Evoluia somatic i kinetic a omului Dezvoltarea materiei vii este dependent, pe primul plan, de schimburile, nutritive.

Rubner a calculat c pentru formarea unui gram de materie vie, snt necesare trei calorii. Viteza de cretere ponderal a organismelor vii este proporional cu intensitatea schimburilor, msurat n energie caloric. Conform legii Richet-Rubner, intensitatea schimburilor este dependent de pierderea de calorii, pierdere direct proporional cu suprafaa corpului. Animalele mici, cu o suprafa corporal relativ mai mare n raport cu masa lor dect animalele mai mari, produc o cantitate mai mare de calorii, au schimburile mai active i o cretere mai intens, dublndu-i greutatea ntr-un timp mai scurt. Din acest motiv, sugarul crete mai ncet n comparaie cu alte animale, dublndu-i greutatea de la natere abia in 120150 de zile, n timp ce iepurele realizeaz aceast cretere n 6 zile, cinele n 8 zile, vielul n 47 de zile, iar calul n 60 de zile. Explicaia dat de Eschaquet const in aceea c puii de animale au nevoie pentru dublarea greutii de 4 0005 000 de calorii, pe cnd sugarul are nevoie de 28 864. Creterea reprezint totalitatea fenomenelor de dezvoltare ponderal i statural pe care le prezint orice organism viu, de la procrearea lui, pn la vrsta adult" (Marfan). Creterea, una din funciile fundamentale ale substanei vii, s-ar datora unei energii de cretere" (Springer), motenit prin ereditate i influenabil n condiiile mediului din care organismul se dezvolt (aeraie, lumin, alimentaie, exerciii fizice, boli etc.). Energia de cretere determinat de ereditate tinde s reproduc organismul genitorilor, ordonnd i reglnd creterea viitorului individ" (Glanzmann). Scopul creterii este de a dota individul cu o form i o talie definitiv" (G. Levy).

27 Creterea, adic dezvoltarea ponderal i statural ncepe din clipa n care spermatozoidul a fecundat ovulul i cunoate mai multe perioade (tabelul I).

Embriogeneza aparatului locomotor Ia om