Cauzele dezvoltrii colitei ulceroase nespecifice Dup cum s-a menionat mai sus, actualmente, nu sunt necunoscute cauzele

exacte ale dezvoltrii colitei ulceroase nespecifice. La majoritatea pacienilor cu colita ulceroas, n snge se depisteaz anticorpi mpotriva esutului intestinal. cest lucru nseamn c mecanismul principal al dezvoltrii !olii poate fi distrugerea esutului intestinului su! aciunea propriului sistem imunitar al persoanei !olnave. "nii cercettori consider c cauza colitei ulceroase nespecifice poate fi cre#terea sensi!ilitii sistemului imunitar al organismului la !acteriile care populeaz intestinul. Dup cum se #tie, intestinul gros al omului este populat de o cantitate mare a !acteriilor care, la majoritatea oamenilor snto#i, coexist n mod normal cu sistemul imunitar. De asemenea, se presupune c un anumit rol n dezvoltarea colitei ulceroase o are predispoziia genetic fa de aceast !oal. $tudiile au artat c n rndul persoanelor ale cror rude au suferit de colit ulceroas, !oala apare, aproximativ, de %-&' ori mai des dect la persoanele ale cror rude nu au suferit de aceast !oal niciodat. (otrivit unor surse, consumul laptelui #i al produselor lactate poate provoca exacer!rile !olii. (otrivit unor studii, ndeprtarea apendicelui )de o!icei, din cauza apendicitei acute*, n copilria timpurie, reduce riscul de a dezvolta colita ulceroas. cuprins $imptomele #i semnele de colit ulceroas nespecific Colita ulceroas nespecific se dezvolt pe parcursul multor ani, su! form de alternare a episoadelor de exacer!are #i de ameliorare a !olii. n timpul exacer!rii, n intestin se formeaz zone noi ale inflamaiei #i simptomele !olii devin evidente. De o!icei, simptomele !olii corespund gradului de inflamaie a intestinului. +n perioada de remisiune, inflamaia dispare #i simptomele !olii, practic, dispar. (rincipalele semne #i simptome ale C", sunt Cre#terea nesemnificativ a temperaturii corpului )./,% - .0 C*, care se menine un timp ndelungat1 2pisoadele durerilor a!dominale )de cele mai multe ori, n stnga jos a a!domenului*, nsoite de nevoia de a merge la toalet1 Diareea, fie c ndelungat, fie c frecvent )n unele cazuri, cu urme de snge*1 (ierderea n greutate, senzaia constant de o!oseal1 Durerile severe n zona anusului1

2liminrile sngeroase prin rect, c3eagurile de snge pe masele fecale, urmele de snge, fie c pe 3rtie igienic, fie c pe lenjerie intim1 Dificultile considera!ile n excreie c3iar #i n cazul unui scaun moale )constipaia*.

Investigatii
Sus Colita ulcerativa este o boala relativ usor de diagnosticat, deoarece afecteaza in mod normal numai colonul si rectul si cauzeaza modificari obiective ale scaunului, de genul scaunelor cu sange sau mucus. Colonul si rectul pot fi investigate prin sigmoidoscopie sau colonoscopie, examinari prin care se vizualizeaza interiorul intestinului gros cu ajutorul unei camere de luat vederi. In general colonoscopia este de preferat deoarece permite examinarea intregului colon. Sigmosidoscopia poate fi utila in dignosticul colitei ulcerative. Ambele procedee pot fi folosite pentru a recolta o proba de biopsie a tesutului intestinal. Diagnosticul de colita ulcerativa se face prin eliminarea altor cauze de diaree si prin interpretarea rezultatelor acestor analize.

Alte examinari utile in diagnosticarea colitei ulcerative sunt: - radiografie abdominala abdomen pe gol! ce permite vizualizarea organelor abdominale - examinare radiologica a colonului prin clisma baritata - tomografie computerizata C"! - rezonanta magnetica nucleara #$%! - culturi si analiza microscopica a scaunului sunt efectuate pentru a demonstra urmele de sange, leucocite, paraziti, prezenta &ematiilor. Acest test este utilizat pentru a face diagnosticul diferential intre colita ulcerativa si sindromul de intestin iritabil, o boala mai putin grava dar cu simptome asemanatoare. 'rezenta leucocitelor in scaun indica inflamatie si infectie, dar nu este neaparat un semn de colita ulceartiva. "otusi, prezenta lor exclude sindromul de intestin iritabil. Analiza scaunului se face in cazul episoadelor acute de colita ulcerativa atunci cand se suspecteaza alta cauza pentru aparitia simptomelor. Se colecteaza o mostra de scaun care se poate obtine in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei - sedimentul urinar este investigat pentru determinarea anemiei, inflamatiei sau malnutritiei - in functie de simptome se pot doza proteina C reactiva sau viteza de sedimentare a hematiilor (S)! pentru investigarea sindromului inflamator. 'roteina C reactiva este o substanta produsa de ficat ca rezultat al inflamatiei din organism - biopsia intestinala. *ragmentele de biopsie sunt recoltate in timpul sigmoidoscopiei sau colonoscopiei, pentru confirmarea colitei ulcerative. +iopsia poate fi efectuata de asemenea si pentru a investiga prezenta unei tumori la acest nivel. *ragmente bioptice multiple sunt recoltate pentru a investiga transformarile maligne la persoanele cu colita ulcerativa de ,--. ani. +iopsiile intestinale sunt nedureroase doar procedeele imagistice sunt insotite de diconfort! si se recolteaza doar o mica portiune de tesut. Aproximativ -./ din pacientii simptomatici nu sunt diagnosticati nici cu boala Cro&n nici cu colita ulceartiva. Acestia au o forma de boala numita colita neclasificata, despre care se crede ca este o combinatie intre boala Cro&n si colita ulceroasa.

Tratament
Sus Tratament - generalitati "erapia colitei ulcerative depinde in mare masura de severitatea bolii si include medicatie pentru controlul simptomelor, ca diareea si modificari ale dietei. 0 parte dintre pacienti au simptome persistente si severe, iar tratamentul implica medicatie suplimentara sau terapie c&irurgicala. Scopurile terapiei sunt:

- diminuarea simptomelor si oprirea episodului acut - tratarea complicatiilor ca anemia sau infectiile. "erapia poate implica suplimente nutritionale pentru a restaura cresterea normala si dezvoltarea sexuala la copii si adolescenti - prevenirea si intarzierea aparitiei de noi acutizari. Tratament initial In cazul in care nu sunt simptome de colita ulcerativa sau boala este in remisie, medicatia nu este necesara. Simptomele usoare pot fi remise cu medicamente ce determina remisia. De cele mai multe ori este mai usor de mentinut remisia decat de tratat fazele acute. Simptomele usoare raspund la medicatie antidiareica si modificari ale dietei. 'oate fi necesara administrarea de supozitoare. In mod obisnuit se administreaza corticosteroizi &idrocortizon sau prednison! timp de cateva saptamani pentru obtinerea remisiunii. 0data remisiunea instalata se administreaza aminosalicilati sulfasalazina sau mesalazina! pentru a o mentine. Aminosalicilatii diminueaza inflamatia din intestin. Simptomele moderate sau severe necesita terapie cortizonica pentru a controla inflamatia. Doza de steroizi necesara este mai mare decat cea pentru tratarea colitei cu simptome minime. 0data remisiunea atinsa se continua terapia cu aminosalicilati. "erapia imunomodulatoare azatioprina sau 1-mercaptopurina! - sunt folosite in cazurile severe in care aminosalicilatii nu controleaza boala. Aceste medicamente supreseaza sistemul imun si astfel previn sindromul inflamator. Imunomodulatorii sunt de asemenea folositi pentru a evita folosirea pe termen lung de steroizi, ce au efecte adverse grave, crescand riscul de infectii si de osteoporoza. Se indica consulturi periodice la 1 luni in cazul in care boala este in remisiune si mai dese daca aceasta se acutizeaza. In cazul in care se face tratament medicamentos la domiciliu se indica consultul la perioade de 2-3 luni si efectuare de teste de laborator.