DREPT ROMAN

Curs I La romani, judecarea o fcea un om impecabil moral, un practicant al binelui, nu magistratul. Natura consacr inegalitatea. Singura egalitate posibil este egalitatea in faa legii. (Aceeai fapt aceeai pedeaps.) Dreptul Roman cuprinde totalitatea normelor de conduit instituite sau recunoscute de ctre statul roman. Dreptul Roman a avut o carier indelungat, normele lui incep s fie formulate o dat cu intemeierea Romei (753 i.Hr.) i se incheie in anul 5! i.Hr., o dat cu dispariia lui "ustinian, ultimul imprat roman vor#itor de lim#a latin. Dreptul Roman a fost $redescoperit% in &uropa in secolele '(( ) '((( c*nd devine o#iect de studiu in universitile italiene pentru ca o dat cu sec '+(( ) '+((( s ii inceap o nou carier european. (,+-.R&/& DR&012/2( R-3.45 6. Obiceiuri5 -#iceiul s7a format in perioada de tran8iie de la societatea gentilic la societatea politic (statul). De regul, o#iceiurile utili8ate pentru soluionarea litigiilor erau o#iceiurile specifice clasei dominante. - dat cu tran8iia la repu#lic locul o#iceiului va fi luat de lege, dei o#iceiul se pastrea8 ca i8vor de Drept. (mportana o#iceiului crete in perioada de declin a (mperiului Roman. 9. Legea5 apare din cerina desecreti8rii o#iceiurilor de ctre pontifi (c*nd o#iceiul era principalul i8vor de Drept el era cunoscut numai de ctre preoi care il ineau secret i il de8vluiau numai favoriilor. 3asele populare, revoltate de aceasta situaie, au cerut desecreti8area o#iceiurilor
6

i astfel a fost adoptat i pu#licat in forum /egea celor 69 ta#le. 1eoretic aceast lege a re8istat 66 secole.

Procedura de adoptare a legii5 7 proiectul de lege era redactat de un magistrat (astfel c dac legea era adoptat ea urma s poarte numele magistratului care a iniiat7o). 3agistratul supunea proiectul su de lege spre de8#atere i adoptare :omitiilor populare. 7 dac legea era votat in :omitii ea era trimis ;enatului, pentru ca acesta s verifice dac legea se conforma tradiiei romane. 7 dac i ;enatul ratifica (confirma) legea, atunci ea era depo8itat in te8aurul pu#lic iar te<tul ei era multiplicat pentru a fi dat pu#licitii. Structura legii la romani5 /egea romana era alcatuit din trei pri5 6. 0R.&;:R(01(- (introducere)5 in partea introductiv, in lege erau preci8ate numele magistratului care a iniiat7o, numele i numarul :omitiilor care au adoptat7o, data la care a fost adoptat. 9. R-=.1(- (coninut)5 repre8enta te<tul propriu78is al legii, structurat pe capitole i paragrafe. 3. ;.4:1(- (sanciune)5 cuprindea consecinele care decurgeau din nerespectarea legii. Curs II 3. Edictele magistrailor5 /a inceput ele erau orale, apoi au fost scrise pe ta#le de lemn al#, numite al#umuri. &dictul era o declaraie ) program a magistratului care prelua o funcie, declaraie in care el preci8a cum va conduce domeniul respectiv de activitate i ce procedee >uridice va utili8a.

&dictele au insemntate deoarece ele au permis magistra ilor ca pe cale procedural s innoiasc Dreptul Roman av*nd noi proceduri i admi*nd noi drepturi su#iective. &ficacitatea edictelor magistrailor se datora i faptului c ele aveau o continuitate (noul magistrat putea pstra in edictul su partea pe care o considera valoroas din edictul predecesorului). Din pcate, aceast stare de lucruri innoitoare #enefic pentru Dreptul Roman a fost stopat de ctre impratul Hadrian care a dispus redactarea unui edict perpetuu pe care magistraii nu7l mai puteau modfica, fiind doar o#ligai s il aplice. -ricum, edictele magistrailor au repre8entat calea principal de actuali8are a Dreptului :ivil, actuali8are care a insemnat mai inainte o inlesnire a aplicrii, mai apoi o completare i o corectare a Dreptului :ivil rom*n. ?. Jurisprudena5 (n contemporaneitate >urisprudena inseamn totalitatea hotr*rilor >udectorilor. (n Dreptul Roman ins, >urisprudena semnifica stiina Dreptului, alctuit din interpretrile pe care >urisconsulii le formulau la adresa dispo8iiilor legilor. (nterpretarea Dreptului a repre8entat la romani o preocupare a intregii intelectualiti dei doar unii au e<celat in domeniu. (nsemntatea >urisprudenei la romani consta in faptul c ea a moderni8at decisiv Dreptul Roman in forma disimulat a interpretrii legilor. "urisprudena romana a str#tut mai multe etape istorice5 6. urisprudena sacral5 (n &poca +eche interpretarea legii se fcea numai de ctre preoi fiindc numai ei cunoteau o#iceiurile >uridice. (ntruc*t astfel se risca #locarea de8voltrii Dreptului, >urisprudena sacral a fost inlocuit cu o >urispruden laic. (n &poca +eche >urisprudena a avut mai cu seam un caracter de spe (ca8, dosar), in sensul c ea semnifica consultan >uridic, indrumrile pe care teoreticienii le ddeau >udectorilor. (n &poca :lasic, >urisprudena ii atinge apogeul5 acum sunt formulate regulile i principiile fundamentale, acum sunt create marile opere >uridice, acum au trait marii >urisconsuli ai lumii. /a inceput s7au
3

conturat dou curente ale g*ndirii >uridice5 @coala ;a#inian (traditionalist) i @coala 0roculian (inclinat spre moderni8area Dreptului). 3arii >uriti care au trit in aceast perioad (sec. ((( ) (( i.Hr.) au fost5 0apinian (cel mai mare >urist roman), 0aulus, 2lpian, =aius, 3odestin. /ucrrile acestor >uriti se desfoar in5 a) 3anuale de Drept (unele numite $(nstituii%, altele numite $;entine%) #) :a8uistica speelor imaginare (se numeau $Auestiones% ) $(ntre#ri%) :urs ((( !. urisprudena in "poca Postbelic# Decade de vreme ce voina impratului devenise unicul i8vor de Drept. 1otui, prin dou legi, impraii au meninut >urisprudena ca i8vor de Drept5 6. Legea $onsultaiilor publice# emis de impratul .ugustus i prin care unii >urisconsulti erau a#ilitai s acorde consultaii pu#lice, deoarece >udectorii erau o#ligai de acum s consulte un >urisconsult inainte de a da soluia. 9. Legea $itaiilor# a fost o msur de descura>are a falsificrii te<telor >uridice, luat de +alentinian al (((7lea. (avocaii profit*nd de ignorana >udectorilor, invocau in procese citate ine<istente din opera unor autori imaginari). Dup adoptarea acestei legi se mai puteau invoca drept argument doar te<te din operele lui 0apinian, 0aulus, 2lpian, =aius si 3odestinB dar se incepea cu 0apinian. 5. Senatus consultele5 Hotr*rile adoptate de ;enat i care nu repre8entau p*n la Hadrian i8voare de Drept. Hadrian decide ca hotr*rile ;enatului s devin o#ligatorii, ins ele rm*n nite i8voare formale, deoarece preedintele ;enatului era chiar impratul.

. Constituiile imperiale5 /a inceput, impraii, in calitatea lor de magistrai ai statului afiau edicte. - dat cu impratul Hadrian edictele capt putere de lege i se vor numi $onstituii. :onstituiile imperiale au fost de patru feluri5 6. &dictele5 cuprindeau dispo8iiile cu caracter general date de imprat in domeniul pu#lic i cel privat. 9. 3andatele5 erau instruciuni date de imprat inalilor funcionari. 3. Decretele5 erau hotr*rile >udectoreti date de imprat. ?. Rescriptele5 erau consultaiile date de imprat in pro#leme de Drept (erau in form scris i se pu#licau). Elemente de procedur civil in Dreptul Roman: 0rocedura cuprinde totalitatea normelor care reglementea8 desfurarea proceselor, iar procesele erau modalitile de valorificare de ctre ceteni a drepturilor lor su#iective. (. 3enionm c in afara proceselor pu#lice prin care oamenii ii valorificau drepturile (>ustiia pu#lic), la romani a e<istat i o >ustiie privat, fie in form agresiv, fie in form defensiv (mai ales in domeniul valorificrii creanelor). Romanii vor descura>a >ustiia privat agresiv, dar vor tolera >ustiia defensiv. (n &poca +eche, procedura se numea $0rocedura legisaciunilor% adic procedura aciunilor legale. 0rocesul se desfura in dou fa8e5 o fa8 in faa magistratului i o a doua in faa >udectorului. 0rocedura era greoaie, formalist i permitea valorificarea unui numr restr*ns de drepturi su#iective. &a a fost perfecionat in &poca :lasic prin procedura formular. (n am#ele proceduri, fa8a in faa magistratului incepea prin citarea p*r*tului. Reclamantul cita p*r*tul prin cuvinte solemne. 2neori, citarea p*r*tului se putea face de ctre o alt persoan, dec*t reclamantul. Dac p*r*tul se ascundea, era adus cu fora. (n faa magistratului, reclamantul ii rostea preteniile fa de care p*r*tul avea trei posi#iliti5 6. ; recunoasc vina ) in felul acesta era asimilat condamnatului i e<ecutat silitB 9. 0*r*tul nu se apra cum tre#uie, nerespect*nd formele solemne i atunci pierdea procesul i era asimilat celui condamnatB
5

3. 0*r*tul nega preteniile reclamantului, dar accept s cola#ore8e la proces i atunci se trecea la fa8a a doua, aceea in faa >udectorului. 0rile ii alegeau o persoan privat in calitate de >udector pe care magistratul, pronun*nd cuv*ntul %&'%, il investea cu dreptul de a >udeca procesul. (n faa >udectorului ales, prile puteau folosi lim#a comun, se administrau pro#e i se puteau utili8e advocaii. :el care a#senta de la proces, pierdea procesul. (n &poca +eche au e<istat doar trei legisaciuni de >udecat (trei tipuri de procese)5 a) "urm*ntul (sacramentum)5 el se desfura in faa unui pariu cu ga> i vi8a fie dreptul de proprietate (sacramentum in rem), fie privind valorificarea drepturilor de creana (sacramentum in personam). b) :ererile de ar#itra> ) erau procesele in care >udectorul era mai int*i ar#itru, adic un evaluatorB aceste procese se utili8au pentru ieirea din indivi8iune. :urs (+ c) :ondictio ) era un tip de procese precum cele precedente, numai c suma pus in ga> nu mai era fi<, ci varia in funcie de valoare o#iectului litigious.

/egisaciunile (procesele) de e<ecutare erau de dou de feluri5 ! Manus in"ectio (darea in puterea creditorului)5 aceast procedur este specific pentru datornicul (de#itorul) care nu ii pltea datoria la timp. Dac datornicul nu restituia suma de #ani, >udectorul pronuna o sentin prin care datornicul avea la dispo8iie 3! de 8ile pentru a plti datoria. Dac in cele 3! de 8ile el nu reuea s plteasc, atunci era dat in puterea creditorului su care il inchidea in inchisoarea personal. :reditorul il inea inchis pe de#itor ! de 8ile timp in care era o#ligat s il scoat de cel puin trei ori la t*rg in sperana c un filantrop ii pltete gratuit datoria.

Dac niciun filantrop nu pltea, de8interesat, datoria, datornicul era fie ucis fie v*ndut ca sclav dar numai trans tiberim, adic in afara hotarelor Romei deoarece potrivit tradiiei romane un cetean roman nu putea fi scalv in propria lui cetate. ;7au formulat mai multe soluii de salvare a de#itorului insolva#il5 7 constituirea unui vinde<, adic a unui garant care nega faptul c datornicul era insolva#il. Dac vinde< nu avea dreptate, atunci pltea ca penali8are du#lul sumei datorate de datornic. 7 datornicul putea plti cu #anii care se o#ineau din v*n8area #unurilor pe care le avea in cas (dar atunci devenea infam, adic pierdea dreptul de a mai candida la o funcie pu#lic). 7 o alt modalitate de a salva pe datornic era contractul ne<um (un contract prin care de#itorul se anga>a s plteasc pe creditorul su prin 8ile7munc). 7 o alt soluie a fost i adrogaiunea (infierea datorncului de ctre un ef de familie). #! Pignoris capio (luarea de ga>)5 aceast procedur nu necesita nici pre8ena magistratului i nici chiar pre8ena de#itorului. :reditorul, insoit e martori lua din proprietatea datornicului un o#iect de valoare in calitate de ga>. :reditorul nu putea vinde ga>ul ca s ii recupere8e #anii, dar il putea distruge i prin aceast posi#ilitate e<ercita asupra datornicului o presiune continu. 0rocedura legisaciunilor va fi urmat de procedura formular, procedur moderni8at care permite valorificarea aproape integral a drepturilor su#iective ale persoanelor. 4outatea adus de aceast procedur const in introducerea formulei care repre8enta o directiv de >udecare pe care magistratul o inm*na reclamantului. Cormula era constituit din patru pri principale i dou pri accesorii. 0rile principale erau5 7 intenia# era prima parte, o#ligatorie i care cuprindea preteniile reclamantului (determinate sau nedeterminate). 7 demonstraia# cuprindea i8vorul (temeiul) preteniilor reclamantului.

7 adjudecarea# aceast parte a formulei era utili8at numai in aciunile de prta>, de ieire din indivi8iune. 7 condamnarea# magistratul il investea pe >udectorul ales de pri cu dreptul de a7l condamna pe p*r*t sau de a7l a#solvi de vin. /a aceste patru pri principale se adugau dou pri accesorii a cror importan va crete continuu in cadrul procesului5 "(cepiile# erau mi>loace de aprare ale p*r*tului prin care acesta parali8a preteniile reclamantului. &<cepiile tre#uiau incluse in formul. Ca de e<cepiile indicate de p*r*t, reclamantul avea dreptul la o replic, dar i p*r*tul avea dreptul la o duplic (replica la replic). Prescripiile# erau tot mi>loace accesorii de care se puteau slu>i at*t reclamantul c*t i p*r*tul. 0rescripiile sunt efecte ale curgerii timpului asupra raporturilor >uridice. 1recerea timpului poate stinge unele drepturi (prescrpie e<tinctiv), trecerea timpului poate s do#*ndeasc drepturi in plus (prescripia achi8itiv), aa cum trecerea timpului poate s lase unele raporturi nemodificate. :urs + ((. Desfurarea procesului in procedura formular se aseamn cu procedura precedent, aceea a legisaciunilor, numai c dispare solemnitateaB se utili8ea8 lim#a naturalB de o mare insemntate va fi ins utili8area i Litis contestatio, adic a unei copii de pe formul ce se inm*na parilor. - dat cu remiterea copiei soluia procesului cdea su# autoritatea (puterea) lucrului >udecat (adic niciodat nu se mai putea redeschide procesul pentru aceeai cau8), 3i>loacele procedurale aflate la indem*na magistratului prin care acesta ddea voie la process se numeau aciuni. (n Dreptul Roman 0rivat se utili8au urmtoarele categorii de aciuni5 6. &rau aciuni5 7 reale (in rem)5 sunt aciuni care poart (se refer) asupra lucrurilor. 7 personale (in personam)5 ele se indreapt impotriva de#itorului, a unei persoane cu identitate. 9. &rau aciuni5 7 civile5 au originea in lege. 7 honoraria (erau create de magistrai) i erau la r*ndul lor de trei feluri5
D

7 aciuni in factum (se refereau la un fapt) 7 aciuni cu ficiune (ficii)5 in aciune se introducea o ficiune 7 aciuni cu transpo)iie# erau utili8ate in repre8entarea imperfect 3. &rau aciuni5 7 directe 7E erau utili8ate pentru anumite ca8uriB uneori aciunile directe 7 indirecte puteau deveni utileB ?. &rau aciuni5 7 populare (ele aprau interesele generale, deci reclamant putea fi oricine). 7 private (care prote>au doar interesele reclamantului). 5. &rau aciuni5 7 penale (pentru condamnarea p*r*tului la amend #neasc). 7persecutorii (ele condamnau la restituirea lucrului sau la repararea pagu#ei). . &rau aciuni5 7 de Drept strict (actul cu preteniile reclamantului era interpretat literal). 7 de #un credin (aciuni prin care se depea litera legii, fiindc se inea seam de persoane, impre>urri etc). 7. &rau aciuni5 7 ar#itrarii (erau aciuni de despgu#ire, de regul in natur i pentru care >udectorul era mai int*i ar#itru7evaluator). (((. 0rocedura e<traordinar &ste utili8at in fa8a de declin al Romei c*nd (mperiul se centrali8ea8 e<cesiv iar impratul preia controlul proceselor prin intermediul magistratului care va fi i >udector. Deci in procese dispare fa8a a doua, dispare formula. :itarea p*r*tului se va face acum de ctre funcionarii pu#lici. 0rocesele nu se mai desfoar in piaa pu#lic, ci in interior. 0ro#ele incep s fie ierarhi8ate. Recunoaterea p*r*tului repre8enta pro#a suficient. ;e generali8ea8 condamnarea in natur iar e<cepiile devin decisive. Persoanele in Dreptul Roman 0ersonalitatea in Dreptul Roman adic, capacitatea de a avea drepturi i o#ligaii, pe care romanii o denumeau caput, nu aparinea oricrei persoane. .veau personalitate deplin cei care deineau cetenia roman,
F

li#ertate i erau efi de familie. - alt categorie de persoane aveau personalitate limitat i foarte muli nu aveau deloc personalitate. 0ersonalitatea incepea inainte de natere (copilul conceput se considera nscut, dac interesele lui o cereau). 0ersonalitatea inceta prin deces, dar se putea prelungi i dincolo de moartea persoanei in ca8ul motenirii neacceptate. (n statul roman e<istau urmtoarele categorii de persoane5 6. ;clavii, care proveneau5 7 prin natere (copilul nscut in afara cstoriei avea statutul mamei, iar cel n*scut in interiorul cstoriei, statutul tatlui). 7 r8#oi ) era principala surs de sclaviB popoarele cucerite de romani cdeau in sclavieB sclavii aparineau statului roman care apoi ii vindea particularilor. 7 unele fapte erau pedepsite cu cderea in sclavie, dup cum urmea85 7 de#itorul insolva#il e<ecutat asupra persoaneiB 7 houl prins in flagrant delictB 7 de8ertarea 7 refu8ul la incorporareB 7 femeia care intreinea relaii intime cu sclavul altuia fr apro#area stp*nuluiB 7 omul li#er care se ddea drept sclavB

:urs +( :ondiia >uridic a sclavului 7E sclavul nu avea personalitate >uridic, fiind considerat un o#iect in patrimoniul stp*nului. 0rin urmare, nu puteau deine #unuri, nu puteau contacta o cstorie legal, nu puteau s se pl*nga in >ustiie de fapta altuia, nu puteau incheia
6

acte >uridice. 1otui, dei nu aveau personalitate >uridic, sclavilor li se ingduiau s fac acte >uridice, dac acestea erau in avanta>ul stp*nului (se considera c sclavul imprumuta personalitatea stap*nului GGG) Dei nu aveau dreptul s ai# patrimoniu, cu consimm*ntul stp*nilor sclavii puteau s dein #unuri, sume de #ani sau chiar s ai# ali sclavi in su#ordine. 'e)robiii erau sclavii eli#erai de ctre stp*nii lor. &i deveneau oameni li#eri fa de toate celelalte persoane, dar rm*neau dependeni cu persoana i cu #unurile de fotii lor stp*ni. Costul stp*n devenea patron iar de8ro#itul, li#ert. Moduri de de$robire% 6. De8ro#irea prin *indicta# era o declaraie solemn pe care stp*nul o ddea in faa magistratului. 9. De8ro#irea prin censu (prin lista de recensm*nt)5 stap*nul il inscripiona ca li#er 7E devenea cetean al Romei. 3. De8ro#irea prin testament5 stp*nul putea nominali8a direct in testament sclavii pe care ii de8ro#ea, sau indirect putea lsa sarcina motenitorului su s de8ro#easc pe anumii sclavi. De8ro#iii aveau anumite obligaii fa de stp+n5 - #ona ) stp*nul putea dispune de #unurile li#ertuluiB acest drept a fost ins restr*ns in timp. - o#seHuium ) de8ro#itul datora respect fostului su stp*n. - operae ) de8ro#itul datora fostului stp*n prestare de servicii, o#inuite sau calificate. De8ro#irea sclavilor devenise contagioas la Roma risc*nd s afecte8e specificul sclavagist al statului. De aceea, prin dou legi, .ugustus a limitat procesul de de8ro#ire. Oamenii liberi (niial, la romani li#ertatea se confunda cu ceteniaB deci numai cetenii romani erau li#eri i orice strin care ptrundea pe porile Romei cdea automat in sclavie. 2lterior romanii ii vor nuana po8iia i vor accepta cetenia roman (li#ertatea) i altor categorii de persoane (de e<5 orice strin ptruns in Roma cdea u# sclavie dac nu era oaspete al unui cetean roman). 0rin urmare, cetenia roman se do#*ndea astfel 5
6

7 prin modul originar al naterii ) copilul nscut din cstorie do#*ndea condiia >uridic a tatlui, copilul ncut in afara cstoriei do#*ndea condiia >uridic a mamei. 7 cetenia se putea o#ine i prin lege. 7 prin naturali8are (rspltirea pentru anumite servicii deose#ite aduse Romei), printr7o lege special. 7 prin de8ro#ire. 0ierderea ceteniei romane se reali8e prin5 7 pierderea li#ertii 7 deinerea de du#l cetenie (romanii nu acceptau du#la cetenie) 7 prin e<il 7 prin refu8ul r8#unrii (e<ercitarea dreptului de r8#unare era sf*nt la romani ) 7E cel asupra cruia se refu8a r8#unarea devenea sclav. (n sec. ( i.Hr. in urma revoltei cetilor italice Roma e<tinde cetenia roman in toat 0eninsula (talic iar la inceputul sec. ((( d.Hr. impratul :aracalla e<tinde cetenia roman asupra tuturor oamenilor li#eri din imperiu. &<istau urmtoarele categorii de oameni li#eri5 1. Cetenii5 numai cetenii romani se #ucurau de plenitudinea urmtoarelor drepturi5 7 >us commercii (dreptul de a incheia acte >urdice de Drept :ivil) 7 >us connu#ii (dreptul de a incheia o cstorie legal) 7 >us militiae (dreptul de a fi soldat in armata roman) 7 >us suffragii (dreptul de a alege) 7 >us honorum (dreptul de a fi ales intr7o funcie pu#lic) 2. Latinii: in sens restr*ns latinii erau locuitori ai :ampiei /atium, rude de s*nge ai romanilor, dar care nu #eneficiau dec*t de >us commercii, >us connu#ii si >us suffragii. &i se numeau latini *eteres (latini vechi) i in sec. ( i.Hr. vor do#*ndi cetenie roman intreag. .lturi de latinii veteres e<istau i alte categorii de latini5

:urs +(( - latinii coloniali (erau locuitorii din coloniile fondate in (talia) - latinii fictivi (erau locuitorii provinciilor, care primeau condiia >uridic a latinilor coloniali) - latinii iuniani (erau sclavii de8ro#ii fr indeplinirea condiiilor solemne) 3. Peregrinii: erau strinii sta#ilii la Roma, care iniial conform tradiiei cdeau in sclavie dar care ulterior vor fi lsai oameni li#eri, fiind considerai musafiri ai romanilor. 0eregrinii se puteau folosi de dreptul specific cetii in care locuiau, dar nu puteau utili8a Dreptul :ivil accesi#il doar cetenilor romani. &<ista o categorie inferioar a peregrinilor, peregrinii dediticii 7 erau locuitorii din cettile re#ele sau de8ro#iii care in timpul sclaviei i care dei erau oameni li#er nu puteau do#*ndi cetenie roman i nu aveau voie s intre in Roma. . Colonii: unii specialiti consider c apariia arendailor, respectiv a colonilor anun viitoarele relaii de producie feudale. /a romani, colonii erau de dou feluri5 7 colonii voluntari (iniial oameni li#eri) 7 colonii silii ) servi (sclavi) , erau provenii din pri8onierii de r8#oi distri#uii in agricultur 2lterior, am#ele categorii, prin lege vor fi legai de pm*nt i instrinai o dat cu el. 1otui, dei puteau fi pedepsii de ctre stp*n, colonii servi vor do#*ndi dreptul s se cstoreasc legal, s stp*neasc unele #unuri i s le transmit urmailor prin motenire. !. Persoane cu condiie "uridic special: e<istau persoane care formal erau oameni li#eri dar care in realitate erau sclavi. .stfel de persoane erau5 a) persoane in mancipio (erau fiii v*ndui ca sclavi de ctre familia lor) #) de#itorii insolva#ili dai in puterea creditorului lor.

Despre familia romana &ra organi8at in >urul unui pater familias , cel care avea putere a#solut asupra familiei (era sui >uris, adic nedependent de cineva). 1o i cei aflai su# puterea lui (soia, copiii, nepoii de fii) erau alieni (instrinai) >uris, adic aveau personalitate >uridic parial. Rudenia la romani a fost civil i se numea adgnaiunea (te inrudea faptul de a fi su# puterea unui aceluiai pater familias, care nu era o#ligatoriu s fie doar tat. 0utea fi #unicul sau str#unicul (tatl de familie semnifica mai cur*nd eful familiei). Rudenia civil a fost ulterior inlocuit cu rudenia de s*nge (cognaiunea). :asatoria la romani5 /a inceput, cstoria se reali8a cu manus (femeia trecea in puterea #r#atului). 2lterior s7a trecut la cstoria fr manus (femeia rm*nea in puterea lui pater familias de origine). $ondiii de form ale cstoriei# 0entru cstoria cu manus5 6. :storia confarreatio5 era cstoria re8ervat patricienilor #ogai. 0articipau la ceremonie soii, marele preot impreun cu a>utoarele precum i martorii. Ritualul consta in sacrificarea unui colac de p*ine (farreo) pentru a o#ine #unvoina 8eilor. 9. :storia cu usus5 era cstoria re8ervat ple#eilor i care se considera incheiat dup ce soii coa#itau un an. 3. :storia prin coemptio5 cstoria se incheia prin v*n8area fictiv a soiei ctre so, pentru un #nu de aram. :storia fr manus consta in simpla instalare a femeii la #r#at (plus o petrecere). $ondiii de fond pentru inc,eierea cstoriei# 6. :ei doi soi tre#uiau s ai# connu#ium, adic dreptul de a se cstori. 9. :onsimm*ntul 5 soul tre#uia s ai#a consimm*ntul lui pater familias, sau dac era ef de familie nu7i mai era necesar, iar soia avea nevoie de consimm*ntul tutorelui.

3. Iieii tre#uiau s ai# v*rsta minim de 6? ani, iar fetele de minim 69 ani. "fectele cstoriei# (n cstoria cu manus soia era considerat fiic a #r#atului i sor a copiilor ei. Dota femeii revenea #r#atului. (n cstoria fr manus soia rm*nea su# puterea tatlui, iar dota rm*nea in proprietatea soiei. .doptia5 &ra trecerea unui fiu de su# puterea unui pater familias su# puterea altuia. .dopia se desfura in urmtoarele fa8e5 - mai int*i aveau loc trei v*n8ri i dou de8ro#iri succesive ale fiului, in aceeai 8i. - apoi urma un proces fictiv de cumprare a fiului de ctre tatl adoptiv. 3enionm drept condiii de fond consimm*ntul fiului adoptat i al tatlui su iniial precum i diferena o#ligatorie de 6D ani dintre tatl adoptiv i fiul adoptat. - form special de adopie era cu adrogaiunea# ca8ul in care un ef de familie trecea in puterea unui alt ef de familie. .drogaiunea era utili8at in scopuri politice sau pentru salvarea de#itorului insolva#il. :urs +((( /egitimarea5 Legitimarea repre8int recunoaterea copiilor naturali, adic asimilarea copiilor #astar8i cu copiii legitimi. 3odaliti de legitimare5 - cstoria cu mama copilului natural - prin rescript imperial - prin imporprietrirea copilului natural (o#latiune la curie) &manciparea5 &manciparea avea un evident scop economic (fiul s poat incheia acte >uridice in nume propriu).
6

&manciparea se fcea prin trei v*n8ri fictive ale fiului i dou de8ro#iri fictive, a treia de8ro#ire fiind definititv (se petrec in faa magistratului). 0rin emancipare fiul devenea sui >uris, adic autonom, ef de familie i putea s ii repre8inte tatl in nume propriu. &<ista i un inconvenient5 prin emancipare fiul pierdea dreptul de a7i mai moteni tatl. 2lterior magistraii vor inltura acest impediment. $apitis deminutio ) insemna o pierdere a personalitii >uridice sau mcar o reducere a lui caput (a personalitii). Reducerea personalitii era gradual. Romanii au cunoscut i persoana >uridic (J o colectivitate cu capacitate >uridic, cu patrimoniu propriu, cu drepturi i o#ligaii distincte). /a romani erau persoane >uridice5 - statul - coloniile i municipiile - asociaiile de pu#licani (perceptori fiscali) - #iserica - corporaiile (colegii) ) erau asociaii profesionale care ins datorit faptului c s7au implicat in politic au fost inter8ise. 1utela5 1utela era modalitatea de prote>are a incapa#ililor de fapt, adic a acelor persoane care, dei aveau caput nu aveau posi#ilitatea s7i repre8inte consecinele faptelor proprii5 - alienaii mintal - nev*rstnicii, prodigalii K prodigii (risipitorii) :lasificarea tutelei5 a) Dup persoanele puse su# protecie, avem5 7 tutela impu#erului (nev*rstnicului care avea p*n la 6? ani) sui >uris. 7 tutela femeii sui >uris (femeile chiar dac aveau personalitate, erau puse su# tutela rudelor, pentru naivitateB ulterior, femeia care avea 3 copii va fi scoas de su# tutel pentru ca in final, femeile s fie scoase definitv de su# tutel).
6

#) Dup modul de instituire, tutela era5 7 legitim (se acorda rudelor incapa#ilului ) incapa#il de a7i repre8enta consecinele faptelor) 7 testamentar (era menionat in testament de ctre pater familias in eventualitatea c motenitorul n7ar fi pu#er) 7 dativ (era acordat de ctre magistrat unei persoane care nu era rud cu incapa#ilul) Dou erau procedeele de punere a minorului su# tutel5 - negotiorum gestio (c*nd copilul era infans, adic avea su# 7 ani, tutorele incheia in nume propriu actele privind #unurile pupilului). - interpunerea autoritii (c*nd pupilul avea peste 7 ani ii incheia singur actele, dar su# supravegherea tutorelui). :uratela5 :uratela insemna protecia acordat celor incapa#ili accidental (ne#unii, risipitoriiKprodigii, de#ilii mintal). :uratela se putea institui in mod legitim sau dativ, dar nu i prin testament. :uratela se instituia prin procedeul unic negotiorum gestio (numai tutorele fcea acte de voin). #unurile Dei romanii au folosit un acelai cuv*nt, res i pentru #unuri i pentru lucruri, ei au avut contiina faptului c #unurile repre8entau lucruri posi#ile de apropriere su# forma dreptului de proprietate. Romanii au clasificat astfel lucrurile (#unurile)5 6. /ucruri ) patrimoniale (aflate in proprietate privat) ) mancipi (preioase) 7 nec mancipi (mai puin preioase) 7 e<trapatrimoniale (care nu puteau face prin natura lor o#iect de proprietate) 9. Iunuri ) corporale (aveau form material, puteau fi atinse) 7 incorporale (nu aveau form materialB e<5 drepturile su#iective)
6

3. Iunuri ) mo#ile (se pot mica fr a7i pierde identitatea) 7 imo#ile (care ii schim# forma c*nd sunt micate) ?. Iunuri ) de gen 7 individuale 5. Iunuri ) produse (sunt lucruri create de alte lucruri dar neperiodic) 7 fructe (sunt create periodic, conform destinaiei economice) . Iunuri ) fungi#ile (su#stitui#ile) 7 nefungi#ile (care nu se pot su#stitui) Do#*ndirea proprietii la romani5 3oduri de do#*ndire5 ! Ocupaiunea% insemna instp*nirea asupra #unurilor nimnui (res nullius). Romanii asimilau ins proprietatea dumanilor Romei (res hostiles), cu #unurile nimnui. De asemenea, tot prin ocupaiune se putea do#*ndi proprietatea unor lucruri aprute ca urmare a unor fenomene naturale sau asupra lucrurilor prsite (res deredictae). :urs (' #! Mancipaiunea% era forma originar a v*n8rii i care cerea urmtoarele forme solemne5 7 pre8ena v*n8torului i cumprtorului 7 pre8ena a cinci martori precum i a unui li#ripens (om care inea o #alan i o vergea de aram). 3ancipaiunea se va pstra i in alte scopuri, cum ar fi5 donaia, cstoria coemptio etc. &! '$ucapiunea% do#*ndirea de lucruri de valoare cu repre8entarea urmtoarelor condiii5 7 7 posesiunea lucrului
6

7 termenul 7 >usta cau8 7 #una credin 7 capacitatea lucrului de a fi u8ucapiat /a romani termenul era de un an pentru #unurile mo#ile i de doi ani pentru #unurile imo#ile. (! Cesiunea in )aa magistratului% era un proces fictiv, adic o >urisdicie graioas prin care cel care dorea s druiasc o proprietate aprea ca p*r*t in proces pentru a putea instrina astfel proprietatea. *! Tradiiunea% insemna o v*n8are simplificat compus din remiterea lucrului L >usta cau8. 0rin urmare pre8ena lucrului era o#ligatorie, cu urmtoarele patru e<cepii5 7 tradiiunea de m+n lung (tradens vindea un teren i ii indica cu m*na conturul i limitele) 7 tradiiunea sim#olic (tradens ddea cheile casei) 7 tradiiunea de m+n scurt (chiriaul cumpra casa in care locuia) 7 tradiiunea prin care proprietarul vindea casa, dar continua s rm*n chiria in ea. +! Speci)icaia% era situaia in care cineva confeciona un lucru din materialul altuia. ;oluionarea situaiei presupunea a>ungerea la un compromis precum i despgu#iri necesare. ,! Accesiunea% era o form de do#*ndire a proprietii prin care lucrul principal il a#sor#ea pe acel accesor. /a romani pentru a se putea concesiona terenul pu#lic a fost reglementat >uridic posesia. De fapt, posesia insemna stp*nirea material a lucrului dac se revenea intenia de a pstra lucrul pentru sine (animus, adic comportarea ca i proprietar i actele materiale necesare stp*nirii lucrului ) corpus). (n felul acesta posesia premerge proprietatea pe care statul roman o va drui posesorilor (posesorului, pentru a deveni proprietar ii era necesar i dreptul de dispo8iie ) dreptul de a dispune de lucru).

Detenia5 este tot o revenire a unui animus cu un corpus, doar c animus e<prim acum intenia de a pstra lucrul nu pentru sine ci pentru altul. (nstituia deteniei a fost creat de romani pentru a permite efectuarea unor operaii precum5 imprumututul de folosin, arenda, depo8itul. 'repturile reale asupra lucrului altuia# -. Ser*ituile# sarcini impuse unui lucru in folosul unei anumite persoane (servitui personale) sau in folosul unui proprietar de imo#il. ;ervituile prediale erau fie rustice (temerile), fie ur#ane (cldiri). Dintre servituile personale, amintim5 7 u8ufructul5 folosirea lucrului altuia cu drept de a7( culege fructele, dei lucrul ii pstrea8 su#stana. 7 usus5 dreptul de a folosi dreptul altuia fr a7( culege fructele. 7 ha#itatio5 dreptul de a locui in casa altuia. 7 operae5 era dreptul de a folosi serviciile sclavilor altora. ;ervituile erau drepturi reale ce nu se puteau transmite terilor. :urs ' !. "mfiteo)a &ste un drept real nscut din contractul de arendare a unei suprafee de pm*nt ctre un emfiteon in schim#ul unei ta<e de #ani numit canon. &ra o arend perfect transimsi#il urmailor i era prote>at >uridic. ..$onductio agri *ectigalis &ra o arend simpl a unui teren pe #a8a unei ta<e numit *ectigal. 1itularul dreptului de arend era prote>at >uridic i ii putea transmite dreptul de arend. /.Superficia &ste dreptul unei persoane de a folosi o construcie 8idit de ea pe terenul inchiriat de la o alt persoan. :onstrucia se putea utili8a pe

termen nelimitat cu plata anual a unei ta<e numit solarium. .cest drept era prote>at >uridic i se putea vinde, dona, moteni. $%CCE$&%'&LE Succesiunile desemnea8 totalitatea normelor ce reglementea8 transmiterea patrimoniului defunctului catre here8i. ;uccesiunea a evoluat de la cea legat (a# intestat) adic fr testament, la succesiunea cu testament, iar paralel, motenirea a evoluat de la rudenia civil (adganiunea) la rudenia de s*nge (cognaiunea). ;uccesiunea fr testament (a# intestat) se mai numea i motenire legal fiindc se e<ecuta conform /egii celor 69 1a#le atunci c*nd nu e<ista testament sau c*nd testamentul nu era vala#il. -rdinea venirii la motenire era urmtoarea5 7 sui heredes5 erau fiii, fiicele, soia cu manus (in calitate de fiic), nepoii de fii. 7 dac nu e<istau heredes veneau la motenire adgnaii pro<imi5 fraii, verii, nepoii de frate sau de vr. 7 dac cele dou categorii nu e<istau veneau la motenire gentiles, care moteneau in pri egale. (gentiles J urmai presupui ) copii din flori). .ceste proceduri au fost perfecionate de magistrai i ulterior au suferit modificri imperiale, astfel ca "ustinian desfiinea8 succesiunea prin rudenie civil i o inlocuiete cu cea prin rudenie de s*nge, sta#ilind urmtoarele categorii de motenitori5 - descendenii (copiii) - ascendenii, fraii i surorile #une i copiii lor - fraii i surorile consangvini sau uterini i copiii lor - ceilali colaterali Succesiunea testamentarTestamentul era un act solemn, prin care o persoan numit testator, instituia motenitori care s ii e<ecute ultima voin. 0orme de testament5 a) 1estamentul calatis comitiis ) era testamentul re8ervat doare celor #ogai. ;e fcea prin legai care se adoptau de dou ori pe an.
9

#) 1estamentul in procinctu ) era un testament oral, accesi#il numai soldailor, se rostea in faa armatei, im#rcat cu echipament de lupt. c) 1estamentul prin per aes et li#ram ) testamentul transmitea prin mancipaiune patrimoniul su unui intermediar (emptor familiae) cu care incheia un pact prin care transmitea #unurile transmisi#ile, precum i #unurile motenitorilor)B totul depindea ins de #unacredin a emptorului. d) 1estamentul nuncupativ ) era un testament oral incheiat in pre8ena a apte martori. e) 1estamentul praetorian ) era un testament scris, sigilat de apte martori. f) 1estamentul militar ) era un testament care putea fi redactat oricum, cu condiia s fie clar e<primat. .veau capacitatea de a7i face testament5 - persoanele sui >uris (efii de familie) - peregrinii 4u aveau capacitatea de a7i face testament5 - sclavii - fiii incapa#ili de drept - impu#erii - alienaii (niial, nici femeile nu aveau drept la testament, ulterior vor primi acest drept. 4u aveau dreptul de a veni la succesiune incapa#ilii de drept i de fapt, persoanele incerte, precum i femeile. (nstituirea de motenitor se fcea in termeni imperativi i solemni, numele motenitorului fiind trecut in fruntea testamentului. 1re#uiau respectate ins urmtoarele condiii de )ond5 7 nu se putea institui motenitor doar pentru o parte din succesiune. 7 nu se puteau institui termene de motenire. 7 dac heredele refu8a motenirea sau nu putea moteni, in mod normal se dschidea succesiunea legal. 1estatorul putea evita ins acest risc desemn*nd un su#stitut al motenitorului. De o#icei aceste situaii se int*mplau dac motenitorul murea inaintea pu#ertii (su#stituire pupilar) sau dac descendentul era alienat mintal (su#stituire Huasi pupilar).
9

$uccesiunea contra testamentului /a romani de8motenirea se fcea tot in forme solemne, dar dac unul dintre descendeni era omis sau de8motenit fr respetctarea formelor solemne, atunci testamentul era considerat fie nul (in ca8ul fiului), fie era rectificat in ca8ul fiicelor i nepoilor. 0rin introducerea instituiei testamentului inoficios tri#unalele vor acorda posi#ilitatea de atacare a testamentului de ctre de8moteni ii pe nedrept (prin Huerella testatorul este considerat in nedeplintatea faculttilor mintale). 'ob+ndirea motenirii se fcea in urmtoarele moduri5 - cretio ) era un mod solemn de acceptare a motenirii const*nd intr7o declaraie cu martori. - pro ,erede gestio ) motenitorul (heredele) accepta motenirea fr s se pronune e<pres in acest sens. - nuda *oluntas ) era o declaraie de acceptare e<pres, dar nesolemn i care din aceast cau8 se va generali8a. $ondiiile acceptrii motenirii# 7 numai cel ce avea capacitatea de a se o#liga putea face o declara ie de acceptare a motenirii, deoarece motenirea putea aduce i datorii (de aceea, dup ca8 tre#uia s7i dea consimm*ntul i eful de familie). 7 prin nite legi numite legi caducare (depite) celi#atarii nu primeau nimic din motenire iar cstoriii fr copii primeau doar >umtate din motenire.