PERICOLE: 1. Alergii: Statisticile medicale ne arata ca din ce in ce mai multi cetateni sufera de alergii.

In UE fiecare al treilea om dezvolta o forma de alergie. Chiar daca din punct de vedere medical este greu de dovedit, statistic se observa o corelatie intre raspandirea alergiilor si folosirea in alimentatie a proteinelor modificate genetic. Prin procesul modificarii genetice, introducerea transgenului poate sa creeze proteine care au o asezare diferita in spatiu si contribuie astfel la aparitia alergiilor. 2. Intoxicari: Modificarile genetice in stadiul actual de dezvoltare pot cauza efecte imprevizibile. Unul dintre aceste efecte poate fi productia de toxine noi in M!"uri. Multe dintre plantele care sunt in consumul nostru zilnic contin deseori toxine in cantitati foarte mici, fara sa aiba vreun efect semnificativ asupra sanatatii noastre. Prin procesul de modificare genetica, cantitatea acestor toxine se poate mari in organismele noi. Cel mai ingri#orator este insa faptul ca efectele acestor toxine sunt de lunga durata, astfel fiind foarte greu sa observam imediat existenta lor. Ca exemplu putem sa amintim porumbul firmei Monsato $M %&'(). *estele de laborator au demonstrat ca acest tip de porumb a provocat intoxicatii la nivelul ficatul si rinichilor la sobolanii testati. 3. Rezistenta la antibiotice: problema inca nerezolvata cu tehnologia M! este, ca in timpul transferului segmentului de gena dintr"o celula in alta pentru controlul procesului se folosesc gene mar+eri $trasori), care in ma#oritatea cazurilor confera noilor celule transgenice rezistenta la antibiotice. In timpul digestiei, in stomacul consumatorului alimentele care contin produse transgenice pot transfera aceasta rezistenta la antibiotice bacteriilor. Problema devine grava in situatia in care devin rezistente la antibiotice bacterii patogene, adica cele cauzatoare de boli. Argumente liberale (din punct de vedere al pietei): 4. Monopol ri !on"iale: Substantele chimice destinate protectiei plantelor modificate genetic sunt produse de acelasi firme care produc si comercializeaza semintele plantelor. ,stfel se asigura un monopol nefiresc pentru firmele producatoare, situatie, care este in contradictie cu spiritul pietei libere. -e exemplu la soia .oundup .ead/ $care a fost cultivata si in tara noasta), cultivatorul trebuie sa cumpere odata cu semintele si solutia .oundup, care distruge orice urma de vegetatie in afara de soia modificata genetic. In 011', din vanzarile de &,' miliarde de dolari ale firmei Monsato, 023 la suta reprezentau vanzarile la .oundup. #. E$icienta econo!ica re" sa: Unul dintre argumentele des folosite in favoarea M!"urilor este eficienta lor economica. Se uita insa sa se mentioneze faptul ca, pretul semintelor modificate genetic este de obiciei cu 24"253 mai ridicat decat la semintele traditionale, iar agricultorul trebuie sa reachizitioneze semintele in fiecare an. In acest fel M!"urile sunt profitabile numai pentru cultivatorii care au la dispozitie ferme si suprafete mari de cultura. ,gricultorii mici si mi#locii pierd din acest proces. Iar deseori se intampla ca plantele modificate genetic sa nu confirme sperantele in eficienta. -e exemplu, primul soi de bumbac transgenic ai firmei Monsato nici macar n"a prins radacini pe 24444 de hectare in Misoouri. %. O!g& rile n rezol'a proble!a $oa!etei: Unul dintre argumentele forte ale partizanilor M! este ca prin extinderea acestor culturi de mare productivitate contribuie la salvarea omenirii de foamete. Problema insa nu este atat de simpla. In multe studii de economia si politicile de alimentatie se arata, ca foametea nu are drept cauza cantitatea de mancare produsa, ci mai degraba distributia neechitabila a acesteia. Chiar daca in ultimii anii industria alimentara a crescut intr"un ritm mai alert decat populatia, totusi &44 de milioane de oameni sufera in continuare de foamete. Un alt argument pentru combaterea

acestei teze il constituie faptul ca

M!"urile au fost create pentru a mari profitul si nu pentru hrana.

Este suficient sa urmarim structura culturilor modificate genetic, in care predomina plantele, precum porumbul, soia, rapita sau bumbacul, care servesc mai mult pentru scopuri industriale, pentru fura#e si nu pentru alimentatia umana. Mai mult, s"a dovedit ca ar fi probleme si cu productivitatea lor, astfel in 011& cercetatorii de la Universitatea din 6iscounsin au dovedit ca in 07 cazuri din 20 studiate in SU,, soia modificata .oundup .ead/ nu a avut eficienta sau recolta mai buna decat cel traditional.

(. )io"i'ersitatea: Una dintre cele mai animate discutii din PE se refera la biodiversitate. Cel mai reprezentativ for al UE recunoaste ca biodiversitatea este din ce in ce mai redusa si ca trebuie sa luam masuri urgente. -in punctul de vedere al biodiversitatii, cultivarea M!"urilor este problematica pentru ca duce la disparitia multor specii naturale. In primul rand, suprafata necesara cultivarii trebuie sa fie mare. ,stfel, suntem tentati sa transformam natura si sa extindem terenurile cultivate pentru un profit pe termen scurt. Este de a#uns sa ne uitam la ce s"a intamplat in ,rgentina in ultimii ani. In acelasi timp, atunci cand apare o specie de cultura transgenica de regula intens mediatizata, foarte multi renunta sa mai cultive speciile traditionale reducand in acest fel biodiversitatea si expunand populatia la un risc mare. Este cunoscut cazul din Irlanda, unde in 0&84 o specie de cartofi a fost preluata de ma#oritatea agricultorilor pentru ca avea randament mai mare la productie. Insa a fost de a#uns sa apara o specie de gandaci daunatori la care acesta specie de cartofi sa fie sensibila, ca mai mult de un milion de irlandezi sa moara de foame. Merita sa mentionam si faptul ca acum cativa ani cultivam pe glob aproximativ &4444 de feluri de orez. ,zi avem cam 54 de feluri, si se asteapta reducerea numarului in continuare. *. Conta!inarea genetica: Un alt pericol il constituie faptul ca polenul plantelor transgenice contamineaza plantele traditionale. ,stfel, asistam la contaminari genetice si transformari in natura ale caror efecte nu le putem estima. In 0111 cercetatorii francezi au aratat ca exista posibilitatea ca intre sfecla de zahar modificata genetic si buruieni sa se produca o schimbare de gene. In 2444 culturile de porumb traditionali a mai multor fermierii americani au fost contaminate de porumb modificat genetic cultivat in zonele invecinate. 9ermierii au castigat procesul impotriva companiei Monsato, dovedind ca au fost victimele contaminarii genetice. +. Rezistenta accent ata: Mai multe M!"urile au fost create cu scopul sa reziste la anumite ierbicide si pesticide, ca acestea sa fie utilizate in combaterea buruienilor si daunatorilor din culturile respective. .ezultatele insa arata o situatie exact opusa intentiilor initiale, si anume ca in decursul anilor au aparut buruieni si daunatori rezistente la chimicalele dezvoltate pentru combaterea lor. In acest fel in loc sa se reduca numarul si cantitatea chimicalelor, asistam la o diversificare a lor.

1,. Arg !entele "e consi"erent !oral: Ma#oritatea oamenilor este impotriva M!"urilor din cauza argumentelor morale. %u sunt foarte interesati de argumente de tip economic sau ecologic, considera pur si simplu ca am mers prea departe. %atura a fost un organism perfect, cu regurile ei proprii, iar noi, prin manipularea genetica am intervenit in cursul natural al lucrurilor. Eu ma numar printre oamenii ingri#orati, considerand ca in acest caz trebuie sa aplicam principiul precautiei. Pana cand nu stim cu precizie ce efecte vor avea aceste organisme asupra naturii, nu sunt de acord sa practicam aceste metode. -aca as publica studiul recent prezentat in cadrul !rupului pentru :unastarea ,nimalelor din PE, studiu in care este relatat procesul de clonare al animalelor si lucrurile ingrozitoare legate de acest proces, cred ca toti cititorii ar fi de acord ca aceste practici sunt incompatibili cu o atitudine etica fata de organisme vii.

*otusi, argumentele morale nu apar in discutiile referitoare la cetatenilor, sarcina de a nu le lasa prada ignorantei.

M!"uri, ramanandu"ne noua,