CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI OMUL INCEPUTURILOR - de Ieromonah Serafim Rose - Extrase -

NTRE !RI S" R!SPUNSURI #in $%rs%" des&re Cartea Fa$erii '()*( si ()*+, - Parinte"e Serafim Rose (- ./rsta &0m/nt%"%i STU#ENT1 Dup cronologia biblic, pmntul are cam 7500 de ani vechime; dar dup evolutionisti, si chiar dup istoria predat n licee, pmntul are miliarde de ani vechime. Cum explicati acest lucru Parinte"e SERAFIM1 !vem cteva crti pe aceast tem, pe care vi le voi arta. "xist destui oameni care, n ultimii #ece sau dou#eci de ani, au nceput s contraatace pe cei ce sunt extrem de siguri de aceast teorie. "xist un grup n $an Diego numit %nstitutul de cercetri creationiste si un altul n &ichigan, numit $ocietatea pentru cercetarea creatiei. "i au dat la iveal cteva crti de stiint care examinea# problema' pe ce temei (ac oamenii aceste pre#umtii despre milioanele si miliardele de ani $e dovedeste c teoria contine mult mai multe ipote#e dect (apte. "xist o carte scris de un evolutionist, intitulat Cum s-a alctuit scala timpului preistoric )*he +ro,th o( a -rehistoric *ime $cale., in care autorul )/illiam 0.1. 0err2. admite c pentru a interpreta milioanele si miliardele de ani trebuie presupus c (iintele (osili#ate din nivelurile in(erioare de roci sunt strmosii evolutivi ai celor din nivelurile superioare. Dar se ntmpl adeseori ca aceste straturi s (ie n ordine gresit dup teoria evolutioniststraturile cu organisme mai primitive se a(l n partea de sus. -rin urmare, este la (el ca n vremea lui Copernic. -e3atunci exista interpretarea ptolemeic a miscrii corpurilor ceresti, potrivit creia soarele planetele si stelele se nvrteau toate n 4urul pmntului. $3a pus ntrebarea3 de ce oare planetele nu corespund cu stelele 5nii antici #iceau c aceasta se datorea# (aptului c se a(l n s(ere di(erite. !dic stelele sunt mai ndeprtate iar planetele mai apropiate; deci planetele par a se deplasa mai iute Dar atunci de ce uneori planetele merg nainte iar alteori napoi -entru explicarea miscrii lor astronomii ptolemeici trebuiau s spun c ele se rotesc (iecare n 4urul alteia, ntr3o miscare (oarte complex de cicluri si epicicluri oscilnd n 4urul pmntului. 5nele merg napoi, altele alctuiesc ci(ra opt6 5rmrirea miscrilor planetelor dup modelul ptolemeic devenise att de complicat, nct lui Copernic i3a venit ideea c poate toate acestea sunt gresite 3 poate c pmntul si planetele se miscau n 4urul soarelui. ! nceput s (ac socoteli pomind de la aceast idee,

iar teoria lui s3a dovedit mult mai simpl. -n la urm am a4uns s acceptm c teoria lui era cea adevrat. !semeni astronomilor ptolemeici, evolutionistii ce studia# straturile care contin (osile descoper adesea c ele sunt cu susul n 4os, n ordinea gresit, sau prea apropiate ntre ele con(orm ideilor evolutioniste. "i numesc aceste lucruri 7discon(ormitti7, 7paracon(ormitti7 sau 7pseudo3con(ormitti7. "i trebuie s gseasc 4usti(icri pentru (aptul c totul este n ordinea gresit. Dac i ntrebi de unde stiu care e ordinea corect, vor admite c singurul motiv dup care cunosc ordinea corect este (aptul c stiu c evolutia e adevrat.89e#i /.0.1. 0err2, +ro,th o(a -rehistoric *ime $cale, ed. cit., p. :;.< 9edeti, este ceva necurat la mi4loc. !r trebui s dovedeasc teoria, iar pentru a dovedi teoria trebuie s porneasc de la ea. Deci nu este ceva att de concret pe ct se spune. Creationistii stiinti(ici, cum si spun ei nsisi, au cteva crti interesante despre dove#ile vechimii pmntului.8-rincipalele crti la care (cea re(erint -rintele $era(im sunt -otopul din Cartea =acerii )>?@>. si Creationismul stiinti(ic )>?7:., ambele de Dr. Aenr2 &orris.< Depinde doar de (elul dove#ilor de care te servesti. "ste o ceva (oarte ipotetic. 1u este nici pe departe la (el de clar precum Cartea =acerii. +- #atarea $% Car2on (3 STU#ENT1 Ce ne puteti spune despre sistemul de datare cu Carbon >: P0rinte"e SERAFIM1 Datarea cu carbon se (oloseste doar pentru substante organice. -erioada de n4umttire al Carbonului >: este de 5700 de ani, deci e limpede c aceast metod nu poate merge prea departe n urm. 5nii cred c se poate a4unge cu ea pn la ;0 000 de ani sau mai mult, dar aceasta ar implica att de multe presupuneri, nct nu poate (i precis. Chiar aprtorii ei spun c te poti ncrede n ea cam pn la B000 de ani n urm, dar, dac se merge mai departe, devine din ce n ce mai putin demn de ncredere. $istemul se ba#ea# pe un ntreg set de presupo#itii. [Robert Lee, redactor sef adjunct la revista Anthropologcal Joumal of Canada, scrie despre incertitudinea datarii cu radiocarbon !"roblemele metodei de datare cu radiocarbon sunt incontestabil ad#nci si serioase$ n ciuda celor %& de ani de perfectionare tehnologic si unei mai bune ntelegeri, principiile ce stau la ba'a metodei au fost putemic puse la ndoial$$$ Continuarea folosirii metodei depinde de un demers de tipul (ndreptrii pe parcurs), permit#nd aici o contaminare, dincolo o fractionare si ajustare ori de c#te ori este posibil$ Astfel c nu e de mirare c cel putin jumtate din datari sunt respinse$ * de mirare faptul c cealalt jumtate ajunge s fie acceptat$ [$$$+ ,ndiferent c#t de (util) este, totusi metoda radiocarbonului nu este capabil s ofere re'ultate precise si demne de ncredere$ *-ist mari discrepante, cronologia e neuniform si relativ, iar datele acceptate sunt de obicei datele selectate! .!Radiocarbon, Ages in *rror!, n Anthropological Joumal of Canada, vol$ /0, nr$ %, /01/, pp$ 02 304$+

Con(orm specialistilor, cel mai de ncredere sistem de datare nu este ra diocarbonul, ci datarea dup inelele de crestere a copacilor 8dendrocronologie<. Cecent s3au putut testa o ntreag serie de lucruri, comparndu3se datele sistemului radiocarbon cu datele o(erite de cercurile copacilor, si s3a descoperit c metoda datrii cu radiocarbon se abtea mult mai mult dect se credea. Calculele dup inelele copacilor aveau tendinta s dea vrste mai mari cu cteva secole dect cele cu radiocarbon. !lte metode radiometrice se (olosesc pentru a obtine vrste de milioane si miliarde de ani' metoda potasiu3argon etc. $i aceste metode se ba#ea# pe tot (elul de idei preconcepute; trebuie s accepti acele idei preconcepute nainte ca sistemul s 7(unctione#e7. [5atarea cu radiocarbon de ba'ea' pe un alt set de presupuneri dec#t celelalte metode$ "entru o scurt trecere n revist a acelor presupuneri ve'i 6enr7 8$ 8orris, 9cientlfic Creationisin, op$ cit$, pp$ /:;-:02 /<3-<=$+ *oate pornesc de la presupunerea c nu a existat vreo contaminare de3a lungul secolelor ntre un element si cellalt, si c nici unul dintre elementele (male 8componentele 7(iice7< nu a (ost pre#ent la nceput. "volutionistii nu stiu aceste lucruri; ei presupun c totul era uni(orm, de la #ero pn la ceea ce cunoastem acum. Dac lucrul acesta e adevrat, iar rata schimbrii a (ost uni(orm, atunci putem calcula vrsta (osilelor oarecum precis; dar dac nu e adevrat, ntregul sistem poate (i (oarte departe de realitate. !u existat greseli notorii. Damenii au (cut teste radiometrice asupra unor roci care se (ormaser de putin timp, si au a4uns la vrste de pn la trei miliarde de ani. 4- Strat%ri"e 5eo"o5i$e STU#ENT1 Ce ne puteti spune despre di(eritele straturi, precum cele din &arele Canion, despre care se presupune c s3au depus cu o anume periodicitate P0rinte"e SERAFIM1 "xista o vast problematic stiinti(ic legat de straturi. $traturile nu au etichete care s spun' 7"u am cinci milioane de ani vechime; eu am #ece milioane de ani vechime7. "xist o carte excelent pe aceast tem, -otopul din Cartea =acerii )*he +enesis =lood. de Aenr2 &orris, n care el interpretea# straturile n termenii unei singure catastro(e, adic -otopul lui 1oe. -re#entarea este stiinti(ic. D puteti cerceta si puteti vedea dac are sau nu dreptate. Cred c ar trebui ca mai multi oameni s priveasc ambele (ete ale medaliei si s vad care model are mai mult sens. %n (oarte multe privinte modelul evolutionist are lipsuri n ceea ce priveste straturile; de (apt, chiar evolutionistii nsisi ti3ar spune, probabil, acelasi lucru. %ntrebarea este' oare cellalt model este mai corect Cnd se a4unge la ceva de (elul straturilor, este vorba, desigur, de o problem stiinti(ic. Depunerea straturilor este, evident, un proces stiinti(ic ce a avut loc n timp. [>na dinti-e cele mai interesante cercetri n domeniu a fost fcut de geologul france' ?u7 @erthault, nt#i la ,nstitute de 8echaniAue des Bluides din 8arsilia, iar apoi la laboratorul hidraulic de la Colorado >niversit7Cs *ngineering Research Center$

!ncepand din /01&!, scrie Richard 8ilton, !@erthault a reali'at o serie de e-perimente de laborator ce cuprindeau vrsarea unor sedimente n niste recipiente mari cu ap n miscare, pentru a studia structura intern a straturilor si felul cum are loc stratificarea$$$ @erthault a descoperit c$$$ sedimentele se ase'au la fund aproape imediat, dar particulele fine erau separate de particulele mai mari de curentul apei, d#nd impresia de straturi$$$ Re'ultatele au fost publicate de ctre Academia Brance' de 9tiinte n /01< si /011 si au fost pre'entate la Congresul national al sedimentologilor de la @rest n /00/$$$ Lucrrile de laborator nu au fost fcute i'olat, ci au fost suplimentate cu observatii pe teren ale unor de'astre naturale precum inundatia de la @ijou CreeD, Colorado, din /0<&, formatiile sedimentare ce au urmat eruptiei de la 8ount 9t$ 6elens din /01;, ca si forajele marine fcute de vasul ?lomar Challenger n /0=&$$$ 5up @erthault, (*-perimentele contra'ic ideea lentei construiri a unui strat dup altul$ 9cala temporal se reduce de la sute de milioane de ani la una sau dou catastrofe ce produc aproape instantaneu stratificri) [@erthault, Compte-Rendus Academie des 9cience ,,, % decembrie /01<, /< februarie /011+$ Aceste cuvinte aparent inocente vestesc moartea ideii c e-istenta miilor de metri de sedimente este in sine o dovad in favoarea unei v#rste mari a pm#ntului! .8ilton, 9hattering the 87ths of5arEinism, ed$ cit$, pp$ ===14$ .n$ ed$4+ -rin urmare, este altceva dect cele $ase Eile ale =acerii 3 este vorba despre ceea ce a avut loc dup cele $ase Eile. "ste un lucru supus de#baterii stiinti(ice. 3- O $hesti%ne de mode"e P0rinte"e SERAFIM1 $avantii dispun de ceea ce se cheam modele. %eri am vorbit de modelul ptolemeic 3 n care pmntul e centrul universului, iar toate stelele si planetele se nvrt n 4urul pmntului. %ntruct, dup cum se poate observa, planetele se misc n 4urul pmntului cu vite#e di(erite de ale stelelor, trebuia ca astronomii ptolemeici s aib teorii despre (elul cum mergeau napoi si nainte, (ormau ci(ra opt etc. Cum puteti vedea chiar acum, n ultimele sase luni sau cam asa, $aturn si Fupiter au (ost pe cer mpreun. Dac le3ati (i observat, ati (i putut vedea cum la nceput una mergea nainte, apoi amndou au mers napoi, apoi $aturn a devenit mai palid iar Fupiter mai strlucitoare. Dup modelul copernican se poate explica de ce se ntmpl asa, (iindc ele sunt n (a#e di(erite n orbitele pe care se rotesc n 4urul soarelui. Din punctul nostru de vedere ele par a se apropia, cnd de (apt ele nu (ac dect s se roteasc n 4urul soarelui. 5n alt exemplu e 9enus. Chiar acum 9enus a devenit nc o dat lucea(r de sear n 4os, la ori#ont. !cum cteva luni era lucea(r de dimineat 3 (iind de4a acolo n #ori nainte de rsritul soarelui. &odelul ptolemeic a (ost dovedit de(icitar (iindc nu explica (aptele la (el de bine ca modelul copemican. Copemic a spus c, dac interpretm pmntul si celelalte planete ca rotindu3se n 4urul soarelui, atunci toate miscrile capt sens; adic sunt (oarte usor de explicat matematic. -n la urm acest lucru a (ost acceptat. !st#i, calculnd con(orm modelului copemican, putem trimite nave spatiale pn aproape de $aturn (r s gresim;

de (apt este chiar ceva uimitor de precis. -are deci evident c toate planetele se nvrt n 4urul soarelui, chiar dac, dup observatiile noastre, soarele se roteste in 4urul pmntului. -rin urmare, este (oarte important ce model adoptm. n cursul de (at vom studia modelul patristic despre cele $ase Eile ale =acerii. 6- Ori5inea $or&%ri"or $eresti '$osmo5onia &atristi$a, P0rinte"e SERAFIM1 Celatarea Crtii =acerii despre Eiua a -atra a =acerii este greu de adaptat ideilor obisnuite despre univers, (iindc $criptura si $(intii -rinti a(irm cu certitudine c soarele a (ost creat n acea Ei, dup ce pmntul, plantele si copacii existau de4a. &ai mult, -rintii spun c soarele, luna si stelele )ca si toate gurile negre si tot ce se mai a(l n spatiu. au (ost create n Eiua a -atra ntr3o clipit. Dumne#eu a (cut un semn cu mna si toate au luat (iint, la distante de triliarde de mile. 0inenteles c Dumne#eu este mai mare dect universul, deci de ce nu ar (i (ost n stare s (ac acest lucru -entru el nu e deloc greu. !ceasta d o cu totul alt perspectiv asupra lumii. " o ntreag cosmogonie 3 explicarea nceputului lucrurilor. Cosmogonia evolutionist modern, populari#at de oameni precum Carl $agan, sustine c a existat un punct care a avut un 7big3bang7, iar apoi totul s3a de#voltat din el (r nici un Dumne#eu. [Fmul recunoscut a fi !printele! cosmogoniei @ig-@ang-ului a fost Abatele ?eorge Lematre ./10:-/0<<4, un preot ie'uit$ ,ntr-o 'i a anului /0%/, pe cand citea un articol despre originea si sf#rsitul lumii, i-a venit ideea c universul a e-plodat si apoi a evoluat dintr-un !atom primordial!$ Contemporan cu colegul su ie'uit Geilhard de Chardin, el a ncercat s fac pentru astronomie ceea ce Geilhard fcuse pentru biologie s cree'e o sinte' a crestinismului cu conceptia evolutionist a stiintei moderne$ 5esigur c !atomul primordial! este echivalentul cosmogonic al !supei primordiale! a lui 5arEin .din care se presupune c a aprut si a evoluat viata4$ !,deea de evolutie!, scria Lematre, !a jucat un rol important n de'voltarea astrofi'icii$$$ *volutia lumii poate fi asemuit cu un spectacol de artificii ce tocmai s-a ncheiat! .C$?$ Lematre, Ghe "rimeval Atom, 5$ Han Iostrand Compan7, IeE JorD, /0&;, pp$ 1=, =14$ .n$ ed$4+ Dac cre#i acest lucm, este (iresc s cre#i c cel mai mare corp, soarele, a aprut primul, iar apoi a (cut s apar cumva pmntul. $unt tot (elul de teorii despre cum a (cut acest lucru. 5nii cred c soarele s3a (ormat dintr3un nor de ga#e si pra(, iar cldura sa a (cut ca ga#ul s (ie eliminat, rmnnd numai pra(ul, care s3a condensat si s3a rcit, (ormnd planetele. !ltii cred c soarele s3a ciocnit partial cu o stea cltoare, (cnd ga#ele s (ie smulse de pe supra(ata solar, ga#e care mai tr#iu s3au trans(ormat n planete. Di(eritele teorii sunt n ntregime speculatii, (iindc nimeni nu a (ost acolo n acele momente, iar ast(el de lucruri nu mai au loc n pre#ent. -oate c ele sunt n concordant cu ceea ce credem noi c trebuie s (ie adevrat, ntruct ni se pare c toate corpurile mai mari

trebuie s (ie anterioare celor mai mici. Dar dup Cartea =acerii si dup $(intii -rinti, pmntul 3 acest mruntis nensemnat, aceast pictur din univers 3 a (ost primul, iar gro#avul soare a aparut dup el. !st#i (iloso(ilor atei le place s spun c dimensiunea relativ a pmntului dovedeste c omul e doar o pictur pierdut n univers. "i spun' 7-mntul este att de mic, iar universul att de mare 3 deci evident universul e mai nsemnat dect omul, iar Dumne#eu nu a (cut totul pentru om7. Dar dac gndesti n termenii celor spuse de -rinti 3 c soarele a (ost (cut dup ce pmntul exista de4a 3 atunci este limpede c totul a (ost (cut pentru om. STU#ENT1 n galaxia noastr exist multi alti sori. $pun ceva $(intii -rinti despre acesti sori P0rinte"e SERAFIM1 1u, (iindc ei cunosteau mai putin despre alctuirea universului dect stim noi acum. -ur si simplu nu exist practic vreun motiv s vorbim prea mult despre ei, n a(ar de a spune c ei se a(l acolo si c i3a (cut Dumne#eu. $inguml loc unde stim c locuieste omul este numai acesta. STU#ENT1 "xist vreo contradictie ntre ntelegerea ortodox a (acerii lumii si (aptul c exist mai mult dect un soare P0rinte"e SERAFIM1 1u, (iindc pentru noi exist un singur soare. STU#ENT1 Ceilalti sori sunt stele. P0rinte"e SERAFIM1 Da. -entru noi nu sunt sori. $oarele e un lucru deosebit, centrul vietii noastre, care ne d lumin si cldur, pe lng care crestem si (r de care nu putem tri. Celelalte stele nu sunt pentru noi centrale, ca aceasta. Dac ar exista alti sori, cu alte pmnturi, lucrurile s3ar complica. Dar nu avem nici o dovad c ceva de (elul acesta ar (i adevrat. $cripturile si -rintii privesc ntotdeauna lucrurile asa cum se vd de pe pmnt. 1u te poti plasa ntr3un loc ipotetic, n vreo alt galaxie, ca s te uiti napoi spre pmnt. !cesta e un mod cu totul abstract de a privi lucrurile, (iindc noi nu ne a(lam acolo, ci aici. 1ou ni s3a spus ceea ce avem nevoie s stim spre a ne mntui su(letele, nespunndu3ni3se nici mcar un singur lucm despre acesti alti sori, planete etc. Dac ne3ar (i (ost de (olos s le stim, Dumne#eu ni le3ar (i spus. "ste totusi un lucru interesant' toate datele sondelor spatiale trimise ctre alte planete pn acum parc ne3ar da indicatii deliberate spre a ne arta c pmntul este locul vietii. !lte locuri sunt corpuri moarte. STU#ENT1 Ce prere aveti despre speculatiile privitoare la (iintele de pe alte planete

P0rinte"e SERAFIM1 Damenii care caut (iinte de pe alte planete intr n legtur cu o ntreag (iloso(ie ocult a vietii care vorbeste despre existenta unor (iinte superioare ce vin s ne salve#e si s ne dea a4utor; nu trebuie dect s ne prostemm n (ata lor si ei ne vor da toate puterile de care avem nevoie. %n (apt, toate miturile despre (iinte de pe alte planete corespund cu ceea ce stim despre diavoli si despre (elul cum ei lucrea#. Dac ncepem s speculm despre aceste (iinte si ne lsm cuprinsi de idei despre rase superioare de extraterestri 3 totul duce ctre diavoli. %n a(ar de ngeri, singurul (el de (iinte inteligente despre care stim sunt diavolii. 7- Creationistii stiintifi$i P0rinte"e SERAFIM1 "xist o multime de scrieri n pre#ent privitoare la problema creatiei si evolutiei, problem ce a devenit vital mai ales n ultimii #ece sau dou#eci de ani. Cecent a aprut un articol (oarte prtinitor n revista *ime, unde erau luati n rs cei ce sunt mpotriva evolutiei, pre#entati ca niste (raieri 3 imbecili ce se ntorc la vremurile de dinaintea -rocesului &aimutelor al lui $copes, si asa mai departe. [!5arEin din nou pe banca acu'atilor - Creationistii (stiintifici) atac teoria evolutiei!, n rev$ Gime, /< martie /01/, pp$ 1;-13$ Articolul se ncheia cu un citat din Gheodosius 5ob'hansD7 !Iimic nu are sens n biologie, dec#t numai n lumina evolutiei$! .n$ ed$4+ Dar citirea scrierilor unora dintre creationisti este ceva (oarte interesant. "xist un grup in $an Diego, numit %nstitutul de cercetri creationiste, care a scos cteva crti (oarte interesante. 5na dintre ele se numeste 7Creatia' realittile vietii7, abordnd cteva dintre problemele stiinti(ice; o alta este despre (osile' 7"volutie =osilele spun nu G7 "xist o carte excelent cu titlul 7Creationism stiinti(ic7, destinat a (i manual pentru licee. &ai exist o carte bun si serioas despre dino#auri, deloc greoaie. "a nu pomeneste nimic despre evolutie, ci doar spune povestea dino#aurilor. "ste o carte pentru oameni ce vor s citeasc (r s li se bage pe gt tot (elul de ipote#e stiinti(ice. +rupul de care am pomenit este (oarte bun, cci nu ncearc s se ocupe de 0iblie. "i stiu c nu pot ptrunde n scolile publice dac (ac acest lucru, ast(el c scot crti )precum Creationismul stiinti(ic. ce pre#int materialul dintr3un punct de vedere pur stiinti(ic. $i nu l pre#int doar ca niste antievolutionisti, ci pre#int dou modele. !sa cum v3am vorbit despre modelul copernican (at in (at cu cel ptolemeic, ei pre#int modelul creationist (at n (at cu cel evolutionist, apoi pun ntrebarea' care model explic mai bine (aptele Cartea Creationismul stiinti(ic d o serie de (apte, apoi d explicatia con(orm modelului creationist si con(orm celui evolutionist. "i cred c modelul creationist are mai mult sens, cci evolutionistii sunt obligati s alctuiasc tot (elul de 7cicluri7 si 7epicicluri7 spre a explica tot (elul de lucruri stn4enitoare. %n >?@0, celebrul (ilm 7-rocesul maimutelor7, despre procesul lui $copes din >?;5, a in(luentat puternic (elul cum privea publicul larg de#baterea creatieHevolutie. =ilmul l

n(tisa pe (aimosul avocat ateu Clarence Darro, ca pe un mare erou, ntruct apra stiinta, progresul, viitorul omenirii s.a.m.d. Dar lucrurile nu stteau chiar asa. [n realitate, acest film .ba'at pe piesa scris de Jerome LaErence si Robert *$ Lee4 era o redare foarte departe de realitate a procesului si evenimentelor din jurul lui$ n viata real procesul lui 9copes nu a fost o actiune penal serioas, ci o nscenare juridic folosit ca test de ctre A$C$L$>$ John G$ 9copes a fost un aprtor voluntar, care nu a riscat nicidecum s ajung la nchisoare$ He'i "hillip *$ Johnson, 5efeating 5arEinism b7 Fpening 8inds, ed$ cit$,pp$ 3:-%3$+ Dar dup aparitia (ilmului multi oameni ce stteau la ndoial n privinta evolutiei s3au cam speriat, (iindc nu voiau s (ie acu#ati c sunt mpotriva progresului si a stiintei. Cu toate acestea, n ultimii dou#eci de ani s3au scris cteva tratate stiinti(ice (oarte interesante pe aceast tem, punnd n discutie numeroasele 7dove#i7 ndoielnice asupra evolutiei, dove#i ce sunt pre#entate n manualele scolare ca adevr si (apt real, dar, cnd le examine#i mai ndeaproape, descoperi c nu sunt realitti de (apt. De pild, ei pun n discutie asa numitul (apt c embrionul uman recapitulea# mostenirea sa evolutiv, c pe gt exist (ante branhiale etc. Dar dac citesti orice manual evolutionist de a#i despre embriologie, vei a(la c acesta este un mit. 7-antele branhiale7 nu au nimic de3a (ace cu evolutia sau cu recapitularea; pur si simplu asa se de#volt embrionul. De (apt, de#voltarea creierului, nervilor, inimii etc. nuntrul embrionului contra#ice total modul cum ar trebui s aib loc dac ar trebui s (ie recapitularea mostenirii evolutioniste. "xist o multime de lucruri despre evolutionism care, chiar dac nu doresti s cre#i din start una sau alta dintre preri, te (ac s te opresti, s3ti pui ntrebri si s chib#uiesti mai mult asupra probelor pro si contra. Ia (el se ntmpl si cu sistemul datrii radiometrice si cu interpretarea evolutionist3uni(ormist a straturilor geologice. "xist o carte excelent a pro(esorului de geologie Aenr2 &ords, numit -otopul din Cartea =acerii, ce ncearc s interprete#e straturile, vrsta ghetii etc. n termenii -otopului lui 1oe. Cartea pre#int dove#i si este alctuit (oarte stiinti(ic. -oti s o citesti si s (ii sau nu de acord cu ea, dar este pre#entat la nivel stiinti(ic. %nstitutul scoate lunar un buletin de in(ormatii numit !cts and =acts, pre#entnd lucrrile lor, si n (iecare numr exist o mic completare ce tratea# un aspect al evolutiei sau creatiei. !u avut numeroase de#bateri publice in cursul ultimilor cinci ani n universitti, care s3au bucurat de o bun participare; uneori au venit mii de studenti. $avantii creationisti sunt (oarte bine pregtiti 3 au citit tot ce s3a scris recent 3 pe cnd savantii evolutionisti sunt adesea asa de ncre#tori n ei nsisi, nct nu prea sunt la curent cu ultimele evenimente. !st(el c n ultimul numr al revistei $cience, care e (oarte evolutionist, unul dintre articole spune c s3a a4uns ntr3o situatie asa de proast n pre#ent 3 savantii evolutionisti sunt asa de prost pregtiti si predau studentilor asa de precar 3 nct nu ai dect s aduci un savant creationist cu trei sau patru (apte din ultiniii cinci ani, si3i va reduce la tcere pe evolutionisti. !st(el c evolutionistii au nceput s se tre#easc si s3si spun c si3au negli4at datoria de a3si creste odraslele n spiritul cuvenit.

!cum ncearc s3i educe mai bine, spre a se ntoarce la principiile originare ale evolutiei. 8- #iferite idei e9o"%tioniste P0rinte"e SERAFIM1 "xist o do# att de mare interpretare personal cuprins n teoria evolutionist, nct, dac ceri evolutionistilor s3ti explice cum are loc evolutia, nu se pot pune de acord asupra unui singur rspuns. "i obisnuiau s spun c evolutia are loc prin selectie natural cuplat cu mutatiile' mici schimbri care, dup un numr de generatii, duc n (inal la un nou (el de creatur. Dar se ntmpl c mutatiile sunt, n general, asa de duntoare, nct nu se poate explica nici un (el de progres prin mutatii. Chiar n pre#ent se discut aprins dac nu ar trebui eliminat complet gradualismul dar,inist si s se adopte o alt teorie. 5ltima idee la care au revenit 3 o idee lansat n urm cu patru#eci de ani 3 se numeste teoria 7monstrului dttor de sperant7. -roeminentul genetician Cichard +oldschmidt 8de la 0erKele2 5niversit2 o( Cali(ornia< a lansat aceast idee (iindc a v#ut c cumularea selectiei naturale cu mutatia nu poate produce structuri complexe. [Georia a fost respins la nceput de darEinisti, n /0:;, c#nd a fost propus pentru prima dat de ?oldschmidt, dar a fost reabilitat n /01; de evolutionistul 9tephen Ja7 ?ould de la 6arvard, n cunoscutul su articol !Rentoarcerea monstrului dttor de sperant!$ .n$ ed$4+ De pild, nu poti explica ochiul printr3o serie de schimbri treptate, cci (ie ai ochi, (ie nu ai. Drganismul care ar dobndi dintr3o dat retina sau alt parte a ochiului nu ar avea la ce s o (oloseasc. *rebuie s se mpereche#e cu o creatur cu aceleasi caracteristici, iar apoi caracteristica trebuie s se pstre#e pn ce se de#volt ntr3o (orm superioar, ca in (inal s se de#volte ochiul ntreg. -ur si simplu acest lucru nu se poate ntmpla; nu are nici un sens. Dchiul trebuie s apar dintr3o dat ntreg. [,n cartea sa Ghe @lind KatchmaDer .Ceasornicarul orb4 ./01&4, apologistul neodarEinist Richard 5aEDins a ncercat s e-plice evolutia ochiului$ Argumentele lui 5aEDins au fost respinse cu probe de ctre biochimistul 8ichael @ehe n fecunda sa carte 5arEinCs @lacD @o- .Cutia neagr a lui 5arEin4 ./00<4, ed$ cit$, pp$ /&-332 %<-%0$ "hillip Johnson comentea' !A trece de la 5aEDins la @ehe este ca si cum ai trece din biblioteca copiilor n laborator! .Johnson, Fbjections 9ustained, ed$ cit$, p$ &:4$ .n$ ed$4+ -rin urmare, +oldschmidt a sugerat c evolutia are loc n salturi 3 mutatii pe scar larg ce duc la un 7monstru dttor de sperant7 care este n stare s supravietuiasc si s se reproduc. +oldschmidt a invocat aceast teorie spre a explica originea psrilor. !ripa unei psri e un lucru extraordinar. Dac o reptil are doar un os ce i iese din spate, ea nu va (i prea bine adaptat supravietuirii. "a trebuie s aib dou aripi ntregi care (unctionea#, si trebuie s existe un mascul si o (emel cu acelasi (el de aripi ca s le poat reproduce. Deci ideea 7monstrului dttor de sperant7 sugera c o reptil a depus un ou din care a

iesit o pasre G Damenii se ntorc acum cu serio#itate la aceast idee si caut s gseasc un acord ntre ea si dar,inism, dndu3si seama c micile schimbri nu pot produce structuri extrem de complexe. [>n alt motiv pentru care paleontologul 9tephen Ja7 ?ould voia s reabilite'e teoria !monstrului dttor de speranta! era nevoia de a argumenta lipsa speciilor intermediare din arhiva fosilifer$ Revi'uirea teoriei lui ?oldschmidt de ctre ?ould, numit !echilibru punctual!, este de'btut n mod curent de ctre evolutionisti$ He'i Johnson, 5arEin on Grial, ed$ cit$, pp$ %3-:: si 5enton, *volution A Gheor7 in Crisis, ed$ cit$, pp$ /03-0&$ .n$ ed$4+ %deile de acest (el trebuie discutate de savanti, dar si pentru noi este interesant s stim despre ce anume discut. *- Limite"e s$him20rii 2io"o5i$e P0rinte"e SERAFIM1 Dricare dintre speciile existente nc n pre#ent n 4urul nostru descinde, ntr3o succesiune nentrerupt, din acelasi (el de creaturi din trecut. $unt multe specii ce nu mai exist a#i; dar pn la stingerea lor au rmas acelasi (el de (pturi care erau de la nceput. %nuntrul (iecrui (el de creaturi se pot observa numeroase schimbri. De pild, coteiul si ciobnescul german provin din acelasi (el, dar rmn tot cini, si se pot mperechea si reproduce. Ia (el se ntmpl si cu 7rasele7 de oameni' desi arat (oarte di(erit, toate tin de acelasi (el. Cei ce si spun creationisti nu sustin c nu exist schimbri. "xist o multime de schimbri n natur, dar toate au loc ntre anumite limite. %at ntreaga problematic a de#baterilor despre evolutie si creatie' sunt oare limitele bine de(inite dup 7gen7 3 care poate s nu (ie exact acelasi lucru cu 7specia7 3 ori totul provine dintr3un glob originar de materie organic ce s3a de#voltat, dnd toate (elurile de lucruri. *ot ceea ce stim n pre#ent despre codul genetic pare a (i mpotriva ideii din urm. 5n organism nu poate 7evolua7 n ceva ce nu se potriveste cu codul su genetic8!dic ceva a(lat in a(ara mar4ei de variatie speci(icate de !D1 pentru acel organism anume. )n. ed..<. %n pre#ent o mare parte din discutiile dintre evolutionisti se nvrt in 4urul ntrebrii cum este posibil acest lucru. 1oi nc nu am a(lat cum. [Cartea cea mai bun pe aceast tem este Iot b7 Chance L .Iu nt#mpltor L4 de 5r$ Lee 9petner, e-pert n codul genetic$ .n$ ed$4+ )- :E9o"%tia %man0: STU#ENT1 Ce credeti despre oamenii (osili care au (ost descoperiti

>0

P0rinte"e SERAFIM1 %n ultimii ai au aprut o multime de teorii. %n !(rica, sotii IeaKe2 (ceau tot (elul de descoperiri n (iecare an. 0inenteles c (iecare persoan ce (ace descoperiri doreste ca 7omul7 su s (ie strmosul ntregii omeniri; ast(el c vrea s rstoarne toate ideile anterioare, s aduc una nou si s pretind c el a gsit 7veriga lips7. !sa c lum ntotdeauna cu prudent spusele acestor oameni. %n >?5? Iouis si &ar2 IeaKe2 au descoperit un craniu al unei specii stinse de maimute, !ustralopithecus )7&aimuta sudic7., despre care toat lumea a presupus c era maimuta3strmos pentru toti oamenii (osili 3 Aomo erectus etc. Cinci ani mai tr#iu ei au anuntat c au descoperit (osile umane n acelasi strat cu cele ale !ustralopithecului. [9tatutul de maimut disprut al Australopithecului a fost stabilit nc din /0&: prin anatomie comparat de ctre 'oologul 9oll7 MucDerman$ Baptul c oameni adevarati au trit n acelasi timp cu australopithecii indic faptul c acestia din urm nu au nimic dea face cu originea omului$ ,n urma descoperirilor sotilor Louis si 8ar7 LeaDe7, fiul lor Richard LeaDe7 a descoperit si el fosile de Australopithecus si 6omo erectus n acelasi strat$ .n$ ed$4+ %ntruct s3au gsit si unelte de piatr, ei si3au numit noua descoperire Aomo habilis sau 7Dmul ndemnatic7. [!5in /0<: ncoace!, scrie Richard 8ilton, ,homo habilis a fost reevaluat si s-a sugerat c unul din oasele m#inii este o bucat de vertebr, c alte dou oase ar fi putut apartine unei maimute ce tria n copaci, si c alte sase provin de la un ne-humanoid neidentificat$ 5ar oricare ar fi meritele descrierii originare, ram#ne faptul c 6omo habilis este o fiint uman - nu veriga lips$ 9-a calculat c 6omo habilis avea un creier mic poate doar jumtate din mrimea celui al oamenilor moderni obisnuiti$ 5ar, asa cum a artat 5r$ A$$G$ Khite, habilinele erau si mici de statur, astfel c creierul lor nu era mic n raport cu marimea corpului, flind mai cur#nd asemeni pigmeilor moderni$ ,ntr-adevr, unul din aspectele ha'lii ale descoperirii lui 6omo habilis este acela c n timp ce darEinistii si concentrau atentia s interprete'e oasele degetelor si vertebrele la Flduvai ?orge .locul unde s-au descoperit fosilele lui 6omo habilis4, ncerc#nd s alctuiasc scrisorile de acreditare ale acelei creaturi ca fiind veriga lips, se pare c au trecut cu vederea faptul c la numai c#teva sute de mile spre vest, n pdurile Mairului, se afl populatia 8buti, care au de obicei doar - patru picioare si sase inci nltime si, ca statur, mrime a creierului si chiar ca mod de viat sunt comparabili cu 6omo habilis$ 5ar acesti 8buti sunt oameni modemi n toat puterea cuv#ntului, cu e-ceptia faptului c nu se uit la documentare GH si nu primesc premii de la societtile de finantare a stiintei! .9hattering the 87ths of 5arEinism, ed$ cit$, pp$ 3;<-3;=4$ He'i si LubenoE, @ones of Contention, ed$ cit$, pp$ /&=-/<<$ .n$ ed$4+ !cest lucru a ntors pe dos ntregul scenariu al evolutiei umane, (iindc n teoria evolutionist un strmos nu se poate gsi n acelasi strat cu descendentii si. $i Aomo erectus a (ost scos din locul su si plasat dup Aomo habilis; iar acum se spune c (iintele umane ce au (olosit unelte de piatr au trit n urm cu dou milioane de ani.

>>

0inenteles c toate aceste lucruri sunt doar presupuneri. "xist attea lipsuri si di(icultti in (eluritele teorii, nct (iecare evolutionist ncearc mai mult s3si impun propriile pretentii. "xist chiar si misti(icri de3a dreptul. Cnd studiam #oologia la (acultate, n anii >?50, una dintre dove#ile evolutiei omului era 7Dmul de -iltdo,n7. ncepnd din >J?0, a existat o cutare concertat pentru a se gsi veriga lips, despre care se credea c ar (i 4umtate maimut si 4umtate om. !sa c, n >?>>, un engle# istet pe nume Charles Da,son a luat un craniu uman, l3a combinat cu osul maxilar al unei maimute si a completat dintii de maimut. 5n an mai tr#iu *eilhard de Chardin a descoperit si caninul care lipsea. Cu maxilarul su (oarte primitiv si craniul (oarte avansat, acest 7Dm de -iltdo,n7 a (ost socotit a (i un strmos evolutionist al omului. 5nii savanti l3au pus la ndoial si au avut discutii aprinse, dar marea ma4oritate l3au acceptat. %n s(rsit, in >?50, niste savanti l3au testat cu metoda de datare cu Carbon >:, care d re#ultate destul de precise pn pe la ;0003B000 de ani vechime. "i au descoperit c o parte era mai veche, iar cealalt era mai nou, ast(el c s3a dovedit c erau dou creaturi di(erite.8n >?J;, imediat dup moartea -rintelui $era(im, s3a descoperit c maxilarul apartinea cu sigurant unui urangutan. )n. ed..< -rin urmare, totul a (ost discreditat. STU#ENT1 Ce ne puteti spune despre descoperirile craniilor omului de 1eanderthal P0rinte"e SERAFIM1 n pre#ent se accept c Dmul de 1eanderthal este Aomo erectus' aceeasi specie cu omul, dar alt varietate 3 nu mult mai di(erit (at de om dect este engle#ul de chine#. [La sf#rsitul anului /01; c#tiva evolutionisti au sugerat ca omului de Ieanderthal s i se redea vechea denumire de 6omo neanderthalensis$ Gotusi chiar si acestia admiteau c neanderthalienii erau contemporani cu fiintele umane moderne si se puteau ncrucisa cu ei$ He'i LubenoE, @ones of Contention, ed$ cit$, p$ <1$ .n$ ed$4+ De (apt, oamenii (osili sunt (oarte putin numerosi. $i, desigur, totul se ba#ea# pe (elul cum interprete#i' este om sau maimut [ Richard LeaDe7 si citea' colegul paleontolog 5avid "ilbeam care spunea !5ac ai aduce un om de stiint inteligent dintr-o alt disciplin si i-ai arta slabele dove'i pe care le-am gsit, cu sigurant c ti-ar 'ice Las-o balt2 nu prea ai cu ce s mergi mai departe$ 5esigur, nici 5avid si nici altii dintre cei implicati n cercetarea omului nu pot urma acest sfat, dar rm#nem deplin constienti de pericolele de a trage conclu'ii din probe at#t de incomplete! .Richard *$ LeaDe7, Ghe 8aDing of8anDind, 8ichael Joseph, Londra, /01/4$ .n$ ed$4+ 1u este chiar simplu s gsesti ceva ntre cele dou specii. -e nici o (osil pe care o ve#i, (ie c e a oamenilor 7primitivi7 sau a maimutelor 7avansate7, nu scrie 7"u sunt strmosul oamenilor de a#i7. Deci nu poti spune dac e strmos, vr sau nici un (el de rud. Depinde cum interprete#i. -n acum nu exist de (apt vreun om vechi convingtor care s arate cu adevrat ca si cum ar (i intermediar ntre om si maimut. "xist di(erite (eluri

>;

de oameni (osili, unii 7primitivi7, unii cu cranii mari, unii cu cranii mici; dar nu se deosebesc ntre ei mai mult dect se deosebesc di(eritii oameni ce triesc n pre#ent. Deci cei ce trebuie s aduc dove#i n acest ca#, cred eu, sunt aceia care vor s dovedeasc c unul se trage din cellalt. Desigur c toat problema descendentei unuia din cellalt ridic o multime de ntrebri (at de textul =acerii 3 de pild, despre genealogii. Dac omul are milioane de ani vechime, trebuie s alctuiesti niste uriase epicicluri spre a re#olva genealogiile -atriarhilor. 5nii chiar spun c -atriarhii nu sunt persoane adevrate' ei ar (i n realitate doar niste denumiri pentru mari perioade de timp. (;- Limite"e in9esti5atii"or stiintifi$e STU#ENT1 1u sunt surprins cnd spuneti c ideile despre evolutia uman se schimb, pe msur ce se descoper mai multe lucruri ce contribuie la teoria evolutiei. -n la urm vom vedea cum ntreaga imagine a evolutiei iese la lumin. P0rinte"e SERAFIM1 *otul depinde de premisele de la care pornesti, (iindc adeseori premisele sunt (oarte puternice. STU#ENT1 9reau s spun c n general, n stiint, ei merg cu o teorie, apoi descoper c presupunerile lor erau incorecte, asa cum ati spus. !poi sunt nevoiti s3si schimbe teoria, iar acest lucru este un pas, un spor de cunoastere n stiint. P0rinte"e SERAFIM1 Da. "xist unele puncte slabe si n teoria evolutiei nssi, asa cum se n(tisea# ast#i. Desigur, trebuie s ntelegem c si cuvntul acesta are mai multe ntelesuri. "volutia unei anumite varietti de cinte#oi sau asa ceva 3 nu are legtur cu discutia noastr. "ste vorba doar de o schimbare nuntrul aceleiasi (iri. Dar evolutia ca teorie despre originea lumii 3 acest lucru e dincolo de domeniul stiintei. "ste o speculatie despre nceputuri, la (el ca anticele speculatii grecesti despre in(initatea lumii sau existenta ei vesnic etc. $pre a putea s accepti teoria evolutionist despre origini, asa cum e pre#entat de obicei n pre#ent, trebuie s accepti c cele $ase Eile ale =acerii nu sunt o lucrare supra(ireasc, adic o lucrare de tip di(erit (at de ceea ce se ntmpl n pre#ent. Dup tlcuirea 0isericii, este o mare deosebire' au existat $ase Eile ale =acerii, n care Dumne#eu a (cut ntreaga lume, lucru pe care nu l mai (ace de(el ast#i. Deci nu se poate deduce cum anume au (ost. -robabil c poti (ace deductii cel mult pn n acel punct, dar nu poti deduce cum a (ost cu adevrat nceputul. Deci cred c n aceast privint savantii ar trebui s (ie mult mai putin dogmatici n (elul cum privesc si discut despre nceputul nsusi. *extul =acerii arat (oarte clar c cele sase lucrri au (ost cu totul n a(ara s(erei cunoasterii noastre de a#i. 1u putem sti nimic despre ele, a(ar de ceea ce Dumne#eu nsusi a ales s ne descopere. *ocmai de aceea as #ice c savantii rmn pe dina(ar cnd

>B

ncearc s deduc nceputul din ceea ce se ntmpl n pre#ent. -oti duce ideea uni(ormist )adic (aptul c toate s3au petrecut cu aceeasi vite# cu care se ntmpl acum. pn la un anumit punct 3 poate pn la cteva mii de ani. &ai departe este (oarte ndoielnic c totul s3a petrecut mereu n mod constant. ((- Crono"o5ia 2i2"i$a STU#ENT1 $tim oare ct de vechi este pmntul dup cronologiile biblice P0rinte"e SERAFIM1 -roblema este controversat. *extul grecesc )$eptuaginta. si textul ebraic )masoretic. al =acerii sunt di(erite. Dup $eptuaginta, lumea are cam 7500 de ani vechime;5?: dup textul ebraic, are cam @000 de ani vechime. "ste o discrepant evident. Cum putem re#olva probleme de acest tip -rintii admit c poate exista o oarecare greseal care s se (i transmis; pot (i simple greseli de copiere etc. =ericitul !ugustin are un ntreg capitol despre acest lucru.8=er. !ugustin, Cetatea lui Dumne#eu >5.>B. )n. ed..< -oate c unii copisti au adugat sau au scos ici si colo cte o sut de ani atunci cnd au copiat textul. -rintii admit c n $criptur pot (i mici greseli. 1u exist nici o nvttur patristic care s spun c trebuie s de(inim lumea ca avnd exact 7:?0 de ani vechime. -oate (i ceva mai mult sau ceva mai putin' nu este ceva att de important. Dar (aptul c !dam a trit acum sapte sau opt mii de ani, sau a trit n urm cu milioane de ani 3 aceasta este o ntrebare important. "ste un subiect nsemnat ce in(luentea# ntregul text al =acerii. *rebuie s ntelegem cine a (ost !dam 3 dac a (ost sau nu o persoan s.a.m.d. Dac a trit n urm cu milioane de ani, apar o grmad de ntrebri pe care trebuie s ti le pui despre (elul cum omenirea a interpretat traditia ncepnd de atunci. (+- Preexistenta s%f"ete"or, re<n$arnare si e9o"%tie STU#ENT1 De ce credea Drigen c su(letul a cobort in timp din trmul duhovnicesc -rintele $"C!=*&' $e a(la sub in(luenta unor (iloso(i care spuneau c materia este rea. Damenii priveau n 4ur si vedeau c pcatele se produc din pricina crnii, ast(el a aprut ideea, mai ales ntre maniheisti si cei cu invtturi similare, c materia nssi este rul iar su(letul e un lucru nobil, ntemnitat n materie. De aici au a4uns la ideea c su(letul a petrecut odinioar ntr3un alt trm. STU#ENT1 De ce au cobort su(letele n materie dac materia este rea P0rinte"e SERAFIM1 Dup Drigen, aceasta se datora (aptului c au pc tuit n acel alt trm. "ste vorba de o conceptie dualist asupra universului' exist un aspect bun 3 su(letul, si unul ru 3 materia, trupul. -e de alt parte, conceptia crestin vede su(letul si trupul laolalt, cunoscnd c trupul se va trans(igura cu adevrat. De (apt, cum vom

>:

vedea cnd vom studia Cartea =acerii, trupul la nceput era di(erit de (elul n care a a4uns dup cdere. STU#ENT1 ! (ost oare in(luentat Drigen de idei orientale P0rinte"e SERAFIM1 1endoielnic. Ia !lexandria, unde tria Drigen, ve neau oameni din %ndia care predau acolo. 5nul dintre pro(esorii lui Drigen era din %ndia. STU#ENT1 %deea preexistentei su(letelor seamn cu ceea ce nvat hin duismul despre transmigrarea su(letelor si 7rencarnare7. -rintele $"C!-*&' Corect. STU#ENT1 $i ce legtur are cu evolutia P0rinte"e SERAFIM1 %deea a(lat ndrtul cosmogoniei evolutiei este aceea ca totul provine dintr3un singur (ilament' la nceput a existat o singur pictur, din care provin toate viettile' animale, insecte, plante etc. )Desigur, teoria are imense di(icultti, (iindc trebuie s arti cum anume, n acea pic36 tur originar, au aprut simultan codul genetic si mi4loacele translatrii sale; apoi trebuie s arti cum s3a adugat in(ormatia spre a produce codul genetic pentru om si toate celelalte creaturi. !cest lucru nu a (ost nicicnd reali#at.. %deea 7rencarnrii7 se aseamn prin (aptul c, dup conceptia vechilor budisti, hindusi, greci si romani, ea cuprindea transmigrarea in di(erite creaturi, (iare slbatice, insecte si chiar plante. )n vremurile moderne oamenii au schimbat aceast idee' ei sustin c n 7vietile anterioare7 au (ost (iinte umane, (iindc nu le place ideea de a (i (ost maimute sau copaci sau altoeva. Damenilor le place s cread c au (ost 1apoleon sau %ulius Ce#ar, dar nu le place s cread c au (ost o grind de ste4ar pe undeva prin Coma. $e lingusesc pe ei nsisi.. %ndeobste, putem spune c ideea c totul este una 3 ca un singur 7Iant de Iumin7 ce se mparte n di(erite (eluri de (iinte 3 nu este deloc acceptata de $(intii -rinti. "i spun c toate (elurile de (pturi au (ost pre#ente la nceput, iar smnta lor produce acelasi (el de (pturi pn la s(rsitul vremii. (4- Nat%ra Rai%"%i P0rinte"e SERAFIM1 nainte de a ncepe un nou capitol, poate cineva s (ac un re#umat despre (elul cum era Caiul pmntesc STU#ENT1 1u este lumea material asa cum o cunoastem noi, dar nici un trm intelectual, ci unul oarecum intermediar. " mai curnd un loc (i#ic rare(iat. -rintele $"C!-%&' Da. $i era pe pmnt sau n cer

>5

STU#ENT1 1iciunde. Cred c era ridicat deasupra pmntului. P0rinte"e SERAFIM1 Da, dar de (apt la nceput era parte a pmntului, chiar dac era probabil pe un loc mai nalt. %ar acum STU#ENT1 "ste un loc care exist n mod real, dar nu poti a4unge acolo ntr3un mod lumesc, geogra(ic. P0rinte"e SERAFIM1 ! mai (ost cineva acolo n ultimele mii de ani STU#ENT1 *lharul de pe cruce 8c(. Iuca ;B, :B<. P0rinte"e SERAFIM1 !sa e, dar el nu s3a mai ntors s ne povesteasc. $3a ntors oare cineva STU#ENT1 $(ntul !ndrei cel 1ebun pentru Aristos din Constantinopole. P0rinte"e SERAFIM1 Da. $i mai cine STU#ENT1 ! mai (ost un buctar dintr3o mnstire. P0rinte"e SERAFIM1 Corect, $(ntul "u(rosin 0uctarul. STU#ENT1 "ste vreunul dintre cei pomeniti n cartea $u(letul dup m.oarte P0rinte"e SERAFIM1 Da, sunt unii dintre cei pomeniti acolo care s3au rentors ca s ne povesteasc. "i spun ntotdeauna, precum $(ntul -avel, c nu pot descrie exact ceea ce au v#ut. "i dau anumite descrieri ale Caiului )de pild $(ntul !ndrei vorbeste despre plante, o grdin minunat, si cerul nsusi deasupra ei., dar e ceva asa de departe de experienta noastr normal, nct nu pot vorbi prea mult despre el. "i au v#ut starea n care urmea# sa a4ungem n veacul viitor. Caiul a (ost un loc aparte de pe pmnt care a (ost (cut, dup $(ntul "(rem $irul, mpreun cu plantele, n Eiua a *reia. n Eiua $asea Dumne#eu l3a ase#at n el pe om. Ia obrsie a (ost un loc al pmntului, ca spre a arta c omul era sortit s urce de pe pmnt la cer. 1u era n ntregime material, ci dintr3o materie ra(inat pe care nu o ntelegem. Dar, din pricina cderii omului, acest aspect ceresc al pmntului 3 o parte special a pmntului dintru nceput 3 s3a ridicat cumva si a disprut din vederea noastr, desi nc suntem n stare s ne ntoarcem n el. %n acelasi timp, dup cdere, pmntul dintru nceput a c#ut ntru stricciune. STU#ENT1 Cnd a (ost (cut iadul dup prerea -rintilor (acerea cerurilor sau o dat cu (acerea pmntului ! (ost (cut o dat cu

P0rinte"e SERAFIM1 %adul nu a (ost (cut n mod concret, tot asa cum nici rul nu a (ost (cut n mod concret. %adul este doar locul si starea unde au c#ut ngerii c#uti. Cu alte

>@

cuvinte, ntr3un anumit sens, ei nsisi l3au (cut. $criptura vorbeste despre locul 7gtit diavolului si ngerilor lui7 8&at. ;5, :><, dar nu pomeneste cum a luat (iint. 1u ni se povesteste amnuntit nici despre ngeri, nici despre cderea lor; exist doar scurte re(eriri ici3colo. "ste vdit c acestea s3au petrecut nainte de aparitia sarpelui din Cartea =acerii. &ai sunt alte ntrebri "ste greu de nteles acest concept despre un lucru care nu e nici cu totul material, nici cu totul duhovnicesc STU#ENT1 $untem (oarte obisnuiti s gndim dualisdc' materialul in opo#itie cu spiritualul. P0rinte"e SERAFIM1 !sa este. n veacul viitor vom avea trupuri, dar vor (i trupuri duhovnicesti. 9a (i un trm asemntor cu Caiul de la nceput, desi Caiul era mai 7grosier7, adic relativ material. *rmul viitor va (i un slas duhovnicesc, dar n acelasi timp n el vor exista trupuri [9f$ 9imeon Ioul Geolog scrie despre 'idirea rennoit din veacul viitor !Goate vor fi mai presus de cuv#nt, ca unele ce vor ntrece toat g#ndirea, iar fiind duhovnicesti si dumne'eiesti, se vor uni cu cele inteligibile si se vor face un alt Rai inteligibil si un ,erusalim ceresc, asemnat si unit cu cele ceresti, si o mostenire neclintit a fiilor lui 5umne'eu! .5iscursuri teologice si etice, ed$ cit$, p$ /%;4$ .n$ ed$4+ Care a (ost primul exemplu de ast(el de trup STU#ENT1 Aristos nviat. P0rinte"e SERAFIM1 Da 3 trupul nviat al lui Aristos, care putea trece prin usi nchise si prin #iduri. -utea arta c mnnc, desi "l nu avea nevoie s mnnce; "l avea rani ce puteau (i atinse, dar arta asa de di(erit, nct ucenicii nu I3au recunoscut atunci cnd I3 au v#ut. "ste o stare (oarte tainic, totusi tine de trup. STU#ENT1 Dac !dam si "va nu ar (i c#ut, ar (i putut !dam s nainte#e pn la starea desvrsirii (ar Aristos P0rinte"e SERAFIM1 *eoretic poti gndi si asa. " o alt problem (aptul dac Aristos ar (i venit oricum. Dumne#eu stia ce voia s (ac de mai nainte si stia cum se vor petrece lucrurile. $i lucrurile erau ast(el, nct Aristos a venit. Dar nu ar (i (ost nevoie ca "l s vin s ne mntuiasc dac !dam nu ar (i pctuit. Desigur, sunt lucruri (oarte adanci. &ai tr#iu voi cita cteva dintre slu4bele ce vorbesc despre aceste lucruri. *eologia 0isericii ni se d necontenit n slu4be, (iindc ea ne (ace s ne amintim de unde venim si ncotro mergem. (3- .ointa "i2er0

>7

STU#ENT1 Cnd !dam a c#ut, si3a dat seama n acel moment c are voint liber P0rinte"e SERAFIM1 De ndat ce nu a ascultat, si3a dat seama c era gol, a v#ut c (ugea de Dumne#eu si a nceput s caute scu#e. Cu alte cuvinte, i s3a deschis ntreaga cale care este urmarea pcatului. Deci a v#ut acest adnc n el nsusi 3 c era n stare s aleag rul, chiar dac nu ar (i vrut cu adevrat s3o (ac. STU#ENT1 Deci nu era cu totul constient de voia sa liber pn n acel moment P0rinte"e SERAFIM1 "i bine, -rintii spun c, desi era matur cu trupul si (oarte nalt cu cugetul, totusi era nc (oarte naiv, ne(iind ncercat. "ra n starea bunttii (r s (i (ost ispitit de ctre ru. STU#ENT1 Deci a stiut !dam ce anume (ace atunci cnd a c#ut P0rinte"e SERAFIM1 $tia un lucru' c exist o porunc. Dar nu era nc ncercat n ascultarea poruncilor si, n simplitatea sa, a c#ut. STU#ENT1 %nainte de a mnca din mr, !dam constienti#a ce este rul P0rinte"e SERAFIM1 Cred c nceputul constienti#rii rului a (ost, proba bil, atunci cnd a observat c exist ispite. [ 9f$ ,oan ?ur de Aur scrie !Adam [nainte de cdere+ stia c ascultarea era bun si neascultarea era rea2 si-aceasta a aflat-o nc mai limpede c#nd, dup ce a m#ncat din pom, a fost i'gonit din Rai si lipsit de acea fericire! .Fpt omilii$ la Bacere =, %4$ .n$ ed$4+ De nu ar (i c#ut, constienti#area n sine i3ar (i putut (i ca si cum ar (i gustat din pom (r a cdea. Dac ar (i (ost matur si pregtit, ar (i putut cunoaste urmrile rului (r a cdea el nsusi n ru. *otusi, aceasta e doar prerea mea. -rintii nu vorbesc despre acest as pect aparte, dar spun c pomul cunoasterii binelui si rului este numai pentru oameni maturi. )n treact (ie spus, nici unul dintre $(intii -rinti nu spune c (ructul a (ost mr. 1u ni se spune nimic anume despre aceasta; era doar un pom cu (ructe.. (6- Fa$erea "%i Adam si a E9ei STU#ENT1 Dumne#eu a creat doar un brbat si o (emeie $au !dam si "va sunt repre#entantii unui anume (el de persoane sau grup de persoane P0rinte"e SERAFIM1 "l a creat ntreaga (ire omeneasc ntr3un om 3 ntiul om, !dam 3 iar din carnea lui a luat3o pe prima (emeie. Din ei provine restul omenirii.

>J

STU#ENT1 Cnd Dumne#eu a creat3o pe "va din coasta lui !dam, a luat nsusirile proprii (irii (emeiesti din !dam sau a n#estrat3o cu alte nsusiri complementare P0rinte"e SERAFIM1 1u ni se spune. %3a dat toate acele nsusiri pe care trebuia s i le dea, pornind de la acea coast. Coasta unui brbat nu produce o (emeie; deci este o minune. Dumne#eu a luat o parte din !dam spre a arta c obrsia omenirii este una singur. %ntregul omenirii este de4a pre#ent n omul dintru nceput. Dricine s3a nscut dup aceea 3 din acest unic om 3 are aceeasi (ire, acelasi chip al lui Dumne#eu, care se vdeste n su(let. STU#ENT1 *rupul si su(letul omului erau (cute de la nceput s (ie desprtite P0rinte"e SERAFIM1 1u. Dac !dam nu ar (i murit, nu am mai (i avut de ce s vorbim despre trup si su(let, (iindc trupul nsusi s3ar (i subtiat si s3ar (i (cut asemenea su(letului. -n la urm am (i a4uns n starea de trup duhovnicesc. STU#ENT1 Dumne#eu a insu(lat un su(let si n "va P0rinte"e SERAFIM1 -e calea pe care o stie "l, i3a dat si ei acelasi lucru pe care l3a dat lui !dam. 1u ni se dau amnunte de acest (el. "ste pur si simplu o minune dumne#eiasc. STU#ENT1 De ce se numeste Aristos al doilea !dam P0rinte"e SERAFIM1 1oi suntem urmasii lui !dam. Chiar dac !dam nu ar (i c#ut si nu s3ar (i pus nceput modului de reproducere animal, ar (i existat un mi4loc oarecare de nastere din acest unic om. *oti oamenii se trag din !dam, ast(el c !dam este ca si omenirea. !dam a nimicit ntregul plan pentru omenire, dar Dumne#eu a (ost mai 7istet7, cci "l si3a 7nchipuit7 de mai nainte cum s mplineasc planul (r !dam. -rin urmare, !cela prin Care este rease#at (irea dintru nceput a omului, prin Care ni se d prile4ul s (im din nou n Cai, se numeste al Doilea !dam. STU#ENT1 Dare nu spune $(ntul -avel despre (elul cum moartea a venit la toti printr3 un singur om P0rinte"e SERAFIM1 !sa e, moartea a venit de la un om si viata vine de la un Dm. [Cor$ /&, 3/-33 C de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om si nvierea mortilor$ Cci, precum n Adam toti mor, asa si n 6ristos toti vor nvia$ .n$ ed$4+ =iindc !dam a gustat din pom, (irea noastr s3a schimbat. De3aceea, cnd vorbesc despre (irea omului, $(intii -rinti se re(er uneori la (irea c#ut, striccioas, pe care o avem ca urmare a cderii; dar uneori )de pild !vva Dorothei. vorbesc despre (irea dintru nceput a omenirii, spre a ne da o imagine a strii la care ar trebui s ne ntoarcem.

>?

Dar, (iindc a venit vorba, ideea romano3catolic este di(erit. "i spun c ntru nceput omul era (iresc, avnd un har supraadugat care l (cea supra(iresc; iar cnd a c#ut, a pierdut harul si s3a ntors la starea n care a (ost (cut. "ste o conceptie cu totul di(erit, care se potriveste cu evolutia, cci d de nteles c ntreaga creatie era natural la nceput, iar Dumne#eu nu a (cut toate nestriccioase. Dup conceptia romano3catolic, !dam nu a (ost (cut nemuritor; el a devenit nemuritor atunci cnd Dumne#eu i3a adugat harul. Dar n conceptia ortodox omul a (ost (cut nemuritor; ntreaga sa (ire era di(erita, iar cnd a c#ut acea (ire s3a de(ormat si s3a schimbat. Desigur, ne putem nc ntoarce la starea dintru nceput, dar numai dac harul lui Dumne#eu, prin Aristos nsusi, ne ridic din nou. STU#ENT1 Dar starea la care noi ne strduim s a4ungem nu este starea n care era !dam; este starea n care !dam ar (i trebuit s a4ung. P0rinte"e SERAFIM1 Corect. Dar starea dintru nceput este chipul celeilalte stri, (iindc era de4a aproape de ea. (7- Mintea "%i Adam STU#ENT1 Cunoasterea pe care o avea !dam era o revelatie dumne#eiasc. "l nu si3a dobndit cunoasterea asa cum (acem noi acum. "ste corect P0rinte"e SERAFIM1 Da. Cnd animalele au venit naintea lui el nu stia despre ele. "l le3a dat dintr3o dat ceea ce Dumne#eu i3a pus n minte. STU#ENT1 *otul era duhovnicesc. P0rinte"e SERAFIM1 Da. "ra ceva (oarte nalt. !vem o imagine a acestui lucru atunci cnd un printe v#tor cu duhul vede pe cineva pentru prima oar si i spune pe nume, i spune pcatele si i spune ce s (ac pentru a3si mntui su(letul. "ste exact acelasi lucru. "ste lucrarea lui, dar numai prin harul lui Dumne#eu. &intea sa i d aceast in(ormatie neasteptat, dar el poate (ace acest lucru numai (iindc este n legtur direct cu Dumne#eu. STU#ENT1 $pun oare $(intii -rinti c nchipuirea tine de (irea noastr c#ut P0rinte"e SERAFIM1 Da. STU#ENT1 %nchipuirea este acum att de pre#ent n gndirea noastr G P0rinte"e SERAFIM1 Corect. STU#ENT1 Cum anume gndea !dam Cum spun -rintii c era starea mintii sale

;0

P0rinte"e SERAFIM1 "ra starea numit tre#vie, nipsis in greceste. Cu alte cuvinte, el privea lucrurile si le vedea asa cum sunt. 1u era 7gnd7 duplicitar. [9f$ ?rigorie 9inaitul ./3<&-/%:<4 scrie !,nceputul si pricina g#ndurilor este mpartirea prin neascultare a amintirii simple si unitare a omului$ "rin aceasta a pierdut si amintirea de 5umne'eu$ Cci, fc#ndu-se din simpl compus si din unitar felurit, sia pierdut unitatea mpreun cu puterile ei! .Cuvinte felurite despre porunci </, Bilocalia vol$ =, ed$ cit$, p$ /;14$ .n$ ed$4+ De (apt, nu numai c se uita la ele si le vedea asa cum sunt, ci a si numit toate (pturile pe msur ce veneau naintea lui. STU#ENT1 Dar am au#it pe unii #icnd c nchipuirea e legat de puterile noastre creative, care sunt oglindirea puterilor creatoare ale lui Dumne#eu. !cesta e un lucru bun, n (elul acesta reali#m lucruri minunate... P0rinte"e SERAFIM1 Depinde ce anume ntelegi prin cuvntul 7nchipuire7. "a are mai multe aspecte. 5nul dintre aspecte este capacitatea creatoare, care e parte a (irii noastre originare. STU#ENT1 $i cu aceast capacitate a numit !dam (pturile P0rinte"e SERAFIM1 Corect. Dar n starea noastr c#ut acest talent creator se amestec cu gndirea duplicitar' privesti lucrurile si ti nchipui altceva. Deci cuvntul 7nchipuire7 are dou ntelesuri, dar in starea noastr c#ut este ntotdeauna legat de gndirea duplicitar. [ 9f$ 8a-im 8arturisitorul .&1;-<<34 nvat !8intea lui Adam la nceput nu era ptruns de nchipuire, care st ntre minte si g#nduri, cldind un 'id n jurul mintii si nengdumdu-i s intre n cele mai simple si lipsite de chipuri ratiuni .logoi4 ale e-istentelor 'idite!$ 9f#ntul Iicodim Aghioritul ./=:1-/1;04 e-plic cum anume amgeste diavolul prm nchipuire !5iavolul are o foarte str#ns legtur si familiaritate cu nchipuirea$$$ Cci el, fiind creat de 5umne'eu nt#i ca o minte simpl si fr form ori chip, ca si ceilalti ngeri dumne'eiesti, a ajuns mai t#r'iu a iubi formele si nchipuirea$ ,nchipuindu-si c si poate ase'a scaunul mai presus de ceruri si se poate face precum 5umne'eu, a c'ut din starea de nger de lumin si s-a fcut diavol al ntunericului$$$ 5iavolul foloseste nchipuirea ca unealt a sa$ *l l-a nselat pe Adam prin nchipuire si i-a starnit n minte nlucirea de a fi asemenea cu 5umne'eu$ ,nainte de neascultare, Adam nu avea nsusirea nchipuirii! .9f$ Iicodim Aghioritul, R'boiul nev'ut ,, 3&4$ .n$ ed$4+ STU#ENT1 Dup prerea $(intilor -rinti, de ce a aprut nchipuirea si gndirea duplicitar P0rinte"e SERAFIM1 !ceasta pare a (i o parte (ireasc a strii noastre c#ute. 1u mai vedem lucrurile ntocmai cum sunt, (iindc suntem slabi 3 suntem, ntr3un (el,

;>

incapacitati. -rivim lucrurile si nu prea le mai vedem asa cum sunt. Cnd ne tre#vim, reusim; dar de obicei nu suntem n stare. STU#ENT1 !cum vedem ca prin oglind, n ghicitur 8> Cor. >B, >;<. P0rinte"e SERAFIM1 !sa este. !dam vedea ntreaga #idire limpede, att #idirea de 4os, ct si pe cea de sus. $i, prin urmare, cunostea pe deplin realitatea de (apt a tuturor lucrurilor, numai c avea nevoie de experient spre a (i ncercat. STU#ENT1 !m citit undeva c oamenii si (olosesc nchipuirea spre a recstiga imaginea Caiului pe care l3au pierdut. P0rinte"e SERAFIM1 0ine, poti s spui asa, cci e evident c omul, odat c#ut, tn4este dup (ericire. Chiar necredinciosii si oamenii care socotesc c ei nu cred n Dumne#eu si nu ar accepta Caiul sau ceva de (elul acesta 3 toti tn4esc dup (ericire. $i, desigur, numai n 0iseric primim plintatea (ericirii si a(lm calea ctre ea, care trece prin urmarea lui Aristos pe Cruce. Dac te apuci de scris poe#ii, esti (oarte n(lcrat vreme de o #i, dar n #iua urmtoare ca#i n deprimare. -ur si simplu nu poti s treci dincolo de (irea ta n acest mod. Ca s poti s3ti depsesti (irea c#ut este vdit c Cineva de sus trebuie s te ridice. %nsusi !cela ce a (cut (irea trebuie s te schimbe. STU#ENT1 &3ar interesa s aud mai multe despre (elul cum a numit !dam animalele. P0rinte"e SERAFIM1 %ntruct !dam era la nceput ntr3o stare de neptimire, mintea sa era ntr3o stare (oarte nalt atunci cnd Duirme#eu a adus animalele naintea lui ca s le dea nume. !dam a dat nume animalelor dup nsusirile lor. Cu alte cuvinte, el avea un (el de (acultate supra(ireasc; mintea sa era limpede ca cristalul, nct vedea imediat care erau nsusirile (iecrei (pturi si ce nume trebuie s aib. Desigur, limba vorbit de el s3a pierdut. 1oi nu mai avem acea limpe#ime a mintii; este un lucru cu totul mai presus de noi. $(ntul $imeon 1oul *eolog spune c !dam era 7un mprat nemuritor peste o #idire nemuritoare7 3 nu doar Caiul, ci ntregul pmnt. Desigur, Caiul a (ost (cut ca s3i (ie slas. "l a (ost plsmuit n a(ara Caiului, pe p mnt, iar apoi dus n Cai, locuinta sa. !nimalele nu erau direct n Cai; ele au (ost 7aduse7 acolo. 1ou ne3ar prea a (i niste (iinte paradisiace, dar de (apt ele erau n a(ara hotarelor Caiului si au (ost aduse n el atunci cnd !dam le3a numit. Cnd !dam a c#ut, s3a ntors pe pmntul de unde venise. ! (ost trimis din nou a(ar, s triasc pe pmnt cu sudoarea (runtii sale. (8- Rai%" si $er%" STU#ENT1 n viata viitoare omul va (i n Cai sau n cer. Caiul si cerul sunt acelasi lucru sau nu

;;

P0rinte"e SERAFIM1 Din punctul nostru de vedere, al celor ce suntem asa de departe, este acelasi lucru. &ultumeste lui Dumne#eu dac a4ungi n oricare din ele. Dar se pare c vor exista deosebiri, (iindc multe lcasuri sunt 8%oan >:, ;< si locuri osebite; adic unii s(inti aiung la o mai mare libertate, mai mare apropiere de Dunme#eu, iar altii abia de intr. $i cei bln#i vor mosteni p mntul 8-s. B@, >>; c(. &at. 5, 5<. $(ntul $imeon 1oul *eolog spune c aceasta nseanm c cei bln#i vor mosteni chiar pmntul acesta de aici. Deci se pare c unii se vor a(la pe pmnt, cu putinta de a merge mai sus, altii vor (i pe trepte mai nalte. 1u ni s3a descoperit totul; am (ost lsati doar s aruncm o privire. Dac vom intra n acea stare, vom vedea exact ce se ntmpl. %ntreaga #idire 3 cea care trebuia s (ie ntru nceput 3 va (i din nou. 1u ni s3a spus dac vor (i exact aceleasi (iare slbatice anume )cci (iecare (ptur individual are o 7personalitate7 di(erit.. Dar vor (i aceleasi (pturi. $e pare c va (i exact acelasi sarpe, numai c vom (i prieteni cu el. Chiar scorpionii si tot restul... Dac nu te mai pot vtma, atunci toate aceste animale nu mai strnesc spaima. STU#ENT1 Dreptii care au murit de4a, precum noii mucenici 3 se a(l n Cai, n cer sau ntr3un loc aparte Ce nvat -rintii despre aceasta P0rinte"e SERAFIM1 1u putem dect s ne lum dup vedeniile unor oameni, precum $(ntul $alvius 8din !lbi< care a murit si a a4uns n cer. De obicei, cnd este vorba n mod speci(ic de Cai, se vede verdeat. Dar $(ntul $alvius a a4uns ntr3un alt loc, unde nu crestea ceva verde, ci erau doar o multime de oameni n alb' s(inti, mucenici. Cu alte cuvinte, ei sunt n cer. $(ntul !ndrei cel 1ebun pentru Aristos, cnd s3a dus n Cai, nu a v#ut oameni, dar a v#ut oameni n cer. 1u ni dau amnunte despre lucruri de (elul acesta. (*- #ia9o"%" STU#ENT1 n legtur cu vr4msia dintre !dam si sarpe' ati spus c diavolul l pi#muia pe !dam nainte de cdere din pricina bunttilor revr sate asupra lui. Dar ati mai spus si c !dam era in(erior sarpelui. P0rinte"e SERAFIM1 Diavolul e superior (iindc e (iint mintal. 1u e supus trupului. *rupul e un element in(erior; deci el este superior. Dar omul urmea# s dobndeasc ceea ce diavolul a pierdut, adic Caiul si cerul. *ocmai de aceea, pn a#i, diavolul este numai mnie. %ti poti nchipui diavolul chiar si dup psihologia omeneasc. +ndeste3te' aveai viat nemuritoare si stiai c esti osndit la iad. !poi o alt (iint, mai pre4os de tine, nevrednic nici mcar s o scuipi, urmea# s dobndeasc ceea ce tu ai pierdut. 0inenteles c vei a4unge groa#nic de invidios, cci pentru tine nu exist pocint. 9ei continua s ncerci s (aci tot ce este cu putint ca s l aduci si pe el n aceeasi stare n care te a(li tu. STU#ENT1 !ti citat din =acere, acolo unde se spune c sarpele va ntepa clciul 8-ac. B, >5<. Dare ast(el ncearc s ne aduc napoi n starea n care este el 3 lipsit de orice

;B

nde4de !r (i corect s spunem c n acest (el el ncearc s ne mpiedice mersul mpreun cu Dumne#eu P0rinte"e SERAFIM1 Da. $e pot da multe interpretri acelei propo#itii. nseamn c diavolul nu are putere s (ac prea mult. Dac ar (i ridicat, atunci ar (i un dusman prime4dios; ne3ar musca peste tot. STU#ENT1 Dar dac nu poate (ace prea mult, cum de e n stare s ne smulg din orice stare si s ne trag n cele mai de 4os P0rinte"e SERAFIM1 Dac avem harul lui Dumne#eu si nu cooperm cu diavolul, nu poate; numai dac noi nsine ne lsm vointa s (ie ademenit de ctre diavol. De (apt, noi nsine ne putem lsa ademeniti, asa cum a (ost !dam, chiar (r diavol. !dam putea s pctuiasc si (ar diavol, (iindc v#use n(tisarea plcut a (ructului oprit si avea de4a ispita de a3l dori pentru sine peste porunca lui Dumne#eu. STU#ENT1 -oate c e o ntrebare cam (r rost, dar ati putea s spuneti ceva despre mbln#itorii de serpi indieni "ste ntr3adevr ciudat (elul cum (ac ca serpii s se ridice, s stea drept si asa mai departe. P0rinte"e SERAFIM1 " semni(icativ (aptul c se ocup tocmai de acest (el de (pturi. !ceasta arat c, pe undeva, se lucrea# cu dracii. Ia modul general, se poate spune si asta. STU#ENT1 "ste satana (olosit ca unealt de Dumne#eu P0rinte"e SERAFIM1 Dho G !sta3i o ntrebare adnc. STU#ENT1 $titi cum Dumne#eu l3a lsat pe satana s3l ispiteasc pe %ov. P0rinte"e SERAFIM1 " adevrat. 1oi nu credem in dualism' c exist un Dumne#eu si un diavol, si c se lupt ntre ei 3 cum cred maniheii. 1oi credem c, de (apt, Dumne#eu stpneste totul; si chiar cnd lucrurile merg mpotriva Iui, le (oloseste (ie pentru mai marea Iui slav, (ie spre a3i aduce pe oameni la mntuire. Deci totul n lume se ntmpl (ie pentru c Dumne#eu voieste asa, (ie pentru c ngduie s (ie ast(el, din pricina liberttii, spre a (ace s se mplineasc un bine si mai mare. $atana are o personalitate independent, dar pe termen lung el este cel care pierde. Chiar cnd pricinuieste un lucru nspimnttor, precum Cevolutia Cuseasc, din ea ies 1oii &ucenici, o cutremurtoare pild pentru oameni. 9 puteti nchipui ce s3ar (i ntmplat cu Cusia (r Cevolutie, dup cum mergeau lucrurile. -robabil c ar (i (ost mai rea +recia de a#i 3 un loc n(ricostor de impregnat cu duhul lumesc, ortodox doar cu pretentiile 3 ns n loc de aceasta a (ost pedepsit. Deci, de (apt, din Cevolutie a iesit ceva bun, n ciuda (aptului c diavolul a vrut rul. Diavolul e independent, poate (ace ru, dar Dumne#eu scoate ntotdeauna bine pentru cei ce a caror voint doreste binele.

;:

STU#ENT1 1u3i asa c diavolul nu poate (ace nimic (r ngduinta lui Dumne#eu P0rinte"e SERAFIM1 1u, nu poate. Cnd spunem c diavolul a (ost legat pentru o mie de ani 3 timpul ntre ntia si a doua ventre a lui Aristos aceasta nu nseamn c nu poate (ace nimic. %nseamn c poate (ace doar ce i ngduie Dumne#eu. [9f$ "etru 5amaschinul .sec$ N,4 nvat !Iu este nimic nt#mpltor sau ru n 'idire, si chiar ceea ce are loc mpotriva voii lui 5umne'eu este schimbat n chip minunat de ctre 5umne'eu n ceva bun$ 5e pild, cderea diavolului nu a fost voia lui 5unme'eu, dar totusi ea a fost ntoars n folosul celor ce se m#ntuiesc! .Bilocalia, vol$ &4$ La fel scrie si 9f$ 8acarie *gipteanul !9tp#nitorul lumii acesteia [diavolul+ le este celor prunci cu duhul toiag de povtuire si bici care bate$ "rin aceasta, precum s-a mai spus si nainte, lor le pricinuieste slav mare si cinste tot mai mult prin neca'uri si ispite, cci din acestea au prilejul de a se face desvarsiti, iar siesi si gteste o mai mare si mai grea os#nd$ "este tot, prin el se mplineste o mare iconomie$ Cum s-a 'is undeva, rul ajut binelui printr-o intentie care nu vrea binele$ Cci sufletelor bune si cu o voint bun si cele ce par de ntristare li se sf#rsesc n bine, precum 'ice Apostolul Celor ce iubesc pre 5umne'eu, toate li se lucrea' spre bine .Rom$ 1, 314! .Bilocalia, vol$ &, *d$ ,@8@FR, @ucuresti /0=<, p$ %/&4$ .n$ ed$4 5up 9fintii "rinti, cei !o mie de ani! pomeniti n Apocalips 3;, 3 repre'int perioada ntre nt#ia si a doua venire a lui 6ristos$ Ioi ne aflam acum n aceast perioad$ He'i Arhiepiscopul Averchie Gausev si "arintele 9erafim Rose, Apocalipsa n nvttura 9fintilor "arinti, *d$ ,cos, 3;;;, pp$ 3/<-3/=$ .n$ ed$4+ Cnd cineva umbl n harul lui Dumne#eu, atunci numai dac el nsusi cade din acela poate diavolul s3i (ac ceva. Cnd avem ispite, ele sunt asemeni sarpelui ce nteap clciul' sunt ceva mrunt si trebuie s ne de#brm de ele. 1umai dac ne lsm coplesiti de ele cdem n de#nde4de, mnie si tot (elul de pcate. Deci puterea diavolului e (oarte limitat. STU#ENT1 Dar nainte de Aristos nu era asa. P0rinte"e SERAFIM1 nainte de venirea lui Aristos, satana avea mult mai mult putere, (iindc (iecare se nchina idolilor, care erau demonici. STU#ENT1 Dar n ntregul ansamblu al lucrurilor, totul era n planul lui Dumne#eu. P0rinte"e SERAFIM1 $igur c da, dar e un lucru (oarte tainic. *otul e cu prins n plan, si totusi (iecare persoan este liber s (ac ceea ce doreste n acest plan. %ar Dumne#eu scoate buntate si bun rnduial din toate lu crurile, indi(erent cti demoni sau oameni doresc s (ac ru. ()- Tr%&%" d%ho9ni$es$ a" "%i =ristos

;5

STU#ENT1 Cum se potriveste Aristos cu locul unde se a(l acum s(intii si cu starea la care spuneti c trebuia s a4ung !dam P0rinte"e SERAFIM1 %isus Aristos este Dumne#eu. STU#ENT1 Da, si Iui i slu4esc s(intii; dar are "l un trup duhovnicesc asa cum vor avea s(intii P0rinte"e SERAFIM1 Da, are nc trupul $u. $(ntul !ndrei, de pild, I3a v#ut pe Aristos tronnd n cer. STU#ENT1 Dar "l este Dumne#eu de4a (iint, si noi ne mprtsim cu "l duhovniceste. P0rinte"e SERAFIM1 Da, Dumne#eu este pretutindeni. "l este Iumina. Dar Aristos se a(l si n cer, n trupul $u cel nviat. Cum se ntmpl practic acest lucru nu suntem vrednici s stim; adic, dac vom merge alturi de "l, vom sta de vorb cu "l. Dar ia gnditi3v 3 "l a mers pe pmnt cu ucenicii $i. STU#ENT1 !sa se explic. "l este Dumne#eu de4a (iint, dar... P0rinte"e SERAFIM1 Dar a luat trup. $3a (cut asemeni nou, si deci acel trup este acolo, n lumea cealalt. n cer ne vom ntlni cu Dumne#eu duhovniceste, dar si cu "l n trupul $u. STU#ENT1 $i vom avea prtsie cu el n (iinta $a P0rinte"e SERAFIM1 1u. "xist o nvttur a $(ntului +rigorie -alama despre (iinta si energiile lui Dumne#eu. 1oi nu avem nici un contact direct cu Dumne#eu n (iinta $a, dar l cunoastem n energiile $ale )n har.. STU#ENT1 Deci s(intii nu au contact cu (iinta dumne#eirii P0rinte"e SERAFIM1 1u, ei au contact prin energii, si ast(el se (ac prtasi cu Dumne#eu. 1oi nu putem gndi ca Dumne#eu' nu putem gndi gndurile $ale sau s gndim ce anume (cea nainte de (acerea lumii, sau alte lucruri de acest (el. -utem doar s participm dup cum ne ngduie "l, prin harul $u. +;- T0ria $er%"%i STU#ENT1 Ce anume era tria P0rinte"e SERAFIM1 %at o ntrebare (oarte interesant. Dati3mi voie s (ac un scurt re#umat. *extul =acerii vorbeste despre o trie ce desprtea ntre apa care era sub trie si ntre apa care era deasupra tariei )=ac. >, 7.. &ai tr#iu, n +recia antic, a aprut teoria

;@

c universul era compus din #ece s(ere, cu pmntul, luna si (iecare planet ocupndu3si propria s(er. [ "rorocul 8oisi, autorul Crtii Bacerii, a trit n secolul NH, $6$ Conceptul grecesc al universului sferic a fost lansat nt#i de "itagora, n sec$ < $6$ si revi'uit de *u-odus n sec ,H d$6$ .n$ ed$4+ 5nii, sub in(luenta acestei teorii, au cre#ut c textul =acerii nvat c exista un (el de castron de sticl peste pmnt. $(ntul 9asile cel &are a discutat anume aceast problem, spunnd c nu exista asa ceva' era doar o (ort a naturii care desprtea apele de deasupra 3 adic un (el de ape mai rare(iate 3 de apele de dedesubt. %n vremea lui 1oe, cnd a nceput -otopul, (erestrele cerului s3au deschis si apele au intrat. Cu alte cuvinte, se pare c tria 7s3a s(rmat7, ast(el c acea (ort natural ce tinea apele de deasupra a (ost cumva de#legat. !cesta e unul din motivele pentru care -otopul a (ost un de#astru universal. !pele de sub pmnt s3au ridicat n sus, si n acelasi timp apele ce se a(lau mai nainte deasupra triei au venit n 4os. "xist o teorie (oarte incitant, avansat de unele persoane, n legtur cu (aptul c curcubeul a (ost dat lui 1oe ca semn c nu va mai (i un nou potop, ceea ce arat c ploaia asa cum o cunoastem si curcubeul legat de ea au (ost experiate atunci pentru prima oar. 5nele studii au artat c n urm cu vreo cinci mii de ani s3a produs o anumit schimbare n atmos(era pmntului care a permis radiatiei cosmice s o strbat. [9tudiile respective se ba'au pe msurarea formrii radiocarbonului in atmosfera superioar a pm#ntului, care are loc printr-un complicat set de reactii ntre radiatia cosmic ce ptrunde si Iitrogenul /: din atmosfer$ 5ata de cinci mii de ani a fost furni'at de Robert L$ KhitelaE, consilier nuclear si profesor de inginerie mecanic la Hirginia "ol7technic ,nstitute and 9tate >niversit7$ He'i $cienti(ic Creationism, ed. cit$, pp$ /<&-/<<$ .n$ ed$4+ "ste (oarte posibil ca apele de deasupra triei s (i (ost un strat de nori peste ntregul pmnt, ce producea un e(ect de ser. Cesturile (osile din ntreaga lume dovedesc (aptul c n trecut pmntul avea un climat cald universal, cu mult ume#eal, pentru o viat vegetal si animal mbelsugat. -e lng dove#ile (osile, acelasi lucru l dovedeste si (aptul c exist resturi de animale n solul nghetat din %nsulele !rctice din nordul $iberiei 3 #one ce nu ar (i putut ntretine ast(el de animale n conditiile climatice pre#ente. [5up *$6$ Colbert, un evolutionist, !8ulte linii de dino'auri au evoluat n timpul celor /;; de milioane de ani sau mai mult ai istoriei me'o'oice n care au trit$$$ n acele 'ile pm#ntul avea un climat tropical sau sub-tropical pe mare parte a suprafetei uscatului su, iar n ntinsele tinuturi tropicale e-ista o abundent de vegetatie lu-uriant$ "am#ntul era ses si nu e-istau munti nalti care s forme'e bariere fi'ice sau climatice! .!*volutionar7 ?roEth Rates in the 5inosaurs!, 9cientific 8onthl7, august /0:0, p$ =/4$ K$$G$ ArDell, n cartea sa Jurassic ?eolog7 of the Korld .6afner "ublishing Co$, IeE JorD, /0&<, p$ </&4 scrie !F flor destul de bogat de tip temperat prospera nuntrul

;7

sau n apropierea ambelor Cercuri "olare, arctic si antarctic, in ?roenlanda de *st si n ?rahamland$! n /00/, rmsitele fosile ale unui dino'aur vegetarian, de 3&-%; de picioare lungime, au fost descoperite la vreo :;; de mile de "olul 9ud$ nc si mai aproape de "ol .cam la 3&; de mile4, geologii au gsit mii de frun'e bine pstrate, pstr#ndu-si structura celular original si continutul organic$ .He'i Ra7mond Chris, Chronicle of 6igher *ducation, 3; martie, /00/4$ .n$ ed$4 J$O$ CharlesEorth, in cartea Ghe Puaternar7 *ra .*dEard Amold Co$, Londra, vol$ 3, /0&=, p$<&;4 afirm !8arile turme de mamuti si alte animale .,nsulele Ioii 9iberii din nordul ndeprtat al Asiei au dat mamuti, rinoceri prosi, boi moscati, antilope saiga, reni, tigri, vulpi arctice, gulo-gulo, ursi si cai printre cele << de specii animale4, aveau nevoie de pduri, fanete si stepe pentru a se hrni$$$ si nu ar fi putut tri ntr-un climat precum cel pre'ent, cu v#nturile sale nghetate, iernile pline de 'pad, solurile nghetate si mlastinile de tundr care e-ist mai tot anul$! .n$ ed$4+ +(- :Lo$a"i>area: Rai%"%i P0rinte"e SERAFIM1 Iegtura dintre Cai si lumea contemporan este una (oarte adnc, (iindc la nceput Caiul era parte a pmntului 3 un loc mai nalt, ca un (el de munte. Cnd !dam a (ost scos a(ar din Cai, a cobort n 4os pe pant si a nceput s triasc acolo. !poi Cain avea s coboare si mai 4os. STU#ENT1 %n =acere se spune c rul ce iesea din Cai s3a desprtit si s3a trans(ormat n "u(rat si n alte ruri. P0rinte"e SERAFIM1 Da. $e pomenesc patru ruri, interpretate de obicei ca (iind *igrul, "u(ratul, 1ilul si +angele. "xist di(erite interpretri. STU#ENT1 &ai exist muntele in acel loc P0rinte"e SERAFIM1 1u. 9edeti, ceea ce avem n pre#ent e o alt realitate. 5n singur (apt' a venit -otopul lui 1oe, si se pare c au avut loc catastro(e nspimnttoare n acea vreme 3 probabil eruptii vulcanice, munti care se ridicau 3 ale cror re#ultate le vedem acum. "ste (oarte probabil ca nainte de 1oe s nu (i existat cele cinci continente pe care le cunoastem acum era un pmnt gro#av de di(erit. -oate c exista un singur continent. 1u avem, de (apt, nici o idee; nu ni se spune nimic despre aceste lucruri. -mntul a devenit asa de di(erit, nct a#i nu mai putem spune cum era. n pre#ent cele patru ruri nu mai au acelasi i#vor; s3au schimbat. Cu toate acestea, poti arta locul si poti spune c n acea #on este leagnul civili#atiei antice; se pare c de acolo provenim toti. Desigur, acum Caiul a (ost desprtit de pmnt. Dar oamenii nc a4ung n Cai. $tim despre oameni care au (ost acolo, precum $(ntul "u(rosin 0uctarul. "l a adus napoi mere, pe care oamenii le3au mncat ca pe o pine s(intit. "l a experiat Caiul ca si cum ar (i (ost ceva (i#ic, dar era di(erit de realitatea noastr material de (iecare #i. -oti a4unge acolo doar ntr3o stare de rpire; trebuie s iesi din tine. Caiul s3a dus acum de la noi,

;J

(iindc !dam era la nceput di(erit de ceea ce suntem noi n pre#ent. "l avea o (ire mai nalt. De (apt, -rintii spun c era din carne, dar era o carne oarecum la mi4loc ntre ceea ce numim trup si duh. "ste ceva cu totul di(erit. ++- Intre Cadere si Poto& STU#ENT1 Dup i#gonirea lui !dam dm Cai, cum era starea de desprtire P0rinte"e SERAFIM1 !dam a (ost i#gonit din Cai, dar se spune c sttea si privea la el. "ra nc vi#ibil, si chiar Cain putea nc s vad Caiul. 5nul dintre -rinti spune c, probabil, pn la -otop oamenii puteau nc s vad Caiul. 1u puteau intra n el, (iindc erau doi ngeri care l p#eau, dar stim c erau oarecum mai aproape, (iindc Dumne#eu vorbea necontenit cu -atriarhii. "ra o stare complet di(erit, (oarte greu de imaginat acum, (iindc dup 1oe ncepe noua perioad n care nu mai avem contact cu Dumne#eu n acest (el. %nainte de -otop Dumne#eu venea si vorbea direct chiar si cu Cain, pctosul. +4- Poto&%" STU#ENT1 5nii spun c -otopul a avut loc doar ntre *igru si "u(rat. P0rinte"e SERAFIM1 !cela ar (i (ost un potop local. Dar n $criptur ni se descrie un -otop universal, peste ntreg pmntul. STU#ENT1 De3aceea se gsesc scoici pe vr(urile muntilor P0rinte"e SERAFIM1 Da. Desigur, aceasta se datorea# si ridicrii muntilor. Cum anume erau muntii nainte de -otop si ct de mult a urcat apa nu se poate spune in mod decisiv, (iindc este (oarte posibil s (i (ost o catastro( att de mare, nct ntregul pmnt dinaintea ei s (i (ost cu totul di(erit. $e poate ca toti muntii s se (i ridicat n acea vreme. $e vor (i creat trsturi geogra(ice si geologice cu totul di(erite. Damenii care accept ideea -otopului n studiile lor 3 precum Aenr2 &orris n -otopul din Cartea =acerii 3 spun c cele mai multe strati(icri s3au (ormat n timpul si imediat dup perioada -otopului, nu vreme de milioane de ani. Cititi cartea. +3- T/"$%ire &atristi$0 si $riti$0 text%a"0 modern0 STU#ENT1 Dare &oisi a scris (iecare cuvnt din primele cinci crti ale 0ibliei exact cnd au (ost redactate $e stie

P0rinte"e SERAFIM1 Cnd se #ice la nceput 7cartea lui &oisi etc.7, nseamn 7de la &oisi, n traditia lui7. 5na dintre carti )Deuteronomul. pomeneste de moartea lui &oisi; deci nu el a scris acea parte. 1ici -salmii lui David nu au (ost scrisi toti de David. -oate

;?

4umtate sunt scrisi de el, iar ceilalti au (ost scrisi de alte persoane. 0iserica Drtodox nu3 si pune problema dac (iecare cuvnt e scris de persoana cruia i este atribuit. 1u ne (acem attea probleme, (iindc avem ideea de traditie, adic aceasta e cartea lui &oisi, 7n traditia lui7 &oisi. -artea principal este chiar de mna lui; alte prti au (ost adugate mai tr#iu, dar toate sunt n traditia lui &oisi. 1u v pot spune n mod exact cnd anume au (ost redactate crtile. D mare parte s3au pstrat n traditia oral. *extul de ba# al =acerii a (ost descoperit prorocului &oisi. 1u ne (acem gri4i nici mcar s a(lm dac (iecare cuvnt este chiar asa cum l3a primit. -robabil c protestantii se vor supra (oarte tare. Dar nu ne (acem gri4i (iindc, dac se tlcuieste n 0iseric, 0iserica nssi este garantia c se va pstr n duhul adevrat. *extul ebraic si cel grecesc se deosebesc ntr3o multime de amnunte 3 de pild, n ce priveste vrsta -atriarhilor. STU#ENT1 -rimul capitol din =acere vorbeste de cele $ase Eile si de (acerea brbatului si a (emeii. !poi, n capitolul al doilea, textul pare a o lua de la nceput, spunnd cum brbatul a (ost plsmuit din trna pmntului, iar "va a (ost (cut din coasta lui !dam. -arc ar (i (ost dou istorisiri. P0rinte"e SERAFIM1 1u, este doar o repovestire a istorisirii dintr3un alt punct de vedere. D relatare se re(er la obrsia Dmului nsusi; cealalt se re(er ndeosebi la obrsia primilor oameni, !dam si "va. "ruditii moderni obisnuiesc s spun' 7!ha, nseamn c erau doi autori di(eriti, care trebuie desprtiti, si trebuie cercetat punctul de vedere al (iecruia 3 ce vrea s spun (iecare 7 1u este nevoie de asa ceva, (iindc, chiar dac textul s3a transmis pe undeva ntr3o (orm mai corupt, totusi textul de ba# a a4uns la noi, si stim c el, ca ntreg, ne pune n legtur cu !devrul. Deci tlcuirea 0isericii este cheia pentru a ntelege cum se armoni#ea# cele dou relatri. Cnd dm peste lucruri de (elul acesta, spunem doar c aceeasi istorisire este povestit din dou puncte de vedere di(erite 3 dou accente di(erite. 1u este, de (apt, o di(icultate real. %deea c trebuie s existe doi autori di(eriti sau c exist trei %saia, (iindc se vorbeste despre trei perioade di(erite 3 este ceva (oarte pueril. "ruditii moderni pornesc de la premisa c nimeni nu poate vorbi despre viitor. 0inenteles c, n spiritul acestei idei, ar trebui eliminati toti prorocii. STU#ENT1 5neori uitm c exist o ntreag scoal teologic ce este n principal umanist si porneste de la pre#umtia c o carte ce vorbeste despre un lucru din viitor trebuie neaprat s (i (ost scris mai tr#iu, ast(el nct privea, de (apt, spre trecut. P0rinte"e SERAFIM1 Da, si asta este doar o pre4udecat a lor. Dup credinta noastr, noi nu putem pur si simplu s acceptm acest lucru, (iindc noi credem c exist proroci. "xist o carte de prorocii ce nc nu s3au mplinit' Cartea !pocalipsei. Dup unii eruditi moderni ea nu vorbeste despre evenimente viitoare. ns noi credem c urmea# s vedem mplinirea acelor evenimente n viitor, dar ntr3o (orm care este putin ascuns. 1u putem

B0

spune cu preci#ie c lumea se va s(rsi n ;005 sau la o alt dat anume; dar, pe msur ce vedem c evenimentele se mplinesc, vedem ntelesul adnc al prorociei care a (ost scris nainte de eveniment. Chiar dac s3ar putea ca unele prti ale Cartii =acerii s (i (ost redactate de di(eriti copisti n vremuri di(erite, s3ar explica ast(el unele di(erente de limba4, dar este un lucru cu totul secundar, care nu a(ectea# esentialul. "sentialul este acesta' despre ce se vorbeste n aceste texte %at lucrul principal, pe care trebuie s3l avem n minte cnd tlcuim orice text s(nt' despre ce anume vorbeste textul, care e ntelesul su *oate micile probleme cnd a (ost redactat si n cte (eluri a (ost redactat )eruditii chiar anali#ea# textul spre a calcula de cte ori sunt (olosite anumite cuvinte, evidentiind anumite sinonime spre a arta c au (ost autori di(eriti etc.. 3 sunt, de (apt, pierdere de timp. -rincipala ntrebare este, iarsi' care este !devrul cuprins n el %ar cheia ntelegerii adevrului din Cartea =acerii sau din oricare dintre crtile $cripturii este nvttura 0isericii transmis de $(intii -rinti. %mportant este s acceptm c textul nsusi e un ntreg, si c el vorbeste despre !devr; si trebuie s i dm cea mai mare cinstire, (iind cuvntul lui Dumne#eu. Cnd dm de ceva ce pare a (i o contradictie, trebuie s privirn mai n adncime si s vedem cum au re#olvat3o $(intii -rinti. Din cnd n cnd putem veni si noi cu o mic interpretare. De pild, am discutat ideea legat de trie' nici un $(nt -rinte nu vorbeste n mod speci(ic despre aceast teorie. Dmul modem s3a gndit la ea, si are ponderea unei teorii, dar nu e din aceeasi categorie cu !devrul descoperit. " doar un a4utor n tlcuirea textului.

B>