Sunteți pe pagina 1din 35

Drept Civil.

Obligatii

1.Notiunea de obligatie civila:istoric,definitie,structura. Etimoligic cavantul obligatieprovine din latinescul obligatio,care avea in Latina veche sensul de a lega,a inlantui pe cel care nu-si executa prestatia care si-a asumat-o fata de altu. La oridine termenulobligatie avea semnificatia unei legaturi materialedin care re ultau puterile creditorului asupra debitorului!ex"stapanii si sclavii# Def"$n sens larg obligatia civila desemnea a raportul %uridic in continutul caruia intra dreptul subiectului active,denumit creditor, de a cere subiectului pasiv,numit debitor-si caruia ii revine indatorirea corespun atoare &de a da,a face,sau a nu face cea-sub sanctiunea constrangerii de stat in ca de nexecutare de bunavoie. $n sens restrans,prin obligatie intelegem doar datoria ce revine debitorului,deci se are in vedere doar latura pasiva a raportului obligational. 'rt(()* +CC"Obligatia civila este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatia creditorului,iar aceasta are dreptul sa obtina prestatia datorata. ,tructura obligatie civile" '" ,ubiectele obligatiei civile -rivita ca raport %uridic obligatia civila nu poate di decat o legatura de persoane 'sadar sub obligatiei civile sunt partile legate in cadrul raportului %uridic obligational,adica persoanele fi ice si %uridice. .itularul de drept-sub activ-creditor .itularul de obligatii-sub pasiv-debitor /"Continutul raportului de obligatii -ca element de structura al obligatiei se refera la ansamblul drepturilor si obligatiilor pe care le au subiectele raportului %uridic obligational
(

-poate sa se pre inta intr-o structura simpla in care unul dintre subiecte are numai drepturi,iar celalalt numai obligatii !ex contractul de donatie#,dar si intr-o structura complexa in ca ul contractelor sinalagmatice. -drepturile care se nasc dintr-un raport obligational civil se numesc drepturi de creanta-au un caracter relativ,fiind opo abil doar subiectului pasiv. C#"Obiectul raportului obligational .oate obligatiile civile au un anumit obiect.Dupa obiectul lor, acestea sunt" Obligatiile de a da"au ca obiect constituirea sau transmiterea dreptului de proprietate sau a altul drept real Obligatia de a face"consta in actiunea de prestare a unui serviciu,efectuarea unei lucrari,predarea unui bun,restituirea unui lucru. Obligatia de a nu face"consta in abtinerea debitorului de la a face ceva ce ar fi putut sa faca daca nu s-ar fi obligat. 2.Clasificarea obligatiilor civile Dupa i vorul lor"obligatii nascute din acte %uridice 0apte %uridice 0apte %uridice"$n sens larg"fapte licite $n sens restrans"fapte ilicite 'cte %uridice"obligatii nascute din conventii Obligatii nascute din actul %uridic civil unilateral Dupa obiectul lor" a#obligatii de a da,de a face,de a nu face. b#obligatii de re ultat si obligatii de mi%loace c#obligatii civile po itive si negative d#obligatii civile pecuniare si obligatii civile de alte natura Dupa sanctiunea lor Obligatii civile perfecte si imperfecte!naturale#

3.Contractul:definitie,terminologie,clasificarea contractelor -Def"art (()) +CC"Contractul este acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui,modifica sau stinge un raport %uridic. -Etimologic,termenul provine din latinescul contractus care avea semnificatia de intalnire concordanta a doua sau mai multe vointe %uridice -Clasificarea contractelor" (.Dupa modul de formare a#contracte consensuale"contracte care se incheie prin simplul acord de vointa alpartilor,nefiind nevoie de o forma speciala pentru manifestarea acestea,ex"van are-cumparare, inchirierea,mandatul,depo itul,imprumutul b#contracte solemene" contracte care nu se incheie valabil decat daca s-a urmat o anumita forma.0orma solemna inseamna autentificarea actului,ex" gratia,contractul de donatie,de ipoteca c#contracte reale"contracte care se formea a valabil,nu se considera perfectate daca nu are loc si remiterea materiala a lucrului,ex"gratia,contractul de imprumut,depo itul,ga%ul 1.Dupa continutul lor" a#contracte sinalagmatice"art.((2(+CC"Contractul este sinalagmatic atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce si independente,ex"contractul de van are-cumparare,de inchiriere,de mandate,de asigurare,de antrepri a,etc b#contracte unilaterale"contracte care generea a obligatii civile numai pentru o parte contractanta,cealalta parte avand numai drepturi,ex"contractul de deposit cu titlu gratuit,de ga%,de imprumut de donatie. 3.Dupa scopul urmarit de parti" 'rt.((21,alin.( +CC-contractul cu titlu oneros estecontractul prin care fiecare parte urmareste sa-si procure un avanta% in schimbul obligatiilor asumate -contractul cu titlu gratuit estecontractul prin care una dintre parti urmareste sa-i procure celeilalte parti un beneficiu,fara a obtine in schimb vreun avanta%
3

*.,ubclasificarea contractelor cu titlu oneros in contracte comutative si aleatorii" 'rt ((23+CC"Este comutativ cntractul in care,la momentul incheierii sale,existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila Este aleatoriu contractul care,prin natura lui sau prin vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unui castig si o expune,totodata,la riscul unei pierderi,ce depind de un eveniment viitor si incert. 4.,ubclasificare contractelor cu titlu gratuit in 'cte de interesate si liberalitati" 'ctele de interesate sunt contracte civile prin care o parte, facand un act %uridic animus donandi nu-si diminuea a patrimoniul $n ca ul liberalitatilor patrimoniul gratificantului se diminuea a Ex de contracte de interesate"mandatul cu titlu gratuit,imprumutul de folosinta,fide%usiunea,depo itul cu titlu gratuit. Ex contractelor liberalitati"donatia ).Dupa raportul dintre ele a#contracte principale"contracte a caror mod de formare si fiinta %uridical sunt independente de alte contracte. b#contracte accesorii"contracte a caror existenta %uridica depinde de existenta altor contracte 2.Dupa tipul efectelor produse" a#contracte constitutive sau translative de drepturi"contracte care generea a pentru viitor noi drepturi,care nu au exista pana la momentul incheierii contractului. b#contracte declarative de drepturi"contracte care recunosc intre parti situatii %uridice existente. c#contracte generatoare de drepturi reale d#contracte generatoare de drepturi de creanta,diferenta consta in faptul ca unele se refera la drepturi reale,altele la drepturi de creanta. 5.Dupa modul de executare"

a#contracte cu executare imediata"contracte care se reali ea a pe temeiul executarii printr-un singur act de executare,deci executare se consuma,se reali ea a la un moment dat. b#contracte de executare succesiva"contracte care presupun executari in fapte,la momente diferite,esalonate in timp. 6.Dupa moduri de nominali are in lege" a#contracte numite"sunt acele conventii care au o nomilali are expresa in lege,iar continutul lor,este peci at de legiutor ca notiune,caractere %uridice,conditii,efecte,ex"contractul de van arecumparare,de inchiriere,de donatie,de depo it,de mandate b#contracte nenumite"sunt cele care nu sunt reglementate expres de legiutor,ca figura %uridical distincta. (7.Dupa importanta vointei partilor" a#contracte negociate"sunt cele in care vointa partilor este perfect libera sa negocie e clau ele contractuale,continutul contractului nefiind dictat nici de legiuitor,nici impus de cealalta parte contractanta. b#contracte de ade iune"sunt cele in care exista dispo itie in ceea ce priveste importanta vointei partilor,continutul contractului fiind prestabilit de una dintre parti. c#contracte obligatorii"sunt contracte impuse de lege d#contractul cadru" art ((2)+CCacordul prin care partile convin sa negocie e,sa incheie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acesta 4.Oferta de a contracta Def" -ropunerea de a contracta adresate unei persoane determiniate sau publicului. .rasaturi" a#oferta este o manifestare de vointa %uridica!art ((55+CC# b#forma ofertei"art ((52+CC"oferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege pentru incheierea valabila a contractului,oferta este forma scrisa. c#oferta adresata unei persoane"regula este ca oferta se adresea a unei persoane determinate
4

d#oferta adresata unei persoane nederminate"art.((56+CC" propunerea adresata unei persoane nederminate nu este oferta,ci, dupa impre%urarari,solicitare de oferta sau intentie de negociere. e#solicitarea de oferte"solicitarea de a formula oferte adresata uneia sau mai multor persoane determinate,nu constituie prin ea insasi,oferta de a contracta. f#caracterul irevocabil al ofertei"art((6(+CC"oferta este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen. g#termenul ofertei"termenul de acceptare a ofertei curge de la momentul in care oferta a%unge la destinatar. h#caducitatea ofertei"potrivit art ((6)+CC oferta devine caduca 5.Acceptarea ofertei Def"'cceptarea oferetei poate fi definita ca fiind raspunsul favorabil la propunerea de a contracta. .rasaturi" a#acceptarea ofertei este o manifestare de vointa %uridical,la fel ca si oferta. b#forma acceptarii" forma scrisa,acceptarea poate fi insa si verbala. Conditiile de valabitate ale acceptarii a#acceptarea trebuie sa fie concordanta cu oferta. b#acceptarea trebuie sa fie ferma si neindoielnica c#acceptarea necorespun atoare a ofertei"art ((62+CC" raspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci cand" -nu respecta forma ceruta de ofertant -a%unge la ofertant dupa ce oferta devine caduca -cuprind modificari sau completari care nu corespund ofertei primate d#acceptarea tardiva"produce efecte numai daca autorul ofertei il instiintea a de indata pe acceptant de despre incheierea contract.. Oferta sau acceptarea poate fi retrasa daca retragerea a%unge la destinatar anterior ori concomitent cu oferta,sau dupa ca ,cu acceptarea
)

.!omentul si locul inc"eierii contractului 8omentul incheierii contractului" a#incheierea contractului intre pre enti"momentul incheierii contractului este momentul cand se formea a acordul de vointa b#incheierea contractului prin telefon"pot fi incheiate prin telefon doar contractele consensuale nu si cele solemne c#incheierea contractului prin corespondenta" se face atunci cand ofetantul si acceptantul nu se afla unul in pre enta celuilalt, momentul incheierii contractului este momentul cand ofertantul acceptantul si-a manifestat acordul cu oferta primita. d#momentul incheierii contractului in ca ul contractelor incheiata la distanta intre comercianti si consumatori"momentul incheierii contractului la distant ail constituie momentul primirii mesa%ului de confirmare de catre consumator,referitor la comanda sa. e#momentul incheierii contractului prin comert electronic" daca partile nu au convenit altfel,contractul se considera incheiat in momentul in care acceptarea ofertei de a contracta a a%uns la cunostinta ofertantului Ca regula,monetul incheierii contractului este detrminat de parti prin liberul lor acord de vointa Locul incheierii contractului a#determinarea locului incheierii contractului" -in ca ul incheierii contractului intre pre enti"locul incheierii este locul unde se afla partile,unde au semnat sau negociat contractul -in ca ul incheierii contractului prin telefon" locul incheierii contractului este locul unde se afla ofertantul. $n ca ul incheierii contractului prin corespondenta" locul se stabileste de regula,dupa sistemul receptiei acceptarii.

#.$nterpretarea contractului Def"$nterpretarea contractului poate fi definite ca o operatiune logico-rationala prin care se determina intelesul clau elor contractului. +u poate fi interpretat decat un contract care exista. 9eguli speciale de interpretare a contractului: '.$nterpretarea sistematica a contractului"Clau ele se interpretea a unele prin altele,dand fiecareia intelesul ce re ulta din ansamblul contractuluiart(1)2+CC /.$nterpretarea clau elor indoielnice -notiunea se refera la clau ele neclare,susceptibile de mai multe intelesuri, din formularea carora este greu sa se desprinda vointa partilor cu certitudine -clau ele indoielnice se interprete a in concordanta nu natura contractului %.Obligativitatea contractului intre partile contractante Constituie o regula,deopotriva morala si %uridical. +CC.art (127,potrivit acestui text"contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. +umai conventiile legal incheiate sunt obligatorii intre parti. ;ointa %uridica care se exprima in contractul civil trebuie sa fie conforma cu legea,ordinea publica si bunele moravuri,art (( +CC. Contractul civil trebuie sa fie rodul unui acord de vointa,atat la incheierea cat si la incetarea sa. &.'evi(uirea )udiciara a contractului -roblema revi uirii %udiciare a unui contract civil in raport de impre%urari noi aoarute,neavute in vedere de parti la incheierea contractului,se pune in situatia in care nu exista clause contractuale in acest sens.

1*.+rincipiul relativitatii efectelor contractului 'rt.(157+CC"Contractul produce efecte numai intre parti,daca prin lege nu se prevede altfel. Continutul"a#partile contractante sunt persoanele fi ice sau %uridice care si-au manifestat vointa %uridical in contract incheind intre ele contractul in mod direct sau prin repre entare. b#tertii"sunt acele persoane,straine de contract care nu au participat ,nici direct,nici prin repre entare la incheierea contractului,fata de aceste persoane contractul civil nu produce efecte. c#avan ii cau a"sunt categorii de persoane,altele decat partile contractante sau tertii,care primesc efectele contractului civil,desi nu au participat la incheierea lui,nici prin repre entanti, nici personal ,uccesorii universali si cei cu titlu universal sunt mostenitorii partilor contractante,legali sau testamentari. ,uccesorii cu titlu particular sunt acele persoane care dobamdesc de la partile contactante un drept privit ut singuli si nu ca parte componenta a unui patrimoniu. 11. 'elatia dintre obligativitatea si opo(abilitatea contractului. -opo abilitatea contractului este acea realitate!situatie# %uridical ce consta in obligativitatea executarii contractului de catre partile contractante precum si in obligativitatea respectarii contractului de catre orice persoana. 12.+romisiunea faptei altuia Def"este o conventie prin care o persoana-promitentul-se oblige fata de creditorul sau sa determine un terti sa contracte e cu acesta. 'rt.(153+CC"reglementea a promisiunea faptei altuia astfel,cel care se anga%ea a la a determina un tert sa incheie sau sa ratifice un act este tinut sa repare pre%udiciul cau at daca tertul refu a sa se oblige sau atunci cand s-a obligat si ca fideiusor,daca tertul nu executa prestatia promisa. 'plicatii practice ale promisiunii faptei altuia
6

Ca ul coproprietatii" Coproprietarul care si-a instrainat cota parte se poate anga%a fata de comparator,ca va determina sip e ceilalti coproprietari sa instraine e sau,in ca ul in care a instrainat un bun, sa artifice instrainarea. 13.,tipulatia pentru altul Def"acel contract prin care o parte,denumita stipulant,dispune de cealalta parte,denumita promitent,sa dea,sa faca,sau sa nu faca ceva in folosul unei persoane terte ,straine de contact denumita tert beneficiar. ,tructura"este bilaterala ca operatiune %uridical 'rt (15*-(155+CC"oricine poate stipula in numele sau,insa in beneficial uni tert.-rin efectul stipulatiei,beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei. ,tipulatia pentru altul este un contract incheiat intre doua persoane, intre stipulant si promitent. Conditiile de valabilitate a stipulatiei pentru altul " -existenta vointei dea stipula in folosul unei terte persoane, certa si neindoielnica. -beneficiarul stipulatiei pentru altul sa fie determinat. -acceptarea stipulatiei de catre tertul beneficiar nu este necesara 14.,imulatia -oate fi definite ca fiind operatiunea %uridical prin care se incheie,concomitent,intre aceleasi parti contractante,doua contracte,unul aparent!public#si unul secret!ocult#,in care partile isi manifesta adevarata vointa %uridica. -otrivit prevederilor art (156+CC contractul secret produce efecte numai intre parti,si daca din natura constractului ori din stipulatia partilor nu re ulta contrariul,intre succesorii lor universali sau cu titlu universal. Efectele simulatiei" Contractul simulat produce efecte numai intre parti.
(7

'rt (167+CC alin (" contractul secret nu poate fi invocat de catre parti,de catre succesorii lor universali,cu titlu universal, sau cu titlu particular si nici de catre creditorii instrainatorului aparent impotriva tertilor de buna-credinta. -roba simulatiei" art(161+CC" dovada simulatiei poate fi facuta de terti sau de creditori cu orice mi%loc de proba. 15.-.ceptia de nee.ecutare a contractului -problema exceptiei de neexecutare a contractului sinalagmatic se pune in ca ul in care una din partile contractante nu si-a executat obligatiile re ultate din contract,insa solicita celeilalte parti sa-si execute obligatiile. Def" <n mi%loc de aparare aflat in dispo itia unuia dintre partile contracutului sinalagmatic,in ca ul in care i se pretinde executarea obligatiei ce-i revine,fara ca partea care pretinde acesta executare sa-si execute propriile obligatii. -institutia pe care o aplicam este un effect al contractelor sinalagmatice.+u se pune problema ei intr-un contract unilateral, unde nu exisnta obligatii reciproce si independente. 1 .'e(olutiunea si re(ilierea contractelor 9e olutiuneaa este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic,constand in desfiintarea retroactive a acesteia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului. ,e impune delimitarea institutiei %uridice a re olutiunii de acele institutii care sunt si ele sanctiuni ale neexecutarii contractului si care au ca effect incetarea efectelor acestuia. +utura %uridical a re olutiunii"sanctiune specifica de drept civil forma speciala de raspundere contractuala

((

1#.Conditiile nee.ecutarii '. +eexecutarea obligatiilor de catre una din partile contractului -este o conditie obiectiva ce vi ea a in mod direct obligatiile civile efective, concrete,nascute din contract -neexecutarea acestor obligatii constituie un fapt illicit -acest fapt poate fi apreciat in mod cantitativ sau calitativ a#cantitativ"putem fi in pre enta unei neexecutari totale a obligatiilor b#din punct de vedere calitativ,obligatia poate fi apreciata ca neexecutata corespun ator,ca in care re olutiunea este admisibila /. Culpa debitorului -partea contractata impotriva careia se invoca re olutiunea contractului trebuie sa fie in culpa,adica sa fie vorba despre o neexecutare imputabila a debitorului. C.-unerea in intar iere a debitorului -pentru a se putea cere re olutiunea trebuie sa se faca un demers de catre debitor,care se numeste punerea in intar iere a debitorului. -punerea in intar iere se face prin notificare prin intermediul executorului %udecatoresc,fie prin cerere de chemare in %udecata D.Creditorul care cere e olutiunea sa nu fie in culpa -poate cere re olutiunea doar acea parte contractanta care si-a executat obligatiile contractuale. E.9e olutiunea contractului se pronunta de catre instanta %udecatoreasca -potrivit prevederilor art (447,re olutiunea poate fi dispusa de instanta la cerere sau,dupa ca , poate fi declarata unilateral de catre partea indreptatita. 1%.'e(olutiunea conventionala. Clau ele contractuale prin care partile contractante decide in sensul derogarii de la re olutiunea %udiciara se numes pacte comisorii. -actele comisorii,in functie de intensitatea si exigenta efectelor lor,pot fi de mai multe grade.

(1

-actul comisorii de gradul (-partile nu inlatura competenta instantei %udecatoresti in a aprecia oportunitatea re olutiunii. -actul comisorii de gardul 1- partile sunt in drept sa declare contractul desfiintat pe cale unilaterala. -actul comisorii de gradul 3- este vorba de cau a contractuala potrivit careia,in ca de neexecutarea a obligatiilor contractuale de catre una dintre parti cealalta parte contractuala este indreptatita sa considere contractul re olvit de plin drept. -actul comisorii de gradul *-este cel mai sever,in sensul ca introduce clau a potrivit careia neexecutarea obligatiilor de catre una dintre parti atrage desfiintarea contractului,ne fiind necesara nici macar punerea in intar iere a debitorului,instanta %udecatoreasca nu mai are nici un drept de apreciere. -pactele comisorii sunt destinate sa inlocuieasca deci ia instantei, in sensul celor pre entate mai sus. -numai creditorul neculpabil poate invoca un pact comisoriu sau solicita re olutiunea contarctului 1&.-fectele re(olutiunii '.0ata de parti" a#desfiintarea contractului-este o desfiintare pentru neexecutare culpabila. b#restituirea prestatiilor efectuate- desfiintarea contractului produce efect retroactive,astfel ca, partile trebuie repuse in sitiatia anterioara.Ele trebuie sa-si restituie tot ce s-a platit in ba a contractului desfiintat. c#Cel care a solicitat re olutiunea contractului,are dreptul la despagubiri din partea debitorului,daca dovedeste existenta unui pre%udiciu re ultat din neexecutarea culpabila a obligatiilor contractuale. /.0ata de terti"tertii care au dobandit bunuri de la partile contractante, care la randul lor,le-au dobandit in ba a contractului civil desfiintat, vor trebui sa restituie acele bunuri.

(3

2*.'iscul contractului:fapta imputabila/fapta neimputabila -executarea contractului civil este scopul principal urmarit de partile contractante. -in toate situatiile raporturile %uridice dintre partile contractante se anali ea a cu investigarea imputabilitatii conduitei partilor. -exista situatii in care executarea contractului nu se reali ea a, insa, investigarea, subiectivitatea faptei,imputabilitatea faptei, nu exista -este vorba de ca urile in care contractul nu poate fi executat dar nu datorita culpei partilor, ci datorita unor cause fortuite, independente de vointa lor. 9iscul debitorului.9iscul creditorului. -suportarea riscului contractului ca problema %uridic are in vedere consecintele imposibilatii fortuite de executare asupra partilor contractante si eventual fata de terti. +rincipiile care guvernea(a institutia riscului contractului 21. 'egula 0'es perit debitori1 -aceasta regula are in vedere faptul ca in ca ul in care a intervenit o imposibilitate fortuita de executare a contractului, debitorul obligatiei care nu poate fi executata din acesta cau a, va suporta riscul contractului. -el este debitorul unei obligatii imposibil de executat Efecte"a# 9egula exclude culpa debitorului,daca debitorul este vinovat va raspunde civil contractual. b#debitorul obligatiei imposibil de executat suporta anga%amentul material si financiar facut c# imposibilitatea fortuita de executare a obligatiei exclude raspunderea contractuala a partilor.'cestea nu-si pot cere despagubiri unui altuia. d# creditorul care a executat partial sau total propria obligatieel fiind si debitor-are dreptul la restituirea prestatiei

(*

e#in ca ul imposibilitatii fortuite partiale de executare,daca partea neexecutata este esentiala pentru creditor,contractul va inceta 22.'egula 0'es perit domino1 -are fundament in idea morala a anga%amentului social minim a celui care detine proprietatea unui bun,fiind practice un efect al pricipiului ubi emolumentum ibi omus!cine are castigul trebuie sa suporte si pierderea#. -in ca ul contractelor individual determinate,dreptul de proprietate se transmite la momentul acordului de vointa. 23.'aspunderea civila delictuala:definitie,functii,clasificari Def"este acea forma a raspunderii civile prin care autorul unei fapte ilicite este chemat sa acopere pre%udiciul pe care l-a produs prin fapta sa ilicita unei alte persoane. 0unctiile raspunderii civile delictuale sunt" -functia preventiv-educativa-raspunderea civila delictuala de volta o puternica functie preventiv-educativa prin inhibarea potentialilort autori de fapte ilicite civile,care sub presiunea exercitata de sanctiunea raspunderii civile se presupune ca se vor abtine de la savarsirea unor delicate civile. -functia reparatorie-este centrata pe idea repararii pre%udiciului,adica faptul platii unor despagubiri,care sa acopere efectul negativ suferit de o persoana prin savarsirea delictului civil ' raspunde din punct de vedere delictual civil inseamna a repara pre%udiciul. 24.Corelatia dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala -raspunderea civila are la fundamental sau idea de reparare a pre%udiciului -aceasta idee se regaseste in ca ul ambelor forme -raspunderea civila delicuala este efectul unui fapt %uridic -raspunderea civila contractuala este generate de contractul civil
(4

-subiectele raspunderii civile contractuale sunt persoanele fi ice si %uridice care si-au manifestat vointa,in sensul de a genera intre ele raporturi %uridice,drepturi si obligatii civile. -in materia raspunderii civile delictuale nu putem vorbi de parti contractante,pentru ca subiectele raspunderii nu au convenit nimic impreuna. 25.Corelatia dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala -delictul civil repre inta o infrangere a normalitatii minimale care exista la un anumit moment dat in societate. -delictul civil se aseamana foarte mult cu infractiunea -deosebirea este ca infractiunea este reglementata de legiutor pentru prote%area relatiilor sociale de faptele care pre inta un pericol social mai crescut. -raportul %uridic de raspundere civila delictuala se compune din doua subecte,un subiect active-autorul faptei ilicite-si un subiect pasiv-victima pre%udiciului -in cadrul raspunderii penale exista,asemanator un subiect activinfractorul-si o victima a infractiunii. -raspunderea penala este intotdeauna subiectiva,are un caracter personal,iar scopul ei este pedepsirea faptuitorului. -raspunderea penala a fost definite ca fiind raportul %uridic de constrangere nascut ca urmare a savarsirii infractiunii,intre stat, pe de o parte de infractor,pe de alta parte,raport complex al carui continut il formea a dreptul statului. # .'aspunderea civila delictuala pentru fapta proprie -in civil delictual,raspunderea are ca finalitate acoperirea pe%udiciului produs victimei. -ca regula,raspunderea este personala,adica a acelei persoane care a cau at pre%udiciul -raspunderea civila pentru fapta proprie constituie regula in materie de raspundere delictuala si are doua dimensiuni,raportate

()

la persoanele chemate sa raspunda"raspunderea civila delictuala a persoanie fi ice si %uridice. -rincipii" '.-rincipiul raspunderii civile imputabile -raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie este intotdeauna o raspundere subiectiva,in sensul ca presupune vinovatia faptuitorului -acest principiu este important de retinut pentru ca in ca ul altor forme de raspundere civila delictuala,problema vinovatiei nu se pune,raspunderea avand un caracter obiectiv. /.-rincipiul aprecierii imputabilitatii faptei prin criteriul modelului de comportament abstract,etalon media sociala -in civil delictual ca de altfel si in civil contractual,vinovatia se aprecia a prin raportarea conduitei faptuitorului la un model de comportament abstract. -faptuitorul este intotdeauna vinovat cand conduita sa este sub media sociala C.-rincipiul repararii integrale a pre%udiciului -este un principiu care dimensionea a raspunderea pentru fapta proprie insa el functionea a ca reper in ca ul tuturor formelor de raspundere delictuala. 2#.+re)udiciul Def"este acea conditie a raspunderii civile delictuale care consta in efectul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana. -in present +CC clasifica pre%udiciul in urmatoarele" a#pre%udicii patrimoiale si nepatrimoniale -pre%udiciul patrimonial sau material este acela care consta in efectul negativ suferit de o persoana care poate fi cuantificat,poate fi masurat,avand dimensiune economica,pecuniara -pre%udiciul moral este acela ce consta intr-un efect negativ suferit de o persoana care nu poate fi masurat pecuniar,nu are o dimensiune corelativa certa raului propus -ca regula pre%udiciile morale apar in situatia incalcarii unor drepturi subiective personale nepatrimoniale ale omului-dreptul la
(2

viata,la sanatate,dreptul la propria imagine. b#pre%udiciul cert si pre%udiciul eventual -pre%udiciul este cert atunci cand existenta sa nu poate fi pusa la indoiala -este cert intotdeauna pre%udiciul actual -pre%udiciul viitor poate fi si el cert,daca producerea sa este sigura. -pre%udiciul viitor nu este insa intotdeauna cert,el ramanand in sfera eventualitatii -asadar ore%udiciul eventual este cel care nu are grad de certitudine, care s-ar produce insa nu este sigur ca se va produce vreodata. c#pre%udiciile previ ibile si imprevi ibile d# pre%udiciul efect al incalcarii unui drept subiectiv sau al unui interes legitim e#pre%udiciu efectiv suferit si benefiul nereali at 2%.Ca(ul special al pre)udiciilor re(ultate din vatamarea corporala sau a sanatatii2art.13%#NCC3 -in ca de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane despagubirea trebuie sa cuprinda,dupa ca ,echivalentul castigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa-l dobandeasca,prin efectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca. -despagubirea mai trebuie sa acopere cheltuielile de ingri%ire medicala -despagubirea pentru pierderea sau nereali area castigului din munca se acorda,tinandu-se seama si de sporirea nevoilor de viata ala celui pre%udiciat sub forma de prestatii banesti periodice. -la cererea victimei,instanta va acorda despagubirea,pentru motive temeinice sub forma unei sume globale. -in toate ca urile instanta ca putea acorda celui pagubit o despagubire provi orie pentru acoperirea nevoilor urgente. -daca cel care a suferit vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii este un minor,despagubirea stabilita pentu pierderea sau nereali area castigului din munca,va fi datorata de la data cand

(5

inmod normal minorul si-a terminat pregatirea profesionala pe care o primea. -despagubirea pentru pre%udiciile cau ate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor indreptatiti,potrivit legii la intretinere din partea celui decedat. 2&.4apta ilicita -termenul ilicit,din punct de vedere semantic,evoca idea de incalcare a unei norme %uridice,in general a unei norme de conduita +CC reglementea a cau ele care inlatura caracterul ilicit al faptei, in art.(3)7.-legitima aparare, in art.(3)(-starea de necessitate in art.(3)*-indeplinirea unei activitati impuse ori premise de lege in art.(343-exercitiul drepturilor in art.(344-consimtamantul victimei 3*.'aportul de cau(alitate -raportul de cau alitate dintre fapta ilicita si pre%udiciul este cea de a treia conditie a raspunderii civile delictuale 'rt.(3*6+CC vorbeste de pre%udiciile cau ate 'rt.(342,alin( +CC intrebuintea a formula cel care cau ea a altuia un pre%udiciu 9eglementari din +CC" a# raspunderea altor persoane !art.(3)6+CC#-cel care l-a determinat pe altul sa cau e e un pre%udiciu raspunde solidar cu autorul faptei b#imposibilitatea de individuali are a autorului faptei ilicite!art (32( +CC#-daca pre%udiciul a fost cau at prin actiune simultana sau succesiva a mai multor persoane,toate aceste persoane vor raspunde solidar fata de victima daca nu s-a putut stabilii cu exactitate care dintre ei a comis fapta ilicita. c#vinovatia comuna!art.(32(+CC#-in ca ul in care victima a contribuit cu intentie sau din culpa la cau area ori la marirea pre%udiciului sau nu le-a evitat desi putea sa o faca cel chemat sa

(6

raspunda va fi tinut numai pentru partea de pre%udiciu pe care a pricinuit-o. 31.5inovatia -este conditia subiectiva a raspunderii ;inovatia poate fi definita ca fiind atitudinea subiectiva a autorului faptei ilicite,reprosabila din punct de vedere social,fata de fapta si urmarile acesteia. -savarsirea unei fapte ilicite este precedata de un orices subiectiv complex,pentru ca omul este o fiinta subiectiva dotata cu ratiune si vointa -gradele vinovatiei pre inta importanta in dreptul penal,unde legiuitorul reglementea a diferit sanctiunile nu numai in functie de specificitatea relatiilor sociale incalcate,ci si in raport de forma de vinovatie ca care a fost savarsita fapta. 32.'aspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie 'rt.(321+CC"Cel care in temeiul legii,al unui contract sau al unei hotarari %udecatoresti este obligat sa supraveghe e un minor sau o persoana pusa sub interdictie raspunde de pre%udiciul cau at altuia de catre acestea din urma persoane. Ca ul special al raspunderii parintilor si al raspunderii tutorelui" -principiul in materie este exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti,in mod egal,si prin exceptie,de unul dintre parinti ,in ca urile speciale preva ute de lege,cum ar fi in ca de divort,in ca ul copilului din afara casatoriei,in ca ul in care unul dintre pariti este decedat. -exercitarea autoritatii parintesti se face numai in interesul superior al copilului. -toate drepturile si obligatiile ce constituie continutul autoritatii parintesti sunt aplicabile si tutorelui.

17

33.'aspunderea comitentilor pentru prepusi -otrivit art.(323 alin.( +CC"Comitentul este obligat sa repare pre%udiciul cau at de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestea are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate. '.0undamentarea raspunderii comitentului pe idea de culpa" 0undamentarea raspunderii comitentului s-a facut pe idea de culpa in vigilando,reunind culpa in alegere cu culpa in supraveghere /.0undamentarea raspunderii comitentului pe ideea de risc" -se porneste de la explicatia ca cel ce trage foloasele unei activitati trebuie sa suporte si consecintele nefavorabile ale acesteia. C.0undamentarea raspunderii comitentului pe ideea de garantie 'rt (323 alin. 3 +CC Efectele raspunderii comitentilor fata de prepusi '.9aporturile dintre comitent si victima pre%udiciului"raspunderea speciala instituita de prevederile art.(323 +CC generea a obligatia de de daunare a comitentului fata de victima pre%udiciului -in raport cu victima pre%udiciului,raspunderea comitentului este obiectiva in sensul ca victima pre%udiciului nu trebuie sa faca decat dovada conditiilor generale obiective ale raspunderii. /.9aporturile dintre comitent si prepus -raspunderea comitentului pentru faptele prepusului sau este o raspundere pentru fapta altuia si nu pentru propria fapta. C.Ca ul pre%udiciului cau at de mai multi prepusi ai unor comitenti diferiti"-in ca ul in care paguba a fost produsa datorita faptei ilicite a mai multor prepusi,iar acestia apartin unor comitenti diferiti, vinovatia prepusilor produce efecte %uridice. -astfel prepusii raspund solidar fata de victima pre%udiciului trebuind sa plateasca intreaga despagubire,indiferent impotriva cui s-a indreptat actiunea.

1(

34.Corelatia formelor de raspundere pentru fapta altuia (.Corelatia dintre raspunderea parintilor in raport cu alte forme de raspundere pentru fapta altuia" -raspunderea parintilor are un caracter subsidiar in raport cu raspunderea celorlalte persoane care au obligatia de supraveghere a minorului. -potrivit prevederilor art.(32* alin.3+CC,parintii nu raspund daca fac dovada ca sunt indeplinite cerintele raspunderii persoanei care avea obligatia de supraveghere a minorului. 1.Corelatia raspunderii comitentului cu alte forme de raspundere pentru fapta altuia" -raspunderea comitentului fiind o raspundere obiectiva este preferabila din perspective intereselor victimei. -art.(32* alin.1 +CC"+ici o alta persoana in afara comitentului nu raspunde pentru fapta pre%udiciabila savarsita de minorului care avea calitatea de prepus -cu toate acestea in ca ul in care comitentul este parintele minorului care a savarsit fapta ilicita,victima are dreptul de a opta asupra temeiului raspuderii. 35.'aspunderea pentru pre)udiciile cau(ate de animale 'rt.(324 +CC fixea a un principiu in material raspunderii pentru pre%udiciile cau ate de animale,in sensul ca raspunde proprietarul unui animal sau cel care serveste de el,independent de vreo culpa din partea sa si indiferent daca animalul a scapat de sub pa a sa. -in mod unanim s-a apreciat ca se raspunde pentru animalele domestice aflate in mod obisnuit in pa a omului -in ca ul animalelor salbatice s-a statuat ca se raspunde,in primul rand pentre cele aflate in captivitate!gradina oological,circ, mena%erii# -pentru a se antrena raspunderea preva uta in art (324,trebuie ca victima sa faca dovada existentei pre%udiciului,existenta unei actiuni cau atoare depre%udicii a unui animal si a unei legaturide cau alitate dintre actiunea animalului si producerea pre%udiciului. Efectele raspunderii pentru pre%udiciile cau ate de animal
11

-victina pre%udiciului poate sa-l cheme in %ustitie fie pe pa nicul %uridic, fie pe pa nicul material. -prevederila art (322 +CC reglementea a notiunea de pa a potrivit textului legal are pa a animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care in temeiul unei dispo itii legale sau al unui contract,exercita in mod independent controlul si supravegherea animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu. 3 .'aspunderea pentru pre)udiciile cau(ate de lucruri 'rt.(32) +CC Oricine este obligat sa repare,independent de orice culpa,pre%udiciul cau at de lucrul aflat sub pa a sa. Conditiile speciale ale raspunderii" a#raspunderea pentru pre%udiciile cau ate de lucruri este in sarcinea pa nicului %uridic al lucrului. b#raporturile %uridice dintre pa ni %uridic si pa nic material -pa nicul %uridic are actiunein regres fata de pa nicul material, acesta din urma va suporta pre%udiciul cu conditia sa se faca dovada vinovatiei sale. c#raspunderea in ca ul coli iunii de autovehicule" -potrivit prevederilor art.(32),alin 1, +CC ,au calitate de pa nici %uridici si persoanele antrenate intr-o coli iune de vehicule -in ca ul in care se face dovada vinovatiei exclusive a unuia dintre pa nicii %uridic,acesta va raspunde numai daca fapta se intruneste, fata de ceilalti,conditiile unei forte ma%ore. -in ca ul in care nu se poate stabilii culpa nici unuia dintre cei implicate in coli iune,pa nicii %uridici vor fi tinuti sa repare integral pre%udiciului produs de lucrul pe care il au sub pa a. 3#.'aspunderea civila delictuala pentru ruina edificiului -potrivit prevederilor art. (325 +CC -roprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare pre%udiciul cau at prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele,daca aceasta este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie.

13

-prin notiunea de ruina a edificiului se intelege daramarea completa a unei constructii,fie desprinderea unor parti din constructie. -desprinderea materialului din care este construit edificiul trebuie sa fie independenta de vointa omului,prin urmare nu trebuie sa fie efectul unei demolari voluntare. Conditiile raspunderii pentru ruina edificiului" -proprietarul edificiului nu se poate exonera de raspundere,prin simpla dovada ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii ale constructiei. -proprietarul se poate exonera de raspundere,numai daca va face dovada unor elemente extrinseci edificiului,a unor cause fara de care ruina edificiului nu s-ar fi produs. -aceste cause exoneratoare de raspundere sunt" a#fapta victimei insesi b#fapta unui terti pentru care proprietarul nu este tinut sa raspunda c#ca ul de forta ma%ora -efectele vinovatiei altor persoane pentru ruina edificiului" ruina edificiului poate fi imputabila proprietarului,fie pentru ca nu a ingri%it in mod corespun ator edificiul,fie pentru ca a produs in mod voluntar demolarea acestuia. -exista situatii in care lipsa de intretinere a constructiei nu este imputabila proprietarului,spre exemplu,daca lucrul este detinut cu titlu de inchiriere sau de usufruct si intrerinerea edificiului era in sarcina chiriasului sau u ufructuarului. 3%.-.ecutarea silita a obligatiilor de a face si de a nu face '.Executarea silita a obligatiilor de a face"- in doctrina se face distinctia intre obligatiile de a face ce pesupun faptul personal al debitorului si obligatiile civile de a face,ce nu presupun un asemenea fapt -se considera ca nu numai obligatiile intuitu personae nu pot fi executate pe cale silita,ci si alte obligatii civile cum ar fi" predarea

1*

unui bun mobil,determinarea,refu ul individuali arii in ca ul bunurilor de gen,predarea unui imobil. -modalitati de executare silita in natura" -mi%loace de executare silita directa"predarea silita a bunurilor mobile si imobile prin intermediul executorului %udecatoresc. -mi%loace de executare silita indirecta"ar fi acelea in care creditorul este autori at de %ustitie sa execute el obligatia pe cheltuiala debitorului /.Executarea silita a obligatiilor de a nu face"-in ca ul neexecutarii obligatiei de a nu face,creditorul poate cere instantei incuviintarea sa inlature pro sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obligatiei,pe cheltuiala debitorului,in limita stabilita prin hotarare %udecatoreasca 3&.+lata:definitie,subiecte,conditiile platii Def" Este executarea voluntara a obligatiei de catre debitor, indiferent de obiectul ei. ,ubiecte platii" '.-lata poate fi facuta de orice persoana interesata 'rt.(*21 +CC prevede ca plata poate sa fie facuta de orice persoana,chear daca este un terti in raport cu acea obligatie ,unt persoane interesate sa faca plata" (. Debitorul- este primul interesat sa faca plata pentru a scapa de obligatie 1.Codebitorul solidar-cel obligat alaturi de debitori este in egala masura interesat sa faca plata pentru a se elibera si el de datorie si pentru a nu platii despagubiri compensatorii sau moratorii. 3.0ideiusorul-cei care au garantat obligatia altuia raspund pentru debitorul pe care l-au garantat. *.$n ca ul raspunderii civile delictuale pentru fapta altuia"parintii pentru copii, profesori sau institutorul pentru elev sau ucenic" comitentul pentru prepus 4.'lte persoane interesante-poate fi interesat sa faca plata cel care a dobandit in proprietate un bun ipotecat,pentru a nu evins de la proprietatea asupra bunului sau de catre creditorul bancar.
14

/.-lata poate fi facuta si de catre o persoane neinteresata" -ot fi persoane neinteresate" (.8andatarul care executa contractul de mandat. 1.+egotionum gestor in ca ul gestiunii intereselor altei persoane,in ambele aceste ipote e plata se face in numele debitorului. 3.Cel care face o liberalitate si plateste creditorul in nume propriu. *.-lata facuta de un incapabil 4.-lata obligatiei de catre terti. Conditiile platii -lata trebuie facuta de proprietarul bunului" a# Obligatia de a preda bunuri individual determinate"debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia in starea in care se afla la momentul nasterii obligatiei. b#obligatia de a da bunuri de gen"daca obligatia are ca obiect bunuri de gen,debitorul are dreptul sa aleaga bunurile ce vor fi revendicate c#obligatia de a da o suma de bani"debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea catre creditor a sumei nominale datorate. d#olibatia de a stramuta proprietatea"implica si obligatiile de a preda bunul si de a-l conserva pana la predare. -in ceea ce priveste immobile inscrise in cartea funciara,obligatia de a stramuta proprietatea o cuprinde sip e aceea de a preda inscrisurile necesare pentru efectuarea inscrierii e#plata facuta cu bunul altuia" f#darea in plata 4*.-.ecutarea silita a obligatiilor de a da -evoca ideea de constrangerer -executarea silita a obligatiilor in natura poate fi definita ca fiind acel mod de executare a unei obligatii civile prin care se reali ea a,prin interventia fortei de constrangere a statului obiectul obligatiei in natura sa specifica,concreta, materiala, ca dimensiune cantitativa si calitativa.
1)

-obligatia de a da in dreptul civil inseamna indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real,in principal dreptul de proprietate. -obligatia de a da un bun de gen"in ca ul bunurilor de gen transmiterea dreptului de proprietate are loc la momentul individuali arii bunului. 41.+unerea in intar(iere a debitorului -este o manifestare dinamica a creditorului a carei creanta a a%uns la scadenta prin care ii invederea a debitorului acest fapt. -potrivit art.(41(+CC,punerea in intar iere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. -punerea in intar iere de catre creditor" -otrivit art (411+CC debitorul poate fi pus in intar iere printr-o notificare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei. -unerea in intar iere a debitorului se reali ea a, intr-o modalitate mai severa,prin cererea de chemare in %udecata. Cererea de chemara in %udecata il pune pe debitor in intar iere de la momentul inregistrarii cererii. a#Debitorul este in intar iere daca exista o conventie expresa a partilor in sensul ca smpla implinire a termenului stabilit pentru executarea obligatiei produce un asemenea efect. b#debitorul este de drept in intar iere atunci cand" -obligatia nu poate fi executata in mod util decat intr-un anumit timp. -prin fapta sa,debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face -nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani,asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi -obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale. 42.-.ecutia prin ec"ivalent:definitie,natura )uridica,conditii

12

Def " -rin executarea prin echivalent a obligatiei intelegem acea forma de executare a unei obligatii civile in care creditorul obtine de la debitorul sau, care nu si-a executat obligatia in natura din culpa,o suma de bani corespun atoare pre%udiciului cau at. +atura %uridical"daca examinam in fi ionomia sa intima executarea in echivalent,ea apare ca o sanctiune aplicata debitorului,care nu a executat din culpa obligatia. -debitorul care nu a platit suma de bani,in mod practic raspunde din punct de vedere %uridic. Conditiile raspunderii civile contractuale-este acea forma de raspundere civila care cosnta in obligatia debitorului dintr-un contract civil de a plati creditorului sau o despagubire cu titlu de echivalent al pre%udiciului suferit de acesta ca urmare a neexecutarii culpabile,totale,partiale sau necorespun atoare a obligatiei. Conditiile raspunderii civile" a#existenta unui pre%udiciu b#existenta unei fapte ilicite constand in neexecutarea,executarea necorespun atoare sau cu intar iere a obligatiei c#raportul de cau alitate dintre fapta ilicita si pre%udiciu d#vinovatia debitorului 43.+re)udiciul contractual -pre%udiciul poate fi definit ca fiind efectul negative suferit de creditor ca urmare a neexecutarii obligatiei de catre debitorul sau contractual. -reglementarea pre%udiciului contractului in +CC"cuprinde urmatoarele principii privitor la pre%udiciul contractual" a#principiul repararii integrale a pre%udiciului"creditorul are dreptul la repararea integrala a pre%udiciului pe care l-a suferit din faptul neexercutarii contractului b#pre%udiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit c#creditorul are dreptul atat la repararea pre%udiciului material cat si la repararea pre%udiciului nepatrimonial
15

d#se repara doar pre%udiciul cert"pre%udiciile viitoare se repara numai daca se cere e#pre%udiciul ce ar fi cau at prin pierderea unei sanse de a obtine un avanta%, poate fi reparat proportional cu probabilitatea obtinerii avanta%ului tinand seama de impre%urari si de situatia concreta a creditorului. f#pre%udiciul al carui cuantum nu poate fi stabilit cu cetitudine se determina de instanta de %udecata g#se repara doar pre%udiciile previ ibile 44.$licitul contractual -rin fapta ilicita in material raspunderii civile intelegem actiunea sau inactiunra prin care se incalca normele dreptului obiectiv,care au ca efect producerea pre%udiciului. -fapta ilicita consta fie in neexecutarea totala sau partiala a obligatiei contractuale,fie in executarea necorespun atoare ori cu intar iere a obligatiei. 0apta ilicita in material raspunderii contractuale" a#corelatia dintre ilicit si imputabilitate in materie contractuala -ilicitul contractual se refera la o manifestare de vointa obiectiva a unei persoane -neexecutarea contractului poate avea caracter ilicit -acest ilicit poate fi si imputabil autorului faptei -fapta ilicita constituie premise necesara,vinovatia debitorului grefandu-se in mod necesar pe aceasta.-exista ilicit fara imputabil, insa niciodata imputabil fara ilicit. b#formele faptei ilicite contractuale -fapta ilicita contractuala poate consta in neexecutarea,executarea necorespun atoare sau cu intar iere a obligatiei (.+eexecutarea obligatiei contractuale" -neexecutare este totala atunci cand debitorul nu executa nimic din cuantumul obligatiei -neexecutarea este partiala atunci cand debitorul executa o parte din obligatie

16

1.Executarea necorespun atoare a obligatiei"-se reali area a atunci cand executarea nu corespunde den punct de vedere calitativ. -astfel debitorul executa obligatia asumata prin contract,insa ea nu corespunde exigentelor legii,exigentelor convenite prin acord de vointa sau standardelor u uale 3.Executarea cu intar iere a obligatiilor"-obligatia civila trebuie executata pana la un anumit termen -in ca ul in care debitorul nu respecta termenul din contract stabilit de lege,executarea este cu intar iere -vorbim de intar iere a obligatiilor atat in ca ul in care debitorul executa dupa a%ungerea obligatiei la scadenta cat si in ca ul cand dupa scadenta debitorul se decalra gata sa-si execute obligatia. 45.'aportul de cau(alitate in raspunderea contractuala -poate fi definit ca fiind legatura care exista intre fapta ilicita si pre%udiciu,in sensul ca actiunea sau inactiunea debitorului a pordus in mod direct sau indirect efectul negative asupra patrimoniului sau persoanei debitorului -raspunderea contractuala a unei persoane nu poate fi antrenata daca fapta ilicita-neexecutarea totatla sau partiala,executarea necorespun atoare sau cu intar iere-nu este cau a producerii pre%udiciului 4 .5inovatia contractuala -vinovatia este conditia subiectiva a raspunderii contractuale -re umtia de vinovatie in materie contractuala"creditorul nu este obligat sa faca dovada vinovatiei debitorului fiind suficient sa se dovedeasca existenta contractului si cele trei elemente ale raspunderii contractuale"pre%udiciul,fapta ilicita si raportul de cau alitate intre fapta ilicita si pre%udiciu. -in ca ul obligatiilor de a de si de a face creditorul nu este obligat sa faca dovada vinovatiei debitorului,fiind suficienta dovada existentei creantei.

37

-in ca ul obligatiilor de a nu face creditorul trebuie sa faca dovada faptului savarsit de debitor care i-a produs pre%udiciul,pre umanduse ca aceasta a fost savarsita cu vinovatie -vinovatia debitorului poate fi inlaturata prin dovada faptului fortuit sau al foretei ma%ore. 4#.Notiunea de daune interese -pot fi definite ca fiind despagubirile pe care trebuie sa le plateasca debitorul,crditorului pre%udiciat pentru pre%udiciile cau ate prin fapta sa ilicita contractuala. -daunele interese se clasifica in" a#daunele interese compensatorii"despagubirile compensatorii sunt cele care sunt datorate pentru neexecutarea totala sau partiala sau necorespun atoare a obligatiei contractuale b#daunele interese moratorii"despagubirile moratorii sunt cele care se datorea a pentru intar ierea in executare. -acordarea de despagubir are ca premise majora raspunderea civila contractuala,dar existenta conditiilor,indeplinirea acestor conditii nu este suficienta -mai este necesara si punerea in intarziere a debitorului si nu trebuie sa existe o clauza de neresponsabilitate. 'rt (437 +CC prevede ca"creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea pre%udiciului pe care debitorul i l-a acu at si care este consecinta directa a neexecutarii fara %ustificare,sau dupa ca , culpabile a obligatiei. 4%.Clau(a penala -este definita ca fiind o stipulatie contractuala prin care partile evaluea a anticipat daunele interese contractuale -def din +CC art (435 alin ("Clau a penala este aceea prin care partile stipulea a ca debitorul se oblige la o anumita prestatie in ca ul neexecutarii obligatiei principale= -clau a penala are un caracter accesoriu fata de obligatia principala -valabilitate clau ei penale depinde d evalabilitatea obligatiei principale.
3(

-potrivit art (4*7 +CC,nulitatea obligatiei principale atrage si nulitatea clau ei penale,invers,nulitatea clau ei penale nu atrage nulitate obligatiei personale -clau a penala este ineficienta atunci cand executarea obligatiei a devenit imposibila -re olutiunea sau re ilierea contractului ca forma a raspunderii contractuale,nu atrage,in mod automat,si incetarea clau ei penale -aceasta va produce efecte in continuare daca a fost stipulate pentru ca ul neexecutarii contractului. 4&.Arvuna Def" Este o suma de bani sau o catime de bunuri fungibile care este remisa celeilalte parti contractante la momentul incheierii contractului sau la un alt termen convenit de parti,care se imputa asupra prestatiei datorate sau care dupa ca este restituita. -in ca de neexecutare a contractului,arvuna trebuie imputata asupra prestatiei datorate-arvuna este un avans al executarii,o plata partiala -in ca ul neexecutarii obligatiei fara %ustificare,,partea contarctanta care a primit arvuna poate declara re olutiunea contractului si retine arvuna -daca neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalta parte poate sa re olutiune e contractului si sa ceara dublul acesteia. -arvuna confirmatoare nu are caracter obligatoriu -potrivit prevederilor art (4*4+CC,daca un contract este stipulat expres dreptul unuia dintre parti sau dreptul ambilor parti de a se de ice de contract,cel care denunta contractul pierde arvuna data sau daca a primit-o trebuie sa restituie dublul acestuia. -arvuna se restituie atunci cand contractul incetea a din cau a care nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti.

31

5*.-valuarea legala a pre)udiciului -prin evaluarea legala a pre%udiciului se inteleg acele situatii in care legiuitorul fixea a principiile si criteriile dupa care se face evaluarea pre%udiciului -dobandirea legala este o modalitate legala de evaluare a pre%udiciului atunci cand partile nu au procedat la stabilirea unei doban i conventionale. -dobanda legala poate fi definita ca o suma de bani pe care legea o stabileste ca si echivalent al pre%udiciului suferit ca urmare a neexecutarii la termen a unei obligatii avand ca obiect plata unei sume de bani Evaluarea %udiciara" -instanta %udecatoreasca face evaluarea %udiciara a pre%udiciului atunci cand nu exista conventie a partilor in acest sens,si de asemenea ,legea nu reglementea a situatii de evaluare legala. -potrivit prevederilor art (431 alin 3 +CC,pre%udiciul al carui cuantum nu poate fi stabilita cu certitudine se determina de instanta de %udecata.

33

3*

34