Cu totii stim ce inseamna un asteroid.

Apeland la DEX gasim urmatoarea definitie: Fiecare dintre micile planete ale sistemului solar, puin stralucitoare, ale caror orbite sunt, in general, cuprinse intre orbitele lui Marte i upiter!. Daca ne imaginam "arta natala ca fiind scena unui teatru, atunci planetele sunt actorii principali, iar asteroi#ii sunt persona$ele secundare , fara de care piesa nu ar mai a%ea acea sa%oare si tenta de unicitate. Dar, sa %edem pe rand, semnifiatia si simbolistica celor mai importanti asteroi#i. &entru cunoscatori, %om introduce si glifa asteroidului precum si numarul sub care sunt inscrisi in atlasele de astronomie. CHIRON ( 2060 ) ' traducerea numelui inseamna (priceput in a)si folosi mainile!. *n mitologie, C"iron, era cel mai in %arsta si cel mai intelept dintre centauri, un trib de fiinte pe $umatate oameni, $umatate cai. Este fiul titanului Cronos si fratele %itreg al lui +eus. Mama lui C"iron, nimfa &"il,ra era prinsa in %arte$ul dragostei carnale impreuna cu Cronos, cand sotia lui Cronos a aparut in scena pe neasteptate. &entru a nu fi obligat sa infrunte furia de%astatoare a sotiei sale, Cronos s)a transformat in cal, iar din acest moti% fiul sau , C"iron, s)a nascut pe $umatate om, $umatate cal. -pre deosebire de fratii sai, care preferau bucuriile %anatorii, ale petrecerilor si a desfranarii, C"iron era un intelept autodidact. A fost mentorul mai multor eroi mitologici, printre care *ason, Asclepios . #eul medicinii/, A"ile, 0e#eu, 1eracles . 1ercule/. *ntr)o #i 1ercule l)a ranit accidental pe C"iron cu o sageata otra%ita in sangele 1idrei. 2ana era incurabila si durerile erau ingro#itoare, insa C"iron fiind nemuritor trebuia sa indure toate aceste torturi fi#ice. 3u a renuntat la speranta, incercand sa gaseasca leacul care l)ar fi putut a$uta sa se elibere#e de durerea insuportabila. Cand &rometeu a fost inlantuit pe munte, C"iron i)a oferit acestuia nemurirea sa, eliberandu)se de durere prin moarte. *mpresionat de sacrificiul sau, fratele sau %itreg +eus l)a transformat in constelatia -agetatorului sau a Centaurului. Descoperit de C"arles 4oal in 5677, a marcat un pas important in e%olutia astrologiei. 8rbitand intre -aturn si 9ranus, C"iron are o orbita eliptica si ii sunt necesari in $ur de :; de ani pentru a parcurge intreg #odiacul. *n anumite momente tra%ersea#a orbita lui -aturn si pe cea a lui 9ranus, actionand ca un mediator intre cei doi. Astronomii prefera denumirea de planetoid, iar multi dintre astrologi prefera numele de asteroid. Astrologii au interpretat po#itia lui C"iron ca fiind imaginea calatoriei de %indecare a unei rani, de regula <armice. &o#itia lui C"iron in casa si semnul din astrograma natala ne indica in ce punct suntem cel mai %ulnerabili. 0ermenul de rana! este folosit in cel mai larg sens cu putinta, fiind interpretabil ca rana fi#ica, mentala, emotionala si spirituala. &entru a ne %indeca , trebuie sa cautam punctul dureros care #ace ascuns in fiecare dintre noi, sa il identificam, sa constienti#am problema, sa o acceptam . la fel ca si C"iron care a acceptat monstruo#itatea infatisarii sale, $umatate om $umatate cal/. &asul urmator este sa incercam sa renastem, sa ne ridicam deasupra problemei. De multe ori putem descoperi punctul ne%ralgic urmarind ce fel de intamplari nefericite ne)au marcat. Daca %om fi atenti si obiecti%i %om obser%a un anumit tipar distructi% de care suntem atrasi: de e=emplu sunt femei atrase de barbati agresi%i sau %iciati, sau barbati care au la acti% mai multe casatorii, persoane care incearca sa porneasca o afacere si de fiecare data, la un moment dat ce%a nu mai merge bine si totul se naruie, si lista poate continua. 8 cale de eliberare este sa incercam sa comunicam cu cei care se confrunta cu probleme asemanatoare cu ale noastre. Atunci cand ne oferim spri$inul, de fapt ne oferim spri$in centaurului din noi, incercam sa il acceptam asa cum este si sa incercam sa intelegem ca darul e%olutiei se afla in rana desc"isa din noi!. De multe ori, atunci cand ni se intampla ce%a dureros, traumati#ant, %edem numai $umatatea goala a pa"arului, incercam sa e=primam numai partea negati%a a e=perientei si sa reprimam po#iti%itatea ei.

Dar uitam ca orice e=perienta dificila ne a$uta sa in%atam o noua lectie de %iata, ne a$uta sa ne maturi#am,sa de%enim mai puternici. Calatoria e%oluti%a la care ne indeamna C"iron sa pornim este drumul de a cauta ec"ilibrul din noi, de a nu cadea prada impulsurilor negati%e si inferioare ci, dimpotri%a, sa pri%im cu detasare si intelepciune orice moment greu prin care %iata ne pune sa trecem. 8 alta lectie pe care ne in%ata C"iron este aceea de a intelege ca tot ceea ce ni se intampla nu este deloc intamplator. Momentele fericite si mai ales momentele dificile sunt trepte pe care trebuie sa urcam pentru a e%olua spiritual. >a ni%el de e%olutie <armica trebuie sa acceptam ca ni se intampla ceea ce trebuie si ni se da ceea ce meritam. 3imic in plus, nimic in minus. Aceste afirmatii ne duc la ideea unei anumite ordini, la ni%el terestru, spiritual sau, daca ne raportam la ni%el superior, la ordinea uni%ersului. Cu siguranta printre noi e=ista persoane atat de ranite spiritual, incat nu pot accepta ideea unei forte superioare in uni%ers, care ne g"idea#a si coordonea#a in drumul nostru spre e%olutia spirituala. -i din nou, C"iron reintra in scena pentru a ne in%ata lectia iertarii si a rabdarii, pentru ca multe lectii de %iata le intelegem nu in momentul in care acestea se desfasoara ci mult dupa, cand putem discerne si anali#a detasat de ce ni s)a intamplat acel lucru si ce fapte au condus la intamplarea respecti%a. De asemenea, C"iron mai este cunoscut si ca asteroidul relationarii, fiind folosit de multe ori ca un indicator al compatibilitatii dintre doua persoane, indiferent de natura relatiei respecti%e. Daca -aturn este asociat cu notiunea de trecut si 9ranus cu cea de %iitor, C"iron .despre care am spus ca orbitea#a intre cele doua plaente/ este punctul de ec"ilibru dintre cei doi, mai e=act repre#inta pre#entul, ideea de acum si aici. 0recand la actiune, in astrograma natala C"iron pune degetul pe ranile fiecaruia dintre noi si indica ranile cele mai adanci, lucrurile pe care le simtim ca fiind cele mai nedrepte, incorecte, lucrurile carora le simtim lipsa, amintirile noastre traumati#ante, probleme nere#ol%ate in alte %ieti, si culoarele din gandurile noastre pe care ne temem sa patrundem, pentru ca sunt prea intunecate si pe care preferam sa le condamnam, sa le alungam, sa le reprimam. Pholus ( 5145 ) *n mitologia greaca &"olus a fost un centaur intelept, bun prieten cu 1ercule, care %ietuia intr)o pestera din apropierea muntelui &elion. *ntr)o #i 1ercule l)a %i#itat. ?ucuros de %i#ita, &"olus l)a in%itat pe erou sa bea un pa"ar cu %in. Atrasi de mirosul %inului, ceilalti centauri ' fiinte primiti%e, instinctuale) s)au repe#it in pestera, imbatati de mirosul licorii. A pornit o lupta in%ersunata, din care 1ercule a iesit in%ingator. Dupa inc"eierea luptei, &"olus a incercat sa scoata o sageata otra%ita din trupul neinsufletit al unui centaur. &e cand o pri%ea, minunandu)se cum un lucru atat de mic poate lua %iata unui centaur, s)a ranit din neatentie in %arful ei si a ca#ut mort. Astronomic %orbind &"olus este un planetoid descoperit in 566@ de catre Da%id >. 2abinoAit#, care orbtea#a intre -aturn si 3eptun. Astrologic si filo#ofic %orbind se pare ca este destinul centaurilor sa cada rapusi de sagetile in%eninate ale lui 1ercule. *n timp ce #eii sunt nemuritori, centaurii, desi fiinte mitologice, sunt muritori. 0ema specifica Centaurilor ar putea fi considerata moartea, dar nu moartea fi#ica, ci moartea ca element catali#ator in procesul renasterii. Fiinte monstruoase, $umatate om $umatate cal, repre#inta combinatia dintre inteligenta umana si animalitate, dintre instinct si respectarea regulilor impuse de societate. &re#inta lupta dintre rational si instinctual. &rin moarte, toate contrariile sunt ani"ilate, toate impulsurile reduse la #ero. &rin moarte ca element transformator se poate a$unge in regatul #eilor, la cunoasterea suprema. Dar sa nu uitam ca &"olus a ales calea riscanta, a depasit granita lui (crede si nu cerceta!. -cotand sageata otra%ita din trupul neinsufletit, meditand la efemeritatea %ietii, isi depaseste constiinta

de cal, tinde spre cea de om superior si pedeapsa . inteleasa ca atare de cei neinitiati/ sau binecu%antarea . pentru cei e%oluati/ este o moarte grabnica, eliberatoare. &"olus nu incearca sa se ra#bune, nu se implica in conflict, ci anali#ea#a de la distanta o situatie, prin filo#ofie si compasiune. Daca C"iron repre#inta asteptarea indelungata, suferinta cronica, eliberarea prin auto sacrificiu constient . sa nu uitam de rana de ne%indecatcare l)a torturat pe C"iron pana cand acesta a ales sa renunta la nemurire in fa%oarea lui &rometeu si sa fie astfel eliberat prin moarte/, &"olus, pe de alta parte, repre#inta c"eia solutionarii unei probleme prin reactii imediate, radicale, dar pline de intelepciune, curio#itate si neasteptate . &ersoanele care au un &"olus puternic aspectat in "arta natala sunt g"idate de impulsuri de care nu sunt intru totul constienti. Deoarece &"olus orbitea#a intre 3eptun si -aturn, trebuie sa luam in calcul si aceste doua mari planete. 3eptun isi aduce aportul sau de influenta asupra lui &"olus) si implicit asupra nati%ului cu un &"olus puternic aspectat) prin energii spirituale care nu se manifesta inca, care asteapta sa fie scoase la i%eala, in timp ce -aturn aduce maturitatea in gandire si intro%ertirea. 9nind aceste doua contrarii, a$ungem la conclu#ia ca &"olus repre#inta acea parte din noi pe care refu#am sa o constienti#am, abilitatile cu care suntem in#estrati de natura, dar pe care refu#am sa le acceptam si sa le punem in practica, insa pe care intr)un fel sau altul %a trebui sa le scoatem la lumina pentru a putea astfel e%olua. Cu%intele c"eie care ar putea sa il defineasca pe &"olus ar fi: depasirea %iciilor cau#ate de consumul de substante "alucinogene sau de abu#ul de alcool, crearea unui ritual #ilnic, regasirea linistii sprituale, clar%i#iune. *n aspect cu alta planeta ne indica lucrurile pe care nu le constienti#am in domeniul gu%ernat de respecti%a planeta. >inda Boodman a reali#at o admirabila descriere a influentei e=ercitate de po#itionarea lui &"olus in case, dar doresc sa %a reamintesc ca asteroi#ii nu au o la fel de mare importanta ca planetele. &rin urmare contea#a sa luam in calcul si aspectele planetare. Pholus in: Casa I C &ersoana este cosmopolita. *i place sa cunoasca oameni si sa fie cunoscut. Cu siguranta nu doreste sa isi petreaca serile acasa ,urmarind un film plictisitor la tele%i#or. &"olus con$unct cu ascendentul sau in casa * conduce la o %iata neobosita, neregulata, cu multe e=cese si posibile sc"imbari de locatie. Casa IIC &osibile pierderi de bani sau probleme cu banii in anumite perioade ale %ietii. &ierderile nu se refera numai la bani.Acest lucru se intampla din cau#a modului necon%entional al lui &"olus de a ne aduce fata in fata cu temerile noastre legate de pierderea lucrului drag. Casa a doua se ocupa cu posesiunile materiale, sistemul de %alori . materiale/ a unei persoane. &rin urmare &"olus in casa ** ne poate confrunta cu pierderi din sfera posesiunilor materiale: pentru unii e %orba de bani, pentru altii terenuri, case, e=proprieri ilegale, etc. Casa IIIC &ersoana care il are pe &"olus in "arta natala da do%ada de un mare talent in ceea ce pri%este arta impro%i#atiei. &oate sa se afle si in lumina reflectoarelor, sa ofere multe inter%iuri, e%ident sa fie o persoana publica. Atentie la calatoriile de scurta durata, la deplasarile pe distante mici. Casa IVC Cele mai multe "arti natale ale spionilor si a pappara##ilor au &"olus in casa a *D. -pionatul, panditul,cercetatul, scotocitul sunt cu%intele c"eie care definesc acest aspect. Casa VC Dorinta de celibat, restrictii in pri%inta sociali#arii. &entru ca nu este inteles, nati%ul se manifesta uneori %iolent, ceea ce face ca ceilalti sa il considere un om care aduce numai probleme. Casa VI C *nclinat spre ritualuri. Multi profesori de 0antra au &"olus in casa a D*)a. *n functie si de aspectele celelalte ale "artii, nati%ul poate a%ea parte de o sanatate buna pe tot parcursul %ietii. Meseria de marinar il a%anta$ea#a. ?eneficia#a de un standard bun de %iata, daca nu lu=os, macar multumitor.

Casa VII C Cand &"olus se gaseste in casa a D**)a, atunci sufletul perec"e se afla la distanta . nu se afla in acelasi loc de nastere cu al nati%ului/.*nclinatie spre %isare, fanta#ie, meditatie. Casa VIII C Aceasta este o po#itie foarte buna pentru &"olus, fa%orabila relatiilor de lunga durata. 3ati%ul este o persoana sincera, plina de iubire. Casa IX C &"olus este asteroidul care fa%ori#ea#a calatoriile. &rin urmare casele a ***)a si a *X)a sunt domiciliul sau. De asemenea persoanele care au &"olus in casa a *X)a sunt persoane spirituali#ate, intuiti%e, clar%a#atoare. Casa X C indica o fire cu inclinatii sau gusturi artistice. Cu toate acestea persoana care are in "arta natala &"olus in casa a X)a poate sa isi sc"imbe ser%iciul la un moment dat in %iata. Casa XI C &"olus se simte foarte bine in casa prietenilor , a asociatiilor. Agentii de bursa care au acest asteroid in casa a X*)a pot fi persoane de succes. &o#itie fa%orabila tran#actiilor financiare si afacerilor. Casa X**C 8 po#itie putin benefica pentru casatorii.&osibilitatea de deces a partenerului de %iata, urmata de singuratate. Aceasta po#itie indeamna la reclu#iune, introspectie, meditatie. Nessus (7066) in mitologie, centaurul 3essus a fost fiul lui *=ion si al lui 3ep"ele. Dupa ce a luptat plin de cura$ impotri%a >apitilor, s)a retras in apropierea raului Euenos, castigandu)si e=istenta trasportand oameni de pe un mal pe celalalt. *ntr)o #i, 1ercule impreuna cu sotia da Deianeira, au dorit sa tra%erse#e raul. 3essus s)a indragostit fulgerator de sotia lui 1ercule, si in timp ce o transporta pe celalalt mal a incercat sa o %iole#e. Alertat de tipetele sotiei sale, eroul a tras o sageata otra%ita in sangele 1,drei si l)a ranit mortal pe 3essus. Cu toate acestea, inainte de a muri, centaurul a a%ut timp sa ii spuna Deianirei ca sangele sau ii %a asigura fidelitatea eterna a lui 1ercule. Deinaira nu trebuia decat sa adune sangele care picura din rana. &este putin timp, fiind geloasa pe 1ercule ,aceasta a picurat sangele lui 3essus pe camasa lui 1ercule si i)a dat)o acestuia sa o poarte. Cand a imbracat)o, camasa i s)a lipit de piele, apoi a luat foc, iar eroul a murit in c"inuri groa#nice. Dupa moartea sa a fost primit de 1era in 8limp, alaturi de #ei. *ntre timp 3essus a fost dus in 0artar de catre 1ermes . Mercur/ si i s)a incredintat pa#a templului lui 1ecate . #eita placerilor se=uale/. *n astronomie, 3esus este considerat a fi un planetoid. 8rbitea#a in $urul soarelui, gra%itand intre -aturn si &luton. A fost descoperit pe @E Aprilie 566F in 4ut &ea<, 0ucson Ari#ona de catre Da%id > 2abinoAit#. Are un diametru estimat la :G de <m si de afla la o distanta de FEEF.7 milioane de <ilometrii. 8rbita sa este eliptica si are ne%oie de 5@5 de ani pentru a efectua o re%olutie siderala completa in $urul -oarelui. *n aprilie 5667, 9niunea *nternationala a Astronomilor, la sugestia astrologilor .fapt nemaiintalnit pana atunci/ a decis sa numeasca acest planetoid 3essus. *n astrologie 3esus este pri%it ca fiind in stransa legatura cu se=ualitatea, moartea, ra#bunarea si gelo#ia . dat fiind ca gra%itea#a intre -aturn si &luto, nu trebuie sa fim surprinsi de aceste atribute/. 3essus se ocupa de problemele aparute ca urmare a abu#ului de putere. -e pare ca 3essus crea#a circumstantele unor situatii eliberatoare, care scot la i%eala sentimentul disperarii si al neputintei si apoi de gasire a propriilor resurse interioare de a depasi aceste momente. Conform afirmatiilor lui Melanie 2ein"art, 3essus actionea#a in special in cadrul minoritatilor nationale.! 3esus pare sa puna capat legaturilor de ne%a#ut care ne leaga de oameni, locuri si situatii.&utem sa psi"oanali#am aceste legaturi, sa facem e=ercitii mentale pentru a ne rupe de situatii care ne ard! mental, dar numai atunci cand e=ista o armonie intre spirit, trup si mental ne %om putea considera cu ade%arat eliberati. *ar cand se produce aceasta armonie, %indecarea este definiti%a. Actiunile lui 3essus au loc atunci cand lucrurile au a$uns cu ade%arat la sfarsit si cand trebuie sa transcedem catre un alt ni%el. Acest lucru se intampla de multe ori prin intensificarea suferintei. 0ran#itele lui 3essus ne atentionea#a ca s)a sfarsit capitolul

inocentei si al imaturitatii si ca trebuie sa ne desc"idem catre o alta %i#iune. Desi se poate considera ca 3essus arata o totala lipsa de respect fata de moralitate, ne in%ata cum sa imbratisam natura noastra sen#uala si se=uala, cum sa ne bucuram de aceste atribute in loc sa le reprimam. *n astrologia medicala, 3essus poate fi considerat responsabil pentru probleme legate de iritatii ale pielii, e=eme, alergii.Dar, in egala masura, poate sa ne elibere#e si sa ne a$ute sa ne %indecam in probleme legate de frigiditate, sau de acea parte a se=ualitatii proprii care a fost negata, suprimata,etc. Ceres ( 1 ) ) inainte de a trece la anali#a asteroidului Ceres, dorim sa facem o preci#are. E=ista doua abordari mitologice ale lui Ceres. *n mitologia greaca, Ceres erau spiritele feminine ale mortiiH numele latin dat de Cicero este de 0enebrae!. -unt descrise ca fiind niste fiinte intunecate, cu g"iare, insetate de sangele uman. *n astrologie 39 este folosita aceasta abordare a lui Ceres. *n mitologie este intruc"iparea #eitei romana Ceres, #eita care se ocupa de cresterea plantelor, mai ales a cerealelor si repre#inta iubirea materna. *n mitologia greaca, lui Ceres ii este asociata Demetra. Este fiica lui -aturn . Cronos/ sotia) sora a lui upiter si sora lui uno, Desta, 3eptun si &luton. *n operele de arta este descrisa ca purtand un sceptru, un cos cu flori si fructe si o g"irlanda din spice de grau. Ceres in astronomie &e 5 ianuarie 5G;5, ' cu oca#ia noului an si a unui nou secol) Biuseppe &ia##i, un calugar sicilian si directorul fondator al 8bser%atorului Astronomic din &alermo a descoperit un nou obiect ceresc: pe Ceres. Are un diametru de 6E;I6F@ 4M si o masa de G.7e@; <g. &erioada de rotatie estede 6.;7: ore. Ceres in astrolo ie *ntr)un "oroscop natal, Ceres ne indica modul in care am fost prote$ati si educati in copilarie . ne referim la protectia si ingri$irea materna, a familiei/ si modul cum ii prote$am pe altii. De asemenea, acest asteroid ne indica capacitatea ' ritmul si ciclicitatea ' de proceere a unei femei. Ciclurile biologice sunt domeniul in care Ceres este stapana absoluta. *ndica modul in care o fetita creste, inforeste si e%oluea#a pentru a a$unge femeie. 3e indica e%entuale probleme care pot aparea in %iata unei femei adulte ' probleme legate de sarcina, nasterea copiilor, sterilitate, a%orturi). &roblemele legate de alimentatie ' bulimia sau anore=ia) intra tot sub patrona$ul lui Ceres. 9n alt domeniu preferat de Ceres este acela al relatiei dintre parinti si copii. Ce atitudine a%em fata de parinti si de asemenea ce atitudine %om a%ea fata de proprii copii. De)a lungul timpului , in timp ce au fost descoperite alte planete, am remarcat faptul ca ele au de%enit octa%ele superioare! ale planetelor de$a cunoscute. De e=emplu 3eptun , care este asociat cu dragostea uni%ersala, a de%enit octa%a superioara a planetei Denus, care are gri$a de dragostea pamanteasca! . 9ranus, care gu%ernea#a tot ce tine de descoperiri si lumea interioara, este octa%a superiaora a lui Mercur, care super%i#ea#a comunicarea , interrelationarea, comertul. 9nii astrologi considera ca Ceres este octa%a superioara a >unii. -iguranta emotionala oferita de >una este transformata in aplecare spre siguranta emotionala spirituali#ata, oferita altora, si repre#inta constienti#area locului nostru pe &amant. !"NO ( #) Cunoscuta in mitologia greaca sub numele de 1era, tatal sau este -aturn si este sora si sotia lui upiter . +eus/. *n tinerete, uno a fost independenta si acti%a . in mod subtil se poate face o legatura intre >ilit", prima

sotie a lui Adam si uno, punctul lor comun fiind independenta/. Dupa casatoria sa cu upiter a de%enit 2egina 8limpului, stapana absoluta, fiind recunoscuta pentru gelo#ia sa si pentru ra#bunarile sale indreptate impotri%a concubinelor lui upiter.Cu toate fata de concubinele lui upiter nu a aratat niciodata mila si intelegere, arareori s)a ra#bunat si pe sotul ei. De%otata notiunii de casatorie, preocupata de po#itia sa sociala, de multe ori umilita de a%enturile e=tracon$ugale ale sotului sau, a incercat sa ascunda acest lucru sub masca racelii sau a nepasarii. >una iunie a fost denumita dupa numele sau. *n astronomie, uno este unul dintre cei mai mari asteroi#i care gra%itea#a in $urul soarelui, prins intre orbitele planetelor Marte si upiter. Distanta dintre uno si -oare este in $ur de F66 milioane de <ilometrii, iar asteroidul isi inc"eie perioada de re%olutie in $urul soarelui o data la 5,:65 de #ile. uno este alcatuit in amre parte din metal. Este al treilea asteroid descoperit de catre astronomul german 4arl 1arding in 5G;J. *n astrologie, uno repre#inta sotia, partenerul de %iata , sufletul perec"e. Atunci cand Denus . planeta dragostei, a (%anatorii!, a strategiei pri%ind abordarea unei noi relatii amoroase/ iese din scena, uno preia conducerea in ceea ce pri%este siguranta unei relatii, durata de %iata a acesteia, serio#itatea cu care este abordata acest aspect al %ietii de cuplu. 3u numai casatoria intra sub $urisdictia lui una, ci si ideea de concubina$, notiunea de parteneri necasatoriti care locuiesc impreuna si care formea#a un cuplu stabil. Fidelitatea, intimitatea, monogamia, modul in care ne comportam cu partenerul nostru de %iata, toate aceste aspecte ale comportamentului uman sunt influentate de uno. *n partea negati%a a influentei lui uno asupra comportamentului uman sau in ceea ce pri%este incercarile de cuplu se incadrea#a infidelitatea, di%ortul, dependenta de partener . c"iar cu acceptarea abu#urilor/, dependenta financiara si abu#urile casnice si %iolentele familiale indreptate cu precadere impotri%a sotiei sau partenerei de %iata. *ntr)un "oroscop, uno indica ce tip de casatorie . sau parteneriat/ ne dorim si ce %om primi. 3u ne referim la partenerul pe care credem ca il dorim . acel tip de partener e definit de catre Denus si de catre Marte/. uno pune degetul pe rana si ne indica de ce tip de partener a%em ne%oie si cu care este o mare probabilitate sa ne casatorim sau sa ramanem impreuna. Denus si Marte indica barbatul ideal sau femeia ideala pe care o %isam. &entru acest lucru trebuie sa parcurgem drumul e%oluti%, mai e=act sa poposim intai in casa a :)a a "oroscopului,care ne indica tipul de relatii .cuceriri/ in care intram , apoi ne indreptam pri%irea spre casa a D**)a, care indica persoana cu care ne %om casatori, tipul de partener de %iata predestinat. *n ca#ul unui di%ort, ne orientam apoi spre casa a *X)a , casa celui de)al doilea maria$. uno gu%ernea#a tot acest drum, al casatoriilor si parteneriatelor la un ni%el adanc si profund !uno in $emne: Juno in Berbec : partenerul are o do#a de agresi%itate, combati%itate si este plin de energie. Juno in Taur : cu%antul c"eie care descrie acest tip de partener este incapatanarea. Dar, in egala masura da do%ada de stabilitate. Juno in Gemeni: &ersoana cu uno in Bemeni are mare ne%oie de un partener cu care sa poata comunica cat mai mult. Contea#a mult si inteligenta partenerului, capacitatea de adaptare la tot ce este nou. Juno in Rac: persoana cu uno in 2ac are mare ne%oie de un partener care sa o ingri$easca, sa fie atent

la ne%oile sale. *n ca#ul in care uno face aspecte dinamice, stresante cu alte planete, atunci ea trebuie sa se ingri$easca de partener, sa isi directione#e atentia inspre acesta. Juno in Leu : &artenerii pe care ii atrag pot da do%ada uneori de aroganta, dar in egala masura si de creati%itate. Acestia %or sti cum sa iasa in e%identa in societate. *n nici un ca# nu %a puteti simti atrasa de un partener timid si timorat. Juno in Fecioara: A%eti ne%oie de un partener care este atras de munca, care gandeste logic ,dar in egala masura care are gri$a de dumnea%oastra. *n ca#ul in care uno face di%erse aspecte mai stresante, in special cuadraturi cu alte planete, partenerul poate sa fie si tipul de om caruia ii place sa critice sau sa fie in general nemultumit. Juno in Balanta : A%eti ne%oie de un partener care da do%ada de mult bun gust .care arata o atentie speciala in modul in care se imbraca/. De asemenea contea#a mult sa fie o persoana sociala, cu un antura$ de prieteni, si sa aiba un ridicat simt artistic. Juno in Scorpion: *ndica ne%oia de un partener care este puternic, care emana magnetism si multa se=ualitate. De asemenea partenerul trebuie sa do%edeasca cu prisosinta ca este ambitios si ca stie ce %rea . Juno in Sagetator : &artenerul poate pro%eni dintr)un mediu social familial total diferit decat al dumnea%oastra.&oate %eni c"iar si de pe alte "otare.&oate a%ea o meserie care sa necesite deplasari frec%ente. Juno in Capricorn : A%eti ne%oie de un partener care are un ridicat simt organi#atoric si care %a poate a$uta mult in de#%oltarea unei afaceri proprii, sau, la un ni%el mai mic, sa %a a$ute sa puneti ordine in ganduri. *nsa nu trebuie sa pretindeti sa %a arate sentimentele sale, pentru ca pur si simplu nu %a putea sa o faca, deoarece el se ba#ea#a pe dictonul : afectiunea se arata prin fapte si nu prin %orbe!. Juno in Varsator: partenerul dumnea%oastra %a fi diferit!. &oate fi genial, e=centric, dedicat scopurilor umanitare, etc. Atentie insa la dorinta sa de independenta. &robabil acest aspect al lui uno atrage atentia asupra modului in care se poate e%ita un e%entual di%ort. Daca relatia se ba#ea#a pe o mare libertate de miscare, sau asa numitele casatorii la distanta, in care partenerii se %ad mai rar si nu locuiesc impreuna, atunci parteneriatul sau casnicia respecti%a pot functiona foarte bine .aici contea#a si aspectele pe care uno le face cu alte planete/ Juno in Pesti : atentie la fante#ieKKK Daca sunteti de$a casatorit sau %a aflati intr)o relatie, atentie cum dati frau liber imaginatiei.8 persoana cu uno in &esti are tendinta de a adauga partenerului calitati pe care acesta nu le are, de a)l %edea intr)o alta lumina decat este el in realitate. -e poate casatori efecti% din mila sau dintr)un sentiment de ne%oie de a)l sal%a, de a)l prote$a pe celalalt. L @;;6, Ale=andra Coman. All rig"ts