Sunteți pe pagina 1din 15

BISERICA SECOLULUI XXI

SI

CONDUCEREA EI

Dr. CECIL B. KNIGHT

INTRODUCERE

Ca intreaga societate umana, si Biserica se afla in pragul secolului XXI si va fi fara indoiala confruntata cu problemele care le ridica acest veac. Pe de o parte, tehnologia avansata, in special in domeniul comunicaiilor in masa, va putea fi fructificata de Biserica in scopul propovaduirii Evangheliei. Daca tehnologia avansea ! intr"o progresie geometrica, tot asa poate avansa si Evanghelia in lume, ceea ce ne spune ca sfirsitul nu este departe. Pe de alta parte, Biserica va fi confruntata cu dec!derea morala a societ!ii care afectea ! orice cultura si civili aie. In plan social, Biserica va fi martora la degradarea calit!ii vieii, la cre#terea virtiginoasa a procentului de oamni care vor trai sub limita s!r!ciei, a prolifer!rii unor boli incurabile si epidemii. Sigur ca toate acestea vor determina Biserica sa"si revi uiasc! inca odat! rolul si priorit!ile pe care le are in lume. Cu toate ca Biserica este o entitate spirituala cu o conducere centrala "$ristos care este capul Bisericii " ca instituie, Biserica depinde in buna m!sura de consacrarea si vi iunea liderilor ei. %odul in care ace#tia conduc isi va pune amprenta pe reputaia Bisericii in lume si implicit pe succesul misiunii Bisericii. Este, a#adar, imperios necesar ca Biserica sa fie condusa dup! principiile pe care le stabile#te Biblia cu privire la conducere. &ceasta va duce la o armonie interioara, va spori vitalitatea Bisericii prin pre enta Duhului in Biserica si va asigura reu#ita misiunii.
TEOLOGIA CONDUCERII

'ici o mi#care din lume nu poate sa indeplineasca lucrarea care i"a fost incredintata bisericii. Ca si (rup al lui $ristos, Biserica este un organism dinamic care caut! sa indeplineasca lucrarea pe care $ristos a inceput"o pe pamint. Biserica este canalul prin care $ristos Isi pune in aciune principiile. Biserica este un slu)itor al omenirii prin faptul ca satisface nevoile individului in deplin acord cu liniile trasate de 'oul (estament. Cei care slu)esc ca lideri in Biserica trebuie sa fie loiali principiilor stabilite de Iisus $ristos si modelului de conducere descris in 'oul (estament. &#adar, conducerea Bisericii trebuie v! uta dintr"o perspectiva cu totul diferita de conducerea altor organi aii. De fapt, ideea de ba a nu este atit de mult conducerea cit slu)irea. Cre#terea Bisericii este cu sigurana un motiv de bucurie, dar este si un motiv de *ngri)orare. Pe m!sura ce Biserica creste, creste si nevoia de o conducere eficienta. +aspun ind cerinelor legate de o cre#tere rapida a Bisericii, e,ista pericolul de a negli)a sau ignora principiile biblice privitoare la conducere. Ceea ce spunem ca credem cu privire la conducerea Bisericii trebuie sa corespunda ce ceea ce practicam. Scopul acestei discuii este acela de a stabili ni#te principii biblice ale conducerii si de a sugera felul in care ele pot fi puse in practica. Definiia conducerii P!rerile sunt foarte impartite cu privire la ceea ce este un lider, ce ii face pe cineva sa fie lider, cum trebuie un lider instruit si cum trebuie evaluat succesul unui lider. 'umeroasele puncte de vedere au incetosat atit de mult subiectul conducerii incit este dificil sa dam o definiie e,acta a termenului. %odelele de

conducere includ stiluri diferite, de la cel al -eneralului Patton si al atitudinii sale agresive, pina la stilul foarte calm si modest al lui %ahatma -andhi. In cursul istoriei, farmecul conducerii populare a fost utili at atit in scopuri bune cit si in scopuri distructive. .n ca foarte tipic este influenta conducere harismatica a lui /im /ones care a reu#it sa vr!)easc! un mare num!r de adepi si apoi sa"i otr!veasc! in -u0ana. Se pare ca singurul lucru asupra c!ruia e,ista un acord in ce prive#te definiia conducerii este ca liderul este o persoana care conduce. Primul obiectiv al unui lider este acela de a se asigura ca are scopuri comune cu cei pe care dore#te sa"i conduc!. &poi trebuie sa"i conving! pe cei pe care"i conduce ca trebuie sa"si ating! *mpreuna scopurile. Este foarte important sa se cunoasc! si sa se e,amine e motivele care stau la ba a dorinei de a conduce a liderului.%etodele pe care le aplica liderul pentru a"si atinge scopurile trebuie la fel probate. .n lider poate avea scopuri onorabile dar tot atit de bine poate avea o dorina de a manipula oameni pentru a"si satisface propriile ambiii. 1iderul va influenta in mare m!sura pe cei care" 2 urmea !, in bine sau in rau. Prin faptul ca cineva pune ad)ectivul cre#tina dup! conducere nu inseamna ca a transformat o conducere laica intr"una cre#tina care se conformea ! dup! principiile 'oului (estament. Caracterul unic al conducerii cre#tine cere o definiie unica care sa sublinie e presupo iiile biblice si istorice ale cre#tinismului. Ca in ca ul oric!rui lucru vital, Biserica nu trebuie sa"si ia din lume definiiile si metodele de conducere. 3 conducere ba ate pe principii biblice cere schimbarea unor termeni caracteristici unei conduceri laice cum ar fi a induce, a motiva si a consrringe, in a slu)i, a impartasi si a se idi reciproc. Conducerea cre#tina este nu numai aciune ci si atitudine, si trebuie sa se deosebeasc! de modelele lume#ti care sunt preocupate mai mult de re ultat decit de atitudini si metode. Practica conducerii in biserica trebuie sa aib! o ba a teologica s!n!toasa. 3 ba a biblica a conducerii Poate cea mai serioasa problema legata de conducere este problema autoritarii. Care este sursa autorit!ii in conducere4 Sub influenta lui Platon si &ristotel, -recii antici au considerat ca sursa autoritarii in conducere este statul. Ei l"au privit pe lider ca unul care poseda o cunoa#tere speciala, o dorina si o capacitate de a"si face datoria. Secole de"a rindul au e,istat biserici care au pretins ca o conducere eclesiastica isi deriva autoritatea de la biserica. &ceasta invatatura spune ce oameni devin lideri fiindc! Biserica ii face lideri. &dev!rata conducere cre#tina trebuie sa"si derive autoritatea din Cuvintul lui Dumne eu. Cuvintul lui Dumne eu este singura sursa de autoritate care de altfel determina si definiia si funciunea conducerii. 5echiul (estament este plin de e,emple de lideri care ilustrea ! dinamica unei conduceri spirituale, o conducere care"si deriva autoritatea din chemarea speciala pe i"o face Dumne eu omului. .n studiu al biografiilor omenilor folosiri de Dumne eu va pune in lumina caracterul distinct al unei adev!rate conduceri spirituale.

De"a lungul secolelor, liderii au fost cunoscui dup! diferite nume, care indica diversitatea slu)belor pe care le indeplinesc. Preotul a fost un slu)itor al altarului, in timp ce prorocul a fost un slu)itor al Cuvintului. *neleptul si v! !torul s"au deosebit de proroc prin faptul ca au combinat talentul literar cu intelepciunea practica. C!rturarii au fost autori, studeni ai 1egii si ai Cuvintului lui Dumne eu, cit si editori ai literaturii ebraice. +abinii au fost c!rturari a c!ror specialitate a fost aceea de a"i invata pe oameni. 'oul (estament sublinia ! faptul ca fiecare credincios trebuie sa se implice in viata si lucrarea Bisericii. In Efes. 6.27,28, Pavel compara Biserica cu un (rup, in care $ristos este Capul iar celelalte m!dulare isi *ndepline#te fiecare rolul9 :Ci, credincio#i adev!rului in dragoste, sa cre#tem in toate privinele, ca sa a)ungem la Cel ce este Capul, $ristos. Din El tot trupul, bine inchegat si strins legat, prin ceea ce da fiecare incheietura, isi prime#te cre#terea, potrivit cu lucrarea fiec!rei parti in m!sura ei, si se ide#te in dragoste:. In 2 Pet. ;.<, este pre entat conceptul preoiei tuturor credincio#ilor, iar in 2 Cor. 2;.;= Pavel arata ca Biserica are muli slu)itori9 :Si Dumne eu a rinduit in Biserica, intii, apostoli> al doilea, proroci> al treilea, invatatori> apoi pe cei ce au darul minunilor> apoi pe cei c au darul t!m!duirilor, a)utor!rilor, cirmuirilor si vorbirii in felurite limbi.: Este clar ca fiecare cre#tin trebuie sa"si foloseasc! darurile pentru *ndeplinirea misiunii cre#tine. Si totu#i, este de asemenea clar ca Dumne eu a pus o ordine a slu)irii in Biserica. Biblia spune in Efes. 6.22,2;9 :Si El a dat pe unii apostoli> pe alii, proroci> pe alii, evanghelisti> pe alii, pastori si invatatori, pentru desavirsirea sfinilor, in vederea lucr!rii de slu)ire, pentru idirea (rupului lui $ristos:. Isus $ristos a transformat pur si simplu conceptul de slu)ire. El a respins teoriile acceptate prin tradiie si i"a invatat pe oameni ca :importanta se m!soar! prin umilina si m!rimea prin slu)ire.: De atunci, cei care sunt intr"o funcie de conducere in Biserica poarta numele de slu)itor. Slu)itorul este un lider, dar unul deosebit. El este un lider"slu)itor. &postolul Pavel a pre entat in detaliu invatatura cu privire la liderul"slu)itor in 2 Cor. <.2<";;9 :C!ci, m!car ca sunt slobod fata de toi, m"am f!cut robul tuturor, ca sa cistig pe cei mai muli. Cu Iudeii m"am f!cut ca un Iudeu, ca sa cistig pe Iudei> cu cei ce sunt sub 1ege, m"am f!cut ca si cind as fi fost sub 1ege ?m!car ca nu sunt sub 1ege@, ca sa cistig pe cei ce sunt sub 1ege> cu cei ce sunt fara 1ege m"am f!cut ca si cum as fi fost fara lege ?m!car ca nu sunt fara o lege a lui Dumne eu, ci sunt sub legea lui $ristos@, ca sa cistig pe cei fara lege. &m fost slab cu ci slabi, ca sa cistig pe cei slabi. %"am f!cut tuturor totul, ca, oricum, sa mintuiesc pe unii din ei.: Spre sfirsitul misiunii Sale pe pamint, Isus $ristos, cel mai influent lider pe care 2"a cunoscut lumea noastr!, s"a pronunat impotriva modelului laic de conducere, atit grecesc cit si evreiesc. Cuvintele 1ui au insumat ceea ce a demonstrat trei ani de ile prin viata Sa. Din nefericire, cuvintele 1ui au r!mas fara ecou dealungul anilor, poate fiindc! ideile lumii cu privire la conducere par mult mai re onabile. 'otai afirmaiile lui $ristos privitoare la conducere %atei ;A.;7";=9 Isus i"a chemat la El si le"a is9 :Stiti ca domnitorii

'eamurilor domnesc peste ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapinire. Intre voi sa nu fie asa. Ci oricine va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slu)itorul vostru> si oricare va vrea sa fie cel dinii intre voi, sa va fie rob. Pentru ca nici Biul omului n"a venit sa I se slu)easc!, ci El sa slu)easc! si sa"Si dea viata ca r!scump!rare pentru muli.: ?ve i %arcu 2A.6C"67@. %atei ;C.=, 2A"2;9 :5oi sa nu va numii +abiD Biindc! .nul singur este *nv!!torul vostru9 $ristos,si voi toi sinteti frai.... Sa nu va numii :Dasc!li:> c!ci .nul singur este Dasc!lul vostru9 $ristosul. Cel mai mare dintre voi sa fie slu)itorul vostru. 3ricine se va inalta va fi smerit si oricine se va smeri va fi inaltat.: Scripturile ne invata citeva principii importante privitoare la conducerea cre#tina, principii care nu trebuiesc ignorate. 2. (rebuie demonstrata o atitudine de slu)ire. Cuvintul pe care 2"a folosit Isus pentru slu)itori sugerea ! cea mai )osnica forma de slu)ire, robia. Spre deosebire de gindirea elitista a conducerii laice din vremea Sa, Isus a avut un alt punct de vedere, asa cum arata Pavel in Bilipeni ;.7"=9 :Sa averi in voi gindul acesta, care era si in $ristos Isus9 El, m!car ca avea chipul lui Dumne eu, totu#i n"a cre ut ca un lucru de apucat sa fie deopotriv! cu Dumne eu, ci S"a de br!cat pe Sine insusi si a luat un chip de rob, facindu"Se asemenea oamenilor. 1a infatisare a fost g!sit ca un om, S"a smerit si S"a f!cut ascult!tor pina la moarte si inca moarte de cruce.: ;. Conceptele tradiionale nu trebuie urmate orbe#te. Biecare metoda tradiionala trebuie evaluata dup! etalonul principiilor 'oului (estament. 3rice lucru care tinde sa ne indeparte de idea de slu)ire si sa ne indrepte atenia spre meritele personale trebuie privita ca incompatibil cu o conducere cre#tina. 'u trebuie niciodat! sa evaluam conducerea cre#tina la nivelul pragmatic al lumii conform c!ruia (ot ceea ce da re ultate este bun:. & conduce cu succes nu inseamna intotdeauna a avea re ultate. %etodele si e,perienele trebuie testate dup! criteriul Scripturii. 'u trebuie sa e,iste contradicie intre cre urile biblice si metodele practicate. C. (rebuie pus accent atit pe :a fi: si :a face: cit si pe :a cunoa#te:. Conducerea cre#tina isi g!se#te adev!rata e,presie in ascultarea de cuvintele lui Isus $ristos. & le cunoa#te si a fi in stare sa"i inveti si pe alii nu este suficient. 1iderul cre#tin este intotdeauna implicat personal in lucrare. El nu sta intr"un turn de filde# si da porunci urma#ilor, ci este pe linia de b!taie *mpreuna cu ei. &dev!ratul lider cre#tin face lucrul acesta in virtutea simului datoriei pe care"2 are ca lider ?:a fi:@" De aici i vor!#te conceptul unei conduceri care este distinctiv cre#tina la originea ei9 a cunoa#te " a fi " a face. 6. %anipularea altora si tinerea lor sub control nu este permisa. De#i nu este un lucru gre#it sa dore#ti sa influene i comportamentul altora, nu este deloc corect sa"i manipule i pe alii si sa"i tii sub control, indiferent cit de nobile ar fi scopurile tale. Biecare individ trebuie respectat pentru contribuia sa si trebuie sa participe la stabilirea scopurilor comune si la luarea de deci ii. Conducerea cre#tina se ba ea ! pe impartasirea e,perienelor altora. Cind ucenicii lui Isus $ristos au a)uns preocupai cine va fi :cel dinii: ?1uca ;;.;6";E@, Isus le"a spus ce ei trebuie sa lucre e in strinsa colaborare. In felul acesta, po iia

fiec!ruia va fi determinata de voina fiec!ruia de a slu)i, nu de dorina de a manipula. 7. Cei care conduc trebuie sa conduc! in smerenie. Cind preul smereniei nu este pl!tit, ispita infailibilit!ii si a indispensabilitatii isi face pre enta puternic simit!. .n lider trebuie respectat si stimat, dar popularitatea poate fi cistigata cu um pre mult prea mare. &dev!ratul lider cre#tin nu caut! laudele oamenilor. El g!se#te cea mai deplina satisfacie in glorificarea lui Dumne eu si in idirea (rupului lui $ristos, nu in primirea laudelor din partea omenilor. &tit in vorba cit si in fapta, liderul cre#tin trebuie sa evite laudele oamenilor. El trebuie sa"si aduc! aminte ca Isus $ristos si numai El este vrednic de toata lauda. 8. &titudinile autoritare sint condamnate. Isus a spus ca cei care slu)esc in Biserica nu trebuie sa stapineasca peste alii. Dimpotriv!, ei trebuie sa fie doar ni#te gospodari ai poporului lui Dumne eu si ai talentelor acestora. +!spunderea lui este aceea de a invata pe alii, a de volta capacitatea altora si a"i conduce pe alii spre reali area intregului lor potenial ca lucratori cre#tini. El nu va putea indeplini acest lucru aplicind practici dictatoriale. In Efes. 7.;2, Pavel spune ca noi trebuie sa :ne supunem unii altora in frica lui Dumne eu.: +ecunoa#terea stapinirii unice a lui Isus $ristos este eseniala tuturor celor care II slu)esc pe El. Citeva lucruri de interes pentru conducerea Bisericii lui Dumne eu. In lumina aceste discuii, e,ista citeva lucruri de mare interes cu care se confrunta biserica in str!dania ei de a practica o conducere cre#tina in deplin acord cu principiile Scripturii. 2. %odele gre#ite. Este important sa ai un model de conducere. 3amenii tind sa"si modele e stilul de conducere dup! cei care, in ochii organi aiei, sint considerai lideri buni. (ocmai de aceea, este de o importanta vitala ca organi aia sa nu"i dea ca e,emplu decit pe cei care lucrea ! in deplin acord cu principiile biblice ale conducerii. Biserica nu"si poate permite sa produc! o conducere deficitara incura)indu"si membrii sa"i imite pe cei care incalca principiile biblice, indiferent cit de mare pare a fi succesul lor. ;. Bolosirea gre#ita a autorit!ii. In lunga istorie a omenirii, puterea a a)uns sa fie acceptata ca o caracteristica de ba a a conducerii. In conducerea cre#tina, insa, liderul nu trebuie sa se recurg! niciodat! la po iia sa sau la pretinsele privilegiile speciale pentru a"i trata dur pe cei din subordine. Conducerea nu trebuie privita niciodat! ca un e,erciiu al autorit!ii. Cu cit mai multa autoritate are cineva, cu atit mai mare este responsabilitatea lui de a slu)i. .nora le este frica sa urme e modelul de conducere al lui Isus, pretin ind ca aceasta va transforma atoritatea preoeasca intr"o consultanta spirituala. &utoritatea preoeasca ce urmea ! e,emplul %arelui Preot, Isus $ristos, are tot atit de multa putere sa ic! '. cit sa ic! D&. 1e spune si pe una si pe alta, insa, cu un duh al blindetii si al compasiunii. C. Devotament echilibrat. .nii nu sint gata sa fac! sacrificii pentru lucrare si isi abordea ! astfel chemarea dind dovada de un devotament in)umatatit. Pe de alta parte, unii se d!ruiesc cu totul lucr!rii, in detrimentul s!n!t!ii lor sau a familiilor lor. Conform celor prescrise de Scriptura, nici o e,trema nici cealalt! nu este acceptabila in ochii lui Dumne eu. El dore#te ca lucratorii Sai sa fie

echilibrai in ce prive#te timpul si efortul acordat lucr!rii si propriilor lor nevoi, asa incit lucrarea lor sa fie spre Slava lui Dumne eu. Cum poate fi atins un astfel de echilibru4 In primul rind, sub conducerea Duhului Sfint, trebuie stabilite priorit!ile personale, familiale si cele privitoare la lucrare. 3 slu)ire cu responsabilitate este pl!cuta inaintea lui Dumne eu. Scriptura spune ca arunci cind cineva tr!ie#te si acionea ! in asa fel incit isi asuma intreaga responsabilitate pentru orice aspect al vieii sale, acea persoana II onorea ! pe $ristos. 6. Chemarea si Identitatea. 3rice persoana care este chemata de Dumne eu trebuie sa"si asume responsabilit!i fata de Dumne eu. Cind cineva isi descoper! chemarea si identitatea, el #tie cum sa"si evalue e succesul. El recunoa#te ca funcia nu poate nici ridica nici mic#ora statutul lui ca persoana chemata si unsa de Dumne eu pentru lucrare. Conform invataturilor Domnului Isus $ristos, nu e,ista nici o diferena in rang intre urma#ii 1ui si slu)irii Bisericii. Biserica a pierdut acest principiu cind a inceput sa promove e :ranguri de slu)ire: care pina la urma au culminat intr"o ierarhie eclesiastica asupritoare. & fost nevoie de o +eforma ca sa restabileasc! principiul conform c!ruia :nu funcia ii define#te pe un slu)itor a* Evangheliei:. &dev!raii lucratori ai Bisericii sunt ei insisi slu)itori ai lui $ristos. 7. 1ipsa unor relaii ba ate pe *ncredere. Isus $ristos a fost con#tient de sl!biciunile ucenicilor 1ui. El a cunoscut motivele lor egoiste si faptul ca nu aveau incredere unii in alii. (ocmai de aceea a inut El sa preci e e ca eficacitatea lucr!rii lor va depinde de felul in care ei se vor trata reciproc. In Ioan 2C.C6, C7, avind fata de)a indreptata spre Calvar, Isus a l!sat aceste cuvinte ucenicilor Sai9 :5a dau o porunca noua9 Sa va iubii unii pe ali> cum v" amiubit Eu, asa sa va iubii si voi unii pe alii. Prin aceasta vor cunoa#te toi ca sinteti ucenicii %ei, daca vei avea dragoste unii pentru alii.: Prin dragostea reciproca trebuiau ucenicii sa"1 propov!duiasc! oamenilor pe Cel pe care ei incercau sa"2 imite in viata lor. &cest gen de dragoste nu poate e,ista in afara unei relaii ba ate pe incredere. &ceasta este o problema eseniala care trebuie subliniata ca o nevoie a bisericii de a i. 1ipsa increderii dintre membrii Bisericii reduce eficienta lucr!rii acelei biserici. 8. %otive corecte. Este esenial ca liderul cre#tin sa #tie de ce face un anumit lucru, sa"si cunoasc! motivele in virtutea c!rora acionea !. Baptul ca isi intelege propria motivaie ii va a)uta sa deosebeasc! voia lui Dumne eu de ambiiile sale personale. .n adev!rat lider cre#tin va caut! *ntotdeauna sa"si indeplineasca chemarea fara sa lase ca ambiiile personale sa influene e deci iile pe care le ia si aciunile pe care le intreprinde. Ca repre entant al lui Isus $ristos, liderul cre#tin este motivat de Duhul Sfint sa fac! tot ce"i sta in putina sa"i influene e pe alii de a urma voia lui Dumne eu. El nu trebuie sa se lase prins in plasa performantei ?a succesului@ asa incit sa uite de misiunea sa principala. E. +!spunderea liderului cre#tin. Planul lui Dumne eu este ca fiecare cre#tin, orice slu)ba ar indeplini, sa fie sub supravegherea altuia. (rebuie sa e,iste un sistem de r!spundere, in cadrul c!ruia oricine incalca principiile etice cre#tine, sa dea socoteala de fapta sa. In acela#i fel, oricine a)unge in situaii critice sa

poat! beneficia de sfatul si suportul cuiva. +ata ridicata a ca urilor de depresiune mintala sau a imbolnavirii de inima printre slu)itori se datorea ! si e#ecului bisericii la acest capitol. 'u este suficient ca Biserica sa se ocupe numai de gre#elile cuiva. (rebuie sa fie preg!tita si de a slu)i nevoilor acelui lucrator. =. De voltarea capacit!ii personale de conducere. Biserica trebuie sa pun! la dispo itiea conducerii ei posibilit!i de studiu si un program de continua imbogatire personala in ce prive#te conducerea. Conclu ie Conducerea in Biserica lui Dumne eu trebuie sa se ba e e pe principii biblice. & conduce biblic nu inseamna a g!si suport biblic pentru orice metoda aplicata. *nseamn! mai degrab! a aplica acele metode care au la ba a Cuvintul lui Dumne eu. Prima treapta este ca Scripturile sa fie cercetate cu st!ruina pentru a g!si principii de conducere, iar apoi Biserica trebuie sa se adapte e la aceste principii. Biserica nu poate continua sa aplice principii lume#ti de conducere fara sa pl!teasc! un pre enorm de mare. Ea trebuie sa se asigure ca nimic din ceea ce face sau ce permite sa se face nu va contra ice teologia ei privitoare la conducere. &sem!narea cu $ristos este cea mai mare nevoie a lumii de a i si trebuie sa"si g!seasc! e,presia cea mai clara in cei care pretind ca sunt slu)itorii 1ui.
BISERICA IN SECOLUL XX I. PERICOLELE CU CARE SE CONFRUNTA BISERICA

2. Biserica si schimbarea ... :C!ci Eu sunt Domnul, Eu nu %a schimb.: %al. C.8 ... :Si lumea si pofta ei trece> dar cine face voia lui Dumne eu, ramine in veac.: 2 Ioan ;.2E. In aceasta lume care se schimba atit de rapid, vechile ideologii, tradiii si instituii fac loc noilor idei, idealuri si metode. Prin#i in virte)ul acestor vremuri, suntem tentai sa credem ca :nimic nu este permanent in lume decit schimbarea:. %ulte din aceste schimb!ri sunt spre binele omenirii, dar e,ista si o tendina tragica de a schimba adev!rurile eterne si de a distruge temelia sigura pe care este cl!dit! sperana noastr!. Speranele cele mai alese ale omenirii sunt sub atac. Cre#tinismul si Biserica sunt in pericol. 'umai citeva generaii din lunga istorie a lumii au avut marea r!spundere si marele prile) de a apar! cre ul de atacurile necredincio#ilor si *mp!r!ia lui Dumne eu impotriva domniilor si puterilor celui rau. &st! i tr!im in una din aceste generaii si, in providena lui Dumne eu, s"ar putea sa ?ie ilele de pe urmaD " Schimb!ri care sunt binevenite " Schimb!ri d!un!toare ... SC$I%B&+E& IDEI13+ ... SC$I%B&+E& IDE&1.+I13+ ... SC$I%B&+E& IDE'(I(FGII ;. +evolta tacita a tinerilor.

C. 1asati Biserica sa fie Biserica. II. PURITATEA CERUTA BISERICII 2. Cri a pio#eniei contemporane ;. Dumne eu cheam! la Sfinenie C. Chemarea la o puritate care i"a caracteri at pe primii Penticostali ... o viata disciplinata :5alul alarmant de imoralitate care in ultimii ani a f!cut victime atit printre cei ce slu)esc la amvoane cit si printre membrii bisericilor este fara indoiala re ultatul unei complaceri n!scuta dintr"o tr!ire nedisciplinata si autoindulgenta.: (ot /acH Bord a mai spus9 :'u ai de ales9 3ri disciplina, ori decadenta:. 6. 3 retre ire a 'eprih!nirii, Ps. ;6. Cel care are miini nevinovate... I puritate fi ica. Cel care are o inima curata I puritate morala. Cel care nu"si deda sufletul la minciuna si nu )ura ca sa insele I onestitate spirituala III. PUTEREA DATA BISERICII 1. ... Promisiunea :5ei primi putere cind Duhul Sfint se va pogori peste voi si"%i veri fi martori...: Bapte 2.=. ! Au"ori"a"e :Si le"a dat dreptul ?in gr., e,ousia@ sa devin! copii ai lui Dumne eu:. Ioan 2.2;. ... Pu"ere In greaca cuvintul este dunamis de la care avem dinamita. & cuceri lumea pentru $ristos este imposibil fara autoritate, iar autoritatea nu folose#te la nimic daca nu este insotita de putere. #. Pu"ere$$$$$$... %e a "rai &irui"or 5iata cre#tina este o chemare la slobo enie de p!cat si la biruina asupra du#manului sufletului. Diferena dintre un copil al lui Dumne eu si un copil al diavolului este ca cel care este un copil al lui Dumne eu a fost de robit de puterea p!catului. -alateni 7.289 :... umblai cirmuiti de Duhul si nu *mplinii poftele firii pamintesti:. '. Pu"ere ... %e a iu&i (u ar%oare :C!ci dragostea de Dumne eu este turnata in inimile noastre prin Duhul Sfint care ne"a fost dat.: Dragostea este cea mai inalta e,presia a Cre#tinismului. Poti cauta semne si minuni de toate felurile, dar Biblia spune ca cel mai mare dar dintre toate este dragostea. 1ucrarea Duhului Sfint este aceea de a umple inima credinciosului cu dragoste asa incit acesta sa ramina in voia lui $ristos. Isus a spus ca dragostea este implinirea 1egii in cele doua aspecte ale ei9 a@ Iubeste"1 pe Dumne eu din toata inima, si b@ iuJoeste"2 pe aproapele tau ca pe tine insuti. ). Pu"ere ... %e a "e ru*a :Si tot astfel si Duhul ne a)uta in sl!biciunea noastr!9 c!ci nu #tim cum trebuie sa ne rugam. Dar insusi Duhul mi)loce#te pentru noi cu suspine negr!ite.:

+. Pu"ere ... %e a m,r"urisi (u (ura:Si in fiecare i, in (emplu si acas!, nu incetau sa invete pe oameni si sa vesteasc! Evanghelia lui Isus $ristos.: .. Pu"ere ... %e a su/eri /ara a "e 01in*e Cind a fost ucis cu pietre, Ktefan a spus9 :Doamne, nu le tine in seama p!catul acesta...:
I2. 3NCHINAREA BISERICII

Biserica lui Dumne eu, ca biserica Penticostala, isi ba ea ! modul de inchinare pe Sfinta Scriptura si pe lucrarea Duhului Sfint. &cest model este stabilit in Ioan 6.;69 :Cei care I se inchina trebuie sa I se inchine in Duh si adev!r:. 1uca scrie ca, in iua +usaliilor, ucenicii erau intr"un acela#i loc si s"a intimplat ceva revoluionar. Duhul Sfint a fost rev!rsat peste Biserica ce a#tepta. Duhul Sfint, +evelatorul si Protectorul adev!rului, a schimbat statutul lor spiritual si atitudinea lor tradiionala cu privire la inchinare si rug!ciune, ridicind inchinarea Bisericii pe un alt plan. Ei au inceput sa se inchine avind o noua intelegere a adincimii si a inaltimii inchinarii. S"au inchinat in Duh si in adev!r. *nchinarea de obicei nu este pl!cuta lui Dumne eu, dar ea poate fi transformata prin lucrarea pe care o face Duhul Sfint in viata omului. E,ista un plus divin care trebuie c!utat in inchinare, acea dimensiune suplimentara care ne da posibilitatea sa e,primam m!reia lui Dumne eu si sa avem o partasie deosebita cu El. Dup! acest model al Bisericii nou testamentale isi modelea ! Biserica lui Dumne eu metoda de inchinare. %F+EGI& L'C$I'F+II 2. *nchinarea e,ista fiindc! e,ista Dumne eu ;. El este obiectul oric!rei inchinari adev!rate %3(I5.1 L'C$I'F+II 2. Biindc! Dumne eu merita inchinarea ;. *nchinarea este cea mai nobila datorie si cel mai mare privilegiu al omului. C. In inchinare omul Il recunoa#te pe Dumne eu ca +!scump!r!tor. 4ODUL DE 3NCHINARE &. Bactorul dominant in inchinarea Penticostala este c!l!u irea Duhului Sfint. 2. 'u e,ista inchinare cu adev!rat biblica fara Duhul. :Cei care I se inchina trebuie sa I se inchine in Duh si adev!r.: ;. Intru"cit Biserica lui Dumne eu nu este o biserica liturgica, s"ar putea ca unii observatori sa opine e ca serviciile religioase nu au nici forma nici orinduiala. Serviciile sunt planificate de pastor sau de cei care slu)esc sub c!l!u irea Duhului Sfint. 3rideciteori Duhul cere, toate formele fi,e de inchinare trebuie abandonate, facind astfel loc Duhului sa se desf!#oare. C. Cind Duhul c!l!u e#te desf!#urarea unui serviciu divin, totul va fi f!cut cu decenta si in ordine. S"ar putea sa nu fie dup! planul oamenilor, dar va fi

condus :de sus:. &cesta este motivul pentru care cele mai multe servicii Penticostale au loc intr"o atmosfera e,uberanta. B. 1auda in inchinare 2. Da vid a spus9 :Intrai in curile lui cu cin tari de lauda: ?Ps. 2AA.6@ si :in mi)locul adun!rii (e voi lauda: ?Ps. ;;.;;@. Isaia 6;.2; indeamna9 :Sa dea slava Domnului si sa vesteasc! laudele 1ui in ostroaveD: .rma#ii lui Isus :tot timpul st!teau in (emplu si l!udau si binecuvintau pe Dumne eu: ?1uca ;6.7C@. %embrii Bisericii Primare :erau nelipsii de la (emplu in fiecare i, fringeau piinea acas! si... l!udau pe Dumne eu... : ?Bapte ;.68, 6E@. ;. *nchinarea publica trebuie sa aib! loc intr"o atmosfera de lauda. (ema serviciului de inchinare trebuie sa fie lauda si glorificarea lui Isus $ristos. Do,ologia trebuie sa conin! laudele lui Isus> mu ica instrumentala si vocala are acela#i scop> laudele lui Dumne eu trebuie aduse si prin Cuvint> de asemenea, rug!ciunile sfinilor trebuie pres!rate cu laudele 1ui. 1audele Domnului irebuie sa fie pre ente in fiecare aspect al serviciului divin. C. +ug!ciunea in inchinare 2. De la +usalii incoace, rug!ciunea cunoa#te o noua dimensiune, *nchinarea nu este decit intrarea in pre enta lui Dumne eu M este intrarea spiritului omului in leg!tura cu Dumne eu si stabilirea unei relaii personale. +ug!ciunea nu este decit o comunicare directa, e,periena unei p!rta#ii personale. ;. Biserica apostolica s"a n!scut in timpul unei intruniri ?ore@ de rug!ciune ?Bapte ;@ cind s"a implinit ceea ce s"a rugat Isus9 II voi ruga pe (at!l si El va va trimite...: Biserica lui Dumne eu ?Church of -od@ s"a n!scut si ea in conte,tul acestor intruniri de rug!ciune ?ve i Charles N. Conn, 1iHe a %ight0 &rm0, pp. 2=";E@. D. %u ica in inchinare 2. Serviciile divine Penticostale conin de obicei una sau mai multe din urm!toarele elemente9 ?2@ preg!tirea pentru serviciu> ?;@ cintarea, atit comuna cit si corala> ?C@ citirea Scripturii> ?6@ rug!ciune> ?7@ solouri, duete, cor, grupuri vocale> ?8@ colecta pe fond mu ical> ?E@ lauda si m!rturisiri> ?=@ predica si ?<@ chemarea la altar. ;. 3rdinea de mai sus este ordinea normala in care au loc aceste puncte in program intr"o biserica Penticostala americana. Sigur ca aceasta ordine nu este fi,a. Se poate vedea repede ca sase din punctele de mai sus au de a face cu mu ica9 preg!tirea serviciului ?fondul mu ical dinaintea *nceputului serviciului@, cintarea comuna si cea corala, rug!ciunea, cintari individuale, colecta pe fond mu ical si chemarea la altar pe fond mu ical. &ceasta ilustrea ! rolul mu icii in inchinarea Penticostala. 2. 4ISIUNEA BISERICII IN LU4E Strategia la care suntem chemai ast! i este aceea a evangheli !rii totale. Scopul Bisericii este acela de :a penetra intreaga lume.: Isus a e,primat lucrul acesta atit implicit cit si e,plicit cind a is9 :Si aceasta Evanghelie a *mp!r!iei va fi predicata in toata lumea, ca sa slu)easc! de m!rturie pentru toate 'eamurile...: ?%at. ;6.26@.

Elton (rueblood arata ca cele mai multe metafore folosite de Isus in evanghelii " sare, lumina, chei, piine, apa, aluat ?dro)die@, foc " au un element comun9 sunt elemente penetrante, pot penetra. :Scopul s!rii este de a penetra carnea pentru a o p!stra> rolul luminii este de a penetra intunericul> singura folosina a cheilor este aceea de a penetra lac!tul> piinea nu folose#te la nimic daca nu p!trunde in trup> apa p!trunde prin scoara tare a pamintului> dro)dia p!trunde in aluat si ii face sa dospeasc!> focul continua numai in m!sura in care p!trunde si arde materiale combustibile si cea mai buna metoda de a"2 stinge este aceea de a"i lua din cale aceste materiale.: Este clar ca un cre#tin este loial chem!rii sale numai in m!sura in care el penetrea ! lumea din )urul lui. Isus a spus, :%ergei in toata lumea:. :Isus S"a apropiat de ei, a vorbit cu ei si le"a is9 J(oata puterea %i"a fost data in cer si pe pamint. Duceti"va si facei ucenici din toate neamurile, bote indu"i in 'umele (at!lui si al Biului si al Sfintului Duh. Si invatati"i sa p! easc! tot ce v"am poruncit. Si iat! ca Eu sint cu voi in toate ilele, pina la sfirsitul veacului: ?%at. ;=.2=";A@. &cest pasa) este cunoscut ca :%area *ns!rcinare:. Ca si cu celelalte adev!ruri biblice, acest pasa) trebuie abordat prin credina. Cuvintele acestea trebuie privite prin prisma lui Isus, pe fondul crucii si al invierii> altfel nu am putea concepe posibilitatea unei astfel de misiuni. 'e trebuie consacrare pentru a o putea indeplini. In primul rind, avem in spri)inul nostru o putere care este nelimitata. Isus a spus9 :(oata puterea %i s"a dat in cer si pe pamint: ?%at. ;=.2=@. Isus sta la cirma tuturor lucrurilor. El este Domn peste toate9 peste lucrurile cere#ti si peste cele pamintesti. 'ici scepticismul celor care se indoiesc si nici opo iia oamenilor nu sint piedici pentru El. El care a biruit moartea, iadul si mormintui este *ncoronat ca Domn peste toate, si I s"a dat putere nelimitata. Cei care se indoiesc de capacitatea noastr! de a *ndeplini %area *ns!rcinare, trebuie sa se *ndoiasc! mai intii de autoritatea Domnului. Cei care pun la indoiala reu#ita planului nostru, trebuie sa pun! la indoiala mai intii veridicitatea Scripturii. Cei care considera ca suntem absur i si suferim de grandomanie cind vorbim despre hotarirea noastr! de a evangheli a lumea, trebuie mai intii sa recunoasc! faptul ca Domnul nostru este Stapin peste toate lucrurile in cer si pe pamint. Domnul Isus nu ne"a trimis doar sa mergem, ci ne"a promis sa ne dea si putere de a infaptui misiunea. *nainte de moartea Sa, in odaia in care s!rb!torea Pastele, Isus a spus ucenicilor Sai9 :&dev!rat, adev!rat va spun ca cine crede in %ine va face si el lucr!rile pe care le fac Eu> ba inca va face altele si mai mari decit acestea> pentru ca Eu ma duc la (at!l9 si ori ce vei cere in 'umele %eu, voi face, pentru ca (at!l sa fie prosl!vit in Biul. Daca vei cere ceva in 'umele %eu, voi face.: 1a puin timp dup! *nviere, Isus a repetat acest subiect9 :Pe cind Se afla cu ei, le"a poruncit sa nu se dep!rte e de Ierusalim, ci sa a#tepte acolo f!g!duina (at!lui, :pe care,: le"a is El, :ati au it"o de la %ine. C!ci Ioan a bote at cu apa,dar voi nu dup! multe ile vei fi bote ai cu Duhul Sfint.: ... Ci voi vei primi o putere cind Se va pogori Duhul Sfint peste voi si"

%i vei fi martori in Ierusalim, in toata ludea, in Samaria, si pina la marginile pamintului: ?Bapte 2.6, 7, =@. 5! uta prin aceasta prisma, evangheli area lumii devine un obiectiv potrivit cu vi iunea si puterea Bisericii. Isus nu a e,clus nici o naiune, nici o rasa, nici o clasa sociala, nici o generaie. (ot la fel nici noi nu putem e,clude nimic. :%ergei in toata lumea...: ?%arcu 28.27@. :Duceti"va si facei ucenici din toate 'eamurile...: ?%at. ;=.2<@. :&sa este scris si asa trebuia sa p!timeasc! $ristos, si sa invie e a treia i dintre cei mori. Si sa se propov!duiasc! tuturor neamurilor in 'umele 1ui, poc!ina si iertarea p!catelor, incepind din Ierusalim. 5oi suntei martori ai acestor lucruri: ?1uca ;6.68"6=@. (rebuie notat faptul ca aceasta misiune a fost proclamata de la *nceput cind Domnul a recrutat ucenici si a inceput sa"i preg!teasc!9 :5enii dup! %ine si va voi face pescari de oameni: ?%atei 6.2<@. &cestea au fost primele cuvinte ale Domnului c!tre ucenicii Sai. El pune in aplicare aceste cuvinte cind ii trimite pe cei doispre ece ?1uca <.2"8@ si pe cei #apte eci ?1uca 2A.2"2;@. Domnul mai spune clar ca aceasta misiune va fi infaptuita inainte de a veni sfirsitul lumii9 :Si evanghelia aceasta a *mp!r!iei va fi propov!duita in toata lumea ca m!rturie pentru toate 'eamurile> atunci va veni sfirsitul: ?%at. ;6.26@. Pentru credincio#i nu e,ista nici o scu a> acest mesa) trebuie vestit in toata lumea. (rebuie sa ne consacram acestui scop neobosii. (rebuie sa trecem orice bariera, folosindu"ne de armele spirituale> trebuie sa insistam si sa ne urmam inta dogmatic " da, chiar asa cum spune lumea, cu fanatism " si, daca moartea ne va lua inainte de a ne fi indeplinit sarcina, va trebui sa predam #tafeta altuia, in n!de)dea ca ea va fi *mplinita pina ia urma. Sa murim cu mindrie ca am lucrat la singura cau a pentru care se merita sa tr!ie#ti. (oi oamenii trebuie sa a)ung! la cuno#tina de Dumne eu, :c!ci asa de mult a iubit Dumne eu lumea...: In fine, misiunea noastr! este nu numai posibila dar si plina de incintare, pentru ca II avem pe El in permanenta cu noi. Cre#tinul tr!ie#te ilnic con#tient de pre enta 1ui. &ctivitatea noastr! nu se deosebe#te de cea a semenilor no#tri, si totu#i, sintem diferii de ei. Ca oricare dintre ei, suntem raniti, plingem, suferim def!im!ri, suntem de am!gii uneori, ba chiar ne imbolnavim. Si totu#i, nu suntem ca si ei. 'oi II avem pe Isus. Pro,imitatea 1ui ne mingiie, atingerea lui ne intareste, dragostea 1ui ne reasigura. Isus a spus9 :lata, Eu sunt cu voi in toate ilele, pina la sfirsitul veacurilor: ?%atei ;=.;A@. Pre enta lui necontenita, $ristosul cel ve#nic, acestea ne p!strea ! imbetul pe fata, ne da bucurie in pofida problemelor personale si spirituale. .mblam si tr!im cu El si numai aceasta umblare si aceasta tr!ire ne poate da o idee ce inseamna cerul. El este iritotdeauna cu noi. %isiunea este posibilaD

BIB1IA-+&P$O ($E B&1&'CED C$.+C$ C$&+1ES N. C3'' DI5I'E 3+DE+ I' ($E C$.+C$

B+E'C$ &++I'-(3' PE'(EC3S(&1 N3+S$IP CECI1 B. P'I-$( S$&+PE'I'- ($E BQC.S 3B ($E C$.+C$ -E'E $. -E(R ($E P&S(3+ &'D $IS %I'IS(+O P&.1 1. N&1PE+ NI'E SPI'S $3N&+D &. S'ODE+ 'E.+3(ICS I' ($E C$.+C$ +3BE+( /&%EN S(. C1&I+ O3.+ C$.+C$ %&S +E&1 P3SSIBI1I(IES +3BE+( $. SC$.11E+ N$&(JS -3%E N+3'- NI($ ($E $&+5ES(4 /&%ES B. E'-E1 S NI1BE+( '3+(3' ($E S.P+E%E (&SP 3B ($E C$.+C$ " /3$' (. SE&%&'DS & Q.ES( B3+ 5I(&1I(O I' +E1I-I3' Bl'D1EO B. ED-E & C&11 (3 C$+IS(I&' C$&+&C(E+ B+.CE S$E11EO

P&($N&O P+ESS %3'(-3%E+O &.5E. C1E5E1&'D, (E''. CEC22 P&($N&O P+ESS ?&B35E@ P&($N&O P+ESS ?&B35E@ P&($N&O P+ESS ?&B35E@ I'(E+"5&+SI(O P+ESS D3N'E+S -+35E, I11. 8A727 +E5E11 C3%P&'O 31D (&PP&', ', /. AE7E7 -S1 +E-&1 B33PS P. A. Bo, 613 -1E'D&1E, C&1. <2;A< R3'DE+5&' P.B1IS$I'- $3.SE 2627 1&PE D+., S. E. -+&'D +&PIDS, %IC$. 6<7A8 EE+D%&'S P.B1IS$I'- $3.SE ;77 /EBBE+S3' &5E., -+&'D +&PIDS, %IC$. 6<7A; B+3&D%&' P+ESS 2;E 'I'($ &5E., '3+($ '&S$5I11E, (E'' CE;C6
R3'DE+5&' P.B1IS$I'- $3.SE

?&B35E@