !anzare, tinandu$se cont de !olumul !anzarilor sau de im ortanta cum aratorului, in clientele !anzatorului( Remiza cores unde unui rocent a licat asu ra retului brut, rocent re!azut in o"erta de returi a !anzatorului sau care rezulta din ne#ociere intre cei doi arteneri de a"aceri( Risturnul, re rezinta o reducere de ret racticata asu ra ansamblului o eratiilor e"ectuate cu acelasi cum arator e o erioada determinata( De re#ula reducerile comerciale se acorda sub "orma unui rocent din retul brut, dar se oate acorda si in suma "i,a( &( Reducerile "inanciare, oarta denumirea de sconturi 3contul de decontare este reducerea "inanciara acordata rocentual asu ra unei creante decontate inainte de scadenta normala, re rezentand o boni"icatie acordata clientului(
Pagina " din 117

ri!ind ac.izitiile de stocuri cu reduceri comerciale si

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3contul de decontare este o c.eltuiala "inanciara entru "urnizor, care este bene"iciarul latii si un !enit "inanciar entru client, care e"ectueaza o lata inainte de scadenta( Cu ri!ire la metodolo#ia de calcul si contabilizare a reducerilor, trebuie res ectate urmatoarele re#uli= $ toate reducerile de ret sunt incluse in "acturaB $ reducerile comerciale remer# reducerile "inanciareB $ reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca rocentele de reducere se a lica asu ra netului anteriorB $ in cazul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si a oi remizele si risturnurileB $ scontul de decontare se a lica du a ultima reducere de natura comercialaB $ ta,a e !aloarea adau#ata se calculeaza la ultimul ;net deterinat< si se aduna cu acesta entru a obtine ;totalul "acturii<B $ reducerile comerciale nu se contabilizeaza nici la "urnizor, nici la clientB $ reducerile "inanciare se contabilizeaza ca o c.eltuiala "inanciara entru "urnizor si ca un !enit "inanciar entru client( E,em lu de calcul= Presu unem ca totalul brut al unei "acturi entru !anzarea de mar"uri este de 1)'' lei, rabatul entru de"ecte de calitate este de 1' lei, remiza entru !anzari su erioara sumei de 1'' lei este de 5[, remiza entru "idelitatea clientului 1'[ si scontul de decontare entru lata inainte de scadenta este de &[( 0actura sim li"icata arata ast"el= :aloarea bruta a mar"urilor !andute Rabatul entru de"ecte de calitate 1?' Remiza 1 11?' Z 5[2 1/1,5 Remiza & 11/1,5 Z 1'[2 Net comercial 1K5,H5 3cont decontare 11K5,H5 Z &[2 Net "inanciar 1K&,K5 T:A deductibil Total "actura 1/+,51 &?,'/ &,+ 1/,15 ),5 1)' 1'

Pagina

# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Reducerile "inanciare se ot e!identia in contabilitatea "urnizorului in "unctie de m omentul acordarii acestora, ast"el= In momentul intocmirii "acturii= 1/+,5 1 s 1 1/+,5 ;Clienti< 1//,/' K11 s ?'? 1K&,KK ;:enituri din !anzari< ;C.elt ri! sconturi< &,+ //? s KKK&? &?,'/ ;T:A colectata< Ulterior intocmirii "acturii= ;Clienti< s 1 1/+,5' s ?'? ;:enituri din !anzari< 1K&,KK s KKK&? ;T:A colectata< &?,'/ ;C.elt ri! sconturi< //? s K11 ;Clienti< &+,'? Reducerile "inanciare se momentul acordarii acestora, ast"el= In momentul intocmirii "acturii= 1/+,5 1 s 1 1/+,5 ;%ar"uri< 1K&,KK H?1 s K'1 1//,/' ;0urnizori< ;T:A deductibila; &?,'/ KK&/ s ?/? &,+ ;:en( din sconturi< Ulterior intocmirii "acturii= 1 s K'1 ;0urnizori< 1/+,5' ;%ar"uri< H?1 1K&,KK ;T:A deductibila< KK&/ &?,'/ ;0urnizori< //? s ?/? ;:en( din sconturi< &+,'? ot e!identia in contabilitatea clientului in "unctie de

CAPITOLUL 5 3TUDIU DE CA9 LA O 3OCIETATE DE CON3TRUCTII 5(1( 0orma -uridica 3ocietatea in cauza este ersoana -uridica romana, a!and "orma -uridica de societate cu ras undere limitata, con"orm Le#ii H1*1++' ri!ind societatile cu ras undere limitata(

Pagina

$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Durata de "unctionare este nelimitata, cu ince ere de la data inre#istrarii la o"iciul Re#istrului Comertului( Ca italul initial este de minim &'' ron, im artit in arti sociale si cu osibilitati de ma-orare, cu a robarea Adunarii Eenerale a Actionarilor(

5(&( Obiectul de acti!itate al societatii Acti!itatea rinci ala de roductie o re rezinta e,ecutarea lucrarilor de constructii ci!ile si industriale, restaurarea monumente ar.itecturale, e,ecutare de re"abricate din beton si con"ectii metalice( Acti!itatea societatii se incadreaza in Ramura ;Constructii de cladiri si lucrari de #eniu ci!il<, #ru a CAEN K5&1( Obiectul rinci al de acti!itate oate "i com letat cu urmatoarele acti!itati= $ "abricarea elementelor de dul#.erie si tam larie in constructiiB $ lucrari de in!elitori, sar ante, terase la constructiiB $ lucrari de izolatii si rotectie anticorozi!aB $ lucrari de ardosire si lacarea eretiorB

5(H( 3tructura or#anizatorica si "unctionala a societatii 3ocietatea este condusa de directorul #eneral, numit de Adunarea Eenerala a Actionarilor( 3ubordonarea si relatiile dintre com artimente este or#anizare, si "unctionare a societatii( Com onenta= a2 3ediul administrati!, unde se des"asoara acti!itatea #enerala de administratie si conducere a societatii cu com artimentele= secretariat, "inanciar$contabil, ersonal$salarizare, te.nic si rotectia muncii( b2 8aza de roductie care cu rinde= $ statia de betoaneB $ #estiunea de materii rime si materialeB
Pagina % din 117

rezentata in sc.ema de

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

$ #estiunea de iese de sc.imb si carburantiB $ atelier de tam larieB $ atelier de con"ectii metaliceB $ atelier de re artii auto si carburantiB $ com artiment de a ro!izionare( c2 3antierele de constructii sunt onduse de se"ii de santiere, unde se des"asoara acti!itatea de baza a societatii= constructia obiecti!elor ci!ile si industriale noi, consolidarea e,tinderea si modernizarea constructiilor e,istente( Conducerea santierului se "ace de la una din lucrarile de constructii mai im ortante, unde este amena-ata or#anizarea de santier( In com onenta santierelor intra ec.i e mi,te de muncitori "ormate din zidari, dul#.eri, "ierari, betonisti, sudori, instalatori, electricieni, tinic.i#ii, muncitori necali"icati, ect(, conduse de maistrii si se"i de ec.i e( Pe baza Autorizatiei de constructie , a lanurilor, sc.itelor, masuratorilor, etc( le#al a robate, a contractelor inc.eiate cu bene"iciarii, ince lucrarile de constructii( Resursele entru des"asurarea acti!itatii de roductie si de in!estitii sunt asi#urate de societate= resursele "inanciare A auto"inantare, "ara a se a ela la crediteB resursele materiale A societatea este dotata cu mi-loace "i,e= cladiri, ec.i ament ADUNAREA A AC\IONARILOR te.nolo#ic, utila-e, mi-loace de trans ort su"icienteEENERALF entru realizarea obiectului de acti!itateB ersonal cali"icat, re rezentat de an#a-atii societatii= in#ineri, DIRECTOR EENERAL Asi#urQ conducerea e,ecuti!Q @i #estiunea economisti, maistrii, muncitori cali"icati( Calitate constructiilor e,ecutate de societate este #arantata rin cartea consructiei, intocmita la s"arsitul lucrarii= PER3ONAL ]N:F\F%^NT entru !icii acunse, 1 anB 3ALARII
An#a-area ersonalului, cali"icarea @i entru structura de retribuirea atrimoniului, realizarea obiectului de acti!itate

resurse umane A

CO%PARTI%E IA %U

rezisteta, e toata durata normala de "unctionare a cladirilor, in

UrmQre@te @i ia m muncii @

zona de seismicitate + La ni!elul societatii este inocmit %anualul Calitatii in constructii in care sunt 8A9A DE arametrii de DIRECTOR CO%PARTI%ENT re!azuti calitate e "aze de e,ecutie a constructiilor, con"orm DIRECTOR re!ederilor PRODUC\IE TERNIC DE CONTROL ECONO%IC 0abricQ le#ale, elemente carede re#lementeaza $ studierea calitatea constructiilor( al calitQUii construcUiilor $ conduce de artamentul
beton, structuri @i con"ecUii metalice documentaUiei te.niceB $ conduce acti!itatea de construcUii economic al societQUii

D CO

$ co asi# a

5(K( Or#ani#rama 1structura or#anizatorica2


Laborator analiza _ ncercQri betoane De ozit central de c.erestea ri#i s mat( t instalaUii

CAPITOLUL / 3taUie Atelier


betoane $ roduce beton t lucrQri de construcUii t`m lQrie

3ector trans ort A a ro!izio$ nare

Com artiment 3antier & A tet.nic $ _ construcUii ntocme@te @i !eri"icQ docum Pagina 6 din 117 entaUia

3antier 1 A construcUii

8irou contabil $ e!idenUa contabilQ a atrimoniu ilui

8irou 0inanciar $ o eraUiuni de _ncasQri @i lQUi

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

PRE9ENTAREA APLICATIEI PRI:IND EE3TIUNEA AUTO%ATI9ATF A 3TOCURILOR DE %ATERII PRI%E 3I %ATERIALE

Realizarea a licatiei "olosind %icroso"t Access &''', se bazeaza e studierea unui sistem in"ormatic similar, de"inirea conce tuala si te.nica a unui nou sistem in"ormatic, roiectarea structurii bazei de date 1sc.ema conce tuala, e,terna si interna2, incarcarea si e, loatarea bazei de date( In cadrul a licatiei, tabele sunt actualizate rin intermediul unor mac.ete s eciale, numite "ormulare, acestea asi#urand o inte"ata concomitenta a mai multor tabele su limentare de"inite la ni!elul tabelelor( Alte obiecte im ortante ale bazei de date, sunt ra oartele, care ermit "ormatarea si ti arirea e ecran sau la im rimanta, sub "orma de documente, a in"ormatiilor obtinute in urma consultarii bazei de date( rietenoasa cu utilizatorul, actualiarea rin intermediul sub"ormularelor, re#uli de !alidare

Pagina

7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

GESTIUNEA STOCURILOR RIN !ETO"A# $COST !E"IU ON"ERAT $% &modelul logic al datelor-relational'

CodArticol

3TOC a

CodEestiune

3tocInitial

PretDeIntrare

Data3tocinitial

ARTICOL APRO:I9IONAT
CodArticol NrNRCD CantRece tionata PretDeAc.izitie

a 0URNI9OR
Cod0urnizor

Den0urnizor

Adresa0urnizor

Cod0iscal

EE3TIUNE
CodEestiune DenEestiune

1 1 1 1 1
NrNRCD DataNRCD Cod0urnizor

NRCD

CodEestiune

a 1
CodArticol DenArticol

1
U%

ARTICOL
Ti

1 1 1 ARTICOL CON3U%AT
CodArticol Nr8onConsum CantConsumata PretDeConsum

Pagina

8 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a DE3TINATIE
CodDestinatie DenDestinatie

1 a
Nr8onConsum Data8onConsum

8ON CON3U%

CodEestiune

CodDestinatie

a a ARTICOL IN:ENTARIAT
CodArticol NrP:I Di"erentaCantitati!a PretDeIn!entar

a 1 P:I

NrP:I

DataP:I

CodEestiune

a a
CodArticol

ARTICOL CONTROLAT
NrP: Di"erentaCantitati!a PretDeControl

a 1 P:
NrP: DataP: CodEestiune

3CRE%A DE PRELUCRARE ELECTRONICA A IN0OR%ATIILOR PRI:IND EE3TIUNEA 3TOCURILOR DE %ATERII PRI%E 3I %ATERIALE
Pagina din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Centralizator NRCD$uri

8onuri de consum

Centralizator 8C$uri

Centralizator in!entare 0URNI9ORI 0acturi A!ize de e, editie Note de rece tie si constatare de di"erente Prelucrare electronica a in"ormatiilor ri!ind #estiunea stocurilor Centralizator controale

Procese !erbale de in!entar si control

0isa ma#azine rodus

Ra ort ri!ind stocurile la C%P

Pagina 1!! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!6 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!7 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1!8 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 111 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11" din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11# din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11$ din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11% din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 116 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 117 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 118 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1"! din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL ? CONCLU9II

3istemul realizat este intr$o continua sc.imbare, datorita necesitatilor crescande ale utilizatorilor, este e"icient datorita ra ortului calitate$ ret, usor de utilizat, deoarece nu necesita cunostinte a ro"undate in domeniu, iar osibilitatile de a #resi sunt reduse datorita restrictiilor im use de "ormulare, si a reducerii dre turilor asu ra bazei de date, res ecti! la o tiunile meniului( 3in#urele nea-unsuri care au "ost sesizate, se re"era la "a tul ca in urma introduceri si relucrarii datelor, rezulta doar situatii centralizatoare, "ara ca notele contabile sa rezulte automat, acestea "iind intocmite manual( Consider ca datorita le#islatiei actuale, a"late intr$o continua sc.imbare, orice modi"icare a acestui sistem de #estiune, nu !a necesita costuri ridicate, ci !a de inde doar de ro"esionalismul administratorului de retea, entru a aduce modi"icarile necesare( Prezenta baza de date oate "i con!ertita in "ormat access &''H si a elabila cu a-utorul %icroso"t :isual 0o, Pro, "a t ce determina o "le,ibilitate ridicata( %icroso"t :isual 0o, Pro de"ineste baza de date ca o colectie de tabele 1se memoreaza intr$un "isier (D8C2, ers ecti!e 1:ie72, indecsi, relatiile dintre tabele si toate rocedurile memorate( O baza de date oate "i creata, modi"icata, desc.isa, inc.isa, stearsa de e disc( Intr$o baza de date ot "i adau#ate tabele libere, e,istente de-a e disc sau ot "i create noi tabele( Tabelele de date ermit ca la o eratia de creare*modi"icare a structurii lo#ice sa se s eci"ice si re#ulile de !alidare, c.eia rimara, !aloarea im licit atribuita cam ului( Intre tabele se ot stabili le#aturi care se astreaza si se re"ac la desc.iderea bazei de date, numite relatii ersistente 1relatii ce se iers la inc.eierea ro#ramului sau a sesiunii2( Pe de alta arte %icroso"t Access &''', este un uternic si robust sistem de #estionare a bazelor de date relationalre e H& de biti entru crearea de a licatii clasice sau de ti client$ ser!er entru baze de date entru >indo7s, >indo7s DP( 0ind o com onenta a ac.etului %icroso"t O""ice &''', Access are o inter"ata cu utilizatorul modernizata, cu as ect unitar cu cel al ro#ramelor %icroso"t E,cel &''' si >ord &''', recum si cu controalele obtisnuite ale sistemului de o erare >indo7s, cum ar "i "ereastra Database in stil OutlooP si casetele cunoscute entru desc.iderea si sal!area "isierelor( Recomand im lementarea unui sistem de #estiune a materiilor rime si materialelor, realizat in Access &''' datorita "a tului ca orice "irma de constructii, are ne!oi limitate in
Pagina 1"1 din 117

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ceeace ri!este contabilitatea automatizata( Aceasta recomandare se bazeaza e costul redus al ac.etului O""ice, ce include si Access, de cca 1'' b, in ra ort cu retul ac.etului :isual 0o, Pro, care este dublu( Problema ri!ind reluarea bazelor de date din 0o,Pro in Access &''', este una relati!a, c.iar ine,istenta, deoarece Access oate atasa "isiere cu tabele d8ase, 0o,Pro Parado, si E,cel, la bazele de date si ermite lucrul cu aceste "isiere in "ormatul lor nati!( In "inal, intretinerea acestui sistem de #estiune a bazelor de date, s$ar realiza mai usor si intr$un tim redus, #enerand costuri mai reduse decat cele actuale, aceasta intretinere utand "i realiazata c.iar de catre un an#a-at al "irmei care a "ost trimis la s ecializare, urmand un curs in domeniu, nu mai lun# de K A / sa tamani, con"erind ast"el "irmei osibilitatea de a de!enii inde endenta din unct de !edere in"ormational(

Pagina 1"" din 117