Sunteți pe pagina 1din 59

1. Notiune de chirurgie si afectiuni chirurgicale. Scurt istoric al dezvoltarii chirurgiei. Realizarile stiintifice, care au contribuit la dezvoltarea chirurgiei.

Chirurgia-este specialitatea medical care trateaz bolile sau rnile prin intervenii instrumentale operative. Termenul chirurgiei indica un vast domeniu de activitate : chirurgia toracica, abdominal, orologica, vasculara, neuro-chirurgia, micro-chirurgia. De-a lungul timpulu in tarile care au atins un nivel inalt de dezvoltare sint atestate centre de medicina: in perioada de inflorire a egiptului antic apar carti de medicina populara privind tratamentul bolilor feminine, de ochi si chirurgie. Realizarile medicine egiptene au stat la baza dezvoltarii medicine din grecia si roma antica. Cu cca 4000-3500 i.e.n. in grecia antica apar documente referitor la dezvoltarea chirurgiei in sec. VI-V i.e.n. Bazele stiintifice ale medicine, inclusive al chirurgiei, sunt puse de hipocrates. El descrie metodele de himostaza si tratarea a plagilor supurative, introduce primele elemente de asepsie, impune o curatenie perfecta in timpul operatiei. Este pionerul imobilizarii si extensiei in fracture. In a doua jum a sec I medicina cunoaste o dezvoltare veriginoasa in india antica. Aici sunt scrise doua opera medicale de valoare: ghid privind folosirea a cca 600 medicamente, descrierea a 300 de operatii si folosirea a cca 120 instrumente chirurgicale. In secolul II i.e.n., in roma antica Celsus renumit medic roman descrie poliomielita elefantiazis si procese inflamatorii. Semnele locale descrise de Celisus : durerea , hiperimia, tumefactie, hipertermie, impotentia functional. 2. Organizarea asistentei chirurgicale in R. Moldova. Chirurgii ilustri din R. Moldova.

Chirurgia in R.M consta in apropierea de populatie.Asistenta calificata se acorda in cadrul centrelor medico+consultative,puncte traumatologice,sectii de internare,sectii cu profil chirurgical.Bolnavii ce neceseta treatment chirurgical special sint spitaliyati in sectiiile de chirurgie or traumatologie.Un rol deoosebit de important in sistemul serviciului chirurgical il au institutiile de cercetarii stiintifice,cadrele de chirurgie din aceste institutii.Unitatea sanitara complexa care asigura asistenta medicala de specalitate preventive,curative si recuperatorii este spitalul,independent de spital functioneaza Centru medico-consultativ care au in componenta lor sectie de chirurgie,cabinet de chirurgie,punct traumatologic,sectie de internare. Chirurgi ilustri :Ipatie Soroceanu, Nicolae Anestiade, Nicolae Testimitianu, Natalia Gheorghiu, Vitalie Betisor, Constantin Tibirna, Eva Gudumac, Gheorghe Chidirim, Gheorghe Tibirna.

3.Notiune de infectie nosocomiala.Sursele si caile de raspindire a infectiei in plaga.Masurile sanitaro-antiepidemice de profilaxie a ei. Infectie nosocomiala- este orce maladie infectieoasa achizitionata de pacient in institutia medico sanitara,precum si de lucratrii medicali in timpul indeplinirii obligatiilor functionale. Sursele de infectie-omul bolnav,-dezinfectia inadecvata;neglijarea gestionarii deseurilor;-neglijirea personala si a cadrelor medicale;aerul,apa,solul,alimentele.Caile de transmitere aerogena,alimentara,hematogena. Prevenire:-igienei de catre personalul medical;-identificarea manoperelor cu risc sporit;-instruirea angajatilor cu privire la respectarea precautiilor standart universal;-consilierea si testarea cazurilor concrete-vaccinarea persoanelor cu risc

sporit-directionarea masurilor de prevenire in functie de specificul infectiei;asigurarea securitatii transfuziilor de component si derivate de sange;-asigurarea dezinfectarii si sterilizarii instrumentarului medical;-utilizarea dispozitivelor medicale inoffensive si a celor de unica folosinta; gestionarea corecta si neutralizarea deseurilor medicale. 4.Antisepsia.Definitie.Clasificarea.Metodele chimica si biologica.Caracteristica lor. Principalele sol. antiseptice. Antisepsia este un complex de metode profilactic-curativ care au scopul de a distruge sau de a micsora numarul microbilor din plaga sau de pe tegumente p-u a preveni complicatiile supurative ale plagilor operatorii si celor accidentale precum si tratarea focarelor purulente.Clasificarea:chimica,biologica,mecanica,fizica.Metoda chimica este cea mai frecventa utilizata cu substante chimice antiseptic p-u dezinfectarea marginilor plagii,lavajul plagilor,decontaminarea campului operator,dezinfectia chirurgicala mainilor.Substante chimice antiseptic:grupa alcoolului(alcoolul etilic de 70 % si 96%),grupa oxidantilor(peroxide de hydrogen de 3% si 6%),grupa halogenilor(iodonatul,betadini),grupa colorantilor(verde de brilliant 1%),grupa derivatilor nitrofuranului(furacilina 1:5000-500 ml),grupa detergentilor(dioxidina, clorhexidina).Metoda biologica-include folosirea antibioticelor,sulfanilamidelor,parti component ale singelui,serurilor si vaccinilor,fermentilor protiolitici,bacteriofagilor. 5.Antisepsia.Definitie.Clasificarea.Metodele fizice si mecanice.Carracteristica lor. Antisepsia este un complex de metode profilactic-curativ care au scopul de a distruge sau de a micsora numarul microbilor din plaga sau de pe tegumente p-u a preveni complicatiile supurative ale plagilor operatorii si celor accidentale precum si tratarea focarelor purulente.

Clasificarea :chimica,biologica,mecanica,fizica.Metoda fizica-cu ajutorul drenurilor si procedeile fizioterapuetice:RUV-terapie(raze ultraviolet),RUSterapie(raze ultrascurte),ultrasunetul,laseroterapie,magnitoterapie.Metoda mecanica-incizia si excizia tesuturilor devitalizate de pe marginile,peretii si baza plagii(toaleta chirurgicala primara a plagii). 6. Asepsia.Definitie.Metodele de sterilizere.Caracteristica lor.Controlul sterilizarii. Asepsia-complex de masuri organizatorice ,metode fizice si chimice al caror scop este de a impiedica patrunderea ingectiei in plaga operatoirie. Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei si se adreseaza tuturor momentelor ce prezinta riscul de contaminarie a plagii chirurgicale. Se realizeaza printr-un ansamblu de metode: - dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile - dezinfectia campului operator - sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale Sterilizare, ce se poate efectua prin: mijloace fizice - mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante mijloace chimice - (alcoolul etilic de 70 % si 96%),grupa oxidantilor(peroxide de hydrogen de 3% si 6%),grupa halogenilor(iodonatul,betadini),grupa colorantilor(verde de brilliant 1%),grupa derivatilor nitrofuranului(furacilina 1:5000-500 ml),grupa detergentilor(dioxidina, clorhexidina). 1. Mijloace mecanice: curatirea mecanica si spalare cu apa, detergenti si sapun (se adreseaza instrumentarului, materialului moale, minilor chirurgului si cmpului operator). 2. Cldura - mecanismul de actiune este reprezentat de precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si 4 denaturarea proteica. Sensibilitatea la cldur este direct proportionala cu continutul in apa al celulei - microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la cldur, formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.

3.Sterilizarea prin aer cald se realizeaza cu ajutorul pupinelului, la temp. de 160 - 180 C - sistem de masura temperatura- termometru cuplat la un termocuplu ce regleaza temperatura in pupinel . Controlul sterilizarii se face de serviciul epidemiologic. 7.ETAPELE DECONTAMINARII PRESTELIZATORII A INSTRUMENTELOR CHIRULGICALE:demontarea instrumentelor;spalarea sub apacurgatoare;dezinfectia;prelucrareanecanica;clatirea sub apacurgatoare;clatirea cu apa distilata in doua vase; CONTROLU CALITATII DECONTAMINARII PRESTILIZATORII:detergentul se depisteaza cu fenoftalina si are culoare roz trandafiriu.Singele se depisteaza cu anizopiram si are culoarea violeta albastrui.Se verifica fiecare al 10 lea instrument. 8.ASEPSIA-reprezinta un complex de masuri organizatorice,metode fizice si chimice al coror scop este de a impiedica patrunderea infiectiei in plaga operatorie. METODE DE STERILIZARE A INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE:Sterilizarea instrumentelor chirurgicale se efectueaza prin caldura uscata la 180grade 60min.Instrumentarul sterilizat poate fi pastrat in cutiile ne deschise 24ore. 9.METODE DE CURATENIE IN BLOCUL OPERATOR:a)dezinfectia preventivadimineata inainte de incepe reoperatiei toate suprafetele exterioare ale aparatelor se sterg cu lavete umezita cu una din solutiile profic 0,5% peroxid de hidrogen6%;b)curatenia curenta- peparcursul interventii chirurgicale orce obiect murdarit cu singe si cazut pe podeaua fi imediat ridicat ,locul respective fiind dezinfectat cu solutie perixid de hidrogen6%;c)curatienia de incheiere-la sfirsitul zilei de lucrutoare materiale si instrumentele folosite sine folosite se vort ransfera in salile auxiliare respective.Peretii vor fi umeziti ambundent pina la 1,5metri cu solutie de peroxide de hidrogen6%+0,5%detergent.Dupa 60min se vor spala de 2ori cu apa distilata si se vor usca cu cimpuri sterile.Mobilie rusiutilajelece nu se scot se vor deplasa la mijlociul salii se vor dezinfecta.La sfirsit se vaconecta lampa de cuart(mini 2 ore);d)curatienia genelara-se face odata pe saptamina in ziua in care nu se opereaza in sala respective:se umezesc tavanul ferestrele suprafetele utilajului peretii si pardoseala cu sol de peroxide de hydrogen6%+0,5%detergent

si se lasa o ora dupa care se spala de 2ori cu apa distilata,se usuca cu prosoape sau scutece sterile,se conecteaza lampa de curt. Controlul calitatii curateniei se face programat si ne programat.De doua oripe an controlul este facut de serviciul epidemiologic.Seutilizeaza 2metode:relative si absoluta.Metoda relativa-din laboratorul bacteriologic se aduc 5 cutii Petrii cu medil nutritive steril care se distribute in felulurmator:citeuna la un metru de la fiecare colt al salii si una in mijlocul salii de operatii toate la inaltimea 60cm dela podea.Cutiile se deschid pe 15min se inched si se trimit la laboratorul bacteriologic.Probele se plaseaza in termostat la 37 grade pt 24 ore.Rezultatul se considera negative daca nu sa dezvoltat nici o colonie de stafilococi. Metoda absoluta-1m cub de aer se trece prina paratul krotov si filtrul introdus in mediul nutritive steril se trimite la laboratorul bacteriologic. 10.METODE DE DECONTAMINARE A MIINILOR PERSONALULUI MEDICAL INAINTE DE OPERATIE:a)Spalarea simpla pe miini-se recomanda jet de apa calda si sa pun lichid,minile umezite si saponite se frectioneaza minutios una de alt ape toate suprafetele:palmele partile posterioare ale miinilorspatiile interdigitale,logiaunghiilor nu mai putin de un minut.Miinile se vor clati minutios si se vor usca cu un prosop steril de unica folosinta;b)Dezinfectarea igienica a miinilor-se face dupas palarea .Se foloseste sapunul lichid antiseptic,solutiile apoase sau solutii spirtoase atiseptice.Seva respecta strict concentratia preparatului,cantitatea si timpul de prelucrare a miinilor;c)Decontaminarea chirurgicala a miinilor-la aceasta etapa pe linga palme ,partea posterioara a miinilor,spatiile inter digitale si logia unghilor se prelucreaza si pielea antibratului.Sint utilizate numai sol spirtoase de antiseptic.Dupa spalare miinile se usuca cu prosopsteril:Se apuca prosopul cu mina dreaptasi se astern pe palma miinii stigi,se usuca mina dreapta prin imbibare de la degete pina la cot cu un capat al prosopului,inacelasi mod se usucasi mina stinga cu celalalt capat.Miinile se dezinfecteaza dublu folosind 5-10ml antiseptic cu care se frectioneaza pina la uscarea deplina 2min. 11.PREGATIRE SI DECONTAMINARE CIMPULUI OPERATOR:in preziua operatiei bolnavul face baie generala sau dus,dupa care schimba lenjeria de corp si pat.In ziua operatie iregiunea viitoarei incizii se rade,se dezinfecteaza cu betadine si se panseaza steril.Bolnavul ii transaportat in sala in halat steril.Pe masa de operatiel inia viitoare iincizii este marcata cu iodonat 1% dezinfectarea fiind cu aceeasi solutie de la linie spre periferie;adoua oara aseptizarea se face cu alcool de

70%.regiunea se izoleaza cu cimpuri sterile lasind la vedere doar incizia.La sfirsitul interventie ichirurgicale suturile aplicate se dezinfecteaza cu iodonat de 1% si se aplica un pansament aseptic. 12.DESMURGIA compartiment al chirurgiei care se ocupa de studiul tehnicilor de aplicare a bandajelor si pansamentelor.Pansamentul este materilalul steril aplicat pe plaga. Pansarea este schimbarea unui pansament aplicat deja. Bandajul este materialul care sustine pansamentul. Bandajarea ca primul ajutor se efectueaza pe suprafete vaste. REGULI DE APLICARE A BANDAJELOR:pozitie comoda a bolnavului;acces liber la partea afectata;supravegherea permanenta a bolnavului;capatul liber a fesiiil vom fixa cu mina stinga;ruloul il vom tine in mina dreapta in asa fel in cit policele sa ajute la desfasurarea lui;bandajul se aplica de la periferie spre centru; primul tur de fasa se face circular in 10-15cm distanta de plaga;capatul liber al fesii se asaza oblic si va fi acoperit de turele urmatoare suprapunindu-se unul peste altulc ircular;fiecare turi la acopere pe precedent cu 1/2sau2/3;se va avea grija ca pansamentul sa nu fie aplicat prea strins dar nici sa nu alunece;ficsarea nu trebue sa coincide cu proectia plagii. 13.Bandaje pe member si articulatii-sub forma de spic(pe police,articulatia umarului,regiunea inghinala),circular si sub forma de spirala(antebrat,brat,gamba,femur),sub forma de evantai convergent sau divergent (pe articulatia cotului si a genunchiului),sub forma de 8(pe articulatia talocrurala in scop de imobilizare),pansamentul dessault(articulatia umarului).Bandaje pe fata si cap-bandaje pe ochi,bandajul capastru,bandajul incrucisat la ceafa,bandajul prastie, bandajul scufie. Regulile de aplicare a bandajelor: -pozitie comoda a bolnavului -acces liber la partea afectata -supravegherea permanenta a bolnavului -capatul liber al fesii il vom fixa cu mana stanga -ruloul il vom tine in mana dreapta in asa fel incat policele sa ajute la desfasurarea lui -bandajul se aplica de la periferie spre centru

-primul tur de fasa se face circular la 10-15 cm distanta de plaga -capatul liber al fesii se aseaza oblic si va fi acoperit de turele urmatoare sau se va rasfrange peste prima tura suprapunandu-se unul peste altul circular in acest fel asigurand fixitatea bandajului -fiecare tur il va acoperi pe cel precedent cu sau 2/3 -se va avea agrija ca pansamentul sa nu fie aplicat prea strans p-u a nu deregla circulatia -fixarea nu trebuie sa coincide cu proiectia plagii

14. Imobilizare (din lat. immobilis nemicat, neclintit) fixarea unei poriuni de corp ntr-o anumit poziie. Devine necesar n caz de leziune traumatic sau de alte afeciuni pentru a crea n zona localizrii acestora o stare de repaus funcional, care permite transportarea la spital i tratarea cu succes a suferindului. n funcie de condiiile n care se aplic i de scopul final pe care-l urmrete, imobilizarea poate fi provizorie (pentru transport) sau permanent (pentru tratament). Imobilizarea pentru tratament se aplic numai n condiii de spital, pe cnd imobilizarea provizorie este una din cele mai importante aciuni de prim ajutor n caz de fractur, luxaie, rni mari, arsuri. Imobilizarea provizorie se efectueaz pe loc, n timpul cel mai scurt posibil dup accident. Ea duce la micorarea durerii, de aceea imobilizarea corect a regiunii lezate este una dintre esenialele msuri de profilaxie a ocului traumatic i contribuie la evoluarea mai puin grav a ocului prin arsur.Imobilizarea provizorie corect reduce pericolul unor complicaii, mai de amorire sau de furnicturi legturile prea strnse trebuie slbite, iar atela fixat din nou. Pe timp rece, pentru a preveni degerarea membrului imobilizat i ocul traumatic, accidentatul trebuie nvelit cu plpumi clduroase; e bine s i se dea cafea sau cai fierbinte.Imobilizarea provizorie a diverselor regiuni ale corpului. C a p u l se fixeaz n caz de rni vaste, fracturi ale oaselor craniului, contuzii i comoii grave. Imobilizarea lui se obine cu ajutorul unui colac din vat i tifon sau de cauciuc, al unei camere de motociclet sau de autoturism, umflate cu aer i aezate sub cap, prin sprijinirea capului de nite sculee cu nisip, cu ajutorul hainelor, plapumei, al unor umuege de paie sau de fn, printr-un pansament n form de pratie, fixat de brancard . a.Dac e traumatizat regiunea occipital, bolnavul trebuie culcat pe o parte, capul fixndui-se prin una din metodele menionate. La fel se procedeaz dac accidentatul a pierdut cunotina. Aceasta se face pentru a preveni asfixierea lui prin nghiirea

limbii sau a maselor vomitate, deoarece traumele capului snt nsoite deseori de vomitare.n caz de fracturi ale mandibulei imobilizarea se efectueaz cu ajutorul unei bucele de furnir sau de carton, nvelite cu vat sau tifon, care se aplic i se fixeaz sub brbie, sau cu un bandaj n form de pratie, M a x i l a fracturat se imobilizeaz cu ajutorul unei buci de furnir sau a unei rigle. Bolnavul fr cunotin trebuie culcat cu faa n jos, punndu-i-se sub frunte i piept plpumi i haine fcute sul.G t u l se imoblizeaz n caz de leziuni ale esuturilor moi sau de fracturi ale vertebrelor cervicale. Se procedeaz la fel ca i cu traumele capului sau se aplic un guler improvizat din carton ori din vat i tifon, care nu va ngreuna respiraia. Dac toate acestea lipsesc, bolnavul trebuie culcat pe spate, iar sub umeri i gt i se va pune o pernu sau o hain fcut sul, pentru a ndrepta regiunea cervical.Coloana vertebral se imobilizeaz n caz de fractur care reprezint o traum extrem de grav. Cea mai nensemnat deplasare a vertebrelor fracturate poate duce la lezarea mduvii spinrii, deaceea se interzice categoric de a-l aeza pe accidentat sau de a-l ridica n picoare. El trebuie culcat cu faa n sus pe un scut improvizat, pe o u sau pe scnduri . Accidentatul va fi culcat pe scut de 34 persoane, dintre care dou se vor lsa n genunchi de-o parte a lui i, ntroducnd minile sub umeri, ale, bazin i membrele inferioare ale accidentatului, l vor ridica cu cea mai mare precauie, iar celelalte dou persoane vor ntroduce din partea opus scutul sub el. Sub genunchi i se pune un sul, fcut din plapum, haine . a. Cnd lipsete scutul sau accidentatul e fr cunotin, el trebuie culcat pe brancard cu faa n jos, punndu-i-se sub umeri i sub frunte perne, haine fcute sul . a.n caz de fracturi ale oaselor b a z i n ul u i imobilizarea se realizeaz cu ajutorul unui scut. Membrele inferioare se ndoaie n articulaiile oldului i genunchiului, coapsele desfcndu-se puin n lturi. Sub genunchi se pune un sul de 2530 cm, iar pentru a evita alunecarea coapselor de pe sul, ele se fixeaz cu o fa de tifon sau cu un tergar.Toracele se imobilizeaz n caz de fracturi multiple ale coastelor. Imobilizarea lui se obine prin aplicarea n faza de expiraie maxim a unui bandaj compresiv circular cu ajutorul unui tergar,cearaf mpturit . a.n cazul traumrii articulaiei umrului, scapulei, claviculei imobilizarea se nfptuiete prin aplicarea unui bandaj triungiular.n prealabil n axil se pune un sul de vat. 15. Ghipsul este sulfat de calciu ars la 140 grade.Dupa ardere se freaca si se transforma intr-o pulbere fina de culoare alba,care fiind amestecata cu apa formeaza o pasta ce usor se intareste.Controlul calitatii ghipsului: -se amesteca parti egale de ghips si apa,pasta obtinuta trebuie sa se intareasca peste 6-7 min sa se rupa la apasare dar sa nu se faramiteze; -pulberea de ghips se strange in

pumn,cand calitatea este buna ghipsul se risipeste printre degete,cand este rea ramane cocolos.Pentru accelerarea intaririi ghipsului se amesteca cu apa calda,iar invers cu apa rece.Regulile de aplicare a bandajelor ghipsate: -atela ori fasa ghipsatase aplica in institutii curative,in incaperi speciale,camere de ghipsare,inzestrate cu mese din tabla zincata; -asistentul medical va lucra in manusi pentru evitarea iritarii pielii mainilor; -se verifica calitatea ghipsului; -atela ori fasa ghipsatanu vor fi impachetate prea strans,ca apa sa patrunda usor printre straturi; -pentru ca atela ghipsata sa se intareasca (vara) se foloseste apa rece,la acre se adauga solutie de glicerina de 2%; -pentru ca atela ghipsata sa se intareasca mai repede (iarna),se inmoaie in apa calda la temperature de 30350C,la care se adauga solutie NaCl 3%; -membrului I se creaza pozitie fiziologica; preventiv pe membru se aplica o captuseala din vata de tifon; -se imobilizeaza 23 articulatii vecine sanatoase-una proximala,iar cealalta distal regiunii lezate/afectate; -aparatul ghipsat nu trebuie sa comprime tesuturile ,dar nici sa fie liber; -dupa aplicare se verifica daca sunt comprimate tesuturile,dar nici sa fie liber; -dupa aplicare se verifica daca nu sunt comprimate vasele magistrale(cianoza,edem,amorteala,racire); -dovada ca pansamentul s-a intarit sufficient este sunetul rasunator care se aude la ciocanirea cu degetul. 16.anestezia metode si tehnici care inlatura durerea si reactiile organismului la ea si permite in conditii de maxima securitate si echilibru biologic efectuarea interventiei chirurgicale.Clasificare:generala(substante inhalatoare prin intubare endotrahiala si substante volatile si i/v),hipnoza,locoregiunala-locala (racier,instilatie,contact,infiltratie),prin conducere(tronculara,peridurala,regional i/v,subarahnoidiana). 17. Anestezie general, care const n pierderea reversibil a contienei i memoriei evenimentului neplcut. Aceasta poate fi inhalatorie, folosind gaze anestezice, sau intravenoas. Se caracterizeaz prin suprimarea contientei, a senzaiilor dureroase i a reflexelor, cu pstrarea funciilor vitale (circulaia sanguin i respiraia). narcoza (reprezentnd pierderea contienei, ori somn profund), este datorat administrrii unui agent anestezic, fie prin inhalare (cndva de eter, azi de protoxid de azot sau de ageni halogenai), fie pe cale intravenoas (barbiturice, ketamin, etomidat i, n ultima vreme, diprivan) 18.Pregatirea bolnavului p-u narcoza consta in investigatia tuturor sistemelor si organelor care pot fi influentate de narcoza.La depistarea unor patologii ele se vor trata eliminandu-se complet sau micsorarea maxima a gravitatii.Este important comunicarea cu bolnavul.La pacientii sensibili se administreaza tranchilizante.Pregatirea nemijlocita inainte de anestezie,comunicarea cu apcientul ,pregatirea fizica.Inainte de operatie dimineatanu se mananca dar seara se va lua o cina usoara.Trebuie sa doarma bine,Premedicatia serala consta in administrarea unui somnifer,cea amtinala cu 30-45 min 3 medicamente narcotic-hipnotic promedol 1 ml,atropine 0,5 ml, antihistaminic.4componente ale narcozei-

hipnoza,analgesia,relaxarea muscular,effect antisoc.Etapele narcozei :inductia,mantinerea ,trezirea.Fazele evoultive ale narcozei:1-analgezie:dispare sensibilitatea la durere,constiinta este pastrata dar este dezorientat,parametrii vitali nu se modifica.2-excitatie:ft excitat fizic si verbal,fata hipereremiata,pupile dilatate,dintii inclestati,venele gatului tensionate,convulsii,voma,respiratie frecventa,TA ridicata.3-faza chirurgicala sau narcoza propriu-zisa cand se poate de operat ,bolnavul se linisteste,parametrii vitali isi revin la norma.4-faza de trezire. 19.Etapele anesteziei endotraheale:-premedicatia serala premedicatia matinalaanestezia i/v sau i/m de debut-administrarea oxigenului-miorelaxante cu actiune de scurta durata(listenon,miorelaxin)-intubarea traheei(sub controlul laringoscopului)conectarea la aparatul de narcoza-administrarea anestezicului prin sonda orotraheala-miorelaxante cu actiune de lunga durata(tubarin,pavulon,arduan). Complicatiile in timpul intubarii:-traumatisme dentare sau a cavitatii bucaleformarea hematomului in cavitatea bucala-patrunderea sondei in esofagregurgitarea-hipoxie pana la apnee.Complicatiile in anestezie:-dereglari de ventilatie pulmonara(cianoza evolutiva,asimetria toracelui in timpul respiratiei,lispa miscarilor de respiratie,lipsa murmurului vesicular).Profilaxiapregatirea corecta a bolnavului inainte de operatie. 20.Anestezia locala.Tipurile.Cracteristicile lor.Substantele anestezice utilizate.Complicatiile posibile in anestezia locala si profilaxia lor. Anestezia locala reprezinta suprimarea durerilor la nivelul interventiei chirurgicale sau pe o suprafata mai vasta,periferic la trunchiul nervos,fara inhibitia SNC.Anestezia locala poate fi:prin racier,prin contant,prin infiltratie si prin intilatie.Substantele analgezice utilizate:sol. Novocaina; sol.Lidocaina;Complicatiile posibile sunt:reactii alergice minore:greata,vertij,tahicardie,transpiratii abundente,lipotemie. Reactii alergice de gravitate medie:irascibilitate sporita,voma,TA scazuta,colaps,pierderea cunostintei,convulsii apnee,tahicardie. Ractii alergica severa cu pericol imminent de viata pacientului-socul anafilactic.Profilaxia socului anafilactic este obligatoriu si consta in determinarea sensibilitatii organismului bolnavului la Novocaina.

21.Socul anafilactic:cauzele,manifestarile clinice,asistenta de urgenta.Rolul asistentului medical in profilaxia lui

Socul anafilactic este un sindrom clinic reprezentat de o reactie alergica severa, brutala, acuta,care se declanseaza de factori etiologici multipli si apare imediat, n minute dupa administrarea antigenului specific. Se manifesta prin o mare varietate de simptome si poate pune n pericol viata persoanei sensibilizate. Cauze:Alergiile medicamentoase (penicilina,novocaina),intepaturi de insect,alergiile alimentare.Pacientul simte slabiciuni generale,eruptii cutanate,neliniste,agitatie,hyperemia fetei,tuse,vertij,transpiratii,greata,voma,dureri abdominale,diaree,scaderea brusca a TA,puls slab,tahicardie,poate avea loc edemul fetei si pleoapelor,dispnee cu respiratie suieratoare,edem a laringelui,convulsii,coma.Asistenta de urgenta:Intreruperea urgenta a adm.preparatului,contactul cu alergenul,Decubit dorsal cu sau fara ridicare membrelor,pozitia de siguranta in caz de voma.In lokul injectarii se aplica punga cu gheata,adm.Adrenalina de 0,1 %,oxigenoterapia,

22.Hemoragia.Definitie.Cauzele.Clasificarea.Caracteristica hemoragiilor in functie de vasul lezat.

Hemoragie se numete revrsarea sngelui din patul vascular n esuturi, cavitile organismului (abdominal pleural, cranian, articular) sau n mediul extern. Clasificarea hemoragiilor 1. Anatomic: Arterial sngele de culoare rou-deschis, nete n jet pulsatil Venoas sngele de culoare rou-nchis, se exteriorizeaz cu presiune constant, relativ modest. Capilar este difuz, fr a se identifica un vas de calibru mai mare ca surs principal a sngerrii Parenchimatoas sngereaz ntreaga suprafa a rnii i din cauza c vasele sngernde sunt fixate n strom i nu colabeaz, se oprete cu greu i deseori provoac anemie acut. 2. n funcie de cauz: Mecanic Neurotrofic permeabilitatea vasului este provocat de dereglri trofice n pereii vasului (septicemia, scarlatina, scorbut . a..)

3. n funcie de manifestrile clinice: Extern sngele se revars n mediul extern Intern sngele se revars ntr-o cavitate Exteriorizat sngele se revars ntr-un organ cavitar Ocult n-are manifestri evidente i se depisteaz prin metode speciale de laborator. 4. n funcie de momentul apariiei: Primare apar imediat dup lezare Secundare precoce apar n primele ore, zile dup rnire. Sunt provocate de mpingere trombului din vas de ctre curentul sanguin, cnd tensiunea intravascular se mrete sau cnd spasmul vascular dispare. Secundare tardive se pot declana n orice moment dup dezvoltarea infeciei n ran. Asemenea hemoragii se datoresc lizei purulente a trombului n vasul lezat, eroziei, lizei peretelui vascular. 5. n funcie de abundena hemoragiei: Mici fr expresie clinic Medii cu tablou clinic evident Grave nsoite de colaps i oc circulator Cataclisme rapid mortale Prezena sngelui n diferite caviti poart denumiri speciale. Astfel: n cavitatea pleural hemotorax n cavitatea peritoneal hemoperitoneum n articulaie hemartroz n pericard hemopericardium. Imbibiia difuz a sngelui n oarecare esut se numete efuziune, colecia de snge, limitat de esuturi hematom.

23.Hemostaza.Definitie.Clasificarea.Metodele de Hemostaza provizorie si caracteristica lor.

Hemostaza este oprirea hemoragiei (spontan sau terapeutic). Hemostaza provizorie si difinitiva. Hemostaza provizorie:

a) fizic aplicarea frigului b) chimic aplicarea local a diverselor remedii chimice(piroxid de hidrogen de 3%, soluie hipertonic de clorur de natriu, soluie de adrenalin .a.) c) mecanic: poziia ridicat a membrului poate opri hemoragia venoas; flectarea maxim a articulaiei n hemoragiile n regiunea articulaiilor comprimarea digital a vasului n plag comprimarea digital a vasului pe traiect se recurge rar, deoarece mna repede obosete. Vasul se comprim la os n anumite locuri: artera carotid pe apofiza transversal a vertebrei VI cervicale, care corespunde punctului situat la mijlocul muchiului sternocleidomastoidian din partea lui medial; artera subclavicular pe costa I; artera axilar pe capul osului humeral n fosa axilar; artera humeral la marginea medial a bicepsului brahial; artera femural pe ramura orizontal a osului pubian, n punctul situat mai jos de ligamentul inghinal. aplicarea pansamentului compresiv n lezarea vaselor puin importante; tamponarea compresiv a plgii n hemoragii nu prea mari cu plgi suficient de adnci; aplicarea pe vas a pensei hemostatice n hemoragii din vase importante, atenie fr pensarea nervilor ce trec n imediata apropiere; aplicarea garoului Esmarch sau a garoului improvizat numai n hemoragii masive arteriale n regiunea membrelor.

24.Metodele de hemostaza difinitiva si caracteristica lor.

Hemostaza definitiv Metode mecanice: ligatura vasului n ran este cea mai rspndit i mai sigur metod; ligatura vasului pe traiect se aplic n cazurile, cnd nu se poate lega vasul n plag (n plag purulent);

aplicarea suturii vasculare prezint o metod ideal de hemostaz: permite oprirea hemoragiei i restabilirea circulaiei; protezarea vasului sunt utilizate proteze artificiale i autoproteze. Torsionarea vasului se aplic pe vas o pens hemostatic, care strivete capetele lui i rsucete membrana lui intern, care obtureaz vasul i nlesnete formarea trombusului; embolizarea selectiv a vasului lezat. Este o tehnic laborioas, ce presupune posibiliti de cateterism arterial i o dotare tehnic special. Metode fizice: aplicarea frigului; folosirea soluiei fierbini un ervet nmuiat n soluie fiziologic nclzit pn la 60-800C, se aplic pentru cteva minute pe suprafaa sngernd; electrocauterizarea aceast metod permite oprirea hemoragiei din vasele mici i calibru mijlociu; fotocoagularea cu laser are avantaje fa de electrocauterizare: 1. lipsa contactului mecanic a esuturilor cu electrodul; 2. dozarea strict i repartizarea uniform a energiei n limita petei luminoase; 3. controlul vizual permanent, ntruct regiunea sngernd nu se acoper niciodat cu electrodul; 4. prin esuturi nu circul curentul electric, din care cauz zona modificaiilor necrobiotice este limitat de regiunea aciunii termice. Metode chimice: Local: soluie de adrenalin (1:1000), soluie de clorur de natriu de 10%, ap oxigenat de 3%. General: coagulante sol. de etamzilat de natriu 12,5%, acidul aminocapronic 5%, clorura de calciu de 10%, vicasolul 1%. Metode biologice: Local: tamponarea rnii cu esuturi proprii, aplicarea n plag a trombinei, buretelui hemostatic, membranei izogene de fibrin, tamponului biologic antiseptic. Administrarea intravenoas a derivailor sngelui, vitaminelor.

25.Hemoragia interna.Cauzele.Manifestarile clinice.Asistenta urgenta.Rolul asistentului medical in ingrijirea bolnavului.

de

Hemoragia interna are loc atunci cand artera sau vena lezata permite scurgerea sangelui din sistemul circulator si acesta se colecteaza in interiorul corpului. Cauze:Lovituri dirtecte,traume,fracturi,sarcina,medicamentele,abuzul dde alcool. Man.cl. Simptomele hemoragiei interne depind de locul in care se afla sangerarea, cat de mult sange s-a pierdut si ce structuri si functii din organism sunt afectate. Sangele aflat in afara sistemului circulator, este foarte iritant pentru tesuturi si duce la inflamatie si durere. slabiciune, vorbire incoerenta, pierderea vederii,TA scazuta,puls slab, Scaunele pot contine sange sau poate fi melena, Planul initial de tratament la orice pacient care sufera o hemoragie interna va debuta cu evaluarea starii generale a pacientului care va include si verificarea cailor respiratorii si masurarea pulsului si tensiunii arteriale. Tratamentul hemoragiilor interne depinde de locul sangerarii, de situatia individuala si de cat de stabila este starea de sanatate a pacientului. Obiectivele de baza includ identificarea si oprirea hemoragiei si tratarea leziunilor care au cauzat-o.Aplicare pungii cu gheata,administram cuagulante ca vicasol,Ca C2.

26.Notiune de transfuzie si perfuzie.Metodele si caile de transfuzie a singelui.Caracteristica lor.Rolul a/m in transfuzii.Profilaxia infectiilor hemotransmisibile.

Transfuzie este administrarea sngelui integral sau a componenilor lui, iar perfuzie este administrarea substituenilor sngelui. Metodele de transfuzie.

Direct transfuzia de snge integral de la donator direct la bolnav. Aceast metod se efectueaz numai n cazuri excepionale, cnd viaa bolnavului este n pericol i alte metode nu snt accesibile. Indirect transfuzia n care recoltarea sngelui este ndeprtat n timp de transfuzia lui.

Moduri de transfuzie. Exangvinotransfuzie const n emisia de snge i nlocuirea lui ulterioar cu sngele donatorului. Reinfuzia transfuzia propriului snge, acumulat n cavitile seroase(sngele acumulat se strnge, se filtreaz prin 4 straturi de tifon mbibate cu citrat de natriu). Autohemotransfuzia se colecteaz sngele de la pacient, se conserveaz i se transfuzeaz la necesitate. Transfuzie de snge cadaveric se recolteaz din cadavrele oamenilor, sucombai de pe urma bolilor neinfecioase hemoragie cerebral, infarct miocardic, traumatisme grave. Sngele cadaveric nu se coaguleaz.

Cile de transfuzie. Intravenoas se face n jet n cazul hemoragiilor mari sau n perfuzie n caz cnd starea bolnavului permite. Intraarterial se face bolnavilor n stare de moarte clinic sau aproape de aceasta; sngele se transfuzeaz sub presiune. Intraosoas se execut n substana spongioas a oaselor (stern, osul calcaneu, aripa osului iliac, . a.). Se realizeaz atunci cnd, transfuzia intravenoas este dificil. 27.Grupele sanguine si factorul Rh.Caracteristica lor.Insemnatatea lor in hemotransfuzie. Grupele sanguine:A fost stabilte in conditii de laborator,ca grupele sanguine se deosebesc intre eleprin imbinarea de aglutinogeneA si B,care se gasec in

eritrocite si eritrocite si au rol de antigeni,si aglutininele alfa shi beta ce se afla in ser si au rol de anticorpi..daca aglutinogenul A vine in contact cu alfa sau aglutinogenul Bcu aglutinica beta,se va produce aglutinarea. Singele ale carui eritrocite nu contin aglutinine,dar serul contine ambele aglutinine alfa si beta a fost notat 0(I) Daca eritrocitele contin aglutinogenul A,iar serul-aglutinina beta,grupa a fost notate A(II) Daca eritrocitele contin aglutinogenul B si serul aglutinina alfa,grupa a fost notate B(III) Iar daca eritrocitele contin ambele aglutinogene A si B,insa serul nu contine aglutinine,grupa a fost notataAB(5). Pentru satabilirea grupelor sanguine sint folosite serurile etalonare,eritrocitele etalonate si serul monoclonat anti-A si antiB.Dat fiind ca single este un organ lichid cu multiple seme caracteristice deosebite de la om la om,o transfuzie de singe poate fi considerate ca fiind un transplant de organ,care impune cerinte foarte severe si bine argumentate,precum si cunoasterea tehnicii de indeplinire. Factor Rezus .Pentru determinarea apartenenei Rh a bolnavului se folosesc seruri speciale, care conin anti rezus - anticorpi, care se recolteaz din sngele oamenilor rezus-negativi, imunizai cu factorul rezus. Serul antirezus trebuie s aparin aceleiai grupe de snge dup sistemul AB0, ca i a celui cercetat. Sunt dou metode de determinare a factorului rezus: metoda salin i metoda cu gelatin. Metoda salin. Determinarea se face cu ajutorul serului rezus negativ, preparat din sngele femeilor, imunizate n cursul sarcinii. Un asemenea ser poate fi obinut i de la cobai imunizai cu snge de la maimu. Sngele cercetat se amestec cu citrat de natriu de 4% n eprubet n proporie de 4:1 i se centrifugheaz timp de 3-5 minute. Dup scurgerea plasmei eritrocitele rmase se spal de 2 ori cu soluie fiziologic i se amestec cu ultima astfel, nct s rezulte o suspensie de 2%. n eprubete mici se ntroduc cte 2 picturi de ser antirezus i cte o pictur de suspensie de eritrocite cercetate de 2%. Eprubetele se agit i se pun n termostat pe o or la temperatura de 36 370C. n cazul reaciei de aglutinare pozitiv pe fundul eprubetei se vede un precipitat cu contururi neregulate, n cazul reaciei negative un cerc cu contururi regulate.

Proba cu gelatin. n stativ se pun 6 eprubete i se nseamn: dou cu - , dou cu + i dou cu bolnav, cu indicarea numelui i prenumelui. n eprubete de control se ntroduce cte o pictur de ser test R-, n celelalte 2 eprubete de control ser-test R+ i n ultima pereche de eprubete cte o pictur de eritrocite cercetate. n toate eprubetele se adaug cte o pictur de gelatin de 10% la temperatura de +46 +480C. n toate eprubetele din rndul 1 se adaug cte o pictur de ser antirezus dintr-o serie, n eprubetele rndului 2 din alt serie. Coninutul eprubetelor se agit uor i stativul cu eprubete se ntroduce n baia de aburi la temperatura +46 - +480C. Dup 5 minute stativul se scoate, se adaug n toate eprubetele cte 5 10 ml de soluie izotonic nclzit pn la +46 - +480C i, dup ce se amestec, se citesc rezultatele: prezena fulgilor mici de aglutinare indic snge rezus - pozitiv, absena aglutinrii snge rezus - negativ. 28.Metodele de determinare a grupelor sanguine.Determinarea grupelor sanguine cu seruri izohemaglutinante.Evaluarea si documentarea rezultatelor. P/u a stabili grupa de singe a pacientului,pot fi folosite serurile sangvin izohemaglutinant .Pe fiecare flacon cu ser izohemaglutinare se va indicate grupa,data si locul prepararii.durata valabilitatii,titrul de anticorpi si nr.de serie.Practica a demonstrara ca a evita o eventual greseala,se cer a fi folosite serurihemotest de grupeleI,II,III.2 seruri shi un flacon cu ser de grupa 5pentru control. Matriale necesare.1.seruri hemotest etalonat. 2.placa emailata standart. 3. 7 pipete. 4 .7 baghete de sticla. 5. Vata 6.alcool 70% 7.seringa monouzuala,garou,suport pentru cot 8.manusi. Tehnica determinarii:Se va lucru intro incapere cu tem.optima de 18C.Recoltarea singelui pentru detrminarea grupelor sanguine se face fie prin punctie venoasa,fie prin intepare cu lanteta sterile din deget. 1.Se colecteaza singe din vena cubitala(5-7ml) 2.Din placa emailata se depun cite 1-2 picaturide serizohemaglutinant etalonat in godeuri,conform insciptiei grupelor si seriei,schimbind de fiecare data pipeta. 3.Se depune o picatura de singe pe placa emailata in godeul ce corespunde gr.AB(4)(RESTUL SINGELUI SE CONTRIBIE IN 2 PIPETE) 4.De fiecare data,schimbind bagheta,o inmuiem in picatura de singe si omonizam bine cu serurile-hemotest(raportul singe-ser este de 1:10). 5.Evaluam rezultatele peste 5 min. Concluzie: a) daca aglutinarea nu are loc cu nici unul dintre serurile-test,single cercetat este de grupa 1si se noteaza 0(1) b) daca aglutinarea nu are loc cu serurile de gr. Isi III,dar in serul de grIII lipseste,este de grupa II A(II) c) daca aglutinarea nu are loc cu serurile de gr.I si II,dar in serul de gr.III lipseste,este

grupa a III B(III) grupa a 4 AB(4).

d) daca aglutinarea nu are loc cu toate cele trei,single este de

In acest caz,alaturi de picatura de singe se picura serul grupei 4 si se omogeneaza cu opicatura mica a singelui,aglutinarea nu va avea loc. 29.Determinareagrupelor sanguine cu ser monoclonal(Toliclon).Evaluarea sidocumentarea rezultatelor. O alta metoda de stabilere a grupei sanguine este cea cu ser monoclonal(Toliclon),anti-A de culoare rosie si B de culoare albastra.Acestea sunt obtinute din lichid astilic al soarecilor albi iminizati,care contin anticorpi specifici. Asistetul Medical pregateste: -serul monoclonat antiA si anti B -placa emailata -2 pipete -2 baghete -Vata,alcool etilic70% -Seringa monouzuala,garou,perna-suport pentru cot. Tehnica determinarii 1.sepune 2 picaturi de ser monoclonat anti-A in godeul unde este notat A(II)beta 2.Anti-B se picura in godeul unde este notatB(III)ALFA 3Picatura de singe se va depune in godeul unde este notatAB(4) 4.Cu baghete diferite se ia singe si se omogenizeaza(raportul1:10) 5.Evaluarea dupa 5 min

Concluzie a)aglutinarea lipseste in ambele picaturi,singele cercetat este de gr.0(I) b)aglutinarea cu anti-gr A(II) c)aglutinarea cu anti B gr B(III)

d)aglutinarea cu ambele-grAB(4 30.Indicatiile si contraindicatiile hemotransfuziei.Obligatiunile asistentului medicalinainte si dupa hemotransfuzie. Indicatiile transfuziei de singe: 1. nlocuirea sngelui pierdut (substituie); 2. activarea forelor de aprare ale organismului (stimulare); 3. diminuarea intoxicaiei organismului (dezintoxicare); 4. sporirea coagulabilitii sngelui pentru oprirea hemoragiei (hemostaz). Toate indicaiile transfuziei de snge innd cont de starea bolnavului se impart n absolute i relative. Transfuzia de snge este indicat cel mai frecvent n urmtoarele cazuri: 1. anemie acut; 2. oc; 3. intoxicaie purulent; 4. pregtirea preoperatorie; 5. operaii grave; 6. anemie cronic; 7.n practica de reanimaie

Contraindicaiile transfuziei de snge 1.Tulburri grave ale funciei ficatului i rinichilor. Trebui de menionat c dac tulburrile funcionale ale acestor organe sunt rezultatul intoxicaiei, atunci ntr un ir de cazuri, diminund o, transfuzia de snge poate ameliora funcia lor. 2. Decompensarea activitii cardiace. 3. Afeciunile pulmonare, nsoite de staza pronunat n circuitul mic. 4. Strile i afeciunile alergice. 5. Procesul tuberculos activ n faza de infiltrat. Transfuzia de snge poate fi contraindicat i n alte stri. E clar c n prezena indicaiilor vitale pentru transfuzie contraindicaiile se reduc.

Pregtirea bolnavului pentru transfuzie Dac permite starea bolnavului trebuie de determinat stare organelor i sistemelor. De la bolnav se ia: - temperatura corporal; - tensiunea arterial; - pulsul; - se observ culoarea tegumentelor i prezena sau lipsa erupiilor; - se pregtete psihologic; - se prentmpin s ia masa cu nu mai puin de 2 ore nainte de transfuzie - s i elibereze vezica urinar i intestinul; - bolnavului se d o poziie comod n pat.

31.Probele de compatibilitate inainte de efectuarea hemotransfuziei. Caracteristica lor. Controlul riguros al compatibilitii de grup sangvin i de Rh, ntre sngele donatorului i cel al primitorului, reprezint o condiie esenial, necesar pentru ca transfuzia s se realizeze fr accidente. Proba compatibilitii individuale. Efectuarea testului de compatibilitate dup sistemul OAB n seciile instituiilor curative nainte de hemotransfuzii. Materiale i utilajul necesar: Pentru compatibilitate cu componente eritrocitare - serul pacientului i eritrocite din container destinat transfuziei. Pentru compatibilitate cu componente de plasm - eritrocitele pacientului i plasm din container destinat transfuziei. Soluie 0,9% NaCl Plci albe de plastic sau faian (cu suprafa hidrofil, aderent) Pipete Pasteur

Baghete de plastic (capace de la ace) sau sticl Cronometru sau ceas. Tehnica determinrii Marcai n partea de sus a plcii Numele, Prenumele, grupul OAB al pacientului i Numrul i grupul OAB al componentului din container. Pentru compatibilitatea componentelor eritrocitare Aplicai o pictur mare (0,1 ml) de ser al pacientului i alturi o pictur mic (0,01 ml) de eritrocite din containerul destinat transfuziei n proporie 1:10. Pentru compatibilitatea componentelor de plasm: Aplicai o pictur mare (0,1 ml) de plasm din containerul destinat transfuziei i alturi o pictur mic (0,01 ml) eritrocitele pacientului n proporie 1:10. Amestecai eritrocitele cu serul (plasma) cu baghet separat, curat, uscat pn la omogenitate. Agitai lent, periodic placa pn la expirarea a 5 min. Concluzia: Dac pictura dup 5 minute rmne omogen colorat, fr semne de aglutinare se face concluzia despre compatibilitate dup OAB. Dac n pictura dup 5 minute apar semne de aglutinare care nu dispar la adugarea Sol. NaCl 0,9% (excluderea fenomenului agregrii) se face concluzia despre incompatibilitate dup OAB. Proba rezus compatibilitii. Efectuarea testului de compatibilitate dup sistemul Rh(D) n seciile instituiilor curative nainte de hemotransfuzii. Materiale i utilajul necesar: Pentru compatibilitate cu componente eritrocitare - serul pacientului i eritrocite din container destinat transfuziei. Pentru compatibilitate cu componente de plasm - eritrocitele pacientului i plasm din container destinat transfuziei. Sol. 10% gelatin

Soluie 0,9% NaCl Baie de ap sau termostat la 46-48C Pipete Pasteur Eprubete 10 ml Cronometru sau ceas. Tehnica determinrii Marcai pe eprubet Numele, Prenumele, grupul OAB al pacientului i Numrul i grupul OAB al componentului din container Pentru compatibilitatea componentelor eritrocitari Plasai o pictur (0,05 ml) de eritrocite din containerul destinat transfuziei, dou picturi (0,1 ml) de jelatin nclzit prealabil pn la stare lichid i dou picturi (0,1 ml) de ser al pacientului. Pentru compatibilitatea componentelor de plasm Plasai dou picturi (0,1 ml) de jelatin nclzit prealabil pn la stare lichid, o pictur (0,05 ml) de eritrocite al pacientului, dou picturi (0,1 ml) din contain erul cu plasm destinat transfuziei. Eprubeta se agit pentru a omogeniza coninutul. Plasm eprubeta n baie de ap pentru 10 min, (sau n termostat pentru 30 min) la 46-48C. Dup incubare eprubeta se extrage i se adaog 5-8 ml sol NaCl 0,9%. Coninutul se agit prin rsturnarea repetat a eprubetei. Rezultatul se citete vizual cu ochiul liber sau cu lupa. INTERPRETAREA - dac in eprubet se observ aglutinarea eritrocitelor sub form de suspenzie de aglutinate mici pe fundal transparent Testul este INCOMPATIBIL. - dac in eprubet lichidul rmne uniform colorat fr semne suspenzie de aglutinare Testul este COMPATIBIL. Proba biologic. Componentele sngelui se ntroduc primitorului n jet sau cu pictura fracionat (de 3 ori cte 10 - 15 ml la interval de 3 min). Dac primitorul

nu acuz senzaii neplcute, proba este negativ i transfuzia se face complet. n caz de nelinite, durere lombar, frison proba trebuie apreciat drept pozitiv, transfuzia se oprete imediat i bolnavul se ia sub un control special. 32.Complicatiile posibile in timpul si dupa hemotransfuzie.Cauzele.Manifestarile clinice.Rolul asistentei medicale in . Complicaiile posibile ale transfuzie: -Socul transfuzional. -Trasmiterea infectiilor hemotransmisibile Reactii alergice -Reactii infectioase -Socul citric. Cauzele: Cauza de baz a complicaiilor date se consider ntroducere cu sngele a substanelor pirogene, care prezint produsele activitii vitale a bacteriilor. Pirogene sunt i unele substane neorganice. Profilaxia const n respectarea strict a regulilor de recoltare i transportare a sngelui ui, tehnicii transfuziei de snge. Manifstari Clinice nelinitit, apariia frisonului, tahicardiei, durerilor de cap, ridicarea temperaturii corpului. Asistenta de urgent. Se monitorizeaz aceti bolnavi timp de 24 de ore. Asistentul medical urmrete starea general a bolnavului, prezena durerilor, caracterul pulsului i diureza. Primele 4 ore dup transfuzie este indicat regim strict de pat. Fiecare or se ia temperatura corporal i se noteaz n fia de observaie. n ziua urmtoare dup transfuzie se efectueaz analiza general a sngelui i a urinei. Despre orice schimbare a strii bolnavului se va anuna medicul. profilaxia lor Profilaxia const n respectarea strict a regulilor de recoltare i transportare a sngelui, tehnicii transfuziei de snge.

33.Socul hemotransfuzional .cauzele.manifest.clinic. asistenta de urgent .Rolul a.m .in prevenirea lui . Socul hemotransfuzional este cel mai grav accident generat de incompatibilitatea individuala 0AB sau Rh-incompatibilitate .Incompatibilitatea in sistemul 0AB si Rh este o greseala profesionala iatrogenie ,cauzata de Determinarea sau documentarea incorecta a grupei sangvine Greseli in alegerea recipientului cu concentrat eritrocitar Neglijarea efectuarii probelor de compatibilitate inainte de transfuzie Neglijarea probei biologice Primele semen clinice apar in timpul transfuziei ori la scurt timp dupa (1-30 min),se manifest.prin senzatii subiective stare de neliniste ,senzatii de sufocare ,cefalee,frison ,dureri in abdomen ,in special in reg. lombara.Reactiile care se declanseaza dupa 30 min se considera alergice.Obiectiv-prabusirea T\A,hyperemia fetei ,car trece in paliditate ,urticaria ,starea de agitatie a bv,mictiune si defecatie in caz.mai grave.In declasarea socului se disting 3 perioade : :stare de neliniste ,costrictie retrostrenala ,frison puternic ,dureri intense in reg .lombara ,paliditatea teg ,hipotensiune .puls tahicardic slab. Incepe cu a 3 zi si dureaza15-18 zile .se produce hemoliza intravasculara e eritrocitelor donatorului .se dezvot.oliguria ,apare icterul ,diureza este in continua scadere ,in singe creste cantitatea de bilirubina si uree. dureaza 2-3 saptamiini si se carcterizeaza prin restabilirea lenta a diurezei ,diminuarea pina la disparitia semnelor perioadei a doua .In functie de valorile T\A se disting 3 grade de soc : Gradul I TA-90 mm ai coloanei Hg Gradul al II lea TA -70 mm ai coloanei Hg Gradul al III lea TA-m.mica de 70 ai coloanei Hg

I. II.

III.

Asistenta de urgenta:in perioada I-a socului ,a.m .:intrerupe transfuzia de singe si racordeaza dispozitivul la flaconul cu o sol.cristaloida ,cheama de urgent medicul ,adm.spasmolitice si cardiotonice .In perioada a II se effect.:dialeza peritoniala,exsangvinotransfuzia si transfuzia de concentrate eritrocitar pt restabilirea masei sangvine,hemodializa.In perioada a III a la masurile realizate in perioada a II a se adauga remediile medicamentoase care se stimuleaza fortele imunobiologice si terapia de dezintoxicare . 34.Componentii si substituientii singelui .Caracteristica si actiunile lor. Component sangvine:

Concentratul eritrocitar ,impreuna cu stratul sau leuco-plachetar ,este un sediment erotrocitar de origine umana de culaore rosie inchisa .Volumul unui concentrate eritrocitar unitate adult este de 150-ml pina la 363ml. continutul minim de hemoglobina in concentratul eritrocitar unitate adult este de 45g\unitate .Concentratul eritrocitar se pastreaza in spatii frigioriferice la o temperature cuprinsa intre +2 C si +8C.In caz de transportare in interiorul containerului temperat.de +10 C iar durata transportarii nu va depasi timpul de 24h.Indicatii:pierderi massive de singe ,anemie . Concentratul de granulocite.-reprezinta o suspensie celulara intrun lichid de culoare alb galbui far semen vizibile de hemoliza. Volumul concentratului este cuprins intre 200 -500 ml ,volum.fiecarei unitati este inregstrat pe eticheta.Concentratul granulocitar se pastreaza la o temperat.de +20 si 24C maxim 12 ore .Indicatii:granulocitopenie(200-500mm cubi),daca o antibioterapie adecvata aplicata mai multe zile nu are nici effect . Concentratul de plachete(trombocite).Concentratul trombocitar standart este o suspensie de trombocite in plasma ,obtinuta in mod aseptic prin centrifugare ,dintro singura unitatate de singe total conservat la temperat.de 18-24C,apirogen.Durata pastrarii preparatului este de max.5 zile.Indicatii:trombocitopenie sub 20000 trombocite \mm3 prin deficit de producer sau distrucie acclerata. Plasma prospat congelata-se obtine aseptic din singe total ,dupa separarea elenetelor celulare.Congelarea se va efectua in primele 6 ore la o temperat. Mai joasa de -30 C.durata de pastrare 12 luni.Dupa decongelare ,produsul se utilizeaza de preferinta imediat sau dupa un interval de 6 ore cu temperat .de pastrare +4 C.Indicatii:tulburari de cuagulare cu afectare complexa a sistemului coagularii. Subtituientii sangvini: Solutiile coloidale sintetice :reprezinta compusi macro si micromoleculari sintetici ai Dextranului Compusii macromoleculari sint efectivi in caz de hemoragii si in stari de soc .Se adm.i\v pina la 1,5 -2 l. Sol.macromoleculare coloidale au insusirea de a mari volumul plasmei circulante ,amelioreaza hemodinamica,microcirculatia.poseda actiune de dezintoxicare ,restabilesc echilibrul hidrosalin .La sol coloidale se refera : Poliglucina,Reopoiglucina ,Macrodexul,Dextranul ,itradexul,Plasmodexulsi Hemodexul.Indicatii:stari de soc hemoragic ,traumatic si operator.Se adm .i\v in volum de pina la 2000ml.Este contrindicat in caz de glomerulonefrita acuta si cronica. Solutiile cristaloide :permit compensarea imediata a pierderilor de lichid interstitial ,normalizarea echilibrului hirosalin ,sporirea volumului de singe

circulant .Solutii:clorura de Na de 0,85%,Ringher ,Ringer look .aceste solutii pot normalize echilibrul hidrosalin . Polimerii sintetici:hemodezul-sol.micromoleculara de pliclorvinilpirolidon de 6%.Insusirea lui este de legare ,inactivare si eliminare toxinelor din organism.daca se adm in catitati mari pot aparea :dispnee,hyperemia teg.,scaderea TA. 35.Not.de perioada preoperatorie .etapele ei.pregatirea bv pt interventie chirurgicala de urgenta. Intervalul de timp de la spitalizarea bv in sectia de chirurgie si pina la efectuarea interventiei chirurgicale se numeste perioada preoperatorie .problemele ce necesita rezolvate in aceasta perioada sint : Precizarea diagnosticului Evaluarea starii generale a bv Mdicatia de urgent prescrisa de med. Monitorizarea functiilor organelor si ale sistemelor de importanta vitala Pregatirea organelor \sistemului organismului pt operatie Planificarea vomului optim al interventiei chirurgicale Deciderea de catre anesteziolog a metodei optime de anestezie Pregatirea psihoiemotionala a pac. Prevederea eventualelor complicatii si profilaxia lor Medicatia preoperatorie adecvata Pregatirea bv pt interventie chirurgicala de urgenta.Evaluarea starii generale a bv: Starea de constienta Daca este aplicat garoul Luarea Ps,TA,respirat.,temperat.corp. Transferul correct de pe brancarda pe canap Pozitionarea corecta a bv pe canap Inhalarea O2 umezit Aplicarea pungii cu ghiata Soicitarea laboratorului pt efectuarea analizelor de singe Effect.ex.imagisticsau ultrasonor Colectrea si trimiterea urinei la laborator pt analiza Ex.bv.privind pediculoza,scabia si dezinfectia Precizarea diagnosticului alergologic si notarea in fisa de observ. Constatarea din anamneza a bolilor infectioase suportate Prelucrarea sanitara partial

Se va pregati un pat functional cu lenjerie curate , seva conecta bv la o sonda cu O2 umezit ,se va effect.proba la penicilina si novocaina La necessitate se va :reface volmul de singe circulant,se va aplica punga cu gheata ,se va introduce sonda gastrica continua prin metal nazal sau se va effect.spalatura gastric Se va pregati cimpul operator. 36.Pregatirea bv pt interventie chirurgicala programata.particuaritatile de pregatire a copiilor si vristnicilor pt operatie. Pacientul se va prezenta la sectia de internare ,avind rezultatele explorarilor necesare,realizate in central medico-consultativ: Biletul de trimitere pt spitalizare ,cu precizarea diagnostic.avizat de med.chirurg de la central medico consultativ Ex clinic desfasurat al singelui Ex clinic al urinei ,ex materiilor fecale pt depistarea helmentilor MRS Ex singelui pt SIDA si reatia Vasernam Gr.de singe si Rh Conduce bv in sectie Consultatia ginecologului pt femei Consultatia med stomatolog si ORL Dupa 40 de ani-consultatia oftalmolog. A.m .in sectia de internare : Competeaza foaia de observatie Pediculoza si scabia Anamneza alergologica Hepatita virala daca nu a suferit Determ.Ps,TA si temperat. A.m in sectia de paturi : Examin.bv privind pedicoza si scabia Iregistreaza bv in regitru din sectie Il familizeaza pe bv cu regimul din sectie Conduce bv in sectie Efectuieaza probele la penicilina si novocaina Seara in ajun anunta bv sa nu manince sis a nu bea dupa ora 18

Effect.clisma evacuatoare Efectuiaza premedicatia serala prescrisa de med anesteziolog Diminiata inainte de inetrvent.chirg.efect.clisma evacuate. Effect.tualeta cimpului operator,rade pe uscat cimpul operator,badijoneaza suprafat rasa cu sol.alcoolol de 70 % si acopera cu un cimp steril Insista ca bv sa se urineze Effect.premedicatia matinala prescrisa de med.cu 30 -40 min inainte de interventie Urmareste ca bv sa fie transportat pe brancarda ,dezbracat ,insa bine invelit ,cu capul inaite A.m va sta In dreapta bv supraveghindul.Ipreuna cu bv se va transmite foaia de observant.cliseele radiologce,eprubeta cu singe

Particuaritatile de pregatire a copiilor:pt operatii programate ,copilul va fi internat daca prezinta toate explorarile ,trimiterea in care se indica vaccinurile effect.si certificatul ce confirma lipsa contactului cu boli infectioase in ultimele 21 de zile .La completarea fisei med.de stationar este obligat.consimtamintul parintilor,confirmat prin semnaturi. Particuaritatile de pregatire a vristnicilor pt operatie:acesti bv reprezinta <contingentul de risc >,deoarece patologia chirurgicala este frecvent asociata cu alte affect.-diabet zaharat ,HTA,boala ischemica,Afect.asociate necesita tratament de corectie.Pt interventii programate ,tratamentul intensive se va efectua sub supravegherea med.de fam.in conditii de ambulatory si se va prelungi in perioada preoperatorie.Pt inetrventii de rugenta ,tratam.intensiv de corectie va avea drept scpo excluderea pericolului vital. 37.

Tendovaginit - inflamaie acut sau cronic a tecii conjunctivale a unui tendon. Se dezvolt, de obicei, n regiunea minii, carpului, uneori n cea a cotului, genunchiului sau piciorului. Se deosebesc: tendovaginit purulent, cauzat de microbi piogeni, care ptrund n teac n caz de rni sau procese supurative ale esuturilor vecine, tendovaginit distrofico-degenerativ, care apare n urma suprancordrii permanente a tendoanelor la persoane de anumite profesii (dactilografe, pianiti, vioriti etc.), i tendovaginit neinfecioas, ce survine n urma ndeplinirii unei munci pentru care lipsesc deprinderile necesare. Tandovaginit purulent acut atac, mai ales, tecile tendoanelor degetelor de

la mn; procesul supurativ poate s se extind rapid asupra tecilor tendinoase din regiunea palmei i carpului, ducnd la complicaii grave (flegmon, sepsis). Se manifest prin dureri acute, creterea temperaturii, inflamarea regiunii, prin care trec tendoanele respective. n cazul tendovaginitei cauzate de suprancordare, durerile aprute, sunt mai puin pronunate, cnd organismul se afl n stare de repaus, micrile fiind dureroase i nsoite de crepitaie. Tendovaginit distroficodegenerativ are o evoluie cronic, cu recidive i remisii. Tratamentul l efectueaz numai medicul i este n funcie de forma bolii (n cazul tendovaginitei purulente este necesar o intervenie chirurgical de urgen, n celelalte cazuri se aplic un pansament de imobilizare, proceduri fizioterapice, gimnastic medical etc.). Profilaxia const n prevenirea i tratarea la timp a traumelor mici din regiunea minilor, respectarea regulilor de igien personal, gimnastic de producie etc. 38.Perioada inetrventiei chirurgicale .Def.Clasific interventiilor chirurgicale .Etapele de decontaminare a cimpului operator. Def.;intervalul de timp de la transportarea bv in sala de operatii si pina la transferrea in salon postoperator se num.perioada de intervent.chirurg. Clasificarea : Continuitatea teg.Singerinde cu incalcarea integritatii pielii si a mucoasei Nesingerinde-nu este intrerupta continuitatea teg. In functie de scopul effect.: Curative sint cele mai frecvente ,cin diagnosticul este stability si se conteaza pe insanatosire De diagnostic-biopsia ,laparoscopia ,punctia pleurala,abdominal Dupa tipul interventiei: 1. Radicale-au scopul de a videca prin inlaturarea focarului

2. Palliative-se alina suferinta ,cind nu s=este posibila vindecarea Dupa gradul de urgent : a) Programate-care pot fi aminate si executate in orce timp ,fara a dauna sanatatii bv b) Urgente-care nu pot fi aminatepe timp indelungat din cauza evoluitiei accelerarii bolii c) Extreme de urgent-care trebuie effect.fara nici un fel de intirziere . Etapele de decontaminare a cimpului operator: Demontarea Spalarea sub apa curgatoare Dezinfectia Prelucrearea mecanica Clatirea sub apa curgatoare Clatirea sub apa distilata Uscarea libera Controlul calitatii decontaminarii prestilazatorii:se depisteaza cu fenoftalina se capata culoarea ros-trandafiriu detergent ,single anizoperan se capata culoroare violet albastruie.se verifica fiecare 10 instrument. Se aranjiaza instrumente.pe reteaua metalica selectate dupa tip .pe retele mari se pun 5 teste (4 in colturi si 1 in mijloc )

39. Perioada postoperatorie.Def.Complicatiile postoperat.precoce si tardive .caracteristicile lor .Rolul a.m .in profilaxia lor. Intervalul de timp de la sfirsitul interventiei chirurgicale si pina la externarea bv din sectia de chirurgie se num.perioada postoperatorie. Complicatiile postoperatorii precoce: Edemul laringelui-este consecinta utilizarii unei sonde orotraheale cu diametrul mai mare decit traheea bv.Semne caracteristice:respiratie alterata ,zgomotoasa,frecventa,cianoza.Urgenta-deblocarea cailor repsirat.prin aspiratii frecvente,oxygen umezit,sol.eufilina 2,4% Recurarizarea se manifesta prin lipsa miscarilor respiratorii,din c auza relaxarii musculaturii .Cauza:anestezia generala prin intubatie ,cu utilizarea miorelaxantelor-Fentanilul.Urgenta:resuscitare resp.a bv <gura la gura>,adm de antidote Neostigmina sau Miostinul. Asfixia mecanica din cauza aspiratiei maselor vomitive sau a caderii limbii<indarat>.Semne:accese de tusa convulsive ,lacrimare ,vasele cervical turgescente.Urgenta:capul bv intors intro parte ,se va curate cavit bucala ,aspirarea din caile resp.inferioare ,adm O2umezit prin sonda nazala. Retentia cuta de urina-este un process reflector de aprare impotriva acutizarii durerilor la cotractarea muschilor abdominli care iau paret la misctiune si lipsa deprinderii de a urina in pozitia orizontala.Semne:dureri in plaga postoperatorie si discomfort .Urgenta:deschiderea robinetului pt afi auzit jetul de apa,tualeta organelor genitale cu sol.Furacilina calda Meteorismul este rezultatul diminuarii sevre a peristatilsmului intestinal.Abdomen balonat ,durere,incoradarea musculaturii are loc.Urgenta:masarea abdomenului in directia acelor de ciasornic,effect.unui clister cu sol.hipertonica,introducerea tubului de evacuare a gazelor. Hemoragiile-pot fi interne cit si interne.profilaxia HE:consta in hemostaza definitive ,si aplicarea pungiii cu ghiata pe plaga postoperatorie.HI:bv acuza

senzatie de rau si inrautatirea vederii,teg.palide cianotice,respiratie frecventa superfic.TAsaczuta.Urgenta:solicitarea chirurg.pt ex bv,inlaturarea pernei ,ridicarea membrelor inferioare la vertical,adm oxygen umezit,adm .i\v a substituientilor sangvinietc. Trombemboliile-daca cuagulabilitatea singelui este maredupa opertaie se pot formatrombi la nivelul mebrelor inferioare.,dislocarea lor pot duce la tromembolii.Urgenta:stabilirea obligatory a cuagulabilitatii singelui in perioada preop.adm anticoagulant. Sindromul de paloare cu hipertermie.-aparitia paliditatii teg.+tempert crescuta .Urgenta:punga cu ghiata ,comprese reci. Complicatiile postoperatorii tardive: Supurarea plagii-prin infectarea plagi in timpul operatiei sau la pansarii ,prezenta mediului optim de dezv.si inmultire a agentilor patog.Semne:cresterea temperat.in a 4 -5 zi dupa operatii,durere cu carater pulsatil in plaga.,edem ,hiperemie,eliminari supurative .Urgenta:peroxide de hydrogen 3%. Dehiscenta marginilor plagii-capacitate de regenerare scazuta a organismului .Marginile plagiii sint acoperite cu o membrane fibrinopurulenta ,firele de sutura atirna in una din margini.Ultimele se vor inlatura ,iar plaga se vat rata ca orce element supurativ.,antibiotic ,vit.transfuzii de plasma Er. Evisceratia-desfacerea tuturor planurlor plagii operatorii cu prolabarea organelor interne este caracteristica starilor de septicemia si seticopiemeie la pac cu subnutritie ,cu posibilitati minore de regenerare . Edemul pulmonar-se dezvolta ca rezultat al:cresterii tensiunii hidrostatice in capilare,scaderea presiunii cloidoosmotice,cresterrii permiabilitatii capilare.Urgenta:se chiama med.,se asugura permiabilitatea cailor resp.,se combate hypoxia ,se stimuleaza conttractiile ventricului sting,pozitie sezinda . Pneumonia de staza-pare dupa tarocotomii,laparotomii.Urgenta:schimbarea pozitiei pac.in pat la fiecare 2 oer,ridica extremitatea cefalica a patului,inspiratii si

expiratii profunde dirijarea,adm analgezice,effect.frictiunitarcice cu alcoolo camforat ,sinapisme,adm O2 umezit ,adm bronholiticesi mucolitice Escariile-reprezinta mortificarea pielii drept consecinta a ischemiei severe a tesuturilor. Colapsul ortostatic este o insuficienta vasculara acuta determin.de redistribuirea singelui in patul vascular prin depozirtare in organelle abdominal.Urgenta:ridicarea pac.din pat pee tape. 48.Fracturile.Definitie. Clasificare. Manifestarile clinice ale fracturilor inchise.A/urg. Fractura-intreruperea integritatii continuitatii tesutului osos sub actiunea unei forte mecanice ce depaseste rezistenta fiziologica a acestuia . Clasificarea fracturilor. I. Dup natura lor: 1. Congenitale; 2. Dobndite: traumatice patologice. Traumatice - n urma aciunii unei fore mecanice, ce depete rezistena osului. Patologice - ( os bolnav ) n caz de tuberculoz, osteomielit, tumore osoas sau metastaze, lues, etc. II. Dup aciunea forei traumatice pot fi: 1. Directe produse n locul de aciune a agentului vulnerant asupra osului; 2. Indirecte produse la o oarecare distan de la locul unde a acionat factorul traumatizant. III. n dependen de caracterul traumrii esuturilor: 1. nchise fr lezarea integritii tegumentelor i a mucoaselor. 2. Deschise sunt nsoite de ntreruperea integritii pielii i a mucoaselor ele sunt mai periculoase, infectate i prezint pericol pentru viaa bolnavului. IV. n dependen de caracterul fracturii pot fi:

1. Complecte - fractura total a osului; 2. Incomplecte - linia fracturii trece printr-o poriune a osului fisura, n creang verde la copii ). V. Dup deplasarea fragmentelor osoase: 1. Fracturi fr deplasarea fragmentelor osoase - mai uoare. 2. Fracturi cu deplsarea fragmentelor osoase - foarte complicate. VI. Dup numrul de leziuni pot fi: 1. Monofracturi; 2. Polifracturi. VII. Dup localizare pot fi: 1. Epifizare; 2. Metafizare; 3. Diafizare. VIII. Dup mecanismul de producere: 1. prin ndoire ( flexie ); 2. prin rsucire ( torsiune) 3. prin compresiune ( tasare ); 4. smulgere ( traciune ). IX. Dup direcia liniei fracturii sunt: 1. Transversale; 2. Longitudinale; 3. Oblice; 4. Spiroide; 5. Achiate; 6. n form de cerc O ; 7. n forma literei T . Manifestarile cliniceSemne de probabilitate -durere locala e vie ,spontana,se accelereaza la tentative de miscare -limitarea sau imposibilitatea functionala -pozitie fortata -echimoze-tumefiere Semne de certitudine -crepitatia osoasa -deformatia axului osului fracturat

-scurtarea absoluta a segmentului fracturat -mobilitate patologica

Asistena de urgen n fracturi

A/U depinde de caracterul fracturii i se acord dup un algoritm strict: 1. Asigurarea siguranei proprii i a accidentatului. 2. Degajarea victimei de sub aciunea factorului traumatizant. 3. Suprimarea sindromului algic. n prezena medicului administrarea i/m a analgeticelor narcotice: sol. Promedol 1% - 1,0; sol.Omnopon 2% - 1,0, Tramadol 2,0, Fortral. Dac nu este se administreaz i/m sol. Analgin 50% cu sol. Dimidrol 1% - 1, Ketanol 2,0, Togesic 2,0 . n unele cazuri local se administreaz sol. Novocain ( dup proba ) 0,5%-1%, 5-10,0 4. Se aplic imobilizarea de transport cu atele fabricate sau dac lipsesc cu atele improvizate sau imobilizarea primitiv. 5. Dac bolnavul este n oc traumatic ( TA mai jos de 80 mm col. merc.) se ntreprind msurile antioc. La cele descrise mai sus, se face: Venepuncia cu instalarea sistemului pentru perfuzii a soluiilorRefortan, Gelofuzin, HAFS, Reopoliglucin, Poliglucin, Dextran, sol.Fiziologic, Glucoz 5% etc. Administrarea sol. Dexametazon 4-12 mg, sol.Adrenalin 0,1% 0,75-1,0. Administrarea Oxigenului umezit. Se d bolnavului s bea buturi calde (ceai, cafea, sucuri, alte lichide), se nvelete bine . 6. Transportarea accidentatului n instituii sanitare specializate (se face excluznd traumatizarea suplimentar).Accidentaii cu oc de gr. III-IV se interneaz n secii de reanimare i TI. 7. Monitorizarea strii bolnavului pe parcursul transportrii. Educaia pentru sntate se face n sectorul primar de ctre a/m n comun cu medicul de familie n form de discuii , lecii, exemple pentru a preveni traumatismul habitual, rutier, al pietonilor etc. 49.Fracturile deschise.Definitie.Manifest clinice.A/urg.DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE.Complicatiile

Fracturile deschise-sunt insotite de intreruperea continuitatii osului si a invelisului cutanat MANIFEST.CLINICE-hemoragii,agitatie,vertij,stare de lipotemie,transpiratii,tahicardie,tahipnee Asistena de urgen n fracturi

A/U depinde de caracterul fracturii i se acord dup un algoritm strict: 1. Asigurarea siguranei proprii i a accidentatului. 2. Degajarea victimei de sub aciunea factorului traumatizant. 8. Dac e fractur deschis - hemostaza provizorie. n hemoragia arterial - aplicarea garoului Esmarh, dac lipsete garoul improvizat, aplicarea tamponrii plgii cu comprese sterile, comprimarea digital a vasului pe traiect sau n plag, pansamentul compresiv; punga cu ghia sau comprese reci etc. 9. Suprimarea sindromului algic. n prezena medicului administrarea i/m a analgeticelor narcotice: sol. Promedol 1% - 1,0; sol.Omnopon 2% - 1,0, Tramadol 2,0, Fortral. Dac nu este se administreaz i/m sol. Analgin 50% cu sol. Dimidrol 1% - 1, Ketanol 2,0, Togesic 2,0 . n unele cazuri local se administreaz sol. Novocain ( dup proba ) 0,5%-1%, 5-10,0 10. Dac fractura e deschis , se face toaleta primar a plgii i aplicarea pansamentului aseptic compresiv. 11. Se aplic imobilizarea de transport cu atele fabricate sau dac lipsesc cu atele improvizate sau imobilizarea primitiv. 12. Dac bolnavul este n oc traumatic ( TA mai jos de 80 mm col. merc.) se ntreprind msurile antioc. La cele descrise mai sus, se face: Venepuncia cu instalarea sistemului pentru perfuzii a soluiilorRefortan, Gelofuzin, HAFS, Reopoliglucin, Poliglucin, Dextran, sol.Fiziologic, Glucoz 5% etc. Administrarea sol. Dexametazon 4-12 mg, sol.Adrenalin 0,1% 0,75-1,0. Administrarea Oxigenului umezit. Se d bolnavului s bea buturi calde (ceai, cafea, sucuri, alte lichide), se nvelete bine . 13. Transportarea accidentatului n instituii sanitare specializate (se face excluznd traumatizarea suplimentar).Accidentaii cu oc de gr. III-IV se interneaz n secii de reanimare i TI. 14. Monitorizarea strii bolnavului pe parcursul transportrii.

Complicaiile fracturilor: 1. Complicaiile imediate ( locale i generale ). 2. Tardive - locale. Complicaiile imediate locale: 1. ocul traumatic i hemoragic hipovolemic. 2. Embolia grsoas - din fragmente osoase nimeresc grasimi cu torentul sangvin , ce sunt transportate n organele vitale ca plmni. Se dezvolt embolia pulmonar - exprimat prin junghi toracic, cianoz, dispnee etc; 3. Embolul grsos - poate obtura un vas sangvin masiv dup care survine moartea subit.ce snt favorizate de imobilizarea ndelungat la pat. 4. Retenia acut a urinei i infeciile cilor urinare, mai ales n cazul prezenei adenomului de prostat.. 5. Infectarea plgii-dac fractura e deschis. Complicaii tardive: 1. Consolidare vicioas - rezultatul consolidrii incorecte a fracturii. Corectarea lui se face mai apoi pe cale chirurgical. 2. Pseudartroza - ntrzierea n consolidarea fracturii. Se trateaz apoi chirurgical. 3. Osteomielita posttraumatic - apare dup 3-4 sptmni mai ales n fracturi deschise tratament corespunztor. 4. Osteoporoza posttraumatic - demineralizarea intens i decalcificarea osului. Suplimentar se indic srurile de Ca, vitamina D. 5. Consolidarea fracturii dar cu dereglarea structurii anatomice ( cu scurtare, incurbare i funcie proast a membrului.

50.Asistenta de urgenta si principii de

tratament in fracture.Rolul a/m.

Asistena de urgen n fracturi

A/U depinde de caracterul fracturii i se acord dup un algoritm strict: 1. Asigurarea siguranei proprii i a accidentatului.

2. Degajarea victimei de sub aciunea factorului traumatizant. 15. Dac e fractur deschis - hemostaza provizorie. n hemoragia arterial - aplicarea garoului Esmarh, dac lipsete garoul improvizat, aplicarea tamponrii plgii cu comprese sterile, comprimarea digital a vasului pe traiect sau n plag, pansamentul compresiv; punga cu ghia sau comprese reci etc. 16. Suprimarea sindromului algic. n prezena medicului administrarea i/m a analgeticelor narcotice: sol. Promedol 1% - 1,0; sol.Omnopon 2% - 1,0, Tramadol 2,0, Fortral. Dac nu este se administreaz i/m sol. Analgin 50% cu sol. Dimidrol 1% - 1, Ketanol 2,0, Togesic 2,0 . n unele cazuri local se administreaz sol. Novocain ( dup proba ) 0,5%-1%, 5-10,0 17. Dac fractura e deschis , se face toaleta primar a plgii i aplicarea pansamentului aseptic compresiv. 18. Se aplic imobilizarea de transport cu atele fabricate sau dac lipsesc cu atele improvizate sau imobilizarea primitiv. 19. Dac bolnavul este n oc traumatic ( TA mai jos de 80 mm col. merc.) se ntreprind msurile antioc. La cele descrise mai sus, se face: Venepuncia cu instalarea sistemului pentru perfuzii a soluiilorRefortan, Gelofuzin, HAFS, Reopoliglucin, Poliglucin, Dextran, sol.Fiziologic, Glucoz 5% etc. Administrarea sol. Dexametazon 4-12 mg, sol.Adrenalin 0,1% 0,75-1,0. Administrarea Oxigenului umezit. Se d bolnavului s bea buturi calde (ceai, cafea, sucuri, alte lichide), se nvelete bine . 20. Transportarea accidentatului n instituii sanitare specializate (se face excluznd traumatizarea suplimentar).Accidentaii cu oc de gr. III-IV se interneaz n secii de reanimare i TI. 21. Monitorizarea strii bolnavului pe parcursul transportrii.

Principiile de tratament ale fracturilor: Examinarea preventiv obine urmtoarele date:

1. Datele obinute de la accidentat referitor la circumstanele accidentatului. 2. Examenul clinic local i general. 3. Examenul radiologic - se efectuiaz n 2 proiecii - n fa i profil. Pe baza lui se confirm fractura i tipul fracturii. Indiferent de tipul fracturii tratamentul se efectueaz dup urmtoarele principii: 1. Repoziia ( reducerea ) fragmentelor osoase. 2. Fixarea ( imobilizarea ) fragmentelor osoase n poziia normal pentru formarea calusului osos. 3. Accelerarea proceselor de concretere ( consolidare ) i restabilire a funciei regiunii anatomice date. 4. Tratamentul funcional cu aplicarea gimnasticii medicale, masajului, procedurilor fizioterapeutice. 5. Ameliorarea strii generale ale bolnavului (alimentaia, aeroterapia, vitaminoterapia), interveniile specifice de nursing. Repoziia - reducerea fragmentelor osoase trebuie efectuat imediat pn la declanarea edemului. Reducerea poate fi: 1. ntr-un singur timp: manual; cu aparate speciale. 2. Treptat - prin extensie. Repoziia ntr-un singur timp se face sub anestezie local sau general de 2 asisteni. Cu ct mai bine se va face repoziia, cu att mai prielnice vor fi condiiile de consolidare. Fixarea - imobilizarea fragmentelor osoase se face prin mai multe metode: 1. 2. 3. 4. cu aparate ghipsate; folosirea extenziei scheletale; intervenia chirurgical - osteosintez; prin fixarea extern transosoas cu ajutorul aparatelor de metal Ilizarov.

Aparatele ghipsate - vezi pregtirea la tema: Desmurgia . Aparatul ghipsat poate fi circular, atel, atel+circular; cu fereastr, armat, pat ghipsat etc. Extenzia scheletal este metoda funcional de tratament a fracturilor.

ngrijirea bolnavilor cu fracturi: 1.Schimbarea lenjeriei de pat i de corp. 2. Profilaxia escarelor. 3.Alimentaia bogat n calorii, sruri de Ca, vitamine. 4.Efectuarea exerciiilor de gimnastic curativ. 5.Respectarea asepsiei i antisepsiei n timpul pansrii bolnavului. 6.Supravegherea bonavilor cu extensie scheletal. Locurile unde este ntrodus andrica se examineaz atent pentru a preveni semnele de inflamaie. n jurul ei se prelucreaz tegumentele zilnic cu sol. Iodonat 1%, sol. Alcool 80%, se aplic pansamente cu sol. de Alcool, apoi se fixeaz plutele de cauciuc. 7. Se are grij de eliminrile funcionale - servirea plotii, urinarului, toaleta intim etc. 51Arsurile.Df.Cauze.Clasificare.Manifestarile clinice locale.Rolul a/m Arsur este o boal chirurgical a ntregului organism, determinat direct de amploarea suprafeei, profunzimii i modul de evoluie a leziunii locale. Cauzele 1temperatura inalta sau joasa 2durata actiunii agentului agresor Clasificare arsuri termice(lichide fierbini, gaze sau vapori supranclzii, corpuri solide incandescente, flacr, radiaie termic), -arsuri chimice(acizi, baze, unele sruri minerale), -arsuri actinice(n timpul exploziei nucleare, n urma accidentelor la ntreprinderile atomice, n urma tratamentului radioactiv), -arsuri date de flama electric

Manifestarile clinice locale se impart in 4 grade Gradul I eritem, edem, hiperemie, usturime. Gradul II flictena alb cu coninut seric, limpede, transparent, eritem accentuat, edem. Gradul III flictena roie cu coninut sanguinolent tulbure.

Gradul IV escara dermic total, cu epiderm i derm distruse n totalitate, carboniznd musculatura i chiar vasele. Culoarea escarei variaz de la alb la negru, n raport cu gradul de temperatur.

Rolul a/m n metoda nchis pe suprafaa arsurii se aplic pansamente cu diferite medicamente. Metoda deschis este folosit n dou variante: a) fr prelucrare suprafeelor cu substane tanante i b) cu formarea unui strup pe suprafaa arsurii prin prelucrarea ei cu preparate coagulante. n prima variant bolnav ul este culcat n patul aternut cu cearaf steril i se acoper cu o carcas tot din cearafuri sterile. Cu ajutorul becurilor electrice se menine temperatura de 23 -25oC. Suprafaa arsurii se usuc i se acoper cu crust, sub care i are loc vindecarea. Dac apare supuraie crusta se scoate i se trece la metoda nchis de tratament. n varianta a doua suprafaa arsurii se prelucreaz cu preparate tanante, cauterizante(permanganat de potasiu de 2-3%, soluie de 10% de nitrat de argint). Dup o astfel de prelucrare suprafaa arsurii se acoper cu o crust elastic compact, ce apr plaga de infecie. Dac se dezvolt infecia dup nlturarea crustei, se trece la metoda de tratament nchis. Metoda mixt const n folosirea metodelor nchis i deschis de tratament. Dezvoltarea supuraiei pe suprafaa arsurilor impune trecerea de la metoda deschis la cea nchis i folosirea pansamentelor cu diferite preparate. Metodele operative necrectomia i autodermoplastia 52Boala arsilor .Perioadele evolutive.Rolul a/m Arsurile limitate decurg ca un proces local. n leziuni mai profunde se observ dereglri generale grave, se dezvolt boala arsurilor n evoluia acestei boli se disting urmtoarele perioade: de oc, toxemie acut, septicotoxemie i reconvalescent. ocul prin arsur. Este consecina excitrii unui numr mare de elemente nervoase din regiunea vast a leziunii. n arsurile, care cuprind mai mult de 50% din suprafaa corpului, ocul e ntlnit la fiecare accident i este cauza principal a morii. Pentru instalarea ocului o importan deosebit revine plasmoragiei pronunate i toxemiei cu produsele dezintegrrii tisulare. ocul se instaleaz

primele 3 zile i se manifest prin excitaie. Tensiune arterial ridicat, pulsul accelerat, vom-n faza erectil, apatie, somnolen, paliditate tegumentelor, ochi nfundai-n faza torpid. Toxemia. ncepe chiar din primele ore dup arsur, nteindu-se treptat i determinnd la ieirea din oc starea de mai departe a bolnavului. La desfurar ea toxemiei are importan reabsorbirea produselor de dezintegrare tisular, a toxinelor din focarul arsurii. n dezvoltarea ei joac rol de asemenea hipocloremiea , hipoproteinemia, modificrile metabolice. Se instaleaz n perioada de 4 -21 zile i se manifest prin stare grav, temperatura corpului mrit, lipsa poftei de mncare, insomnie, vom, constipaie, oligurie. Septicotoxemiea. La dezvoltarea infeciei pe suprafaa alterat apar fenomene septice, crete temperatura corpului, apar frisoane, crete leucocitoza i neutrofilia, se dezvolt anemia, apar metastaze purulente, se observ dereglarea funciei ficatului i a rinichilor, hemoragii din mucoase, rareori formarea ulcerelor mucoasei tractului digestiv. Arsurile cicatrizeaz prin intenie secundar. Perioada de convalescenta-in acesta faza se amelioreaza treptat functia organelor de importanta vitala.Pacientul va avea un regime active.Se va acorda o atentie deosebita alimentatiei. Se va continua vitaminoterapia,terapia de desensibilizare si de stimulare a fortelor imunologice.Pe parcursul tratamentului bolii combustiale se vor monitoriza functiile organelor de importanta vitala si se va efectua corectia lor. 53.Asistenta de urgenta si principiile de tratament al arsurilor termice,Rolul a/m in supravegherea si ingrijirea bolnavilor cu arsuri.Manegementul pacientului comform PCN.Educatia pentru sanatatea in comunitate. Asistena de urgen 1. Scoaterea victimei de sub influena agentului vulnerant .-degajarea din focar trebuie fcut rapid;-dac bolnavul este cuprins de flcri el se acoper cu o plapum, se scot hainele prin tiere i se nvelete cu un cearaf curat; -dac arsura este cu lichid fierbinte se rcete suprafaa, se scoate haina prin tiere i se nvelete ntr-un cearaf curat.2.Resuscitarea cardiovascular, dac este nevoie.3.Combaterea durerii.4. Toaleta plgii:-se badijoneaz tegumentele n jurul arsurii cu alcool;-se aplic un pansament aseptic cu soluie de furacilin sau rivanol.5. Transportul victimei la o instituie sanitar specializat sub observaia asistentului medical.

Arsurile chimice:Primul ajutor const n splarea imediat a suprafeei lezate cu ap curgtoare pentru ndeprtarea deplin agentului chimic i suprimarea aciunii lui. Apoi se pot neutraliza resturile.Arsurile cu fosfor sunt de obicei profunde. Primul ajutor const n curarea cu ajutorul unui penet a tegumentelor de bucelele de fosfor, aplicarea unui pansament aseptic. Tratamentul arsurilor: Tratamentul local Toat diversitatea de metode de tratament local pot fi mprite n 4 grupe: 1) nchise; 2) deschise; 3) mixte; 4) operative. 1.n metoda nchis pe suprafaa arsurii se aplic pansamente .cu diferite medicamente. 2.Metoda deschis este folosit n dou variante: a) fr prelucrare suprafeelor cu substane tanante i b) cu formarea unui strup pe suprafaa arsurii prin prelucrarea ei cu preparate coagulante. n prima variant bolnavul este culcat n patul aternut cu cearaf steril i se acoper cu o carcas tot din cearafuri sterile. Cu ajutoru l becurilor electrice se menine temperatura de 23-25oC. Suprafaa arsurii se usuc i se acoper cu crust, sub care i are loc vindecarea. Dac apare supuraie crusta se scoate i se trece la metoda nchis de tratament. n varianta a doua suprafaa arsurii se prelucreaz cu preparate tanante, cauterizante(permanganat de potasiu de 2-3%, soluie de 10% de nitrat de argint). Dup o astfel de prelucrare suprafaa arsurii se acoper cu o crust elastic compact, ce apr plaga de infecie. Dac se dezvolt infecia dup nlturarea crustei, se trece la metoda de tratament nchis. 2. Metoda mixt const n folosirea metodelor nchis i deschis de tratament. Dezvoltarea supuraiei pe suprafaa arsurilor impune trecerea de la metoda deschis la cea nchis i folosirea pansamentelor cu diferite preparate. 3. Metodele operative necrectomia i autodermoplastia Tratamentul general:Tratamentul general este determinat de complicaiile posibile, dereglarea funciilor organelor i sistemelor. Imediat dup traum sunt luate msuri de prevenire si tratare a ocului: nclzire, linite, blocajuri de novocain i alte msuri n lupta cu durerile, ntroducerea bromurilor, transfuzia de snge sau plasm, de substitueni ai sngelui. Profilaxia infeciei i lupta cu ea se ncepe din prima zi. Doza i tipul antibioticului sunt determinate conform rezultatelor antibioticogramei. O mare importan are alimentaia corect bogat n proteine, vitamine. Cauzele principale ale morii n arsuri sunt ocul, toxemia, infecia i embolia.

54.Eriziploidul.Cauzele.Manifestarile clinice.Diagnosticul de ingrijire.Educatia p/u sanatate in comnitate.

55.Degerturile.Definitie,Factorii favorizani,Clasificarea,Manifestrile clinice,Asistena de urgen,Diagnosticul de ingrijire.Educatia pentru sanatate in comunitate. Definitie:Degertura se numete leziunea esuturilor prin expunerea ndelungat la temperaturi sczute. Factorii favorizani:- umiditatea sporit;- vnt- dereglri locale i generale ale circulaiei sangvine, provocate de extenuare, avitaminoz, epuizare anemie, patologia vaselor, compresie etc.Mai mult de 90% din degerturi sunt localizate pe membre, n majoritatea cazurilor sunt lezate degetele de la picioare. Clasificarea degerturilor G r a d u l I se caracterizeaz prin lezarea pielii sub form de tulburri circulatorii reversibile. Pielea de culoare albastr-nchis sau purpurie-roie. Necroza nu apare. Uneori se observ o descuamare nensemnat a epidermului. Ulterior rmne numai o hipersensibilitate la frig a sectoarelor degerate. G r a d u l II formarea flictenelor n urma necrozei straturilor superficiale ale pielii pn la stratul malpighian. Coninutul flictenelor e strveziu, cu nuan hemoragic, consisten uneori gelatinoas.. vindecarea este fr granulaii i cicatrice.G r a d u l III necroza pielii n ntregime mpreun cu stratul malpighian i esuturile subiacente. Vindecarea prin formarea de granulaii i cicatrice. G r a d u l IV necroza esuturilor moi i a oaselor. Procesul de vindecare se prelungete pn la un an, formarea de cicatrice vaste i a bonturilor de amputaie.

Manifestrile clinice:n evoluia degerturilor exist 2 perioade: prereactiv i reactiv. Perioada prereactiv. Manifestrile clinice snt destul de modeste. Degerturile des apar absolut pe neobservate, fr senzaii subiective pronunate. Obiectiv se poate constata o rcire accentuat, paloarea tegumentelor, anestezie i parestezie.Perioada reactiv. ncepe dup nclzire esuturilor ngheate. Tabloul clinic depinde de profunzimea leziunii i de complicaiile existente.n degerturile de gradul I apare o durere vie, prurit, parestezie, edem moderat i cianoza pielii, care se menin 4 6 zile i apoi dispar. n gradul II se mai observ formarea flictenelor cu coninut seros asptic, edem pronunat. Toate aceste modificri dispar timp de 2 3 sptmni. Evoluia infeciei duce la acutizarea tuturor proceselor i apariia reaciei generale a organismului. n degerturi de gradul III IV tabloul clinic e determinat de caracterul gangrenei esuturilor i gradul de infectare. Cele ce evolueaz dup tipul gangrenei uscate, se caracterizeaz printr-o mumificare treptat, uscarea esuturilor, culoare albastr-nchis, formarea bureletului de demarcaie i a granulaiilor la limita esuturilor vii, absena simptoamelor generale pronunate. Dup desprinderea esuturilor necrozate se formeaz o cicatrice. n evoluia gangrenei umede apare un edem pronunat, o mulime de flictene cu coninut hemoragic, temperatura corporal ridicat, semne de toxicoz pronunat, cefalee, insomnie, leucocitoz, etc. Limitele esuturilor necrozate se evideniaz , a 3-4 sptmn i definitiv se determin numai dup apariia anului de demarcaie.

Asistena de urgen Victima se aduce ntr-un loc adpostit. nclzire dinuntru n afar prin administrare de lichide calde. nlturarea tuturor factorilor care mpiedic circulaia sngelui. Locurile ngheate se nclzesc fie n baie timp de 40-60 minute, ridicnd treptat temperatura de la 20 pn 400C, fie prin alipirea prilor calde ale corpului. Sectoarele cutanate lezate i cele nvecinate se prelucreaz cu soluii antiseptice, se aplic pansament aseptic. Se nvelete, se aplic termofoare, se administreaz preparate cardiotonice. Se transport n instituie sanitar specializat. Atenie! Nu se fricioneaz cu zpad sau cu minile uscate. n cazul degerturilor profunde nu se face nclzirea regiunii degerate la faa locului sau n timpul transportului, ci la unitatea spitaliceasc.

56.Asistena de urgen,si principiile de tratament local si general al degeraturilor.Rolul A/M inigrijirea bolnavilor. Asistena de urgen Victima se aduce ntr-un loc adpostit. nclzire dinuntru n afar prin administrare de lichide calde. nlturarea tuturor factorilor care mpiedic circulaia sngelui. Locurile ngheate se nclzesc fie n baie timp de 40 -60 minute, ridicnd treptat temperatura de la 20 pn 400C, fie prin alipirea prilor calde ale corpului. Sectoarele cutanate lezate i cele nvecinate se prelucreaz cu soluii antiseptice, se aplic pansament aseptic. Se nvelete, se aplic termofoare, se administreaz preparate cardiotonice. Se transport n instituie sanitar specializat. Tratamentul local n degerturile de gradul I bolnavul este dus ntr-o ncpere cald , suprafaa degerat se prelucreaz cu alcool i se acoper cu pansament aseptic. Dac hiperemia i edemul se micoreaz lent se aplic procedurile fizioterapeutice, bi cu lumin electric, RUS etc. n degerturile de gradul II pielea se prelucreaz cu alcool, se deschid flictenele i se ndeprteaz epidermul desprins, dup ce se aplic un pansament cu alcool pe 6-7 zile. Pentru profilaxia infeciei se administreaz antibiotici. Pentru profilaxia contracturilor i mbuntirea circulaiei sangvine se aplic proceduri fizioterapeutice precum i gimnastic curativ. n degerturile de gradul III este necesar de a ndeprta esuturile necrozate, de a preveni evoluia gangrenei umede i infeciei. Dup apariia liniei de demarcaie n a 8-14 zi se nltur esuturile necrozate sau se diseac pentru uscarea ct mai rapid i micorarea intoxicaiei organismului, folosind uscarea esuturilor distruse. Dup operaie se poate trata i prin metoda deschis i prin metoda nchis. Tratamentul bolnavilor cu degerturi de gradul IV nu se deosebete n principiu de tratamentul bolnavilor cu degerturi de gradul III, cu deosebire, c n unele cazuri este necesar amputaia membrelor.

Un moment important n tratamentul degerturilor este lupta cu sindromul dureros. Pentru aceasta, n afara analgezicilor, sunt foarte eficace blocajurile de novocain a membrelor dup Vinevschi. Tratamentul general . 57.Electrocutarea.Cauzele.Manifestarile clinice.Asistenta de urgenta.Diagnosticul de ingrijire.Principiile de tratament.Educatia p/u sanatate in comunitate. Definitie:Modificarile locale si cele sistemice(reversibile sau ireversibile) din tesuturi produse sub actiunea curentului electric,le numim traumatisme provocate prin electrocutare.Cauzele sunt:folosirea unui conductor neizolat cu o parte a corpului sau cu o haina uda; folosirea instrumentelor special dar neizolate; apropierea de un fir de inalta tensiune rupt cazut la pamant; folosirea obiectelor electrice casnice defectate; fulgerul.Clinica:local-arsura electrica,coagularea intravasculara,deteriorarea proteinei muscular.General-tulburari de ritm cardiac(fibrilatii sau stop cardiac),tulburari respiratorii(apnee),afazie,hemiplegii. Asistenta de urgenta-intreruperea curentului electric,indepartarea accidentatului de sub actiunea curentului electric,in caz de apnee cu presenta batailor cardiac resuscitare gura la gura sau administ sol de lobelina sau cicitona,daca este necesar se recurge la respiratie dirijata,daca respiratia este prezenta dar se constata stop cardiac se face masaj indirect al cordului ,la sosirea ambulantei se va administra atropine 0,1% -0,5 ml apoi adrenalina intracardiac 1 ml,transportul la spital.LA ingrijire se va tine cont de starea generala a pacientului si de complicatiile care ar putea sa apara,p-u a planifica masurile de profilaxie (esacare,pneumonia de staza,trombembolia).Principii de tratament antibioticoterapie,vitaminoterapie,tratament de reanimare,diuretice. Prevenire Pentru a evita orice risc de electrocutare in casa, trebuie interzisa instalarea prizelor electrice in apropierea unei alimentari cu apa si, inainte de a intreprinde repararea unei instalatii electrice, trebuie verificat daca este intrerupt curentul electric, trebuie purtata incaltaminte cu talpi de cauciuc (care este un rau conducator electric) si trebuie lucrat intr-un mediu uscat. 58.Infectia chirurgicala.Definitie.Clasificare.Etiopatogenia inflamatiei.Manifestarile clinice locale si general in functie de fazele procesul inflamator. Stimularea proceselor de regenerare. Lupta cu infecia. mbuntirea activitii cardio-vasculare. Combaterea intoxicaiei. Restabilirea funciilor tuturor organelor i sistemelor.

Definitie:Infectia chirurgicala este afectiunile inflamatorii,tratamentul carora necesita interventie chirurgicala.Clasificare:infectie chirurgicala acuta(infectie supurativa acuta,infectie anaeroba acuta,infectie acuta specifica,infectie putrid acuta),infectie chirurgicala cronica(infectie nespecifica cronica,infectie specifica cronica),dupa evolutie clinica(generalizata si localizata),dupa localizarea leziunilor(infectia pielii,oaselor,rinichilor),dupa etiologie(pneumococica,stafilococica,gonococica,streptococica),dupa tipurile infectiei ( monoinfectie,poliinfectie).Etipatogenie-nicrobii anaerobi sunt deosebit de virulent ,au actiune necrozanta asupra tesuturilor si la distanta prin toxinele ce le elimina provocand stari toxico-septice de mare gravitate.Caracterul si gravitatea unei infectii sunt determinate de cativa factori:virulent microbiana,synergism microbian,cantitatea de agenti patogeni inoculati,starea circulatiei sangvine la nivelul portii de inoculare,prezenta tesuturilor devitalizate la nivelul acesteia,starea imunologica a organismului.Raspunsul local la agresiunea microbiana consta in modificari vasomotorii (vasoconstrictie si vasodilatatie). Raspunsul sistemic la agresiune microbiana este manifestat prin actiunea mecanismelor de aparare de tip antigen-anticorp si consta intr-o crestere de imunoglobuline ca raspuns la prezenta antigenilor din focarul inflamator .In caz de teren biologic deficitar in imuglobuline procesul infectios poate avea o evolutie destul de severa.Etapele in Manifestarile clinice a infectiei sunt cantaminarea,incubatia,faza bacteriologica,faza de debut,faza de infectie declarata.Manifestarile clinice Semnele locale sunt durerea,hipereremia,hipertermia,tumefactia,dereglarea functiei,fluctuenta.Semne generale sunt febra,frisonul,pulsul este tahicardic in infectii severe,astenie,cefalee,tulburari dispeptice. 59. InfectiA chirurgicala. Principii de tratament :-local :se vor aplica procedure fizioterapeutice,in faza de colectie purulenta se va face incizia focarului purulent si se vor aplica pansamente aseptic.General antibioticoterapie,desensibilizante,vitaminoterapie,dezintoxicante,antiparazitar(met ronidazol), cardiotonice,imunoglobulina si plasma antistafilococica. 60.Furunculul este o infectie a pielii care implica un folicul pilos si tesutul cutanat din jur.Apare un infiltrate proeminent dur,rosu-aprins,apoi dupa 3-4 zile apare un burbion purulent necrotic cu pustule ,febra 37-38,astenie generala,cefalee.Furunculoza-recidivare si extindere ca numar a furunculelor la un acelasi individ.Cauza este infectie cu stafilococ.Principii de tratament-drenarea procesului inflamator,antibioticoterapie,antihistaminice,vitaminoterapie,antisepti 61.Crabunculul prezinta o inflamatie extensive supurativa necrotica a straturilor profunde ale dermului cu antrenarea in process a catorva foliculi pilari

vecini.Infiltratul ocupa o suprafat mare si raspandeste mai adanc in straturile dermului si hipodermului.Semne generale-febra 3940,frison,tahicardie,tahipnee.Principii de tratament- drenarea procesului inflamator,antibioticoterapie,antihistaminice,vitaminoterapie,prelucrarea local cu antiseptic. 62.Abcesul reprezinta o colectie purulenta acuta localizata la nivelul tesutului cellular lax(mai recvent),delimitata de o membrana piogena (capsula) de tesuturi adiacente.Provocata de stafilococul auriu sau alb si streptococul.Semnele locale sunt hipereremie,tumefactie,durere,hipertermie,dereglarea functiei,fluctuenta.Semne generalee sunt cefalee,febra 38-39,frison,stare generala alterata. Principii de tratament- drenarea procesului inflamator,antibioticoterapie,antihistaminice,vitaminoterapie,prelucrarea local cu antiseptic. 63.Flegmonul este o inflamatie acuta difuza a tesutului cellular cu tendinte expansive si necroza tesuturilor interesate.Este provocat de streptococul aerob beta-hemolitic mai rar de stafilococul auriu.Aspect ckinic mai sever decat al abcesului.Perioada de debut este dominate de semnele generale ale unei stari toxicoseptice:febra 39-40,cu oscilatii mari seara fata de dimineata,frison,alterarea starii generale,insomnia,varsaturi.Semne locale prezinta o tumefactie difuza si dureroasa,la inceput in jurul portii de inoculare a germenilor,dupa 5-6 zile se formeaza o zona de fluctuenta,sunt prezente limfangita si adenopatia satelita. Tratamentul local este chirurgical daca ss-a instalat supuratia.Se practica incizii largi ,uneori multiple,urmate de irigatii cu solutii antiseptic sau ATB si drenajul tuturor spatiilorr invadate cu lame/tuburi de cauciuc si mese.Tratament general indiferent de stadiul evolutiv al flegmonului se administreaza antibiotic tintite de la prima adresare a bolnavului.In starile de soc toxico-infectios se aplica un tratament complex ,asociindu-se chiar corticoterapie. 64.Hidrosadinita: Este un proces inflamator acut al glandelor sudoripare,produs de stafilococi ,localizat cu preponderenta in fosa axilara ori in regiunea perinatala.Se intilneste mai frecvent la femei.Debuteaza cu o senzatie de prurit ,dureri minime,dar evolutive,limitarea miscarilor in articulatia vecina.Local se palpeaza o tumifiere nodular ,dura,dureroasa.In fazele avansate se implica in proces tesuturile adiacente si nodulii limfatici axilari.Apar toate semnele caracteristice focarului purulent si eliminari unui exudant cremos.

Tratamentu: Local : Tesuturile se badijoneaza cu sol.Alcool 70% pansamente umede cu antiseptic (sol.Dimixid si sol.Furacilina in raport: 1-3) Tratamentul General include : antibioterapia,vaccinoterapia,vitaminoterapia. Tratamentul Chirurgical : este indicat in faza de colectie si consta in incizie lavajul plagii cu antiseptic si deranj. Sint indicate procedurile fizioterapeutice:RUVterapia,laseoterapia,iar in caz de recidive-radioterapia. 65) LIMFANGITA SI LIMFADENITA. DEFINITIE. CAUZELE.MANIFeSTaRILE CLINICE.DIAGONOSTIC DE INGRIJIRE . PRINCIPII DE TRATAMNT LIMFADENITA. Limfadenita reprezint o inflamaie a ganglionilor limfatici. Este o afeciune cu caracter secundar, cauzat de existena unui proces inflamator primar ntr-o regiune oarecare a corpului. Manifestrile clinice. Evolutiv poate fi acut i cronic. Adenita acut evolueaz n trei etape: a) adenit simpl, n care ganglionul este mrit, dureros, dar cu mobilitatea pstrat; b) adenit supurat, n care ganglionii sunt fixai la piele i profunzime, formnd o mas sau un bloc; c) adenoflegmonul, n care masa ganglionar fix i dureroas se extinde i apare fluctuen central. Tratamentul. La baza tratamentului st lichidarea focarelor primare i secundare de infecie i aciunea general asupra organismului. Metodele de tratament pot fi mprite n trei grupe: 1) aciunea exercitat asupra infeciei din focarul primar i ganglionii limfatici: administrarea antibioticilor, sulfanilamidelor .a.; 2) intervenia chirurgical: deschiderea i drenarea focarului purulent primar i limfadenitei supurative; 3) aciunea exercitat asupra ntregului organism n scopul mririi forelor lui protectoare i micorrii intoxicaiei. LIMFANGITA Limfangita este inflamaia acut a vaselor limfatice i a trunchiurilor limfatice cauzat de ptrunderea microbilor, avnd un caracter secundar. Manifestrile clinice. Se observ hiperemie cutanat sub form de dungi roii uor proeminente sub tegumente, pe traectul vaselor limfatice, uneori cu un edem n jur.

Tratamentul. Const n profilaxia extinderii infeciei prin eradicarea din timp a focarelor septice, asanarea plgilor supurate etc. repaus general, imobilizare, poziie ridicat a extremitii, administrarea antibioticilor. 66) FLEBITA SI TROMBOFLEBITA. DEFINITIE. CAUZELE. MANIFESTARILE CLINICE. DIAGNOSTICU DE INGRIJIRIE. PRINCIPIILE DE TRATAMENT. FLEBITA I TROMBOFLEBITA Flebita este inflamaia pereilor venelor, iar tromboflebita este inflamaia pereilor venelor cu formare de tromb. Tromboflebita se ntlnete mai frecvent la femei dect la brbai i la persoanele mai n vrst de 20 de ani. Tromboflebita poate fi acut, subacut i cronic. Dup localizare se disting: tromboflebit superficial i profund, iar dup caracterul procesului supurativ i nesupurativ. CAUZELE. Tromboflebita are la baz inflamaia endovenei i limfangita perivenoas. Leziunile inflamatorii ale endovenei favorizeaz formarea cheagului, care se produce, deci, secundar. Cheagul astfel format este aderent la pereii venei, nu se mobilizeaz i nu d embolii. Producerea trombozei are la baz trei factori principali: staza, leziunile parietale venoase i modificrile calitii sngelui circulant. MANIFESTARILE CLINICE. n primele zile bolnavul simte durere intens n extremitate, temperatura corpului crete pn la 39,5 400, apare un edem pronunat n toat extremitatea a crui piele devine lucioas, palid i uneori cianotic, n regiunea venei apar induraii avnd dimensiuni diferite. TRATAMENTUL. Poate fi conservator i chirurgical. Se recomand un regim strict la pat, aplicarea unei atele i poziia ridicat a membrului, cantiti mari de lichid. Se administreaz: perfuzii, antibiotici, anticoagulante, antiagregante. Dintre metodele chirurgicale sunt indicate ligatura venelor, flebotomia i venectomia. 68)EREZIPELU. DEFINITIE. ETIOPATOGENIE. FORMELE DE EREZIPEL. MANIFESTARILE CLINICE. PRINCIPII DE TRATAMENT. EDUCATIA PENTRU SANATATE. ERIZIPELUL-este o inflamaie acut contagioas a pielii, produs de streptococul hemolitic piogen. ETIOPATOGENIE. Un rol important n apatiia erizipelului o are predispozi ia local i general a organismului. n majoritatea cazurilor infectarea are loc pe cale exogen la ce contribuie ptrunderea streptococului n piele n caz de microtraumatism sau olag.

La bolnavii, care au avut de suferit de erizipel, apare o sensibilit ate crescut la infecia streptococic i predispoziie la recidive. De cele mai multe ori o nou izbucnire a inflamaiei are loc dup traumatism sau rcire. MANIFESTARILE CLINICE. Exist patru forme de erizipel: eritematoas, buloas, flegmonoas i necrotic. Tulburarea strii generale poate preceda dezvoltarea semnelor locale. Faza prodromal se caracterizeaz prin indispoziie, slbiciune i cefalee. Mai trziu apare un frison puternic, cefalee irezistibil, grea i vrstur. Pulsul i respiraie devin mai frecvente, temperatura se ridic pn la 40 410, meninndu-se astfel sub form de curb continu. Bolnavul se plnge de inapeten, insomnie constipaie, oligurie. Analiza sngelui evedeniaz o anemie moderat, leucocitoz accentuat, neutrofilie i o diminuare a numrului de eozinofile. De cele mai multe ori erizipelul apare pe fa, cap i membrele inferioare i foarte rar pe mucoasa buzelor, v3estibulul faringian i faringe. Local erizipelul se manifest prin durere arztoare i senzaie de cldur n regiunea lezat, roea aprins cu contururi zimate, producnd impresia unor limbi de foc. Pielea din zona inflamaiei este edemaiat, temperatura ei crescut; sensibilitatea la durere este localizat pe marginea zonei de inflamaie. n forma buloas n urma desprinderii epidermului, care se produce sub aciunea exudatului, se formeaz vezicule de diferite mrimi. Coninutul lor, bogat n streptococi, prezint un pericol mare, deoarece transmite erizipelul prin contact. Exudatul poate fi sangvinolent sau purulent. Boala dureaz 1 2 sptmn. Sfritul ei se manifest prin scderea brusc a temperaturii cu transpiraie abundent. Odat cu nsntoirea dispare edemul i roeaa pielii, n zona leziunii ncepe descuamare, prul de pe cap se rrete, iar sprncenele cad. Erizipelul din regiunea feei are o evoluie relativ favorabil, ns e nsoit de un edem excesiv al feei i pleoapelor. Forma flegmonoas din regiunea capului are o evoluie grav din cauza coleciilor mari de puroi, desprinderii pielii, coleciilor purulente fuzate. Pe trunchi erizipelul decurge cu intoxicaie grav, este deseori difuz i fugace. Recidivele din regiunea extremitilor inferioare duc deseori la elefantiazis Tratamentul. General antibiotici, sulfanilamide, perfuzii. LOCAL tratare regiunii erizipelului cu raze ultraviolete, poziia ridicat a extremitii, imobilizare membrului. Pansamentul umed i bile sunt strict contraindicate. n forma flegmonoas i gangrenoas pe lng tratamentul descris se recurge la incizia coleciei d puroi, drenajul plgii i ndeprtarea esuturilor necrozate.

O importan mare au ngrijirea bolnavului, regimul lacto -vegetarian bogat n calorii i vitamine. Bolnavii trebuie numaidect internai la spital. Li se asigur regim la pat. Bolnavii trebuie izolai 69)PANARITIUL. DEFINITIE. CAUZELE. CLASIFICAREA.MANIFESTARILE CLINICE.PRINCIPIILE DE TRATAMENT. EDUCATIA PENTRU SANATATE IN COMUNITATE PANARITIUL-este o infectie ale degetelor. CLASIFICAREA: -panaritii superficiale: cutanat, peringhial,si subunghiale -subcutanate-papilar si al doilea al lojelor falangelor mijlocii si proximale -profunde-osos articular, tenosinovial MANIFESTARILE CLINICE PANARITIU SUPERFICIAL PERIUNGHIAL se dezvolta in urma nerespectarii regulilor de asepsie in procesul manichiurii repliul peringhial este edematiat hiperemiat si dureros .TRATAMENTUL seface sub anestezie loco regionala prin decolarea tegumentului depe unghie aplicam pansamente cu solutii antiseptice PANARITII SUBCUTANATE PULPAR este cel mai frecvent Pulpa degetului ia aspectul unui cap de bat de toba este marita in volum din cauza edemului iar miscarile degetului sint limitate. Bolnavul acuza dureri pulsatile atroce sint prezente semne de intoxicatie generala: febra pina la 3940 sete pronuntata ,leucocitoza , VSH marit TRATAMENTUL este chirurgical si consta in incizie uni sau bilaterala sub anestezie tronculara ,lavajcu sol antiseptice si drenaj transfixiant cu lama de cauciuc urmat de imobilizarea degetului pe atela ghipsata PANARITIILE PROFUNDE :OSOS Este secundar difuziunii unei infectii de vecinatate SE MANIFESTA ca o fistula urmare a unui panariutiu subcutanat Falanga distala capata forma unei retorte TRATAMENTUL LOCAL:este chirurgical si consta in incizii ,lavaj cu sol antiseptice , drenajul partilor moi imobilizarea degetului pe atela ghipsata pentru 2-3 sap Prezenta sechestrului osos impune exterparea acestuia Tratamentul general se asociaza cu gel local PANDACTILITA-reprezinta inflamatia purulenta a tuturor tesuturilor degetului in intregime Este cea mai garva forma dintre panaritii avind in vedere sechelele necroza tendonului si impotenta functionala Degetul este marit in volum deformat,apar fistule purulente , pielea se ingroasa ,si se indureaza. Miscarile degetului lipsesc TRATAMENTUL este chirurgical si consta in incizii ,lavaj cu sol antiseptice ,drenaj si imobilizarea degetului pe atela ghipsata in cazul in care pandactilita nu se supune tratamentului se recurge la amputarea degetului.

67)SEPSISUL. CAUZELE. CLASIFICARE.MANIFESTARILE CLINICE. PRINCIPII DE TRATAMENT. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVILOR. Sepsisul este o boala infectioasa grava cauzata de patrunderea repetata si masiva ale microorganismelor in circulatia sangvina precum si a toxinelor CAUZELE: orice focar de infectie cu diferita localizare in cazul cind sursa nu poate fi indentificat poarta denumirea de sepsis eritrogenetic CLASIFICAREA:1)Dupa agentul patogen: a)stafilococ, b)streptococ, c)pneumococic, d)anaerob, e)mixt. 2)In funtie de localizarea focarului primar: a)ginicologic, b)urologic c)otogen, d)odontogen.3)In functie de sursa :a)de plaga, b)postoperator,c)consecinta bolilor interne 4)In functie de tabloul clinic: fulgerator,-acut,- subacut, -cronic,-recedivant.5)In functie de semnele clinico anatomice: -septicemie fara metastaze, -septicemie cu metastaze.6)In functie de timpul evolutiei: -precoce-apare in timpul de 10-14 din niomentul aparitiei focarul primar, -tardiv- apare dupa 2 saptamini. 7)In functie de imunitatea organismului: forma hiperergica, -forma normoergica,- forma hiperrergica FACTORII care determina evolutia sepsisului:1) factorul microbiologic (specia ,virulenta ,doza si durata actiunii microbilor nimeriti in organism ) 2) foacrul de invazie micro (locarizarea caracterului si gardul de dezintegrare a organismului starea circulatiei sangvin in focar. 3) reactividatea organismului MANIFESTARILE CLINICE: SEMNE GENERALE: cefalee continua drenare iritabilitate, insomnie cu evolutia apare inhibitia SNC obnubilare cu pierdere de constiinta temperatura corpului pina la 40 grade care se tine permanent ,iar in aparitia metastazei oscilatii mari intre matinala si serala ,frison,solemn urmat de transpiratii profunde , scadere ponderala ,inrautatirea progresiva a starii generale uneori apar eruptii hemoragice cutanate puls slab frecvent care este in discordanta cu ridicarea temperaturii In singe se observa anemie galopanta , cresterea excesiva a VSH, leucocitozaprogresiva deviere spre stinga a formulei leucocitare In unele cazuri se poate depista bacteriemie. Apare rapid insuficienta poliorganica SEMNE LOCALE; tesuturile din plaga sunt palide atonice aspectul murdar tulbure al secretiei neisemnat Septicopiemie-febra capata caracter oscilant diminuarea temperaturii 37 grade seara 31%se depisteaza focare purulente in diferite organe Complexe de simtome care ne ajuta sa depistam sepsisul: 1) inrautatirea progresiva a starii generale a bolnavului, 2) decompensarea treptata a functiilor organelor si simtomelor 3) temperatura inalta a corpului frisonului transpiratii 4)casexie progresiva 5)bacteriemie

TRATAMENT: depistarea focarului primar si tratarea lui tratament general nr 1 tratament local- iradierea plagii cu raze ultraviolete supravegerea permanenta a plagii. 70)OSTEOMELITA HEMATOGENA ACUTA. CAUZLE. MANIFESTARILE CLINICE LOCALE SI GENERALE. PRINCIPII DE TRATAMENT LOCAL SI GENERAL. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVILOR OSTEOMIELITA HEMATOGEN Osteomielit este inflamaia acut a mduvei osoase, prii compacte a osului i a periostului. Apare n urma ptrunderii infeciei pe cale endogen (hematogen) sau exogen. Exist osteomielit hematogen, ce apare n urma vehiculrii microbilor n os prin snge, i osteomielita traumatic consecin a unei plgi CAUZELE. Osteomielita hematogen este o patologie secundar. Infecia din focarul purulent primar (furuncul, carbuncul, panariciu, flegmon, abces, erizipel, plgi infectate, dini cariai, anghine, sinuzite, otite, etc.) pecale hematogen ptrunde n diafizul osului producnd boala. Osteomielita hematogen este mai des ntlnit la adolesceni de sex masculin. Se localizeaz de obicei n oasele lungi tubulare (femur, tibie) i mai rar n celelalte. Osteomielita este provocat de stafilococi n 60 80%, de streptococi 5 30%, iar n restul de 10 15% - de pneumococi, bacili sau flor mixta. MANIFESTARILE CLINICE. n primele dou zile bolnavul are indispoziie, dureri n extremiti, muchi i cefalee. Mai apoi are frison cu temperatura pn la 390C i mai sus, slbiciune, oboseal, uneori i vrsturi. Stare general devine din ce n ce mai grav, apare delirul, semne de iritaie menungian, uneori convulsii, inapeten, limba saburat i uscat, paliditatea tegumentelor, ochii nfundai, buzele i mucoasele cianotice, pielea uscat i cu culoare icteric, turgorul cutanat sczut. Tensiunea arterial sczut, zgomotele cardiace surde, pulsul accelerat, mic i de regul corespunde temperaturii. Respiraia accelerat, superficial. n plmni se pot evidenia uneori simptome de bronhopneumonie. n primele zile temperatura corpului se menine la nivelul de 39 40, iar pe msur ce se dezvolt supuraia ea capt un caracter remitent cu oscilri mari n cursul zilei. n analiza sngelui leucocitoz considerabil. Anemia devine tot mai evident, fiind asociat de scderea cantitii de hemoglobin. nc din primele zile apare o durere intens, sfietoare, sfredelitoare sau de distensie strict localizat n extremitatea lezat. Bolnavii la cele mai mici micri cu extremitatea lezat strig de durere. Ei stau nemicai n pat.

Fiind localizat adnc, focarul patologic n-are semne vizibile i de aceea se depisteaz mai greu i posibil trziu. Percuia clciului sau acotului provoac dureri intense n locul leziunii. n urmtoarele 2 3 zile semnele locale devin mai evidente. n locul leziunii apare o tumefacie dureroasa esuturilor moi, care ia proporii tot mai mari, hiperemie moderat a pielii, edemaiere i hiperemie local. Evoluia osteomielitei hematogene acute depinde de timpul, cnd a fost nceput tratamentul, n special tratamentul cu antibiotici. TRATAMENTUL. Cuprinde msuri de aciune asupra ntregului organism al bolnavului i asupra focarului de infecie. Metode conservatoare antibioticoterapia,dezintoxicarea, repausul extremitii asigurat prin aparat ghipsat sau extensie. Metode operatorii este indicat n cazul cnd cel conservator este ineficient, n cazurile avansate. Se cunosc urmtoarele metode de intervenie chirurgical: deschiderea flegmonului; secionarea periostului cu scopul deschiderii coleciei subperiostale; trepanaia cavitii osteomedulare; sechestrectomia.