Sunteți pe pagina 1din 5

Sanatatea mintala

Sanatatea mintala

Sanatatea mintala este o stare de bine in care individul isi foloseste abilitatile, face fata factorilor normali de stres, lucreaza productiv si cu succes si este capabil sa contribuie in societatea sa. (OMS)

Sanatatea mintala deficitara include problemele de sanatate mintala si incordarea/nervozitatea, functionarea redusa asociata cu suferinta, simptome si boli mintale diagnosticabile. Multe persoane sunt rezervate in privinta solicitarii ajutorului profesionistilor datorita stigmatului care insoteste problemele de sanatate mintala. De asemenea din acelasi motiv rezulta izolarea si discriminarea multor copii si familiilor acestora. Faptul ca un parinte apeleaza la un specialist nu inseamna ca el sau copilul lor sunt nebuni. Sanatatea mintala deficitara costa UE aproximativ 3-4% din PIB. Pana in 2020, se asteapta ca depresia sa fie cea mai des intalnita cauza de boala in tarile dezvoltate. Sanatatea fizica si mintala sunt interdependente. Sanatatea nu exista fara sanatate mintala. Asa cum sanatatea mintala este puternic influentata de-a lungul primilor ani de viata, promovarea sanatatii mintale la copii si adolescenti este o investitie in viitor. Predarea abilitatilor parentale poate imbunatatii dezvoltarea copilului. Factori care predispun sanatatea mintala sunt: genetici, legati de sarcina si nastere,experiente din copilaria timpurie, mediul familial, circumstante sociale, mediul fizic, educatie, angajare, conditii de munca, conditii de locuit. Dezvoltarea normala si patologica sunt studiate si intelese in contextul multiplelor interrelatii intre genetica (nature) si mediul de dezvoltare (nurture). Produsul de conceptie mosteneste partial materialul genetic al parintilor, ceea ce inseamna din start un anume risc de a face o boala psihica sau riscul ca in anumite conditii de mediu ambiant sa faca o boala psihica (nu neaparat identica cu a parintelui bolnav).

Anxietatea
Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se includ urmatoarele forme: anxietate generalizata, fobia sociala, fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise), atacul de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva si stresul post-traumatic. Anxietatea reprezinta o problema foarte frecvent intalnita in viata de zi cu zi. Aproximativ 25% din populatie sufera de anxietate care ar necesita tratament intr-o anumita perioada a vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severa (ex. frica de soareci sau paianjen). O tulburare de anxietate poate sa conduca la izolatie sociala si la depresie clinica, poate sa altereze capacitatea persoanei de a lucra, a invata si a efectua activitati de rutina. Poate sa dauneze relatiilor cu prietenii, familia si colegii. Starea de depresie poate sa fie o boala foarte serioasa cu un risc crescut de tendinte de autodistrugere si suicid. Vindecarea tulburarilor de anxietate este posibila prin tratament si asistenta de specialitate. Tratamente efective pentru tulburari de anxietate pot sa includa: - Terapii cognitiv comportamentale - care au ca scop schimbarea schemelor de gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa declanseze anxietatea. O parte a terapiei poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care provoaca anxietate. Procesul este numit desensitivizare.

- Management-ul anxietatii si tehnici de relaxare de ex. hipnoterapia, meditatia, exercitii de respiratie. - Medicatia - include antidepresanti si sedative. Anxietatile netratate pot avea efecte serioase asupra vietii persoanei precum si asupra relatiilor acesteia.

Depresia
Depresia reprezint, la nivel global, una dintre cele mai frecvente cauze ce afecteaz starea de sntate, cu impact asupra funcionalitii pacientului, scderea productivitii i a capacitii de lucru, izolare i, n cazuri severe, pierderea dorinei de a tri. Depresia se caracterizata prin urmatoarele manifestari:

indispozitie generala pierderea interesului fata de activitatile care altadata provocau placere evaluare autodepreciativa (sentimente de vinovatie complexe de inferioritate; o persoana depresiva se considera adesea incapabila, inadaptata, lipsita de valoare, fara sanse) viziune pesimista asupra lumii si vietii perceptie pesimista asupra viitorului insomnie manifestari de tip anxios (atac de panica, nodul in gat, fluturasii in stomac) tulburari de alimentatie (bulimie,anorexie, pierderea apetitului) lipsa de interes pentru problemele profesionale, personale, sociale tendinta de autoizolare scaderea randamentului cognitiv: diminuarea atentiei, memoriei, gandirii, capacitatii de concentrare aparitia frecventa a senzatiei de oboseala gandurile de sinucidere

Unii pacienti nu lasa sa se observe nimic in ceea ce priveste starea lor psihica. La ei, accentul principal cade pe deficientele de memorie, uitatul frecvent, veselia exagerata. Uneori depresia are manifestari fizice - dureri de stomac, ameteli, tahicardie, greata, dureri de cap. La persoanele depresive se accentueaza contractia musculara, aceasta putand provoca spasme ale tubului digestiv, dureri de spate, dureri difuze, cefalee. La nivel global, depresia afecteaz aproximativ 121 de milioane de oameni. n Europa se estimeaz c 50 de milioane de persoane sufer de aceast boal. n prezent, depresia major este a patra boal ca rspndire pe glob, reprezentnd una dintre problemele grave de sntate. Conform estimrilor Organizaiei Mondiale a Sntii, n anul 2020 depresia va fi a doua cauz de dizabilitate, imediat dup afeciunile cardiovasculare. Prevalena depresiei este de dou ori mai mare la femei dect la brbai, prezentnd o cretere semnificativ odat cu vrsta. Una din patru femei va primi tratament pentru depresie la un moment dat, comparativ cu unul din zece brbai. Netratat corect, depresia evolueaz ctre cronicizare, cu deteriorarea important a calitii vieii persoanei, la care se pot aduga complicaii, precum suicid, consum de substane.

Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzand atat abordarea medicamentoasa cat si cea psihoterapeutica. Cele doua modalitati de interventie nu numai ca nu se exclud ci se completeaza reciproc. Pe de o parte, psihoterapia accelereaza procesul de vindecare si actioneaza acolo unde si cand medicamentele nu reusesc sa ajunga. Este bine stiut faptul ca orice antidepresiv are nevoie de un timp de actiune - intre 2 si 4 saptamani pentru a-si atinge eficacitatea maxima, de aceea sedintele de psihoterapie au valoare deosebita la inceputul tratamentului. Pe de alta parte, s-a constatat faptul ca aproape jumatate din pacientii cu depresie abandoneaza tratamentul (sau il efectueaza inconstant) odata ce starea lor psihica se amelioreaza. Psihoterapia are darul de a crea o alianta terapeutica, de a diminua sentimentul de izolare si senzatia pacientului ca suferinta lui nu poate fi inteleasa de ceilalti si de a spori comunicarea acestuia cu restul lumii. Implicit de aici decurge si o mai buna complianta la tratament iar pacientul devine constient de faptul ca abandonarea precoce a medicatiei se insoteste de recidive ale bolii. Astazi clinicienii beneficiaza de o gama larga de optiuni atunci cand vine vorba de antidepresive. Dezvoltate incepand cu anii '50, antidepresivele au trecut prin mai multe generatii, au fost elaborate medicamente din ce in ce mai eficiente si mai bine tolerate de catre pacienti. Tratamentul depresiei necesita insa o anumita rigoare si disciplina din partea pacientului, el trebuie urmat fara intrerupere, zilnic, mai multe luni de zile in functie de recomandarea medicului prescriptor. Dupa faza initiala "de atac" in urma careia se obtine disparitia acuzele si starilor neplacute, tratamentul trebuie continuat pentru consolidarea efectelor si prevenirea recaderilor. La tratamentul cu antidepresive, se pot adauga anxiolitce sau somnifere pentru perioade scurte timp atunci cand este cazul. In tratamentul depresiei, familia joaca un rol cheie. Nu in ultimul rand, trebuie spus ca familia si prietenii pacientului cu depresie joaca un rol important in vindecarea acestuia. Daca doriti sa fiti de ajutor unui astfel de bolnav trebuie sa aveti in minte urmatoarele aspecte :

depresia nu este o slabiciune de caracter, nici nu se datoreaza lipsei de vointa depresia este o maladie este nevoie sa aratati ingrijorare dar nu una excesiva care poate incapacita si mai mult subiectul sau il poate face sa se inchida in sine subiectul cu depresie doreste afectiune dar nu mila activitatea fizica are un rol benefic in imbunatatirea starii generale, nu ezitati sa-l incurajati sa o faca micile schimbari pozitive pe care le observati si i le comunicati pacientului cu depresie au un efect benefic si accelereaza schimbarea pacientul cu depresie trebuie incurajat in permanenta ca starea lui este reversibila si boala se poate vindeca

Bibliografie 1. Barbier , Dominique Iesirea din depresie - medicamente/ psihoterapie" , Edituta


Corint, 2005 2. Schreiber , David Servan Vindeca stresul, anxietatea si depresia fara medicamente si fara psihanaliza, Editura Medicala, 2009

3. http://www.sfatulmedicului.ro/anxietate#Tulburarile_de_anxietate_pot_avea_e fecte_grave 4. https://www.google.com/search?q=sanatatea+mintala&client=firefoxa&hs=Hf6&rls=org.mozilla:enUS:official&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=HtbjUqHQDcXLswaf m4GgCA&ved=0CCoQsAQ&biw=1366&bih=649#facrc=_&imgrc=0ofBXq0 ELTiS5M%253A%3BrFgKivGk5qqw3M%3Bhttp%253A%252F%252Fwww. asmc.ro%252Fimages%252Fsanatate_mintala.jpg%3Bhttp%253A%252F%25 2Fwww.asmc.ro%252Fsanatate.php%3B566%3B848