Curs 4

Cheltuieli publice pentru protectia mediului

reflecta politica ecologica a statului sunt efectuate pentru mentinerea parametrilor ecologici sursele de finantare sunt: fonduri provenite de la agenti economici ( de exemplu, pentalitati pentru pagube produse mediului, investitii pentru protejarea mediului, investitii pentru combaterea poluarii, impozite, taxe si redevente ) fonduri ale bugetului fonduri speciale pentru protectia mediului si combaterea poluarii ajutoare de la institutii internationale Principalele cheltuieli suportate din buget sunt: investitiile in mediu avantaje fiscale si subventii pentru agentii economici care se implica in protectia mediului finantarea cercetarii stiintifice

Cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare

reflecta politica statului in domeniul stiintei cheltuielile sunt efectuate pentru a sustine si incuraja inovarea ele sunt: cheltuieli pt cercetare fundamentala, al carei scop este inovarea teoretica cheltuieli pt cercetarea aplicativa, al carei scop este inovarea practica, adica crearea de produse si servicii noi sau imbunatatirea lor cheltuieli pt cercetarea de dezvoltare, al carei scop este aplicarea cercetarii in economie si in societate si care este finantata in mare masura de agentii economici Principalele surse de finantare sunt: bugetul de stat fondurile de cercetare-dezvoltare ale agentilor economici sursele externe

istemul veniturilor publice

!eniturile publice includ resursele financiare ale administratiei de stat, ale asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice cu caracter autonom" !eniturile publice depind de: factori economici ( P#$ul si dinamica sa ) factori monetari ( de tipul masa monetara, credit, dobanda, etc ) factori sociali ( educationali, culturali, de sanatate, etc ) factori demografici ( nr si structura populatiei, nr contribuabililor ) factori politici si militari factori financiari ( dimensiunea cheltuielilor publice ) !eniturile publice pot fi structurate dupa mai multe criterii: %" Continutul economic al veniturilor: - venituri fiscale, adica prelevari cu caracter obligatoriu - resurse de trezorerie, adica imprumuturi pe termen scurt - imprumuturi publice pe termen mediu sau lung, sub forma obligatiunilor de stat sau a unor credite preluate de la organisme financiare internationale - emisiune monetara fara acoperire, cu scopul de a finanta deficitul bugetar si care genereaza inflatie &" 'upa ritmicitatea incasarii: - venituri ordinare sau curente, care sunt obtinute de stat in mod obisnuit - venituri extraordinare, la care se recurge in situatii deosebite (" 'upa provenienta: - venituri interne, provenite din economia nationala - venituri externe, provenite din strainatate 4" 'upa nivelul de referinta: - venituri ale bugetului de stat - venituri ale asigurarilor sociale de stat - venituri cu destinatie speciala pentru acoperirea cheltuielilor din fonduri speciale - venituri ale bugetelor locale !eniturile fiscale reprezinta cea mai mare pondere a veniturilor publice si sunt clasificate dupa mai multe criterii %" 'upa caracteristicile de fond si de forma: - impozite directe, stabilite pentru fiecare contribuabil in parte, nominal, asezate pe venit sau pe avere - impozite indirecte, stabilite pe consumul de bunuri si servicii nepersonalizate, asezate pe

cheltuieli &" 'upa obiectul impunerii: - impozite pe venit - impozite pe avere - impozite pe consum (" 'upa scopul urmarit: - impozite financiare, instituite pentru acoperirea cheltuielilor statului - impozite de ordine, instituite pentru limitarea unor actiuni sau pentru realizarea unor obiective 4" 'upa frecventa incasarii - impozite permanente sau ordinare - impozite incidentale sau extraordinare )" 'upa institutia administratoare: - impozite ale administratiei centrale - impozite ale administratiei locale #mpozitele directe, la randul lor, se clasifica dupa obiectul impunerii in: impozite reale, asezate pe obiecte si care nu tin seama de situatia personala a contribuabilului, cum sunt: impozitul funciar, impozitul pe cladiri, impozitul pe activitati industriale si comerciale, impozitul pe profesii liberale, impozitul pe capitalul mobiliar impozite personale, asezate pe venit sau pe avere, care tin seama de situatia personalaa contribuabilului #mpozitele indirecte, la randul lor, se clasifica in: taxe de consum venituri din monopoluri fiscale taxe vamale taxe de timbru si de inregistrare

#mpunerea fiscala si principiile ei

#mpunerea fiscala are urmatoarele caracteristici: este obligatorie are titlu definitiv si nerambursabil este fara contraprestatie !eniturile fiscale si mai cu seama impozitele indeplinesc in societate un rol complex, financiar, economic si social"

*olul financiar al impozitelor + ele reprezinta principalul mijloc de formare a veniturilor statului, reprezentand in mod frecvent peste ,-. din totalul acestora" *olul economic al impozitelor + statul poate incuraja sau nu activitatea economica" *olul social al impozitelor consta in rolul statului de a redistribui produsul social" 'imensiunea si amploarea impunerii fiscale sunt diferentiate spatial si temporal si sunt marcate de anumite limite determinate de: factori interni sistemului de impunere factori externi sistemului de impunere Progresivitatea cotelor de impunere este esentiala pentru o repartizare cat mai echitabila a poverii fiscale" uportabilitatea impunerii exprima gradul sau nivelul fiscalitatii si se determina pe baza ratei fiscalitatii / !enituri fiscale ale statului0P#$

1lementele impozitului
%" &" (" 4" ubiectul impozitului 2 e persoana fizica sau juridica pentru care legea stabileste oligativitatea de plata a impozitului ( contribuabilului ) uportatorul impozitului 2 este persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv plata impozitului ( destinatarul impozitului ) 3biectul impozitului 2 materia supusa impozitarii ( este venitul sau averea sau obiectul vandut0cumparat, bunul importat, etc ) ursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul, ceea ce in mod obisnuit e venitul contribuabilului" ursa poate sa coincida sau nu cu obiectul impozitului" 4a impozitele pe venit, cele doua elemente coincid" #n schimb, la impozitele pe avere, ele nu coincid de obicei" 5nitatea de impunere 2 este unitatea de masura cu care se determina marimea materiei impozabile" Cota impozitului 2 reprezinta impoztiul aferent unitatii de impunere 8sieta 2 totalitatea masurilor pe care organele fiscale le iau in vederea asezarii impozitului pentru fiecare subiect in parte" ( identificarea obiectului, stabilirea marimii sale si calculul impozitului datorat ) :ermenul de plata 2 reprezinta data pana la care impozitul trebuie sa fie achitat

)" 6" 7" 9"

CURS 5 Principiile impunerii fiscale

1chitatea fiscala inseamna dreptate sociala in domeniul fiscalitatii" Pentru aceasta sunt formulate principiile: impunerea diferentiata a veniturilor si averii minimul neimpozabil Tipuri de cote de impunere #n virtutea principiului echitati fiscale se practica doua modalitati principale de impunere: in sume fixe in cote procentuale #mpunerea in sume fixe este destul de limitata deoarece nu raspunde bine cerintei de corelare a sarcinii fiscale cu puterea economica a contribuabilului" 1ste utilizata pentru asezarea unor impozite indirecte (ex: acciza in suma fixa pentru tigari si alcool) sau a unor taxe in special locale" #mpunerea in cote procentuale este larg utilizata, fiind in prezent principala modalitate de asezare a impozitului" 1xista trei variante: in cote proportionale in cote progresive: simple si compuse0pe transe in cote regresive Principiile politico-financiare: randamentul fiscal stabilitatea elasticitatea Randamentul fiscal se refera la: caracterul universal al impozitului inexistenta posibilitatiilor de sustragere de la impunere a materiei impozabile asezarea si recoltarea impozitului sa se faca cu cheltuieli minim posibile Stabilitatea este principiul potrivit caruia randamentul fiscal nu trebuie sa fie influentat de fazele ciclului economic" Elasticitatea este principiul potrivit caruia impozitul poate fi adaptat in mod operativ la nevoile de venituri ale statului" Asezarea impozitelor 8sezarea impozielor este un complex de operatiuni privind stabilirea obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului si perceperea impozitului" tabilirea obiectului impozabil are in vedere constatarea materiei impozabile si evaluarea acesteia" 1valuarea se poate face indirect sau direct" Evaluarea indirecta se poate face:

 pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil (ex: evaluarea unui imobil dupa numarul si destinatia incaperilor) forfetarea, adica atribuirea unei valori in intelegere cu contribuabilul administrativ, adica atribuirea unei valori chiar de catre organul fiscal pe baza propriilor informatii, valoare ce este ajustabila pe baza unor argumente prezentate de contribuabili si acceptate de organul fiscal" Evaluarea directa se poate face: pe baza declaratiei unei terte persoane pe baza declaratiei contribuabilului Impozitele directe (ID) #mpozitele directe sunt impozitele care se datoreaza pentru venitul obtinut sau pentru averea detinuta" Clasificarea impozitelor directe se face astfel: %) #mpozite reale &) #mpozite personale: a" impozite pe venit b" impozite pe avere Impozitele reale se aplica asupra pamantului, cladirilor, activitatiilor industriale, comerciale, profesiilor liberale, capitalurilor banesti, la impunere luandu-se in considerare produsul brut al obiectului impozabil si nu cel net (ex: impozitul real asupra exploatatiilor agricole cand sarcina fiscala este stabilita in functie de criterii precum suprafata de teren, numarul animalelor, cantitatea de ingrasamant folosita, etc)" Impozitele personale sunt impozitele aplicate asupra venitului sau averii contribuabilului" #mpozitele personale se diferentiaza in functie de marimea veniturilor, a averii si de situatia persoanala a fiecarui platitor (ex: impozit asupra veniturilor din salarii, impozit asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, impozit asupra proprietatiilor imobiliare, impozit asupra succesiunii)" Impozit pe enit se aplica asupra veniturilor realizate de persoanele fizice sau juridice"

#mpozitul pe veniturile persoanelor fizice

;odalitatiile de impozitare a veniturilor sunt: a! sistemul impunerii separate, care poate fi practicat: sub forma unui impozit unic pe venit, impunerea fiecarei categorii de venit facanduse diferentiat in functie de natura acestuia prin instituirea mai multor impozite care vizeza fiecare venit dintr-o anumita sursa "! sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenianta si supunerea venitului cumulat unui singur impozit c! un sistem combinat prin care anumite venituri sunt supuse impunerii separate, iar altele sunt supuse impozitarii cumulate" 'in compararea celor doua sisteme rezulta ca: impunerea separata, ca de altfel si impunerea globala, poate determina tratarea diferentiata a veniturilor in ceea ce priveste modul de asezare, dar in cazul impunerii

globale nu se mai poate vorbi de o tratare diferentiata a veniturilor in ceea ce priveste nivelul cotelor de impozit persoanele care realizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin cumularea veniturilor in sistemul impunerii globale #mpozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice se poate realiza la nivel de persoana sau la nivel de gospodarie, de familie" istemul impozitatii familiale, practicat de regula in cazul impozitarii globale cumulate a veniturilor, asigura o mai mare echitate la impozitare daca echitatea fiscala e analizata la nivel de familie" #n *omania sunt supuse impozitarii urmatoarele categorii de venituri realizate de persoanele fizice: venituri din desfasurarea unor activitati pe baza liberei initiative (ex: venituri din activitati independente, venituri din profesii liberale, venituri din drepturi de proprietate intelectuala) venituri din salarii venituri din cedarea folosintei bunurilor (ex: inchiriere, subinchiriere, arendare) venitrile din investitii (ex: dividende, dobanzi, castigurile din tranzactionarea valorilor imobiliare, castiguri din operatiuni speculative cu valuta la termen, venituri din lichidarea unor societati comerciale) venituri din pensii venituri agricole venituri din vanzarea proprietatilor imobiliare venituri din premii si jocuri de noroc alte categorii de venituri #mpozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice are la baza in *omania, incepand cu anul &--), impunerea separata si se urmareste aplicare unei cote unice de impozitare"

#mpozitul pe veniturile persoanelor juridice

#n unele tari se practica acelasi sistem de impozitare, atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul celor juridice (ex: $elgia), iar in altele impozitarea persoanelor juridice se face dupa un sistem propriu (#talia, <ermania, 58, =ranta)" ;odul in care se realizeaza impunerea veniturilor realizate de pesoanele juridice este determinat de modul de organizare a acestora, respectiv ca societati de persoane sau ca societati de capitaluri" #n cazul societatiilor de persoane, impunerea veniturilor societatii se face frecvent pe baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia dintre persoanele asociate si patrimoniul societatii respective" 4a societatile de capitaluri exista o demarcatie neta intre averea persoanala a actionarilor si patrimoniul societatii (actionarii raspund pentru actele si faptle societatii numai in limetele partii de capital pe care o detin)" 'atorita faptului ca din profitul societatiilor de capital o parte se repartizeaza actionarilor sub forma de dividende si restul ramane la dispozitia societatii, putem considera mai multe modalitati de impunere a veniturilor realizate de societatiile de capital:

 se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi separat profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende" #n cazul acestui sistem considerat clasic, partea din profit repartzata actionarilor este impusa de doua ori, respectiv o data la societate si a doua oara la actionari" se impun numai dividendele, in timp ce partea din profit lasata la dispozitia societatii de capital este scutita de impozit" Practicarea acestei impuneri este avantajoasa pentru societatile de capital si vizeaza stimularea acestra in plasarea profitului realizat in noi investitii" se impune numai partea din profit care ramane la dispozitia societatii de capital, nu si dividendele repartizate actionarilor" #n acest caz se incalca principiul echitatii fiscale, deoarece se exonereaza de la impunere dividendele realizate de actionari impunerea separata, mai intai a dividendelor realizate de actionari si apoi a partii din profit ramasa la dispozitia societatii de capital" Pr impoz / !totale - Ch totale > Ch nedeductibile - ! neimpoz Impozitele pe a ere au ca obiect impozabil averea detinuta de contribuabili" #mpozitele pe avere se clasifica astfel: %) impozitele asupra averii propriu-zise: a" impozitele pe proprietati imobiliare b" impozitele asupra activului net &) impozitele pe circulatia averii: a" impozitul pe succesiuni b" impozitul pe donatii c" impozitul pe actele de vanzare-cumparare d" impozitul pe hartii de valoare e" impozitul pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale () impozitul pe sporul de avere: a" impozitul pe plusul de avere imobiliara b" impozitul pe sporul de avere dobandit in timp de razboi

CURS # #mpozitele indirecte

Impozitele indirecte rerpezinta impozitele percepute cu prilejul vanzarii unor bunuri, prestarii unor servicii, importurilor sau exporturilor" :rasaturile unui impozit indirect sunt: nu tin cont de venituri sau de averea personala a platitorilor cost relativ redus de percepere si comoditate afecteaza veniturile reale deci puterea de cumparare

 au caracter regresiv (nivelul impozitelor fiind acelasi indiferent de marimea venitului contribuabului, ponderea impozitului indirect in total venit va fi mai mare in cazul unui contribuabil cu venit redus decat in cazul unui contribuabil cu venit ridicat) Clasificarea impozitelor indirecte: a) taxe de consumatie: - taxe speciale de consumatie (accize)? - taxe generale de vanzari (impozitul pe C8 si :!8)? ") venituri ale monopolurilor fiscale c) taxe vamale Taxele de consumatie sunt impozite indirecte care se includ in pretul de vanzare al marfurilor fabricate sau impozitate si comercializate in interiorul tarii in care se percepe impozitul" Accizele reprezinta taxe de consmatie pe produs" 8ccizele se instituie asupra unor produse cu pondere mare si constanta in consum si de obicei cu cerere inelasitca" fera de aplicare a accizelor cuprinde produse precum: alcool si bauturi alcoolice, vinuri, produse din tutun, benzina, motorina, cafea, autoturisme, blanuri, bijuterii, parfumuri, etc" #n *omania accizele se impart in: accize armonizate aplicate la produse care sunt supuse obligatoriu accizelor in tarile 51 (berea, vinurile, bauturile fermentate altele decat berea si vinurile, produele intermediare, alcoolul etilic, uleiurile minerale si energia electrica)? celelalte accize aplicate altor produse decat cele de mai sus" Taxele generale pe vanzari sunt impozitele care se aplica asupra volumului total al vanzariilor" Caracteristicile lor sunt: se observa tendinta generala de crestere a ponderii impozitelor generale in totalul impozitelor aferente bunurilor si serviciilor consumate? impozitele generale asupra consumului vizeaza totalitatea bunurilor si serviciilor care se produc in tara, se importa sau se comercializeaza? practica internationala a validat doua tipuri de asemenea impozite: impozite care se percep intr-un singur stadiu al circuitului impozite care se percep in toate stadiile circuitului parcurs de bunul considerat" tatele care au optat pentru impozitarea intr-un singur stadiu au avut de ales una din urmatoarele solutii: $) impozit asupra productiei, care se percepe atunci cand bunul trece de la porducator la angrosist sau detailist? %) impozit aspura vanzarilor cu ridicata, care se percepe atunci cand angrosistul livreaza marfa detailistului? &) impozit asupra vanzarilor cu amanuntul, care se percepe atunci cand detailistul desface marfa catre consumatorul final" tatele care au optat pentru impozite in toate stadiile au avut de ales una dintre solutiile: $) impunerea cumulativa (in cascada) a marfurilor %) impunerea marfurilor cand trec dintr-un loc in altul

'in punct de vedere al verigii slabe la care se incaseaza impozit pe cifra de afaceri, poate fi impozit cumulativ si impozit unic" Impozitul cumulati pe cifra de afaceri se calculeaza la toate verigile prin care trece o marfa pana ajunge la consumtorul final, fiind calculat la pretul de vanzare care cuprinde si impozitul platit anterior" Impozitul unic pe cifra de afaceri se calculeaza o singura data indiferent de numarul verigilor prin care trece o marfa pana la consumatorul final" 'aca se calculeaza la nivelul producatorului se numeste taxa de productie, daca se calculeaza la nivelul comertului se numeste impozit pe circulatie sau impozit pe vanzare" 'in punct de vaderea al "azei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate fi impozit pe cifra de afaceri bruta sau impozit pe cifra de afaceri neta" Impozitul pe cifra de afaceri "ruta se calculeaza la fiecare veriga a circuitului marfii la intreaga valoare a marfii vandute, incluzand si impozitele platite anterior" Impozitul pe cifra de afaceri neta (T'A) se calculeaza la nivelul fiecare verigi doar asupra valorii adaugate" T'A reprezinat cel mai important impozit indirect pe plan european" 4a baza aplicarii :!8 stau & principii: $) principiul ori(inii - se impoziteaza valoarea care este adaugata tuturor produselor realizate intr-o tara indiferent de locul in care vor fi consumate (in tara sau in strainatate)" Ca urmare, conform acestui principiu se impoziteaza si exporturile, importurile fiind scutite" %) principiul destinatiei - se impoziteaza intreaga valoare adaugata realizata atat in tara, cat si in strainatate, pentru toate bunurile consumate in tara respectiva" Ca urmare, conform acestui principiu exporturile sunt scutite, iar importurile se impoziteaza" #n ceea ce piveste cotele :!8, se cunosc doua tipuri de cote: -cota standard - se aplica la marea majoritate a produselor -cota redusa - se aplica numai unor categorii de produe esentiale pentru consum Mod de calcul: :!8 / cota @ pret de vanzare fara :!8

)onopolurile fiscale reprezinta instituirea monopolului statului asupra producerii si comercializarii unor marfuri" Ta*ele amale reprezinta impozitele instituite de stat asupra marfurilor care sunt transferate dintr-o tara in alta" Clasificarea taxelor vamale: $) din punct de vedere al modului de percepere: -taxe vamale ad-valoare -taxe vamale specifice -taxe vamale mixte %) dupa scopul impunerii: -taxe vamale cu caracter fiscal -taxe vamale cu caracter protectionist &) dupa obiectul impunerii: -taxe vamale de import -taxe vamale de export

-taxe vamale de tranzit +) dupa modul de stabilire: -taxe vamale autonome -taxe vamale conventionale -taxe vamale preferentiale -taxe vamale de retorsiune :axele vamale au urmatoarele trasaturi: $) se percep asupra bunurilor si serviciilor din export si import (cele mai frecvente), precum si asupra bunurilor in tranzit %) nu sunt mereu aplicate in considerente de ordin politic, ci sunt concepute ca instrumente de protejare a producatorilor nationali impotriva concurentei straine sau ca instrumente de franare a exporturilor de produse primare &) reducerea taxelor vamale ca marime relativa in raport cu valoarea totala a impozitelor a fost determinata de: - punerea in aplicare a tarifelor vamale convenite de tarile membre <8:: la negocierile purtate in cadrul rundei :oABo? - extinderea treptata a prefeintelor vamale generalizate, acordate de tarile dezvoltate? - acordarea reciproca de preferinte comerciale de catre tarile in curs de dezvoltare semnatare ale acordului de la $elgrad - organizarea rundei de la 5rugaB unde s-au stabilit obiective importante Sistem (eneralizat de preferinte amale (S,P'): -reprezinta facilitati vamale acordate de tarile dezvoltate la importul unor produse originale din tarile aflate in curs de dezvoltare -aceste preferinte vamale constau in scutirea sau reducerea taxelor vamale la care se impun produsele considerate la admiterea lor pe teritoriul tarilor importatoare -aceste preferinte vamale se aplica numai unei anumite parti din cantitatea importata din produsul considerat in cursul unui an si rareori asupra intregii cantitati -preferintele vamale au un caracter autonom si temporar istemul global de preferinte comerciale ( <PC) a fost constituit prin aordul de la $elgrad de 46 state din grupul celor 77" copul acestui sistem este acela de a promova si sustine comertul reciproc si dezvoltarea cooperarii in intre tarile in curs de dezvoltare prin schimb de facilitati" Uniunea vamala reprezinta un perimetru cuprinzand mai multe state care duc o politica vamala comuna si nu percep taxe vamale pentru statele membre"

CURS Creditul public si datoria publica

Creditul pu"lic reperzinta suma pe care o autoritate publica o ia cu imprumut de la un agent economic" Creditul poate fi pe termen scurt, mediu sau lung si este purtator de dobanda" Datoria pu"lica este totalitatea sumelor luate cu imprumut de o autoritate publica si existente in sarcina acesteia la un moment dat sau pe un interval de timp (de regula un an)" 8ceasta poate fi interna sau externa" copul creditului public este de a suplimenta resursele publice ale unei autoritati" #mprumutul de stat apare in legatura cu executia bugetului de stat, care pe perioade mai mici de un an sau pe total an poate suferi de insuficienta veniturilor in raport cu cheltielile prevazute a se efectua" #n cazul in care creditul este acordat din surse ale populatitei sau ale altor agenti economici cu exceptia banci centrale, masa monetara nu creste deoaerce sursa de finantare o reprezinta disponibilitatile banesti ale acestra" #n cazul creditorul este banca centrala, este posibila crestera masei monetare pe seama emisiunii suplimentare de moneda" Ca urmare a preluarii unui credit, statul emite inscrisuri cu statut de titluri financiare, polite sau bonuri de tezaur, certificate sau bonuri de impozite si certificate de trezonerie in cazul creditelor pentru acoperirea nevoilr de trezonerie sau emite obligatiuni de stat, titluri de renta sau titluri de renta perpetua in cazul creditelor de echilibrare a bugetelor" 8coperirea golului temporar de trezonerie sau a deficitului bugetar anual prin imprumuturi in loc de impozite prezinta unele avantaje: operativitate deoarece evita un proces legislativ, de regula de lunga durata, cum este in cazul impozitelor evita nemultumirea sociala diminuarea relativa in timp a efortului bugetar. #n calitatea lor de impozite anticipate, imprumuturile de stat se deosebesc de impozitele curente prin urmatoarele: au caracter contractual au caracter rambursabil asigura contraprestatie .lementele te/nice ale imprumutului de stat #mprumuturile de stat prezinta mai multe elemente tehnice, dintre care unele sunt de identificare, altele de carcaterizare valorica si temporala, altele privesc rambursarea" $) Inscrisul / actul sau documentul ce atesta ca posesorul sau este creditor pentru emitent" 8cesta se prezinta ca o hartie tiparita fata-verso, avand mentionate denumirea imprumutului, valoarea nominala, seria, emtentul si diferite semene cu rol de securizare" Pe verso sunt de obicei mentionate extrase din regulamentul emisiunii, avantajele conferite debitorilor, scadenta, etc"

#nscrisul are un corp (adica hartia fata-verso) si un carnet de cupoane" upoanele reprezinta mici bucati de hatie legate intre ele si de corpul inscrisului" %) Cuponul este un inscris cu elemente de securizare, pe care e mentionata scadenta la care e incasabila dobanda aferenta titlului pentru o prioada determinata" Cele mai uzuale inscrisuri sunt: a) bonurile de tezaur - pot avea sau nu putere circulatorie" 'aca au putere circulatorie, ele circula ca si banii (de hartie)" 'aca nu au putere circulatorie, pot fi negociate la bursa in masura in care piata este destul de lichida" 'e asemenea, ele pot fi lombardate, adica vandute inainte de termen acelor banci care fac astfel de operatiuni si care isi retin o parte din dobanda aferenta respectivelor bonuri de tezaur sub forma taxei de lombard" b) politele de tezaur sunt supuse dreptului cambial, adica pot fi scontate inainte de termen acelor banci care fac astfel de operatiuni si care isi retin o parte din dobanda afrenta politelor de tezaur sub forma taxei de scont" c) certificatele de trezonerie nu au putere circulatorie si de regula nici piata secundara" 1le sunt preschimbate in numerar la scadenta plus dobanda la scadenta d) certificatele sau bonurile de impozite sunt inscrisuri cu care statul isi plateste furnizorii" Cu sunt purtatoare de dobanda si pot fi utilizate de posesori pentru plata impozitelor catre stat" e) obligatiunile sunt inscrisuri cu piata secundara, adica negociabile la bursa" &) Denumirea imprumutului este un element de identificare ce permite individualizarea titlurilor pe pietele financiare, primara si secundara" #dentificarea se face de regula fie prin destinatia imprumutului , fie prin anul emisiunii, fie prin rata dobanzii, fie prin forma pe care o imbraca venitul conferit cumparatorilor de titluri, fie prin denumirea autoritatilor locale emitente sau printr-o combinatie a unor astfel de elemente de identificare" +) 'aloarea nominala reprezinta suma care este inscrisa pe titlul si care se exprima in unitati monetare nationale sau in valuta" !aloarea nominala este standardizata in cupiuri, adica un numar standar de unitati monetare" 5) 'aloarea efecti a ( aloarea de piata) este suma de bani cu care se poate procura de pe piata, la un moemnt dat, un titlu dintr-o emisiune" #n cazul in care momentul ales este chiar cel al lansarii pe piata, valoarea efectiva se numeste valoare de emisiune sau pret de emisiune" !aloarea de piata poate fi peste0la0sub valoarea nominala" 4a valoarea nominala se numeste Dal pariD" 'aca este sub valoarea nominala se numeste Dsub pariD, iar daca este peste valoarea nominala se numeste Dsupra pariD" #) Cursul este numarul de unitati monetare cu care se pot cumpara la un moment dat %-- um din valoarea nominala a unui titlu" urs ! valoare de piata : "aloarea nominala # $%% -) Termenul de ram"ursare este scadenta, la care se imprumutul trebuie rabursat" :ermenul poate fi precizat sau neprecizat in cazul titlurilor cu renta perpetua" :ermenele medii si lungi sunt folosite pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice sau pentru finantarea unor investitii" :ermenele scurte pentru acoperirea unor goluri de case temporare sau pentru cheltuieli neprevazute" EFF 0) 'enitul ram"ursat este venitul ce revine posesorului pe perioada detinerii sale

1) Prima de ram"ursare este plusul de valoare oferit creditorului de catre debitor la momentul rambursarii imprumutului si care de regula este anuntat inca din perioada campaniei publicitare anterioare lansare imprumutului" &rima de rambursare ! "aloarea de rambursare - "aloarea de emisiune

Curs 0
3peratiuni specifice imprumuturilor de stat
unt legate de plasarea, de modificarea unora dintre elementele tehnice ale imprumutului, ulterior lansarii lui, si sunt legate de rambursare" 2peratiunile specifice: %" Plasarea imprumutului 2 presupune vanzarea titlurilor si incasarea contravalorii vanzarii care va reprezenta suma colectata ca imprumut de catre emitent" ubscriptia publica este forma de plasare organizata si gestionata de ministerul finantelor sau de o alta institutie publica" 8coperirea cheltuielilor ocazionale de vanzarea titlurilor si colectarea sumelor se face printr-un comision acordat institutiei ce realizeaza plasarea" Plasarea prin consortii sau sindicate bancare 2 pp organizarea si gestionarea plasasrii de catre un grup de banci" 8ceasta se poate face: in comision, similara subscriptiei publice, care nu angajeaza raspunderea bancilor pentru obligatiunile nevandute prin cumparare, in care grupul de banci cumpara intreaga emisiune la un curs convenabil emitentului si o plaseaza la cursuri formate pe piata" 8coperirea cheltuielilor facute de banci pentru plasare precum si castigul lor, provine din diferenta de curs intre cursul pietei si cel de preluare de la emitent" Plasarea prin bursa 2 este adecvata situatiilor in care bursa este activa si este metoda cea mai putin costisitoare &" Conversiunea 2 este o operatiune vizand modificarea ratei dobanzii la un imprumut public, datorata diminuarii dobanzii curente sub nivelul celei practicate la respectivul imprumut" Conversiunea este de ( feluri: a) Conversiunea fortata 2 presupune inlocuirea titlurilor vechi cu altele noi intr-un interval de timp anuntat" 'upa incheierea acestuia, titlurile vechi isi pierd valabilitatea" b) Conversiunea facultativa 2 presupune inlocuirea titlurilor vechi cu altele noi prin preschimbare benevola, titlurile vechi nu-si pierd valabilitatea, titlurile noi pot fi procurate fie la schimb cu cele vechi, fie prin cumparare" c) Conversiunea prin rambursare anticipata 2 presupune inlocuirea titlurilor vechi cu unele noi, cu optiunea pentru posesorii de titluri vechi de a si le preschimba sau de a solicita rascumpararea lor" (" 8rozarea 2 este o operatiune inversa conversiunii si este practicata atunci cand datorita

cresterii ratei dobanzii pe piata monetara si de capital, cursul bursier al obligatiunilor de stat scade" 4" Consolidarea 2 este o operatiune vizand modificarea termenului de rambursare a unui imprumut, se practica la imprumuturile pe termen scurt sau mediu care sunt transformate in imprumuturi pe termen lung sau fara termen" )" *ambursarea imprumuturilor de stat 2 este operatiunea de rascumparare a titlurilor emise anterior" 1 de mai multe feluri: a) *ambursarea prin bursa 2 se poate practica pentru orice fel de imprumut, ale carui titluri sunt cotate la bursa" 'ecizia e luata de guvern, care stabileste si sursa din care se face rascumpararea" b) *ambursarea cu scadenta unica - se practica pentru imprumuturile pe termen scurt si presupune rascumpararea tuturor titlurilor la scadenta mentionata, cu plata inclusiv a dobanzii" 8re dezavantajul ca pune in circulatie instantaneu o mare masa de numerar care poate afecta stabilitatea pietei" c) *ambursarea prin anuitati - reprezinta rambursarea unor imprumuturi cu sfera limitata de creditori" Consta in calculul sumei anuale de plata in contul imprumutului, pe baza procedeelor de actualizare" 8nuitatea se poate calcula ca plata esalonata imediata sau amanata ( exista o perioada de gratie in care nu se fac rambursari in contul datoriei, dar dobanda se acumuleaza ), anticipata ( plata la inceputul anului ) sau posticipata ( plata la finele anului ), in transe egale ( anuitate constanta pe toata perioada imprumutului ) sau anuitate crescatoare sau descrescatoare" d) *ambursarea prin tragere la sorti 2 se practica in cazul unor imprumuturi cu sfera larga de creditori si consta in rascumpararea periodica a unor titluri prin tragere la sorti a seriilor acestora" #n cazuri de exceptie, statul nu mai are in vedere rambursarea datoriei, ci amanarea sau stingerea ei fortata sau fortuita" 8tfel, exista: a) 8rieratele financiare 2 amanarea Gla infinitH a rambursarii, datorita unor imprejurari exceptionale b) *eesalonarea 2 reasezarea termenelor de plata si a cuantumului rambursarii c) tingerea prin inflatie 2 diminuarea relativa a platilor angajate anterior unui proces inflationist puternic si de durata, sau a unei hiperinflatii" d) *epudierea , adica negarea sau nerecunoasterea unui imprumut angajat anterior"

'atoria publica
'atoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare asumate de stat fata de creditorii interni si externi" Cuantificarea indatorarii statului se realizeaza prin indicatorul Ggrad de indatorareH / soldul datoriei publice0P#$ @ %--" Platile efectuate de stat intr-un an privind rambursarea datoriei publice reprezentand rate scadente, dobanzi, comisioane si celelalte cheltuieli aferente

constituie serviciul datoriei publice" Principalii indicatori de evaluare a efortului financiar realizat de stat privind datoria publica sunt: %" ;arimea absoluta a datoriei publice 2 etse exprimata fie in moneda nationala, fie in valuta &" erviciul datoriei publice in marime medie pe locuitor / 'P0nr de locuitori (" Ponderea serviciului datoriei publice in cheltuielile publice / 'P0ch publice @ %-4" Ponderea datoriei externe in P#$ / 'at externa0P#$ @ %-)" Ponderea dobanzilor aferente datoriei publice in P#$ / 'obanzi0P#$ @ %-6" Ponderea dobanzilor in cheltuielile publice totale / 'ob0Ch pub totale 'atoria publica are doua componente: 'atoria publica interna ('P#) 'atoria publica externa ('P1) #n functie de gradul de dezvoltare economica a statului, se observa: in tarile dezvoltate, ponderea 'P# in 'P1 este mai mare in tarile slab dezvoltate, ponderea 'P1 in 'P este mai mare 'atoria publica externa poate fi pe termen scurt, pe termen lung si credite de la organisme internationale (=;#)" 'in punct de vedere al debitorului, datoria pe termen lung se clasifica astfel: datorie privata negarantata datorie publica datorie garantata de stat %" &" (" 4" #n ceea ce priveste datoria publica externa, se folosesc indicatorii: 'P1 in total datorie publica / 'P10'P @ %-'P10P#$ @ %-'P10exporturile de bunuri si servicii @ %-'P10ch publice @ %--

Povara datoriei externe si efortul financiar reclamat de aceasta se poate exprima prin indicatorii: %" erviciul datoriei externe ( '1) 2 este format din ratele scadente si din ch aferente imprumuturilor externe &" Ponderea serviciului datoriei externe in P#$ + '10P#$ @ %-(" '10volumul exporturilor de bunuri si servicii @ %-4" '10ch publice @ %--

)" Ponderea dobanzilor aferente datoriei externe in P#$ 6" Ponderea dobanzilor in volumul exporturilor de bunuri si serviciiI 7" Ponderea dobanzilor in ch publice totale

Curs 0 'ecizia de investitii in mediul cert

8xa timpului % & ( n J---A------J------J--------J---------------------------------J #o C=% C=& C=( Cfn(cash floK) sau !rn (val reziduala) A/ rata de actualizare0rata medie a dobanzii de la banca0costul de oportunitate al capitalului0costul mediu ponderat al capitalului in fiecare perioada? A-constant 8ducem toate sumele in momentul -, pentru a le actualiza #o+ #o C=% + Cf%0(%>A) la puterea % C=& + C=&0(%>A) la puterea & L""" Cfn + Cfn0(%>A) la puterea n !rn + !rn0(%>A) la puterea n 'upa ce aducem sumele in prezent, acestea pot fi comparate" 8cum trebuie sa calculam o serie de indicatori: !8C- valoare actuala neta / valoarea cash-floKurilor viitoare actualizate - ch initiale de investitii (tot actualizat) 'A3 / C=%0(%>A) la puterea % > C=&0(%>A) la puterea % > L" > Cfn0(%>A) la puterea n > !rn0 (%>A) la puterea n 2 #o =acem investitia atunci cand !8C M -" !8C

!8C/-, N se numeste RIR 2 rata interna de rentabilitate N

!8C/- /M OC=t0(%>*#*) la puterea t > !rn0(%>*#*) la puterea n 2 #o / *#*/ Nm > (N;- Nm)@!8CNm0!8CNm > J!8CN;J unde Nm / val mai mica pe axa N, N;/ val mai mare pe axa N, luate prin incercari a"i" !8C sa dea o data pozitiv, o data negativ" 4uam prin incercari din ) in ) procente" *#*-ul trebuie sa fie cat mai mare, atunci cand alegem varianta de investitii" TR/termen de recuperare? reprezinta numarul de ani in care investitia initiala se recupereaza prin C=-urile viitoare" #o/)C=%/%- &- (- %J--------------J---------J-------J-------J-------% & ( 4 /M :* este de & ani si x zile x se calculeaza : x zile""""""""""""""&(6- zile"""""""""""""(/M x/&4- zile

Ip/ indice de profitabilitate #p/!8C0#o" Pentru a face investitia, !8C0#o trebuie sa fie pozitiv" CR3A4 curs de revenire net actualizat0test $runo? C*C8/ Ch actualizate exprimate in lei0 !enitul net actualizat exprimat in valuta e foloseste cand avem export" Ch in tara in lei si exportam si incasam valuta"

C5* ,
8naliza echilibrului financiar
e pleaca de la bilantul contabil si se intocmeste un bilant financiar" 4ichiditatea este capacitatea de a fi transformate in bani, iar exigibilitatea este capacitatea de a fi scadente la o anumita data 8ctiv Pasiv 8 imobilizat net Capitalul permanent
=*P CP* ':4

=*

8 circulant

'atoria pe termen scurt C *

S3 / situatia neta / Acti net total 5 Datorii totale / patrimoniul net al actionarilor" ituatia neta ar trebui sa fie pozitiva si crescatoare de la un an la altul" 6R / fond de rulment, fond de rulment financiar (=*=) , fond de rulment net (=*C) 2 este calculat pe baza bilantului financiar?fondul de rulment brut / totalitatea activelor care au o lichiditate foarte mare ? activ circulant? 6R4 capital permanent 5 acti ul imo"ilizat net C Cevoi pe termen lung Cevoi pe termen scurt * *esurse pe termen lung *esurse pe termen scurt finanteaza /Mechilibru financiar

/M =*=/e poate intampla ca o parte din resursele pe termen scurt sa finanteze nevoile pe termen lung" 'pdv al echilibrului financiar, situatia nu e de dorit" /M =*= P =*=M- /M o parte din resursele pe termen lung finanteaza nevoile pe termen scurt" 6RP 4 fondul de rulment propriu / Capitalul propriu si asimilat 5 acti ul imo"ilizat (net) 6RS76RI / fond de rulment strain0imprumutat / 6R 5 6RP =* / (CP 2 8#) 2 (CP* 2 8#) / CP 2 CP* / ':4 M/ 36R / nevoia de fond de rulment / Stocuri 8 creante 5 datorii de e*ploatare(adica furnizorii si elementele asimilate) tocuri > creante + o parte din activul circulant =urnizorii si elemente asimilate + o parte din datoriile pe termen scurt C=* M, P sau / C=* P - /M nu avem o nevoie, avem resursa? stocul mic in comparatie cu furnizorii C=* M - /M nevoi mai mari ca resursele T3 / trezoreria neta / 6R 5 36R / Disponi"ilitatile 5 Creditele "ancare curente :C M, P sau / -" :C / banii pe care ii mai avem pe termen scurt =* C=*
:C

C6 / fluxul de trezorerie / Q:C / :C% 2 :C-

1xemplu: e da urmatorul bilant: 8ctiv #mobilizari nete tocuri Clienti Creante diverse pe termen scurt !alori mobiliare de plasament 'isponibilitati :3:84 4-(&&,4 ,,),4 %4&&,4 997,9 (,),9 %(%( ,((6,9 Pasiv Capitaluri proprii Provizioane pt riscuri si ch #mprumuturi pe termen lung 'atorii furnizori 8lte datorii pe termen scurt 'ividende de plata Credite bancare curente :3:84 P8 #! &7-4,6 %&) %&9& %797,6 %4,4,& &%6,& %7&7,& ,((6,9

1lementele sunt aranjate in oprdinea lichiditatii si exigibilitatii" !al mobiliare de plasament/ actiuni ce pot fi vandute usor si ne putem lua repede banii Provizioanele pt riscuri si cheltuieli se asimileaza datoriilor cand se calculeaza situatia neta" n / total activ 2 (provizioane pt riscuri si ch > imprumuturi pe termen lung > datorii furnizori > alte dat pe termen scurt > dividende de plata > credite bancare curente) /M n / &7-4,6 =*/ Cap permanent 2 8ctivul imobilizat / (Cap propriu > Proviz pt riscuri si ch > #mpr pe termen lung) 2 #mobilizarile nete / -&%-,9 =*P/ Cap propriu si asimilat 2 8ctivul imobilizat / (Cap propriu > Proviz pt riscuri si ch) 2 #mobilizarile nete / -%4,&,9 Provizionaele se asimileaza capitalului propriu C=* / tocuri > crente 2 dat de exploatare / ( tocuri > clienti > creante diverse pe termenn scurt) 2 ('at fz > alte dat pe termen scurt > 'ividende de plata) / -%,&,4 :C / =* 2 C=* / -%9,4 / 'isponibilitati - 1lem asimilate / (!al mobiliare de plasament > disponibilitati) 2 creditele bancare curente / -%9,4 =* P - /M nu se respecta echilibrul financiar" =*P P - /M C=* P - /M nuu avem o nevoie, avem o resursa? fzM stocuri si creante :C P - /M nu avem disponibilitati pe termen scurt, ci trebuie sa ne imprumutam /M credit de trezorerie pt a acoperi acest deficit

=inantari prin angajamente la termen

=inantarile pe termen lung prin indatorare sunt, in toate aczurile, finantari externe" =inantarile pe termen lungn prin indatorare pot fi: %" =inantare directa prin imprumut obligatar care poate fi privat sau public" &" =inantare indirecta prin: - apelul pe termen lung la institutii financiare specializate - apelul pe termen mijlociu la institutii financiare specializate - leasingul Imprumutul o"li(atar este un contract de credit incheiat intre o masa de creditori si un singur debitor" #mprumutul obligatar este accesibil marilor corporatii sau statului" 3bligatiunea este un titlu de credit pe termen lung emis de o societate pe actiuni, o institutie guvernamentala sau municipala, a carei rambursare este in mod obisnuit garantata prin bunuri patrimoniale sau ipoteci" #n timp ce pentru emitent, obligatiunile reprezinta datorii care genereaza plati periodice, sub forma de dobanzi, pentru subscriitor, ele reprezinta drepturi de creante" pre deosebire de actiuni, care confera dreptul de coproprietate si de participare la repartizarea beneficiilor in conditiile riscului asumat, cumpaararea obligatiunilor reprezinta un credit acordat emitentului, care trebuie rambursat in cursul unei perioade, conform contractului, si care genereaza remuneratii sigure la nivelul pietei" #n caz de faliment al societatii emitente de obigatiuni, obligatarii au dreptul de actiune in justitie pentru recuperarea drepturilor lor (imprumut>dobanda)" #mprumuturile obligatare se pot emite fie individual, de catre societati puternice, fie grupat, prin asocierea mai multor societati care sa garanteze solidar imprumutul sau prin intermediul unor institutii de plasament colective, constituite ca societati anonime care repartizeaza fondurile receptionate sub forma de credite intreprinderilor aderente, cu nevoi de finantare" Chiar si intreprinderile mari pot folosi imprumuturi obligatare grupate cand au nevoi relativ reduse de finantare si nu doresc sa-si consume capitalul de incredere fata de public prin imprumuturi obligatare individuale frecvente, pastrandu-si aceasta alternativa doar pentru imprumuturile mai consistente" #n efectuarea unei emisiuni de obligatiuni, pot interveni urmatoarele parti: fiduciarul inlocuieste masa creditorilor in relatiile cu societatea emitenta verifica indeplinirea obligatiilor societatii de a pastra corespunzator bunurile in ipoteca drept garantie a imprumutului verifica plata cu regularitate a cupoanelor, precum si amortizarea in timp a obligatiunilor curtierul vanzarea obligatiunilor emise se realizeaza prin intermediul unui curtier sau al mai multor curtieri in valori mobiliare, care cunosc bine piata financiara fiind cei mai pregatiti pentru a gasi fonduri de imprumut, adica sa plaseze obligatiunile" #n mod obisnuit, curtierii subscriu prin forfait intregul imprumut, adica achizitioneaza in contul lor inca de la inceput toate obligatiunile emise pe care

 "anca toate operatiunile de trezorerie aferente imprumutului obligatar se efectueaza prin intermediul ghiseelor bancare (varsarea sumelor de cumparatorii obligatiunilor, plata periodica a cupoanelor, amortizarea la scadenta a obligatiunilor)" $anca mai poate juca un rol important si pe linia operatiunilor de consulting si de garantare a imprumutului" 4a cererea intreprinderii, banca se poate angaja ca in cazul neplasarii integrale in termenul legal a obligatiunilor sa cumpere ea cantitatea ramasa nevanduta pentru ca imprumutul sa devina valabil dpdv juridic" 1a va pune in vanzare in continuare obligatiunile in afara termenului legal de plasare a imprumutului" $anca isi asuma niste riscuri, acceptand sa garanteze imprumutul obligatar pentru care pretinde un comsion de garantare din partea emitentului" or(anismul de supra e(/ere financiara (AS6) este un organism jurisdictional care supravegheaza operatiunile cu valori mobiliare" :oate emisiunile de obligatiuni trebuie inregistrate la 8 =, iar prin intermediul ei, emitentul difuzeaza un prospect catre toti cei interesati sa achizitioneze obligatiuni, in care se detaliaza scopurile imprumutului, suma total a a acestuia, numarul si valoarea nominala a obligatiunilor, caracteristicile imprumutului, precum si situatia financiara a emitentului in momentul anterior imprumutului %" Cate(orii de o"li(atiuni 3bligatiuni negarantate 2 societatea emintenta nu le garanteaza cu niciun fel de bun sau ipoteca, investitorii se bazeaza pe solvabilitatea generala si bonitatea societatii si nicidecum pe posibilitatea recuperarii capitalului pe seama lichidarii bunurilor gajte de catre emitent" 8stfel de obligatiuni pot fi emise numai de mari societati si de stat" *ata dobanzii este insa mai mare la astfel de obligatiuni decat la cele garantate" 3bligatiuni inmatriculate 2 spre deosebire de cele la purtator, sunt inregistrate in evidenta fiduciarului pe numele detinatorului" Circulatia acestor titluri presupune reinregistrarea lor pe numele noului detinator" 3bligatiuni inseriate 2 se ramburseaza esalonat la scadente prestabilite, in functie de seria inscrisa pe titlu" 8mortizarea0rambursarea imprumutului incepe dupa un anumit timp de la emisiunea obligatiunilor, dar se cunoaste de la inceput care va fi ordinea de rambursare a obligatiunilor" 3bligatiuni cu fond de amortizare 2 in vederea suportarii efortului financiar ocazionat de scadentele imprumutului, societatea emitenta creeaza treptat un fond de amortizare, varsand periodic fiduciarului sume ce vor fi inscrise pe numele societatii" =iduciarul gestioneaza fondul creat, plasandu-l pe termen scurt sau pe alte termene, in vederea valorificarii lichiditatilor" 'aca sumele acumulate nu acopera rambursarea obligatiunilor scadente, societatea emitenta a obligatiunilor trebuie sa completeze diferenta" 3bligatiuni cu venit variabil (obligatiuni indexate) 2 permit subscriitorilor de a se apara contra efectelor cresterii preturilor, prin mentinerea puterii de cumparare a obligatiunilor, intrucat se prevede ca valoarea lor si uneori dobanda si prima de rambursare vor varia in functie de un indice monetar sau nemonetar si in limitele unui

ulterior le vand diversilor cumparatori

&" ("

4"

)"

plafon 6" 3bligatiuni participative 2 reprezinta o varianta a obligatiunilor indexate, o imbinare intre actiuni si obligatiuni clasice" 8u o dobanda fixa care se majoreaza cu o dobanda suplimentara, in functie de rezultatele financiare ale intreprinderii si o prima de rambursare minima 7" 3bligatiuni cu cupon - 2 prezinta particularitatea de a nu oferi niciun fel de remuneratie periodica (cuponul), venitul unor astfel de obligatiuni se acorda o singura data la scadenta ca diferenta intre pretul de rambursare si pretul de emisiune" 9" 3bligatiuni cu cupon unic 2 dobanzile sunt varsate de emitent numai la scadenta finala a imprumutului" ," 3bligatiuni asimilabile 2 sunt emise de stat sau de organisme guvernamentale si se caracterizeaza prin faptul ca in termenul legal al imprumutului, se pot emite alte obligatiuni cu aceleasi caracteristici ca si cele precedente" %-" 3bligatiuni perpetue 0 cu durata nedeterminata 2 se emit de intreprinderi din sectorul public sau de catre banci" 1le reprezinta plasamente sigure si bine remunerate, astfel ca investitorii nu sunt interesati in rambursarea obligatiunilor" %%" 3bligatiuni speciale cu cupon de reinvestire 2 permint detinatorilor sa reinvesteasca cupoanele anuale in obligatiuni cu aceleasi caracteristici ca si cele de origine" %&" 3bligatiuni cu bon de subscriere (Karrant) 2 astfel de obligatiuni sunt cu dobanda fixa si insotite de un bon care da dreptul de a subscrie ulterior, la un termen si pret determinate, obligatiuni de aceeasi natura cu cele de origine" 'obanda este inferioara ratei dobanzii de pe piata financiara ca urmare a dreptului de a subscrie si alte obligatiuni" %(" 3bligatiuni deschise 2 sunt numite si obligatiuni cu iesire optionala" Permit partilor (subscriitor, emitent) sa iasa din contract inaintea scadentei la anumite termene prestabilite" Cotarea obligatiuniilor
Cotearea obligatiunilor aduce un plus de securitate plasamentelor in obligatiuni, putandu-se obtine conditii mai bune de dobanda pentru emitent" Cotarea obligatiunilor se face procentual, indiferent de valoarea nominala a acestora (daca o obligatiune are valoarea nominala de %--- si e cotata cu %-6., atunci pretul ei este %--- @ %-6. / %--6)" Pretul unei obligatiuni fluctueaza invers proportional cu rata dobanzii de pepiata de obligatiuni (daca rata creste, pretul scade si invers)" 3 obligatiune are urmatoarele caracteristici: $) suma imprumutului nu este limitata juridic, societatea emitenta stabilind-o in functie de nevoile de fonduri si de capacitatea de rambursare %) durata imprumutului se stabilestein functie de nevoile de acoperit si de persistena in timp a acestora, dar si de conditile pietei (daca rata dobanzii pe piata este scazuta este firesc sa se prefere imprumuturi pe termen lung si invers) &) rata do"anzii se stabileste de societate impreuna cu fiduciarul in functie de randamentul cerut de investitori, de rata dobanzii de pe piata, de riscul asumat si de durata imprumutului +) aloarea nominala7faciala a obligatiunii este cea inscrisa pe titlu si la care se calculeaza dobanda sub forma de cupon 5) pretul de emisiune (P.) reprezinta suma platita efectiv de cel ce o cumpara P1 M, / sau P decat valoarea nominala

1misiunea la alta valoare decat cea nominala poate fi emisiunea la scont (cand pretl de emisiune P decat valoarea nominala) sau emisiunea la prima (cand pretul de emisiune M decat valoarea nominala) #) pretul de ram"ursare (PR) este suma pe care o plateste emitentul detnatorului de obligatiuni la scadenta imprumutului" P* M/ valoarea nominala Notarea obligatiunilor Cotarea obligatiunilor are ca obiect evaloarea riscului de faliment al emitentului si are conseicinte asupra conditiilor de emisiune si mai ales asupra ratei dobanzii imprumutului" Cu cat notarea0notatia0ratingul este mai bun, adica emitentul are o situatie econmica mai buna, cu atat rata dobanzii poate fi mai scazuta, intrucat riscul este mai mic pentru investitor" 'e exemplu exista urmatoarele ratinguri: R 888 / obligatiuni cu cel mai inalt grad de secuitate pentru obligatari R 88 / obligatiuni cu grad inalt de securitate R 8 / obligatiuni cu grad de securitate peste medie R $$$ / obligatiuni cu grad mediu de securitate sau de risc R $$ / obligatiuni a caror securitate are elemente speculative R $ / obligatiuni cu grad de securitate incert Evaluarea si randamentul obligatiunilor *entabilitatea investitiei in obligatiuni se masoara prin rata sa interna de rentabilitate (S:;)" ! C% C& Cn, !*n -----J---------J---------J---------------------------------------------------------------------------------J-------------% & n n ' 4 sum ( Ct 7 ($89)t ) 8 'Rn 7 ($89)n) t4$ 3 aproximare a S:; se realizeaza prin calculul randamentelor" Randamentul direct: Ct / cupon P- / pret nd 4 Ct 7 P:

Randament anual: na 4 ( Ct 8 ( 'Rn - P:) 7 n ) 7 ( ('Rn 8 P:) 7 % ) &entru obligatiuni cu cupon zero: n-t na 4 s;rt ( 'Rn 7 P:) - $ (exprimare pentru obligatiunea in data Dla piciorul cuponuluiD) n-t8( n 4 s;rt ( 'Rn 7 (P: 8 Cf) ) - $ n - t > g / perioada de timp pana la scadenta ca fractie de an P- / pret Dla piciorul cuponuluiD Cf / cuponul cuvenit (pro rata temporis) Cf apartine J------J % 'urata unei obligatiuni: (! in cat timp ne scoatem banii)

n D 4 ( sum(t < Ct 7 ($89)t ) 8 n < 'Rn 7 ($89)n ) 7 P: t4$ Sensibilitatea: ensibilitatea / cat de sensbila este o obligatiune la rata medie de dobanda de pe piata, adica cu cat se modifica in procente valoarea unei obligatiuni atunci cand rata de dobanda de pe piata s-a modificat cu %. S 4 - D 7 ($89)

PR2=>.). $) 3 societate decide emisiunea a % milion de obligatiuni cu valoarea nominala de % milion cu valoarea de emisiune de ,7)---" 1misiunea se va efectua prin amortizari constante intr-o perioada de ) ani, prin tragere la sorti" 3bligatiunea este emisa la rata dobanzii de pe piata, care e de %-." 4a un an de la emisiunea obligatiunilor cursul bursier este de ,) si %0&" e cere sa se: a) intocmeasca tabloul de rambursare al imprumutului ") specifice valoarea primei de emisiune c) determine valoarea actuala a obligatiunii evaluata la momentul emisiunii si la un an dupa acest moment, considerand ca rata dobanzii de pe piata este de %&. d) determine rata randamentului direct la un an de la emisiune" a) an % & ( 4 ) Ci % mil 9-- mii 6-- mii 4-- mii &-- mii delta ' %--"--9- mii 6- mii 4- mii &- mii a &----&-- mii &-- mii &-- mii &-- mii 8 (----&9- mii &6- mii &4- mii &&- mii

") prima de emisiune pe buc / % mil - ,7) mii / &) mii 0 obligatiune c) !- %&. (-&9&6&4&&----J----------------J-----------------J------------------J-----------------J-----------------J---% & ( 4 ) !- / (""") / ,)("4,& !% / (""") / 767",%% d) nd / Ct 0 P- / 9- mii 0 ( ,),). @ % mil ) / 9,(7.

%) 3 obligatiune cu valoare nominala de % mil cu rambursare in fine emisa pentr %- ani la o rata acuponului de %&. coteaza dupa ) ani la un curs de ,)." in conditiile unei rate a dobanzii de %-. de piata" 'eterminati nd, na, durata si sensibilitatea obligatiunii" de aici se ia la in fine J----------------------J----------------------J ) %nd / %&. @ !C 0 (,). @ !C) / %&,6(. na / ( %&. @ mil > (% mil - ,). @ % mil) 0 ) ) 0 ( (% mil > ,). @ % mil) 0 & ) / %(,((. ' / (""") / 4,6% ani / - ' 0 (%>A) / - 4,6% 0 %,% / -4,%,. /M atunci cand rd creste cu """

C5* %%
Creditele bancare pe termen scurt
e acordT de bTnci pe o periodT de pUnT la %& luni i implicT existena unei garan ii" !aloarea garaniilor trebuie sT fie cu aproximativ &-. mai mare decUt creditul acordat" Politica de Vndatorare pe termen scurt are legTturT cu decizia Vntreprinderii privind raportul dintre datorii i fondurile proprii" Wndatorarea influeneazT rentabilitatea la prima vedere negativ, deoarece dobUnzile mTresc costurile i micoreazT profitul" Wn realitate VnsT, daca rata rentabilitT ii e mai mare decUt rata dobUnzii, Vndatorarea are o influenT pozitivT asupra rentabilitT ii i cre terii averii acionarilor" 8tUt timp cUt firma cUtigT prin investiiile sale mai mult decUt costurile datoriei, Vmprumutul este rentabil" e pot calcula: rentabilitatea comercialT / profit net0C8 rentabilitatea economicT(*38)/ profit net0total activ rentabilitatea financiarT (*31)/ profit net0capital propriu 'aca nu exista Vmprumuturi, atunci rentabilitatea economicT / rentabilitatea financiarT, iar dacT existT Vmprumuturi, diferenta dintre cele douT rate este datT de levier/ datorii0capitalul propriu" Wntr-o firmT, este necesar sT se aibT Vn vedere i riscul financiar, respectiv eventualitatea ca pe parcurs, rata dobUnzii sT devanseze rata rentabilitTii, risc financiar determinat de factori externi ai Vntreprinderii, dar i de factori interni" *iscurile pe care le suportT o firmT sunt: - economic (de exploatare) - financiar

- global *iscul economic (de exploatare) e legat de realizarea volumului activitT ii specifice, de realizarea beneficiului sau de realizarea unor fluxuri de lichiditTi viitoare" *iscul financiar este cel asumat de Vntreprindere prin adoptarea VndatorTrii ca mijloc de finanare" *iscul global este suma riscurilor economic i financiar" 3 Vntreprindere finanatT exclusiv din capitaluri proprii, nu suportT riscuri financiare" Cu cUt structura financiarT a Vntreprinderii este mai VndatoratT (levierul este mai mare), cu atUt este mai ridicat riscul financiar" e pot calcula o serie de indicatori, printre care: grad de Vndatorare / datorii 0 total pasiv lichiditatea redusT / (active uor lichide > lichiditTi primare) 0 total datorii pe termen scurt solvabilitatea patrimonialT / capital propriu 0 (capital propriu > datorii) $Tncile comerciale acordT diferite credite pe termen scurt: %" creditele de trezorerie 2 se acordT pentru acoperirea decalajului Vntre totalul stocurilor i cheltuielilor, pe de o parte, i totalul resurselor i VncasTrilor, pe de altT parte" 1le se acordT Vn contul conurent, prin care se efectueazT de regulT VncasTrile i plT ile" Practic, situaia de trezorerie se Vntocmete astfel: %" ) stocuri, cheltuieli i alte active, conform bilanului, din care active imobilizate Vn stocuri degradate, clieni litigioi, etc" &" ) cheltuieli necesare realizTrii desfacerilor Vn perioada curenta (plTi pentru aprovizionTri cu mTrfuri, materiale, combustibil, energie, reparaii, amortizTri, salarii, impozite, asigurTri, etc") (" ) total stocuri i cheltuieli la sfUritul trimestrului curent (indicator % > &) 4" ) capital de producie (active circulante) )" ) surse atrase 6" ) VncasTri Vn perioada curentT (din vUnzarea mTrfurilor, avansuri a conturi, alte VncasTri) 7" ) credite bancare totale (existente anterior, din care credite restante) 9" ) total resurse i VncasTri (indicator 4>)>6>7) ," ) deficit de trezorerie (indicatorul (-9) %-" ) excedent de trezorerie (indicatorul 9-() &" creditele pentru stocuri, cheltuieli i alte active constituite temporar -aceste credite se acordT prin cont simplu de Vmprumut pe baza cererilor i documentelor prezentate de firmT" 1ste cazul creditelor ce se acordT peste cele avute Vn vedere Vn situa ia de trezorerie (" credite pentru stocuri sezoniere 2 stocurile i creditele aferente se deduc din situaia de trezorerie" 'in acest cont simplu de Vmprumut, firmele pot efectua plTi pe mTsura efectuTrii aprovizionTrilor 4" credite pentru nevoi temporare 2 au Vn vedere acoperirea unor nevoi de fonduri peste

cele rezultate din situaia de trezorerie, determinate de cauze obiective, cum sunt: - primirea unor mTrfuri din producia internT sau din import Vn avans sau Vn devans fa T de termenelecontractate, cu condiia ca mTrfurile sT aibT asiguratT desfacerea - acumularea de stocuri Vn vederea participTrii la tUrguri, expoziii, pentru deschiderea de noi magazine, etc" 8ceste credite, ca i stocurile cu care sunt garantate, nu se cuprind Vn situa ia de trezorerie" Pentru creditele de trezorerie, rambursabile din excedente de trezorerie, scaden ele se stabilesc ealonat, pUnT la sfUritul trimestrului curent i numai Vn cazuri justificate se pot prelungi pUnT Vn trimestrul urmTtor" Creditele acordate prin conturi simple de Vmprumut se scadeneazT Vn funcie de termenele de valorificare a stocurilor i altor active care au stat la baza acordTrii lor, fTrT a depTi ,- de zile Vn cazul creditelor pentru nevoi temporare i %& luni Vn cazul celorlalte credite de la acordare" $anca creditoare admite atUt garanii personale, cUt i garanii reale" <aran iile personale pot fi la rUndul lor: simple, cUnd un ter garanteazT Vn limita unei sume cT va achita bTncii eventualele obligaii neonorate de debitor solidare, cUnd terul girant se obliga sT achite Vntreaga suma nerambursatT de debitor <araniile reale se pot constitui de cTtre debitor Vn diverse forme: gajul, constituie principalul element de garantare a creditului, fiind constituit din bunuri patrimoniale mobile, din pachete de aciuni, obligaiuni sau alte titluri de valori mobiliare" <ajul poate fi cu deposedare, cUnd bunurile trec Vn pTstrarea bTncii sau unui ter, sau pot fi fTrT deposedare, cUnd bunurile rTmUn Vn custodia debitorului ipoteca 2 este o garanie realT, imobiliarT, cu pTstrarea dreptului de proprietate al debitorului, dar fTrT dreptul VnstrTinTrii pUnT la rambursarea creditului Karantul i recipisa Karantului 2 atestT depozitarea unor stocuri Vn antrepozite generale, Vn vederea unei viitoare vUnzTri" *ecipisa conferT dreptul de proprietate asupra stocurilor respective, iar Karantul atestT existena mTrfurilor cantitativ, calitativ, sortimental, valoric, depozitate la un ter" 8cest document se poate transmite prin andosare sau depunere Vn gaj la o bancT, pentru obinerea unui credit" 'ebitorul nu poate ridica mTrfurile din depozitul general decUt cu ambele documente (cu Karant i cu recipisT)" cauiunea 2 reprezintT depozite Vn lei sau valutT, cu indicaie expresT de garantare a unui credit scrisoarea de garanie 2 este emisT de o altT bancT sau institu ie financiarT, care nu poate acorda creditul, dar e dispusT sT garanteze pe debitor Vn fa a unei alte bTnci cesiunea 2 reprezinta o modalitate de garantare a creditelor bancare prin cedarea de cTtre debitor a drepturilor sale ce arputea proveni din chirii, asigurTri, a unor venituri viitoare, a unor instrumente de platT, etc" $Tncile care acordT credite firmelor Vi asumT pe lUngT riscul de imobilizare i un risc

economic, adicT riscul de a nu putea recupera creditul acordat, de a nu putea primi dobUnda cuvenitT, din cauza situaiei precare a debitorului" %" Credite cu risc minim (credite performante) 2 sunt cele acordate firmelor cu activitate bunT, care lucreazT rentabil, care ramburseazT la timp, care sunt solvabile i au capacitate de platT &" Creditele Vn observare 2 reprezintT plasamente bancare Vn clieni cu rezultate economice bune, dar care uneori VntUmpinT greutTi, ca urmare a scTderii ciferi de afaceri, clien i cu bonitate Vn prezent, dar fTrT perspective deosebite Vn viitor pentru meninerea performanelor lor, clieni pentru care este previzibilT apariia unor probleme organizatorice, de personal, sau tehnologice (" Creditele sub standard 2 reprezintT plasamente cu deficiene, cu riscuri care pericliteazT lichidarea datoriei, plasamente insuficient protejate de capitalul propriu, pentru care existT riscuri ca banca sT preia parial pierderile dacT deficien ele semnalate la client nu se remediazT pe parcurs" 8ceti debitori au o situaie economico-financiarT satisfTcTtoare Vn prezent, dar cu tendine de VnrTutTire a indicatorilor economicofinanciari sau VnrTutTirea situaiei organizatorice sau de personal" 4" Creditele incerte - reprezintT plasamente neprotejate sau protejate Vn micT mTsurT de garanii, pentru care rambursarea este incertT" 8ceti debitori au o situa ie economicT oscilantT, Vntre satsifTcTtor i nesatisfTcTtor )" Creditele cu risc major (neperformante) 2 reprezintT plasamente ce nu pot fi rambursate, ceea ce pune sub semnul VntrebTrii meninerea lor Vn continuare Vn activul bTncii

C5*
#ncasTri i plTi fTrT numerar
este un instrument de platT dar i un titlu de credit, cuprinzUnd ordinul dat de trTgTtor unei instituii financiare (tras), sa plTteasca necondiionat o sumT de bani la vedere beneficiarului" Caracteristicile cecului sunt acoperirea financiarT i achitarea la vedere acoperirea financiarT a cecului se face dintr-un depozit bancar sau dintr-un credit acordat de tras trTgTtorului dpdv al beneficiarului, cecurile pot fi nominative sau la purtTtor" Cecul nominativ (sau girabil) se plTtete unei anumite persoane cu clauza Gla ordinulH sau fTrT aceastT clauzT" 'acT nu are aceastT clauzT, cecul nu poate fi transmis prin gir" Cecul la purtTtor se plTtete persoanei care Vl prezintT bTncii sau persoanei desemnate de beneficiarul ini ial" Tipuri de cecuri: %" Cecuri simple0obinuite 2 se utilizeazT pentru efectuarea de viramente sau pentru eliberarea de numerar din bancT" Cecul de virament poate fi Vnsoit de clauze cum ar fi: GplTtibil Vn contH sau Gnumai pentru viramentH"

C1C54

&" Cecul barat 2 este un cec obinuit, dar care este marcat prin & linii paralele pe fa a cecului, orizontale sau oblice, ceea ce VnseamnT cT beneficiarul va trebui sT recurgT la serviciile unei bTnci pentru Vncasarea sumei Vnscrise pe cec, Vncasarea Vn numerar direct de la banca trTgTtorului nefiind posibilT" (" Cecul certificat 2 banca la care are cont trTgTtorul confirmT pe cec existen a depozitului pentru onorarea cecului, blocUnd suma necesarT? trTgTtorul nu mai poate retrage din cont suma destinatT plTii cecului Vnaintea termenului de prezentare" 4" Cecul de cTlTtorie 2 se emite de regulT Vn sume fixe de cTtre o bancT, putUnd fi Vncasat de cTlTtor la o bancT strTinT pentru acoperirea cheltuielilor cTlTtoriei" Cecul poate fi exprimat Vn monedT naionalT sau Vn monedT strTinT" )" Cecul circular 2 este un titlu emis de bancT asupra subunitTilor sale sau asupra altor bTnci, urmUnd ca beneficiarului sT i se poatT face plata la oricare dintre unitT ile trecute Vn cec" 6" Cecul potal 2 este destinat sT faciliteze plTile Vn localitTile unde nu existT filiale ale bTncii asupra cTreia a fost tras cecul" Wntre emitere i platT, cecul poate circula liber ca instrument de platT i de credit, schimbUndu-i beneficiarul prin gir sau andosare" <irul este operaiunea prin care posesorul (beneficiarul) numit girant transferT altei persoane, numitT giratar, toate drepturile ce decurg din titlul respectiv" ;eniunea de transfer prin gir se mai numete andosare" <irul poate fi de ( feluri: gir Vn plin 2 caracterizat prin faptul cT trebuie sT cuprindT semnTtura girantului, data girTrii i numele giratarului gir Vn alb 2 curpinde numai semnTtura girantului pe verso gir la purtTtor 2 este similar cu cel Vn alb, dar cuprinde formulat GplTtii purtTtoruluiH A alizarea cecurilor 8valul este o garanie personalT prin care avalistul garanteazT obliga ia asumatT de trTgTtor sau girant pentru toatT suma sau pentru o parte a acesteia" 8valul se Vnscrie pe cec cu formula Gpentru avalH sau Gpentru garanieH, urmatT de semnTtura avalistului Protestarea cecurilor Plata cecurilor se refuzT de bancT atunci cUnd nu are acoperire financiarT, Vn caz de pierdere sau furt" 'acT are acoperire parialT, cecul va fi plTtit numai pUnT la concuren a provizionului" Cecul refuzat pentru care s-a Vntocmit protest de neplatT dT dreptul beneficiarului sT se Vndrepte pe cale de regres Vmpotriva diverilor semnatari (girani, avali ti), Vn vederea recuperTrii creanei" CA)=IA

1ste un titlu de credit i de platT ce poate circula pe calea girului i care reprezintT ordinul dat de o persoanT numitT trTgTtor cTtre o alta perosanT numitT tras, de a plTti o sumT la scandea i locul menionate Vn titlu Vnsui unei a treia persoane, numitT beneficiar" 1lementele cambiei sunt: denumirea de cambie, VnscrisT pe titlu ordinul de a plTti o suma de bani determinatT numele persoanei ce trebuie sT plTteascT scadena care poate fi la vedere, la un anumit termen de la vedere, la un anumit termen de la data emiterii sau la o data calendaristicT certT locul unde trebuie efectuatT plata numele beneficiarului data i locul emiterii semnTtura trTgTtorului Cambia are urmTtoarele 4 funcii: garantarea vUnzTrilor pe credit (furnizorul emite cambii la valoarea mTrfurilor vUndute pe numele clientului 2 tras 2 care urmeazT sa plTteascT la scaden T beneficiarului) mobilizarea creditului (beneficiarii cambiilor, dacT nu vor sau nu pot atepta scadena, le pot sconta cu atUt mai mult dacT acestea sunt acceptate de tras i avalizate de o bancT" Wn acest fel, se poate transforma o vUnzare la termen Vn una cash" realizarea plTii prin scrisoare de credit comercial (mai ales Vn rela ii interna ionale) consolidarea modalitTii de platT prin incasso documentar (documentele remise cumpTrTtorului extern spre platT, Vnsoite de o cambie trasT asupra sa de cTtre exportator capTtT o garanie Vn plus cT vor fi onorate, deoarece niciunei firme nu Vi convine sT i se adreseze protest de neplatT

8cceptarea este meniunea fTcutT pe cambie de cTtre tras prin care recunoa te plata cTtre beneficiar la scandeT" 8valul este o forma suplimentarT de garantare prin care o persoana numitT avalist garanteazT efectuarea plTii pentru una din persoanele obligate prin cambie" 8valistul trebuei sa precizeze persoana pe care o garanteazT" 8valistul paote fi el Vnsu i garantat prin aval de cTtre un co-avalist" $Tncile sunt acelea care garanteazT prin aval contra unui comision, sau printr-o prima de acoperire a riscului" Plata cambiei se face la scadenT fie direct beneficiarului, fie prin compensare" =I>.TU> >A 2RDI3 1ste un titlu de credit i de platT cuprinzUnd angajamentul unei persoane (emitent) sT plTteascT o sumT determinatT la data i locul indicate Vn titlu unei alte persoane denmitT beneficiar" Wn comparaie cu cambia, biletul la ordin implicT numai & persoane: emitentul i beneficiarul" $iletul la ordin suprimT procedura de acceptare, deoarece este emis tocmai de cel care trebuie sT plTteascT"

$eneficiarul unui bilet la ordin are posibilitatea sT acioneze diferit, conform intereselor sale: prezintT biletul la ordin emitentului spre avizare, dacT scadena este stabilitT la un anumit termen de la vedere gireazT biletul la ordin Vn favoarea altei persoane (alt beneficiar) sconteazT biletul la ordin dacT nu are posibilitatea sT atepte pUnT la scaden T prezintT biletul la ordin emitentului la scadenT spre Vncasare 'IRA).3TU> 1ste ordinul dat de un client bTncii sale de a transfera o sumT de bani din contul sTu Vn contul altui titular desemnat, Vn vederea stingerii unei obligaii care decurge din contracte comerciale Vncheiate sau din lege" #nstrumentul pe baza cTruia se face decontarea este ordinul de platT, care poate fi emis pe hUrtie sau pe suport magnetic" !iramentul e de & feluri: de credit (credit transfer) de debit (debit transfer) !iramentul de credit 2 plTtitorul dT ordin bTncii sale sT plTteascT altui titular de cont" !iramentul de credit este o decontare din iniiativa plTtitorului i prin urmare nu prezintT suficientT garanie pentru beneficiar, intrucUt plTtitorul, la data plT ii, are putea sT nu aibT disponibil Vn cont, sT amUne plata sau sT refuze sT o facT" !iramentul de debit 2 e decontare Vn care iniiativa plTii o are beneficiarul" =urnizorul depune la bancT un aviz de prelevare directT, prin care solicitT de a i se vira Vn cont o sumT de bani, reprezentUnd contravaloarea livrTrilor efectuate sau serviciilor prestate" !iramentul de debit prezinta mai multT siguranT pentru furnizor, Vn sensul cT clientul nu poate refuza plata, VnsT rTmUne incertitudinea privind capacitatea de platT a clientului Vn momentul decontTrii"